Tudose Stefania

641 CB

Termografierea cu radiatie in infrarosu

1.Scopul lucrarii
Detectarea cu ajutorul unui echipament corespunzator a punctelor critice
ale cladirilor (pierderi de caldura, umiditatea, lipsa etanseitatii dintr-o cladire,
posibile defecte de constructie, defecte de executie ale izolatiei si deteriorarea
constructiei etc.), obtinerea unei termograme, prelucrarea imaginii in infrarosu
cu ajutorul programului Matlab si interpretarea rezultatelor.
2.Domeniul de aplicare
Sistemele de termografiere si-au gasit utilizari variate de exemplu :
- in domeniul civil prin determinarea pierderilor de caldura a locuintelor,in
proiectarea unor cladiri rezistente la atacuri teroriste folosind senzori care
pot rezista in conditii de caldura si presiune,verificarea
izolatiilor,masurarea umiditatii,detectarea fisurilor si crapaturilor;
- in determinarea proceselor metalurgice
- in efectuarea unor inspectii la instalatiile si echipamentelor electrice aflate
sub tensiune (transformatoare,linii,intrerupatoare,panouri electrice
etc.),verificarea masinilor electice (generatoare,motoare);
- in domeniul militar
- in industria chimica si petrochimie: supravegherea proceselor chimice
exoterme si endoterme; verificarea rezervoarelor ce cracare si a
cuptoarelor de piroliza; verificarea conductelor pentru transportul
aburului;
- la sudare: supravegherea proceselor; verificarea preincalzirii;
- in industria prelucratoare: supravegherea functionarii instalatiilor de
racire; verificarea functionarii masinilor-unelte;
- paza frontierelor;
- in aplicatii clinice din domeniul sanatatii,cele mai vizate domenii fiind
neurologia,reumatologia,ortopedia si oncologia,dar nu trebuie omise
medicina generala si medicina interna.Permite vizualizarea schimburilor
fiziologice si a proceselor metabolice,depistarea unor asimetrii in cadrul
distributiei de temperatura la nivelul suprafetei corpului care conduce la
depistarea unor boli legate de sistemul nervos simpatic,somatic si de
sistem vascular.
- Controlul periodic preventiv al instalatiilor electrice pentru identificarea
punctelor calde generate de conexiuni de rezistenta mare, aimpamantarilor
Tudose Stefania
641 CB

necorespunzatoare, a circuitelor electrice cu circulatii anormale de puteri

(dezechilibre sau suprasarcini). Datele de exploatare arata o reducere de
cel putin 10 ori a avariilor generate de contacte imperfecte.
- Controlul echipamentelor mecanice si electrice rotativein asociere cu
analiza vibratiilor. Pot fi controlate cuplaje, rulmenti, statoare de motoare
electrice, sisteme de ungere si racire.
- Controlul integritatii izolatiilor termice ale cuptoarelor rotative si fixe,
schimbatoarelor de caldura, retelelor de transport agent termic
Termografierea in industrie
Termografia este utilizata de mult timpin industrie pentru monitorizarea
regimurilor termicein instalatii si procese tehnologice.
Termografia reprezinta o tehnica de ultima orain domeniul metodelor
moderne de diagnosticarein industrie, oferind rezultate de mare precizie ce
conduc la reducerea timpului de depistare a defectelor si evaluare performanta a
starii echipamentelorin timpul functionarii, fara a fi nevoie de oprirea acestora
sau de efectuarea unor operatii mai complicate, cum ar fi demontarea si
transportul lor la un centru de diagnosticare. Metoda poate fi utilizatain multiple
aplicatii tehnice din domeniul industrial, cele mai vizate domenii fiind
energetica, electrotehnica, electronica si microelectronica dar nu trebuie omise
industria constructoare de masini, petroliera sau cea metalurgica / siderurgica.

Fig.1. Termograme in
infrarosu arbori
Tudose Stefania
641 CB

Termografierea in domeniul transporturilor

  In ultimii ani termografierea ainceput sa fie utilizata din cein ce mai
mult.inceputul a fost facut cu inspectarea avioanelor si elicopterelor.in prezent
termografia se utilizeaza pentru identificarea eventualelor fisuri ce pot aparein
structura acestora, verificarea functionarii corespunzatoare a motoarelor,
scanarea bordurilor pentru depistarea supraIncalzirii acestora. 
Pana la aplicarea acestor tehnici si la automobile nu a mai fost decat un pas.in
prezent, cu ajutorul sistemelor de termoviziune, se verificain industria auto
functionarea corespunzatoare a motorului, sistemele de climatizare, de franare,
de racire, directia, starea generala a caroseriei, gradul de etansare termica a
acesteia, precum si echipamentul electric.
Datorita faptului ca nu este necesara efectuarea contactului direct cu corpul
masurat, prin intermediul unui sistem de termoviziune / termografie se pot
obtine,in timpul rularii, temperaturile pneurilor de automobil, osiilor si
boghiurilor de tren, trenurilor de aterizare ale avioanelor, etc. Se poate observa
astfel modulin care sunt solicitate pieselein miscare si se pot gasi solutii pentru a
reduce solicitarea acestora. 

