Universitatea Dunrea de Jos Galai

Facultatea de tiine
Catedra de Chimie
Lucrare de laborator. Nemetale
HALOGENII
Sunt cunoscute sub denumirea de halogeni urmatoarele elemente: fluor F, clor
Cl, brom Br, iod I si astatin At. Elementele acestei grupe constituie o familie relativ
omogena, cu pronuntate analogii intre ele si cu variatii regulate in proprietatile lor.
In sistemul periodic ocupa grupa a XVII-a, perioadele 2-6 si au configuratia
electronica a ultimului strat ns2np5.
Aceste elemente prezinta o varietate de stari de oxidare, redata in tabelul urmator:
St.
oxid.
F
Cl
Br
I
At

-1

+1

+3

+4

+5

+6

+7

KF
KCl
KBr
KI
At-

F2
Cl2
Br2
I2
At2

HClO
HBrO
HIO
-

HClO2
HBrO2
(HIO2)
-

ClO2
BrO2
-

HClO3
HBrO3
HIO3
-

ClO3
-

HClO4
HBrO4
H5IO6
-

Fiind elemente foarte reactive, cu caracter oxidant (accepta electroni), halogenii

se gasesc in natura numai sub forma de compusi ce contin ionii halogenura, X-.
Metode de obtinere
Deoarece halogenii se gasesc in natura numai sub forma de compusi ce contin
ionii halogenura, se vor prepara numai prin oxidare, proces care are la baza
transformarea:
2X- = X2 + 2eOxidarea se poate realiza pe cale chimica, utilizand oxidanti mai puternici, sau pe
cale electrochimica, prin electroliza solutiilor apoase.
1. a. Obtinerea halogenilor prin oxidarea halogenurilor pe cale chimica
La scara de laborator, halogenii se pot obtine prin oxidarea chimica a ionilor
halogenura prezenti in hidracizi sau halogenurile metalelor puternic electropozitive, cum
ar fi Na si K, cu diferiti oxidanti cum ar fi: O 2, O3, MnO2, PbO2, KMnO4, K2Cr2O7,
CaOCl2, H2O2, NaBrO3, KIO3 etc. De exemplu:
2NaX + MnO2 + H2SO4 = X2 + MnSO4 + Na2SO4 + 2H2O
Bromul si iodul pot fi oxidati de halogenii mai activi si pusi in libertate, conform
reactiilor:
MgBr2 + Cl2 = MgCl2 + Br2
2NaI + Cl2(Br2) = 2NaCl (NaBr) + I2
Deoarece fluorul este cel mai puternic oxidant, el nu poate fi oxidat cu oxidantii
utilizati pentru ceilalti halogeni, ci numai prin metoda electrochimica.

Tehnicile actuale se bazeaza pe utilizarea amestecurilor de saruri cu acid

fluorhidric, deoarece acesta este un conductor slab de electricitate, insa amestecurile
conduc bine curentul electric si se topesc la temperaturi relativ mici:
K [HF2] K+ + HF2La anod: HF2- - 1e- HF + F
F + F = F2
+
La catod: K + 1e K
Clorul, la scara industriala se obtine prin electroliza topiturilor sau solutiilor de
clorura de sodium, NaCl.
2.b. Obtinerea halogenilor prin descompunerea termica
Halogenii se pot obtine prin descompunerea termnica (piroliza) unor halogenuri
cu entalpii mici de formare, cum sunt: AuCl3, CuCl2, PbCl4, PtCl4 etc, astfel:
175 C

