Curs 1.

2 - Notiuni generale,termini,definitii,clasificari

Introducere

Sudarea poate fi aplicata in prezent asupra unui mare numar de materiale

folosite in tehnica(oteluri,fonte,metale si aliaje neferoase,mase plastic,sticla,etc.)
Fata de alte procedee tehnologice,sudarea se caracterizeaza prin:posibilitatea
realizarii unor constructii cu forme rationale,complexe si mult mai variate in
comparative cu turnarea sau forjarea,folosirea mai rational a
materialelor,,mecanizarea si automatizarea mai complete a operatiilor
tehnologice,reducerea substantiala a timpilor tehnologici,imbunatatirea si
usurarea conditiilor de lucru.
Principalele avantaje ale sudarii:
-economie de material.Se obtin constructii mai usoare si de forma constructive
mai simpla.
-economie de manopera(30-70% fata de turnare)si imbunatatirea conditiilor de
lucru.
-folosirea de utilaje mai simple si mai usor de intretinut.
-asigurarea unor constructii care,pe langa conditia de rezistenta satisfac si
conditia de etanseitate(rezervoare,constructii navale)
-permite realizarea de constructii mixte sau combinate,formate din mai multe
parti executate separate,din material diferite,prin metode de prelucrare diferite si
apoi asamblate prin sudura.

1.Termeni generali

Sudarea metalelor – este o operatie de realizare a unei imbinari

nedemontabile intre doua sau mai multe piese metalice prin incalzire si/sau
aplicarea presiunii,cu sau fara utilizarea unui material de adaos,metalul ajungand
in zona imbinarii fie in stare plastica fie in stare topita,astfel incat sa existe o
continuitate in natura pieselor imbinate .
Sudarea prin topire– este sudarea realizata prin incalzire locala pana
la topire a pieselor de sudat,fara aplicarea unei forte,cu sau fara utilizarea unui
material de adaos.
Sudarea manuala – sudarea la care toate operatiile de baza se
realizeaza manual.

Metalul de baza – este metalul sau aliajul pieselor de sudat.

Imbinarea sudata- imbinarea realizata prin sudare formata din :

 MB – materialul de bază; materialul
MD care se sudează
MD – metal depus (cusătură)
LT – linia de topire/fuziune;
delimitează sudura de materialul de
bază
ZIT – zona influienţată termic –
porţiunea din materialul de bază
MB ZIT LT rămasă în stare solidă dar a cărei
structură s-a modificat în timpul
sudării

-metalul depus(MD).
-zona de legatura
-linie de topire(LF,linia de fuziune)
-zona influentata termic(ZIT)
-metalul de baza neinfluentat termic(MB)
Sudura,cusatura sudata – zona unei imbinari sudate prin care
se realizeaza unirea pieselor.Este alcatuita din metalul de baza si metalul
de adaos.
Metalul de adaos – reprezinta metalul sau aliajul sub forma de
vergele,sarma sau granule,care se topeste in procesul de sudare si
participa la realizarea imbinarii sudate.
Metalul depus(MD) – reprezinta metalul provenit din topirea
metalului de adaos si metalului de baza si contribuie la realizarea imbinarii
sudate.
Zona influentata termic(ZIT) – portiunea de metal de baza
ramas in stare solida,a carui structura s-a modificat in urma sudarii.

Rand – metal depus prin sudare care rezulta din urma unei
singure treceri.
 Strat– unul sau mai multe randuri situate la acelasi nivel.
Radacina sudurii – Primul rand depus in vederea realizarii unei
imbinari sudate
Latimea sudurii – dimensiunea maxima a sudurii masurata in
exterior,perpendicular pe directia de sudare.
Patrundere – adancimea de topire a metalului de baza.
Suprainaltarea radacinii – inaltimea cu care sudura depaseste
metalul de baza.
Suprainaltarea sudurii(ingrosare) - inaltimea cu care sudura
depaseste metalul de baza.
Inaltimea sudurii – grosimea tuturor straturilor sudurii masurata
pe o dreapta care trece prin radacina sudurii si este perpendiculara pe
suprafata sudurii.
Grosimea sudurii – dimensiunea sudurii adoptata conventional.
La procedeele de sudare prin topire, sudura este formata din
depunerea prin topire a unui metal de adaos, iar la procedeele de sudare
prin presiune, sudura este formata, in general, numai din materialul de
baza .

Rost – spatiul dintre suprafetele frontale ale pieselor ce urmeaza

a fi imbinate prin sudare.Se deosebesc rosturi neprelucrate si rosturi
prelucrate.
 Deschiderea rostului – distanta dintre suprafetele frontale ale
pieselor ce urmeaza a fi imbinate prin sudare.
Unghiul rostului – unghiul de deschidere dintre suprafetele
frontale ale pieselor de sudat in cazul rosturilor prelucrate.
Inaltimea netesita a rostului – inaltimea partii neprelucrate a
rostului.
Raza rostului – raza de racordare a suprafetelor laterale
prelucrate ale rostuluila partea netesita a rostului.

2.Termeni referitori la materialele pentru sudare

Electrod(de sudare cu arc electric) –reprezinta o vergea sau o

sarma cu sectiunea de obicei circulara cu ajutorul careia se
formeaza arcul electric.
Electrod neinvelit – electrodul constituit dintr-o sarma sau dintr-
o vergea metalica,fara masa de invelis.
Electrod invelit
-electrodul format dintr-o
vergea metalica inconjurata de o
acoperire
aderenta(invelisul)aplicata prin
presare sau imersionare.