Fig.2 Control structuri aeronautice

a-imaginere termografiere,b-imagine control ultrasonic
In domeniul electrotehnic/electronic/energetic
Utilizarea termografiei este deosebit de importanta deoarece aceasta
tehnica de ultima ora ofera informatii pretioase cu privire la starea sistemelor si
echipamentelor aflate sub test si previziuni cu privire la evolutia lor ulterioara.
Se stie ca oriceimbinare electrica (prin strangere mecanica, lipire, sudura)in
contact cu mediul ambiant este supusa la procese de oxidare si formare de saruri
(carbonati, sulfati), straturi ce actioneaza ca o barierain calea de curgere a
curentului, rezultatul fiind o crestere a rezistentei sale electrice (si,
implicit,incalzirea sa). La fel se petrec lucrurile si cu conexiunile electrice,
contactele releelor si transformatoarelor, conectoarele, alte elemente
 Tudose Stefania
641 CB

electromecanice, etc. SupraIncalzirea este un fenomen extrem de periculosin

industria electrotehnica si energetica deoarece conduce la distrugerea termica a
izolatiilor,imbinarilor sau conexiunilor si, dupa un anumit timp, la o posibila
declansare a unui incendiu. Avantajele principale ale masurarii temperaturii prin
evaluarea radiatiei infrarosii emise sunt acelea ca nu este necesar sa se realizeze
contactul direct cu sistemul/echipamentul masurat si ca acesta nu trebuie oprit
din functionare.in acest fel se pot masura contacte electrice si conexiuni aflate
sub tensiune sauin locuri inaccesibile.
In electronica si microelectronica realizarea de termograme ale modulelor si
echipamentelor conduce la o evaluare exacta a managementului termic la nivelul
acestora, putandu-se depistaincalziri excesive ale procesoarelor, dispozitivelor si
circuitelor active sau pasive. Dupa generarea hartii termice, specialistul poate
decide asupra rezolvarii problemelor legate de transferul termic prin plasarea de
radiatoare, ventilatoare sau elemente active de racire.

Fig.3 Inspectare cabluri de alimentare

In domeniul constructiilor
Investigarea/scanarea cladirilor cu ajutorul unui echipament de vizualizare
in infrarosu este utila in cadrul activitatii de expertiza energetica a cladirilor fie
in vederea elaborarii certificatului de performanta energetica fie in vederea
analizei solutiei de modernizare energetica. Proprietarii de cladiri pot beneficia
de rezultate in urma aplicarii termografiei in infrarosu, in sensul diagnosticarii
pierderilor de caldura si a starii cladirii.
Cateva dintre posibilele aplicatii ale termografiei in infrarosu in analiza
energetica a cladirilor sunt urmatoarele:
- identificarea zonelor cu pierderi importante de caldura (prin zone mai putin
izolate
Fig.1 Termograme ale anvelopei,
in industria metalurgica si prin punti termice: centuri din beton armat, grinzi,
siderurgica
buiandrugi),
- aprecierea omogenitatii peretilor din zidarie,
- identificarea exfiltratiilor sau infiltratiilor de aer,
- identificarea zonelor in care exista pericolul aparitiei condensului pe suprafata
eIementelor de constructie,
Tudose Stefania
641 CB

- identificarea structurii constructive a panourilor mari (prefabricate),

dimensiuni si pozitie nervuri, tip material termoizolant,
- aprecierea uniformitatii campului de temperaturi de pe suprafata corpurilor de
incalzire,
- identificarea traseului retelei de distributie a agentului termic sau a retelei de
alimentare cu energie electrica,
- identificarea problemelor de montare in cazul placarilor decorative sau
functionale interioare sau exterioare (faianta, gresie, termoizolante etc.).

Fig.4 Inspectare pierderi de caldura locuinta

In domeniul medical

Termografia este o metoda de investigatie imagistica neinvaziva, fara

efecte secundare si fara contraindicatii pentru pacient.
Cu ajutorul termografului medical se pot diagnostica peste 150 de boli,
cele mai frecvente utilizari fiind pentru bolile osteoarticulare (coxartroza,
gonartroza, hernie de disc, spondiloze, afectiuni ale coloanei vertebrale), boli ale
tiroidei (hipertiroidismul, hipotiroidismul, cancer de tiroida), tumori canceroase
in diverse stadii de evolutie (cancer de san, tiroida, etc), alte boli inflamatorii.