2AuCl3

2AuCl + 2Cl2

5C

PbCl4

PbCl2 + Cl2

374 C

PtCl4 PtCl2 + Cl2

500 C

2CuCl2 Cu2Cl2 + Cl2

3.c. Obtinerea iodului prin reducere chimica
Cele mai mari cantitati de iod se obtin din apele mume care rezulta la
purificarea salpetrului de Chile (NaNO3) care contine iod sub forma de iodat de sodiu,
NaIO3. Se folosesc mai multe variante, astfel:
2NaIO3 + 6H2SO4 + Na2SO3 = 6Na2SO4 + I2 + 6H2O
Apele iodate se trateaza cu exces reducator si apoi cu sulfat de cupru:
NaIO3 + 3SO2 + 3H2O = NaI + 3H2SO4
2NaI + CuSO4 = Na2SO4 + CuI + 1/2I2
Sau se trateaza apele mume cu amestec de carbonat si sulfit de sodiu:
4NaIO3 + 3Na2CO3 + 10NaHSO3 = 10Na2SO4 + 3CO2 + I2 + 5H2O
Obtinerea experimentala a clorului
In laborator, clorul se prepara prin oxidarea acidului clorhidric sau clorurilor
folosind oxidanti puternici cum ar fi: O2, KMnO4, K2Cr2O7 sau CaOCl2.
Instalatia se compune dintr-un balon Wurtz si o palnie de picurare, fixata printr-un
dop in gatul balonului. Instalatia se fixeaza cu o clema intr-un stativ, sub nisa. In balonul
Wurtz se introduce oxidantul in stare solida, iar in palnie acidul clorhidric care are rol de
materie prima pentru obtinerea clorului. Acidul functioneaza atat ca reducator in reactia
redox, cat si ca mediu de reactie. Picurand acid clorhidric peste oxidantul din balon se va
degaja clor gazos pe tubul lateral al balonului. Reactiile de obtinere a clorului se petrec in
conditii diferite de temperatura:
1. La rece:
CaOCl2 + 2HCl = CaCl2 + Cl2 + H2O
2KMnO4 + 16HCl = 2MnCl2 + 2KCl + 5Cl2 + 8H2O
2. La cald, incalzire le 90 0C:
MnO2 + 4HCl = MnCl2 + Cl2 + 2H2O
2

K2Cr2O7 + 14HCl = CrCl3 + 2KCl + 3Cl2 + 7H2O

Clorul astfel obtinut se retine in apa si se foloseste la studiul proprietatilor.
Obtinerea experimentala a bromului
Se prepara ca si clorul dar pot fi folositi oxidanti mai slabi, cum ar fi: KBrO 3 in
mediu acid, H2SO4, Cl2.
Se vor folosi 3 eprubete in care se vor introduce cate 3 mL solutie concentrata de
KBr. In prima se va barbota un curent de clor, in a doua se va adauga 1 mL H 2SO4 conc.
iar in a treia o solutie de KBrO 3 si cateva picaturi de H2SO4. In toate eprubetele se va
observa aparitia bromului brun-roscat, conform reactiilor:
2KBr + Cl2 = 2KCl + Br2
2KBr + 2H2SO4 = 2HBr + 2KHSO4
2HBr + H2SO4 = Br2 + SO2 + 2H2O
prin insumarea reactiilor membru cu membru, rezulta:
2KBr + 3H2SO4 = 2KHSO4 + Br2 + SO2 + 2H2O
Bromul se mai poate obtine si astfel:
5KBr + KBrO3 + 3H2SO4 = 3K2SO4 + 3Br2 + 3H2O
Obtinerea experimentala a iodului
Pentru obtinerea iodului se pot utiliza toti oxidantii folositi la obtinerea clorului si
bromului dar datorita caracterului reducator mai slab al iodului, el poate fi pus in libertate
din bromuri cu oxidanti mai slabi cum ar fi: NaNO2, H2O2 in mediu acid, CuSO4, FeCl3.
Practic, se iau 4 eprubete in care se afla cate 2-3 mL iodura de potasiu. In fiecare
din aceste eprubete se adauga oxidantul: in prima un varf de spatula de azotit de sodiu sau
potasiu, in a doua 2 mL apa oxigenata, in a treia , 3 mL solutie 5% CuSO 4, iar in a patra 3
mL solutie FeCl3 2m. Au loc urmatoarele reactii:
2KI + 2NaNO2 + 2H2SO4 = I2 + K2SO4 + Na2SO4 + 2NO + 2H2O
2KI + H2O2 + H2SO4 = I2 + K2SO4 + 2H2O
4KI + 2CuSO4 + 2H2SO4 = I2 + 2K2SO4 + 2CuI
2KI + 2FeCl3 = I2 + 2FeCl2 + 2KCl
In toate eprubetele se va observa aparitia coloratiei brun-rosiatice a solutiei,
datorita formarii iodului elementar.
Proprietatile chimice ale halogenilor
Datorita configuratiei ultimului strat, pentru a-si completa octetul, accepta un
electron de la elementele cu care reactioneaza. Aceste elemente sunt puternic
electronegative, cu pronuntat caracter nemetalic, prezentand reactivitate ridicata,
manifestata prin caracterul oxidant care descreste in grupa, odata cu cresterea numarului
atomic, Z, astfel: F >Cl> Br> I. Acest lucru se observa din marimea valorilor
potentialelor standard de electrod datorat reactiei:
X2 + 2e- = 2XInlocuirea halogenilor intre ei
Scaderea capacitatii de oxidare de la fluor la iod este aplicata in practica la
obtinerea halogenilor mai grei din sarurile lor, pe baza reactiilor de dezlocuire de catre
halogenii mai usori. Se vor efectua urmatoarele experimente:
La o solutie de NaBr sau KBr se adauga apa de clor. Se observa aparitia culorii
brun roscat a bromului, conform reactiei:
2KBr + Cl2 = 2KCl + Br2

