arheologul englez Wiliam Toms. Sensul cuvântului e culegerea de materiale ce se iau din popor. Etimologic cuvântul apare folk=popor, lore=înţelepciune. La noi in tara termenul de folclor a fost folosit de Bogdan Petriceicu Haşdeu iar din punct de vedere a ariei pe care o cuprinde putem spune numai faptele artistice pe cale orala (muzica populara, literatura populara si dansul popular) Folclorul reprezintă totalitatea realităţilor folclorice cu trasaturi si forme creata sau asimilata de un popor, atât in mediu rural cât si in urban care se transmite pe cale orala intr-un anumit spatiu geografic fara a se şti autorul. Ştiinţa care se ocupa cu folclorul se numeşte Folcloristica iar de studiul muzici populare se numeşte Etnomuzicologie. Muzica populara aparţine cultului naţional si face parte din patrimoniul naţional. In prima perioada a fost singura forma de manifestare si prima etapa a muzici romaneşti. Trăsăturile generale si specifice ale muzicii
Folclorul tradiţional (muzica româneasca diferă)
Caracter popular(e accesibila si de mare popularitate) Caracter realist (realităţile vieţi) Caracter oral (pe cale orala) Caracter colectiv (fiecare interpret isi aduce contribuţia la piesa respectiva) Caracterul anonim (nu se cunoaşte autorul) Caracter sincretic (textul si muzica nu se despart)
Fondatori etnomuzicologiei
Fondatorii etnomuzicologiei romaneşti sunt doi
muzicieni recunoscuţi ca specialişti peste hotare, George Breazul si Constantin Brăiloiul. George Breazul a fondat in 1927;Arhiva Fonografica a Ministerului cultelor si artelor iar Constantin Brăiloiul a pus baza Arhivei Compozitorilor români in 1928. Folclorul copiilor
Folclorul copiilor ca si celelalte genuri ale
folclorului, creatiile folclorului pastreaza elemente stravechi. Multe jocuri ale copiilor sunt însoţite si de instrumente muzicale ,obiecte care imita instrumentele muzicale. Daca nu are instrumente improvizează din hârtie, scoarţa arborului, pana de gâsca. Melodia din folclorul copiilor e foarte simpla. Din folclorul copiilor fac parte numărători, cântece pentru aducerea ploii, cântece si descântece pentru alungarea ploii, cântece care se bazează pe relaţia dintre copil si natura, etc.
Exemple de cântece:
Cărămida noua da Doamne sa ploua.
Cărămidă veche da Doamne sa plece.
Avion cu motor iama si pe mine-n zbor.
Cântecul propriu-zis
Este cel mai răspândit gen al muzici populare.
Diferă de la un loc la latul. Are o forma strofica specifica. Versurile sunt alcătuite din 7-8silabe. Întâlnim arhaisme. Din punct de vedere ritmico- melodic e simpla dar cu accente expresive potrivite textului si genului muzical. Este cel mai bogat gen muzical. Tematica cuprinde sfera de preocupări si de trăiri care aparţin tuturor vârstelor si categoriilor sociale.