Fig.5 Deformare a coloanei vertebrale.Scolioza

Tudose Stefania
641 CB

3.Principiul fizic al metodei

3.1. Istoric
Sir Frederick William Herschel a descoperit in anul 1800 existenta
radiatiei infrarosii dincolo de capatul rosu a spectrului luminii vizibile. Acesta a
studiat efectele de incalzire ale razelor produse de soare cu ajutorul unei prisme
din sticla. Prin miscarea unui termometru de-a lungul spectrului format, a reusit
sa masoare efectul de incalzire ale diferitelor culori, incepand cu regiunea
violeta, albastra, verde, galbena, portocalie, pana la capatul rosu al
spectrului.Mai mult decat atat, el a constatat ca temperaturile de culori au
crescut de la violet la rosu intr-o parte a spectrului.
Dupa acest model, Herschel a decis sa masoare temperatura doar dincolo
de portiunea rosie a spectrului de frecventa, intr-o portiune a spectrului in care
nu e vizibila lumina soarelui. Spre surprinderea lui, el a gasit ca aceasta portiune
are cea mai mare temperatura din tot spectrul.
Herschel a suplimentant experimentele efectuate asupra a ceea ce el a
numit "razele calorice" dincolo de spectrul rosu. El a constatat ca acestea au fost
reflectate, absorbite si transmise intr-un mod similar cu lumina vizibila. Ce a
descoperit Herschel, a fost o forma de lumina (sau de radiatii) dincolo de lumina
rosie, fiind cunoscute in prezent: radiatii in infrarosu.
Primele sisteme de operare in infrarosu au aparut intre anii 1900-1920, in
aplicatii militare: detectia unui avion de la 1.5 km distanta sau a unui om de la
300 m.

3.2.Radiatia infrarosu
Spectrul radiatiilor electromagnetice esteimpartit dupa criteriul lungimii
de undain cateva domenii, de la frecventele joase spre celeinalte:

 radiatiile (undele) radio

 microunde
 radiatii infrarosii,
 radiatii luminoase,
 radiatii ultraviolete,
 radiatii X (Röntgen),
 radiatii "γ" (gamma - litera greaca).
Radiatiain infrarosu (IR) este o radiatie electromagnetica a carei lungime de
unda este mai lunga decat cea a luminii vizibile (400-700 nm), dar mai scurta
decat cea a radiatiei terahertz (100 μm - 1 mm) si a microundelor (~ 30000 μm).
Razele infrarosu pot fi folosite ca o modalitate de a masura caldura radiata de
catre un obiect. Aceasta radiatie este produsa de catre miscarea de atomi si
molecule intr-un material. Cu cat este mai mare temperatura materialului,
Tudose Stefania
641 CB

miscarea atomilor si a moleculelor este mai intensa , emitand radiatii in

infrarosu. Orice obiect care are o temperatura ceva mai ridicata, adica peste zero
absolut (-459,67 grade Fahrenheit sau -273,15 grade Celsius sau 0 grade
Kelvin), emite in infrarosu.

3.3.Emisivitatea corpurilor
Emisivitate - sau factor de emisie – un numar adimensional cu valori
cuprinse intre 0 si 1, reprezentand raportul dintre puterea totala de emisie a unui
corp oarecare si puterea totala de emisie a corpului negru.
Prin definitie, corpul negru este un obiect ideal care absoarbe integralitatea
radiatiilor incidente, oricare ar fi lungimea de unda si directia acestora si care
emite o radiatiein conformitate cu legea lui Planck.in felul acesta, corpul negru
constituie emitatorul sau receptorul ideal.

3.4. Posibilitati de detectie ale radiatiei IR

Senzor pasivin infrarosu
Un senzor pasivin infrarosu (senzor PIR) este un dispozitiv electronic care
masoarain infrarosu (IR), lumina care radiaza de la obiecte aflatein campul sau
vizual. Aparent miscarea este detectata atunci cand un corp cu o anumita
temperatura (cum ar fi un om sau un animal) trece prin fata sursei infrarosu
(adica un alt corp, obiect) cu o alta temperatura, cum ar fi un perete. Acest
lucruinseamna ca senzorul detecteaza caldura de la trecerea unui obiect prin
campul de actiune al senzorului si acel obiect rupe campul pe care senzorul l-a
determinat anterior ca fiind “normal”. Orice obiect, chiar unul de aceeasi
temperatura ca si obiectele din jur va activa senzorul PIR daca corpul se
deplaseazain campul vizual al senzorului.
Toate corpurile emit energie sub forma de radiatii. De obicei, radiatiile
infrarosii sunt invizibile pentru ochiul uman, dar pot fi detectate de dispozitive
electronice conceputein acest sens.
Tudose Stefania
641 CB