La o solutie de KI se adauga apa de clor. Are loc reactia:

2KI + Cl2 = 2KCl + I2
La o solutie de KI se adauga apa de brom. Are loc reactia:
2KI + Br2 = 2KBr + I2
Actiunea oxidanta a halogenilor asupra reducatorilor: metale, SO2, Na2S2O3
In doua eprubete se introduc 2-3 mL solutie de iod in iodura sau apoi se adauga in
prima pulbere de zinc iar in cealalta pulbere de aluminiu. Coloratia iodului dispare, au loc
urmatoarele reactii:
Zn + I2 = ZnI2
2Al + 3I2 = 2AlI3
Se pulverizeaza intr-un mojar cateva cristale de iod cu zinc pulbere. Se trece
amestecul intr-o capsula de portelan si se adauga cu ajutorul unei pipete o picatura de
apa. Se observa aparitia vaporilor violeti de iod:
Zn + 2I2 = ZnI2 + I2
Halogenii oxideaza diferit molecula de tiosulfat de sodium, in functie de
capacitatea lor oxidanta. Intr-o eprubeta cu solutie de tiosulfat de sodiu se barboteaza un
curent de clor. Se pune in evidenta prezenta HCl, adaugand 2-3 picaturi de AgNO3 care
duce la aparitia unui precipitat alb. Reactiile care au loc sunt:
Na2S2O3 + 2Cl2 + 2H2O = 2NaHSO4 +4HCl
Unde:
S- -7e- S6+
S+5 1e- S6+
Cl2 + 2e- 2ClReactia de mai sus se utilizeazala distrugerea excesului de clor folosit in industria
tesaturilor, de aceea tiosulfatul a primit denumirea de anticlor.
Iodul oxideaza sulful din ionul tiosulfat de la starea de oxidare 1 numai pana la
starea de oxidare 0 a sulfului.
2Na2S2O3 + I2 = 2NaI + Na2S4O6
Intr-o eprubeta cu solutie de iod amidonata (albastra) se adauga cu picatura solutie
de tiosulfat de sodiu pana la disparitia culorii albastre. Aceasta reactie se foloseste la
determinarea cantitativa a iodului.
Caracterul reducator al iodului
Intr-o eprubeta se introduc 2-3 mL solutie de HNO 3 conc. peste solutia apoasa de
iod. Se incalzeste eprubeta si se observa decolorarea solutiei si aparitia vaporilor brunrosietici de NO2. Are loc reactia:
3I2 + 10HNO3 = 6HIO3 + 10NO + 2H2O
NO + 1/2O2 = NO2