Sarma pentru sudare

-reprezinta metalul de adaos sub
forma de sarma(in colac,bobina
sau rola)si poate fi plina sau
tubulara.
Gaz protector – reprezinta gazul sau amestecul de gaze,utilizat
pentru protectia arcului,a sudurii si eventual a radacinii sudurii si
poate fi inert,activ sau amestec de gaze.
Flux pentru sudare- materialul sub forma de granule,folosit
pentru protectia,alierea,etc. a sudurii in cazul sudarii cu arc
electric acoperit si al sudarii electrice in baie de zgura si poate fi
topit sau ceramic.

3.Termeni referitori la procedee de sudare prin topire

Sudare prin topire cu arc electric – reprezinta sudarea prin

topire la care caldura necesara este produsa de un arc electric
sau mai multe,acestea putand arde intre electrod si piesa de
sudat,intre doi electrozi si/sau piesele de sudat.
Sudare cu arc electric descoperit cu electrod fuzibil –
reprezinta sudarea cu arc
electric la care arcul se
mentine intre electrod si piesa
fiind protejat numai de gazele
si/sau zgura rezultate din
topirea electrodului care
constituie metalul de adaos.
Sudare cu arc electric in mediu de gaz protector – reprezinta
sudarea cu electrod fuzibil sau nefuzibil,la care electrodul,arcul si
baia de sudura sunt protejate intr-un mediu de gaz inert sau activ.

Sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod

nefuzibil – reprezinta sudarea cu arc electric in mediu de gaz
protector ,la care arcul arde liber sau strangulate intre un electrod
nefuzibil si peretele interior al unei diuze sau intre doi electrozi
nefuzibili,curentul electric nefiind condus de metalul de baza.

Sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod

de wolfram(WIG sau TIG) -
-reprezinta sudarea cu arc
electric in mediu de gaz
protector inert la care arcul arde
liber intre electrod de Wolfram
si piesa.

Sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod

fuzibil – reprezinta sudarea cu arc electric in mediu de gaz
protector,la care electrodul este si material -reprezinta sudarea cu arc
de adaos,,topindu-se
in timpul sudarii. electric in mediu de gaz
protector cu electrod fuzibil,la
Sudare cu arc electric in mediu protector de gaz inert cu
care se utilizeaza un gaz inert.
electrod fuzibil(MIG) -
Sudare cu arc electric in mediu protector de gaz activ cu electrod
fuzibil(MAG) - reprezinta sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector cu
electrod fuzibil,la care se utilizeaza un gaz activ.

Procesul de sudare este totalitatea fenomenelor prin care este posibila

realizarea unei imbinari sudate intre doua sau mai multe componente.

4.Clasificarea procedeelor de sudare cu arc electric

a) după felul arcului :
 sudarea cu arc descoperit - arcul arde în aer amestecat cu vapori
proveniţi de la arderea învelişului electrodului şi a materialului de
bază.
Exemplu: sudarea manuală cu electrozi înveliţi – simbolizare 111
sau MMA (manual metal arc) sau SMAW (shielded metal arc
welding)
 sudarea cu arc acoperit – arcul arde sub strat de material
protector
Exemplu: sudarea automată sub strat de flux – simbolizare 121 sau
SAW (submerged arc welding)
 sudarea cu arc protejat – arcul arde în atmosferă de gaze
protectoare (argon, heliu, H2 , CO2, amestec de gaze ) ce protejează
baia de sudură de acţiunea aerului înconjurător:
Exemplu : - sudarea MAG (metal active gaz) cu sârmă plină –
simbolizare 135 sau
GMAW (gas metal arc welding)
-sudare MAG cu sârmă tubulară – simbolizare 136 sau
FCAW (flux cored arc welding)
-sudare MIG (metal inert gaz) – simbolizare 131
-sudare WIG/TIG (wolfram/tungsten inert gaz) –
simbolizare 141 sau GTAW (gas tungsten arc welding)
b) după tipul electrodului :
 cu electrozi fuzibili: 111, 121, 135, 136
  cu electrozi nefuzibili ( wolfram ): 141
c) după natura curentului electric :
 sudarea cu arc electric de curent continuu : CC sau DC – sudare cu
convertizoare, redresoare sau invertoare:
- sudarea cu polaritate inversă - electrod legat la “ + “ ( anod
) – CC+ (DC+)
- sudarea cu polaritate directă - electrod legat la “ - “
( catod ) – CC- (DC-)

electrod
(+) electrod (-)

piesă (-)
(+)
piesa
sudare cu polaritate inversă DC+ sudare cu polaritate
directă DC-

 sudarea cu arc electric de curent alternativ - rolul de catod şi anod

alternează între electrod şi piesă cu frecvenţa curentului – sudarea
cu transformatoare.

d) după gradul de mecanizare:

 sudare manuală – deplasarea electrodului se face manual
 sudare semimecanizată – sârma avansează mecanizat cu ajutorul
derulatorului iar deplasarea in lungul cusăturii se face manual (ex.
sudarea MAG)
 sudare mecanizată – atât avansul sârmei cât şi deplasarea in
lungul cusăturii se fac mecanizat (ex. sudarea sub flux)
 sudare robotizată – locul operatorului este luat de robot