Senzorul cu infrarosu pasiv  reactioneaza la schimbarea temperaturii

cauzata de schimbarea fluxului de radiatii (In principal radiatie termicain
infrarosu, lungimea de unda fiind de aproximativ 10 µm) de la oameni, animale
si vehicule aflatein vecinatatea senzorului. Senzorul (de miscare) cu infrarosu nu
raspunde la diferentele termice statice, care sunt cauzate prin mijloace naturale
cum ar fi expunerea la lumina soarelui - percepe numai semnale de schimbare,
cum ar fi atunci cand o persoana intrain raza de sensibilitate infrarosie (detectie)
a senzorului.
In fata senzorului propriu-zis -in distanta focala - se gaseste o cupola sferica sau
cilindrica de lentile mici curbe convexe albe, din material plastic noros, dar
estein mod clarin infrarosu transparent. Aceste lentile multiple colecteaza
luminain infrarosu. Luminain infrarosu ajunge la senzorul propriu-zis care
transforma aceasta energie infrarosiein energie electrica, care poate fi analizata
de un circuit de procesare (procesor) si care va diferentia alarmele false de
alarmele reale.

4.Termografierea in infrarosu

4.1.Definitia termografierii

Termografierea in infrarosu este o tehnica ce permite obtinerea, cu

ajutorul unei aparaturi adecvate, a imaginii termice a unei scene termice
observate intr-un domeniu spectral din infrarosu.
Imagine termica – o repartitie structurata a datelor reprezentative ale
radiatiei infrarosii provenind de la o scena termica.
Scena termica – parte a spatiului- obiect care se observa cu o aparatura de
termografie in infrarosu.

4.2.Schema de principiu

Principiul termografiei in infrarosu pentru evaluarea nedistructiva consta

in evidentierea diferentelor relevante de temperatura sau discontinuitatilor
gradientului de temperatura datorita defectelor si deteriorarilor de sub suprafata
piesei examinate, diferente ce devin vizibile pe suprafata acesteia.
Sunt posibile doua tehnici : pasiva si activa.
Metodele de examinare care necesita o sursa de caldura ca anexa a
echipamentului de examinare, denumite metode active.
Tudose Stefania
641 CB

Fig.6 Schema de principiu a

metodei de termografiere activa

Metodele de examinare care constau in analiza fluxului termic furnizat de

produsul examinat (caldura exista sau este produsa independent de procesul de
examinare), denumite metode pasive.

Fig.7 Schema de principiu a

metodei de termografiere pasiva

4.3. Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica

Termografia este utilizata de mult timp in industrie pentru monitorizarea
regimurilor termice in instalatii si procese tehnologice:
 controlul rulmenti defecti (sau lagarein care frictiunea nu mai are loc in
limite normale);
 controlul reductoarein situatii de lubrefiere insuficienta;
 controlul flanselor sau cuplajelor elastice de arboriin rotatie;
 cuplaje intermitente de arboriin rotatie (ambreiaje);
 excentricitati aparute la arbori cu rotatie de mare viteza;
 control dispozitive de franare/amortizare a componentelorin miscare;
 dereglari ale tolerantelor componentelorin miscare (de exemplu, la
conveioare sau linii de productie);
 control contacte electrice cu rezistenta crescuta accidental;
Tudose Stefania
641 CB

 diminuarea spatiilor de ventilatie naturala/fortata din interiorul

echipamentelor/instalatiilor (Impiedicarea convectiei termice);
 Infundari ale circuitelor de racire fortata (circuite cu agent termic – ulei,
apa, azot);
 fisuriin materiale (putand determina discontinuitatiin conductia caldurii
prin corpul pieselor);
 puncte de scurgere a aburului uscat dintr-o instalatie de transport uzinala;
 detectarea nivelului lichidului dintr-un rezervorinchis (cisterna, tanc);
 transformari de fazain fluidele scursein afara circuitului procesului
tehnologic/chimic; s.a.m.d.

