Sodiu(Na)

Nica Raluca
Clasa a VIII-B
Scoala:Mihai Voda

Informatii de baza

Nume: Sodiu (natriu)

Simbol: Na
Numar atomic: 11
Masa atomica: 22.98977 uam
Punctul de topire: 97.8 C (370.95 K, 208.04001 F)
Punctul de fierbere: 552.9 C (826.05005 K, 1027.2201
F)
Numarul de protoni/electroni: 11
Numarul de neutroni:12
Clasificare: metal alcalin
Structura cristalina: Cubica
Densitatea la 293 K: 0.971 g/cm3
Culoare: argintie

In sistemul periodic
Structura

atomica a sodiu -lui:

Numarul de straturi: 3
Primul strat: 2
Al doilea strat: 8
Al treilea strat: 1

Amanunte despre sodiu

Anul descoperirii: 1886

A fost descoperit de :Sir Humphrey Davy
Originea numelui: De la cuvantul latinesc natrium
(soda)
Se foloseste in: medicina, agricultura
Se obtine: prin electroliza, din sarea de bucatarie
(NaCl)

Cuprins

Sodiul (sau Natriu) este un element din tabelul periodic avnd

simbolul Na i numrul atomic 11. Este un metal alcalin,
argintiu, cu o reactivitate ridicat. Din aceast cauz, sodiul
nu exist liber n natur, ci doar sub form de combinaii
chimice deosebit de stabile. n stare liber, reacioneaz
violent cu apa i ia foc n aer la temperaturi de peste 388
Kelvin. La temperatur obinuit lsat n aer fumeg.
Datorit liniilor sale spectrale din domeniul culorii galben,
confer unei flcri culoarea galben.

Are configuraia electronic [Ne]3s1, adic configuraia

ultimului gaz rar naintea sa n sistemul periodic al
elementelor, a neonului (Ne), la care se adaug un electron
pe stratul al treilea, primul orbital, s.

Raspandirea in natura

Sodiul este cel mai rspndit metal alcalin din

scoara Pmntului, dar i unul dintre cele mai
rspndite din Univers. n natur se gseste sub
forma depozitelor masive de sare gem (clorur de
sodiu, NaCl), n mineralul halit, n combinaie cu
clorura de potasiu), n silvin, mpreun cu aluminiul
n criolit (Na3AlF6), sau sub form de azotat n
salpetrul de Chile (NaNO3, azotat de sodiu),
reprezentnd 2,6% din masa scoarei terestre. n
apa marin, ionii de Na+ i nsoesc pe cei de Cl-.

Liniile spectrale D ale sodiului se gsesc n

majoritatea stelelor, precum i n Soare.

Metode de obtinere
Sodiul

metalic se obine prin

electroliza uscat a clorurii de sodiu
(NaCl), metod mai ieftin dect
electroliza hidroxidului de sodiu
(NaOH).

Aplicatii

Aplicaii

O mulime de compui ai sodiului au aplicaii. Sodiul metalic se

foloseste pentru a obine compui organici. NaCl are un rol foarte
important n procesele fiziologice din organism.

Dintre utilizrile sodiului, amintim:

n aliaje, pentru a le mbunti proprietile;
n spunuri, n combinaie cu acizii grai, formnd cu acetia sruri
slabe, uor dizolvabile, avnd caracter degresant;
n lmpi de sodiu;
pentru purificarea unor metale topite.

Pentru industrie, compuii cei mai importanti sunt: clorura de sodiu

(NaCl), carbonatul de sodiu (Na2CO3), bicarbonatul de sodiu
(NaHCO3), salpetrul de Chile, soda caustic(NaOH), boraxul
(Na2B4O710H2O), tiosulfatul de sodiu (Na2S2O35H2O).

Fiziologia ionilor de sodiu

Fiziologia ionilor de sodiu

Ionii de sodiu au o mare importan n procesele fiziologice din

organism, n depolarizarea membranelor, i n transmiterea
stimulilor. Contrar tendinei de difuzie, pompa de sodiu-potasiu
scoate ioni Na+ din celul i introduce ioni K+, polariznd
membranele (datorit diferenelor de concentraie de Na si K fa
de feele membranei), pozitiv la interior i negativ la exterior. n
timpul depolarizrii, sodiul ptrunde masiv n celula i potasiul iese,
schimbnd polarizarea membranei.

De asemenea, ionii de Na+ i ionii de Ca+2 sunt importani n

crearea lucrului mecanic n muchi.

Serul fiziologic perfuzabil este o soluie de 0,9% NaCl, izotonic .

Sodiul in viata de zi cu zi

Necesarul zilnic de sodiu

este de 1-2 grame (aflat in 3-5 g de sare de bucatarie - NaCl), dar

sporeste mult in raport cu temperatura ridicata, munca fizica grea
etc. Se afirma ca, in mod normal, un consum de 5 g sodiu pe zi,
corespunzand la 8 g sare de bucatarie, nu poate fi daunator
organismului. Din pacate, consumul curent depaseste cu mult
aceste cantitati, ajungandu-se frecvent la un consum de 10-15 g
sare pe zi, adica 6-9 g sodiu; in afectiunile cardiace si in cele
renale consumul de sodiu (sare) trebuie mult redus. In schimb,
celor afectati de aceste neajunsuri, precum si celor cu tendinte
spre obezitate, li se recomanda consumul de sare marina,
nerafinata, obtinuta prin evaporarea apei de mare. In acelasi
context, e de preferat sarea grunjoasa in locul sarii-albe, rafinate.

Sodiul si sanatatea

Sodiul este un alcalinizant al mediului humoral. El intervine in numeroase

procese organice.

Ceea ce stie toata lumea este faptul ca face parte din sare, numita si
clorura de sodiu, si ca sarea este suprimata, in genere, din alimentatia
cardiacilor si a celor napastuiti de exces de greutate.

De la primele prescriptii de felul acesta, medicii au ajuns acum sa

cunoasca faptul ca sarea rafinata, de masa, ramine sub interdictie, in
timp ce sarea marina este acceptata. Aceasta, pentru ca prima este
clorura de sodiu aproape pura, deci dezechilibrata, chiar daca in scopuri
publicitare i s-a adaugat putin iod. Cit despre a doua, reprezinta un
produs al marii livrat ca atare (este de culoare gri, umeda, deci mult
mai putin agreabila la intrebuintare), nedaunatoare bolnavilor de inima,
si cu siguranta, fara raspunderi in cazurile de obezitate.

Foarte raspindita in regnul animal si in vegetale (cereale, legume,

fructe), o regasim sub multiple combinatii: cloruri, citrati, ioduri,
fosfati, bicarbonati.