Fig.8 Controlul cuplajelor

4.4. Termografierea in infrarosu in constructii

In domeniul constructiilor variatiile de temperatura ofera informatii

extrem de bogate, acest domeniu beneficiind din plin,in ultimul deceniu, de
performantele atinse de termoviziune/termografie.
Izolatiile efectuate incorect, crapaturile existentein structura, infiltratiile,
ciupercile etc. apar foarte clarin imaginile termice obtinute cu o camera de
termografie specializata.
In tarile avansate termografia este utilizata pe scara largain inspectiile
monumentelor istorice.
De foarte multe ori termografia este singura metoda rapida de investigare la fata
locului a unei constructii. Prin simpla scanare a fatadei unei cladiri se pot
observa zonelein care peretii nu ofera o izolatie corespunzatoare, implicatiile
Tudose Stefania
641 CB

fiind un consum de energie nejustificat de mare pentruincalzireaincaperilor pe

timp de iarna siincalzirea excesiva a interiorului cladirii pe timpul verii.
In mod asemanator se pot detecta zonelein care etanseizarile nu sunt realizatein
mod corespunzator: ferestre, usi, terase, etc. Similar, umiditatea este detectabila
foarte usor cu un sistem de termografiere.
O aplicatie deosebit de importanta este scanarea suprafetei barajelor.
Aparitia unor crapaturiin structura acestora se va putea observa foarte usor pe o
termograma.
Termografierea tevilor, caloriferelor si a altor sisteme deincalzire si
climatizare determina gradul de utilizare a acestora. Este important de mentionat
ca programul de vizualizare si prelucrare a termogramelor are posibilitatea de a
introduce diferite formule, prin acestea putand fi efectuate rapid calcule de
determinare a pierderilor existente. 
Prin scanarea cosurilor si sobelor se poate verifica daca izolatia este
corespunzatoare si daca nu exista pericolul declansarii unor incendii. Tot pentru
prevenirea incendiilor este necesara si scanarea instalatiilor si echipamentelor
electrice: calorifere electrice, frigidere, aparate de aer conditionat, etc.

Fig.9 Termograme ce ilustreaza

diverse probleme ce pot aparea in
cazul cladirilor

4.5. Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR

Tudose Stefania
641 CB

Sensibilitatea termica afiseaza cea mai mica diferenta de temperatura ce

poate fi detectata de o camera de termoviziune. Cu cat este mai mica aceasta
valoare, cu atat sunt mai mici diferentele de temperatura ce pot fi masurate.
4.6. Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR
Principalele limite ale acestei metode constau in dependenta rezultatelor
examinarii de numerosi factori perturbatori, in special la examinarea in mediu
exterior si faptul ca se inregistreaza sau se vizualizeaza fenomene termice la
suprafata obiectului examinat. Pe baza fenomenelor de suprafata se pot face
interpretari referitoare la interiorul unui produs examiant cu conditia selectarii
informatiei utile din multitudinea informatiilor cu caracter termic asociate.
4.7. Echipamente utilizate la termografierea in IR
Camerele de termoviziune sunt ideale pentru efectuarea lucrarilor de
mentenanta la instalatiile electrice, mecanice si termice. Ele au fost proiectate
pentru a face scanarea termica mai simpla, mai eficienta si in deplina siguranta.

Cu ajutorul camerelor termografice se pot:

- identifica rapid probleme de contact la instalatiile electrice ( suruburi
nestranse, sertizarea necorespunzatoare a cablurilor, aparitia stratului de oxid
intre materialele ce realizeaza conexiunea electrica, defecte interne ale
cablurilor ),
- vizualiza traseele prin care circula agent termic pentru a vedea daca exista
depuneri de material pe interiorul acestora, scurgeri sau defecte la izolatia
exterioara,
- verifica oalele de condens, pompele si schimbatoarele de caldura,
- detecta probleme de functionare la rulmenti, lagare, motoare electrice sau
termice etc. 
Accesorii incluse: Software pentru analiza termica si raport, card
MicroSD si adaptor card SD, cablu USB, cablu video, acumulator,
incarcator/sursa alimentare 230Vca, geanta transport rigidizata IP67, manual
utilizare engleza, certificat de calibrare.
Camera termografica FLIR i30 specificatii:
Masurare / Functii de masura si analiza
Domeniu de temperatura: -20 ... + 250ºC
Precizie: ±2ºC sau ±2% din indicatie
Tabel emisivitati: Da – integrat
Setare emisivitate: 0.10 ... 1.00 ajustabila
Masurare temperatura: Spot central
Tudose Stefania
641 CB

Performante IR / Prezentare imagine

Camp de vedere (FOV): 12,5º x 12,5º
Distanta minima de focalizare: 0,6 m
Sensibilitate termica (NETD): <0,15ºC
Rezolutie detector infrarosu: 60 x 60 pixeli fizici
Tip senzor: FPA microbolometru fara racire
Spectru: 7,5...13µm standard
Display: LCD color TFT 2,8”
Afisare imagine termica: 240 x 240 pixeli
Imaginii stocate (card MicroSD): Minim 5000 imagini

Caracteristici generale
Palete de culoare: alb-negru/ color
Focalizare optica: Nu necesita focalizare
Set-up control: Data/ timp, Info
Interfata digitala: USB
Alimentare: acumulator Li-Ion interschimbabil sau adaptor 230Vca
Autonomie: minim 5 ore de functionare continua cu un acumulator
Greutate: < 340 g, inclusiv acumulatorul
Temperatura ambianta: Operare 0...+50ºC / Stocare -40ºC...+70ºC
Grad protectie: IP43
Rezistenta la soc:  caderi accidentale de la 2m

4.8 Standarde utilizate in termografierea IR

-SR ISO 6781:1995 - Izolatii termice. Detectia calitativa a neregularitatilor

termice in anvelopa cladirilor. Metoda termografiei in infrarosu

-SR 13340:1996 - Examinari nedistructive. Termografiein infrarosu.

Vocabular

5. Inregistrarea imaginilor in infrarosu

Pentru inregistrarea imaginilor s-a utilizat o camera de luat vederi in IR,

model FLIR ThermaCAM P640. Inregsitrarea imaginilor s-a realizat pe timpul
zilei, in urmatoarele conditiile de microclimat:
- temperatura aerului exterior in timpul examinarii: 19˚C;
- atmosfera linistita, fara curenti de aer;
Tudose Stefania
641 CB

- fara precipitatii.
Pentru fiecare imagine inregistrata cu ajutorul camerei FLIR s-a
inregistrat si o fotografie cu aparatul de fotografiat.

6. Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice

Matlab

Obiectivul prelucrarii numerice a imaginilor consta in transformarea

imaginii in scopul facilitarii interpretarii vizuale (ajustare contrast, iluminare,
detectare/reprezentare contur etc.) sau al reducerii cerintelor de memorie pentru
reprezentare sau stocare, respectiv al debitului de date sau benzii de frecventa
necesare transmiterii la distanta. In sensul cel mai larg, prelucrarea poate urmari
masurarea unor parametri de pozitie, viteza de miscare sau forma a unor obiecte,
recunoasterea obiectelor dintr-un cadru de imagine, interpretarea scenei sau
recunoasterea tipului de activitati ce sunt surprinse in secventele inregistrate.
Prelucrarea imaginilor are ca efect obtinerea de imagini noi cu un contrast
modificat, extragerea contururilor, obtinerea negativului unei imagini,
histograma imaginii etc.
Pentru aceasta se va pleca de la operațiunea de citire a imaginilor
achizitionate prin procedeele de termografiere in infrarosu.
Tudose Stefania
641 CB

Fig.13 Imaginea 1 inregistrata cu aparatul de fotografiat

Incarcarea, afisarea si inregistrarea unei imagini, egalizarea de

histograma, pseudocolorarea

Codul Matlab pentru manipularea imaginilor este urmatorul:

I=imread(' IR_1026.jpg'); % instrucțiune de citire imagine
imshow(I); %afișare imagine în format uint8
Tudose Stefania
641 CB

Fig. 14 Imaginea in format unit8 citita cu ajutorul Matlab

Histograma in niveluri de gri a imaginii se prezinta in figura urmatoare

imtool(I);
Imod=I(:,1:480);% matrice patratica in nivel de gri
figure;
whos; % parametru de testare pentru Imod
imhist(Imod); %histograma imaginii in nivel de gri
Tudose Stefania
641 CB

Fig. 15 Histograma imaginii cu niveluri de gri

Iajust=imadjust(Imod); %ajustează intesitatea imaginii
figure, imshow(Imod), figure, imshow(Iajust); % afisarea
%comparativa a celor doua imagini
Tudose Stefania
641 CB

Fig. 16

RGB1 = imread('IR_1026.jpg'); % se incarcă imaginea

RGB2 = imadjust(RGB1,[0.2 0.3 0; 0.6 0.7 1],[]);% se ajustează dupa o matrice
stabilita de utilizator
figure, imshow(RGB1), figure, imshow(RGB2) %se afiseaza rezultatele in figuri
diferite pentru comparatie
Tudose Stefania
641 CB

Fig. 17 Imaginea initiala in infrarosu

Fig. 18 Imaginea dupa aplicarea mastii cu functia imadjust

Tudose Stefania
641 CB

Egalizarea de histograma presupune utilizarea functiei adapthisteq.

Pentru o imagine alb-negru de felul celei stocate in variabila Imod se va
proceda astfel:

% se definește o variabila care va stoca noua imagine

A = adapthisteq(Imod,'clipLimit',0.02,'Distribution','rayleigh'); % pentru
informatii despre filtrarea aplicata se va utiliza comanda help + adapthisteq si se
citesc instructiunile
figure, imshow(Imod); % pentru comparare se afiseaza imaginea originala
figure, imshow(A); % afiseaza imaginea cu modificarea de histograma

Fig. 19 Figura in alb-negru inainte de Fig. 20 Imaginea in alb-negru dupa

modificarea de histograma modificarea de histograma

Pentru egalizarea de historgrama se mai poate utiliza si functia histeq.

Tudose Stefania
641 CB

Ihist=histeq(Imod,2);% se calculeaza modificare de histograma

figure, imshow(Imod), figure, imshow(Ihist)% se afiseaza spre comparatie cele
doua imagini
figure, imhist(Imod);% se afiseaza histograma initiala a imaginii
figure, imhist(Ihist);% se afiseaza histograma imaginii prelucrate
% pentru salvare imaginilor in diferite formate se utilizeaza functia imwrite
imwrite(Ihist,'Ihist.tiff'); % salvare in format tiff
imwrite(Ihist,'Ihist.jpeg');% salvare in format jpg

Fig.21

Paleta de culori; Conversia

Paleta de culori desemneaza ansamblul de culori utilizate in definirea

imaginii color (profunzimea). Manipularea acesteia are rolul de a reduce timpul
Tudose Stefania
641 CB

de calcul atunci cand se utilizeaza imaginea iar anumite detalii nu sunt

semnificative.
Codul Matlab pentru manipularea imaginilor este prezentat in cele ce
urmeaza:
I=imread('IR_1026.jpg');
figure, imshow(I);
rgb2gray(I);% transformarea imaginii color în niveluri de gri
I2=rgb2gray(I);% imaginea este codată tot pe 8 biți deci are
%256 de niveluri de gri
figure;
imshow(I2);
Rezultatul acestor comenzi va fi de felul celei din figura urmatoare

Fig. 22 Imaginea in format unit8 transformata cu functia rgb2gray din

Matlab

Se poate crea propria paletă de culori utilizand funcția “culorile_mele”:

r=0:1/256:1;
g=0:1/256:1;
b=0:1/256:1;
Tudose Stefania
641 CB

culorile_mele=[r',g',b'];%crearea propriei palete de culori

cu 257 x 3 elemente
colormap(culorile_mele);
figure;
imagesc(I2);

Sistemul RGB are la baza culorile primare rosu (R, l=700[nm]), verde (G,
l=546 [nm]) si albastru (B, l=[435]nm) - atat pentru amestecuri aditive, cat si
substractive.
Sistemul RGB este un model tricromatic aditiv, al carui nume deriva din
initialele celor trei culori primare: rosu, verde si albastru. Utilizarea sa la scara
foarte larga este direct legata de dezvoltarea domeniului electronic. Sistemul
este utilizat in redarea imaginilor pe ecranele televizoarelor (cu tub catodic, tip
LCD sau plasma), pe monitoarele calculatoarelor, pe display-urile telefoanelor
mobile, a camerelor foto si video sau a altor aparate care presupun afisarea unor
informatii implicand culoarea.
Caracteristic sistemului este faptul ca amestecul celor trei culori primare
da albul, in absenta lor fiind perceput negrul.

Fig.23 Crearea propriei palete de culori

Tudose Stefania
641 CB

Conversia unei imagini se realizeaza prin utilizarea unor multiplicatori

scalari pentru fiecare vector al matricei imaginei (pentru o imagine color exista 3
vectori R,G,B).
Codul sursa se prezinta mai jos:
J=rgb2gray(I);
figure,imshow(J);
coeff1=0.25;
coeff2=0.25;
coeff3=0.5;
Igray=I(:,:,1)*coeff1+I(:,:,2)*coeff2+I(:,:,3)*coeff3;

Rezultatul acestei transformari se prezinta in figura urmatoare. Se observa

o corectie a nuantelor de gri, conform operatiilor de multiplicare cu scalari
efectuate de programator.

Fig. 24 Imaginea dupa conversie (multiplicarea cu scalari)

Filtrarea

Pentru filtrare trebuie creat un filtru care poate fi de tipul 2x2, 3x3 sau mai
complex 5x5. Se exemplifica pe cazul cel mai general cu filtru 5x5.
Tudose Stefania
641 CB

Codul sursa Matlab se prezinta in cele ce urmeaza:

h=ones(5,5)/25;%masca de filtrare 5x5 pixeli
I2=imfilter(I,h);% filtrarea imaginii cu masca anterioara
imshow(I);%afisarea imaginii initiale
title('Imaginea Initiala');% denumirea imaginii initiale
figure;
imshow(I2);%afisarea imaginii cu filtru 5x5,imagina devine
%flu
title('Imagine Filtrata');% denumirea imaginii modificate

Fig. 25 Imaginea initiala (stanga) si filtrata cu masca de filtrare 5X5 (dreapta)

Un
exemplu se prezinta in codul sursa urmator:
close all;h=ones(5,5)/25;%masca de convolutie 5x5 pixeli
I2=imfilter(I,h);% filtrarea imaginii cu masca anterioară
imshow(I);%afisarea imaginii initiale
title('Imaginea Initiala');% denumirea imaginii initiale
figure;
imshow(I2);%afisarea imaginii cu filtru 5x5,imaginea devine
%flu
title('Imagine Filtrata');% denumirea imaginii modificate
h=ones(5,5)/25;% masca de filtrare 5x5
I2=imfilter(I,h);% utilizarea functiei de filtrare
figure;
imshow(I2);% afisarea imaginii modificate
 Tudose Stefania
641 CB

title('Imagine Modificata margini Negre');% Titlu imagine

I3=imfilter(I,h,'circular');% adaugarea unui nou filtru; help
%imfilter
figure;
imshow(I3);% afisarea imaginii modificate cu filtrul numarul
%2
title('Imagine modificata Ultima');% titlul imaginii

Fig. 26 Imaginea initiala Fig. 27 Imaginea filtrata

Fig. 29 Imagine modificata ultima

Fig. 28 Imagine modificata (margini negre)
Tudose Stefania
641 CB

Detectia de contur

Pentru detectarea conturului se utilizeaza functii matematice specifice de

derivare sau filtre de imagine de tipul trece-sus, trece-jos sau banda.
Functia Matlab cea mai utilizata pentru detectia de contur este “edge”.
In codul sursa urmator se arata modul de utilizare al acestei functii pentru
doua moduri prestabilite de detectare a conturului:
cont1 = edge(J,'prewitt');%utilizarea functiei pentru
%detectie contur
cont2 = edge(J,'canny');%se foloseste alt parametru (filtru)
%al functiei edge
figure(1); imshow(J);% reprezentare imagine initiala
figure(2); imshow(cont1);% imaginea cu filtrare "prewitt"
figure(3); imshow(cont2);% imaginea cu filtrare "canny"
Rezultatul aplicarii acestor functii este prezentat in figurile urmatoare

Fig. 30 Imaginea initiala

Tudose Stefania
641 CB

Fig.31 Detectarea conturului cu metoda prewitt

Tudose Stefania
641 CB

Fig. 31 Detectarea conturului cu metoda canny

Colorarea si pseudocolorarea

Colorarea si pseudocolorarea se utilizeaza pentru imagini mai ales din

domeniile imagisticii in infrarosu si biomedicale.
Mai jos se prezinta codul sursa pentru diferite trasformari ale sistemelor
de colorare aditiva (RGB) si substractiva (hsv) utilizand functii matlab specifice.
img=I;
figure;imshow(img);
imghsv=rgb2hsv(img);
figure;imshow(imghsv);
imghsv(100:200,300:400,1)=0.7;
imgrgb=hsv2rgb(imghsv);
figure;imshow(imgrgb);
imghsv=rgb2hsv(img);
figure;imshow(imghsv);
imghsv(100:200,300:400,2)=0;
imgrgb=hsv2rgb(imghsv);
Tudose Stefania
641 CB

figure;imshow(imgrgb);
imghsv=rgb2hsv(img);
figure;imshow(imghsv);
imghsv(100:200,300:400,3)=0.3;
imgrgb=hsv2rgb(imghsv);
figure;imshow(imgrgb);

Fig.32

Fig.33
Tudose Stefania
641 CB

Fig.33

Fig.34
Tudose Stefania
641 CB

Fig. 36 Imaginea 2 inregistrata cu aparatul de fotografiat

Incarcarea, afisarea si inregistrarea unei imagini, egalizarea de histograma,

pseudocolorarea

Fig. 37 Imaginea in format unit8 citita cu ajutorul Matlab

Tudose Stefania
641 CB

Histograma in niveluri de gri a imaginii se prezinta in figura urmatoare:

Fig. 38 Histograma imaginii cu niveluri de gri

Tudose Stefania
641 CB

Fig. 39

Fig. 40 Imaginea dupa aplicarea mastii cu functia imadjust

Tudose Stefania
641 CB

Egalizarea de histograma presupune utilizarea funcției adapthisteq.

Fig. 41 Imaginea in alb-negru inainte de Fig. 42 Figura in alb-negru dupa

modificarea de histograma modificarea de histograma

Pentru egalizarea de historgrama se mai poate utiliza si functia histeq.

Fig. 43
Tudose Stefania
641 CB

Paleta de culori; Conversia

Fig. 44 Imaginea in format unit8 transformata cu functia rgb2gray din Matlab

Fig. 45 Crearea propriei palete de culori

Tudose Stefania
641 CB

Conversia unei imagini se realizeaza prin utilizarea unor multiplicatori

scalari pentru fiecare vector al matricei imaginei (pentru o imagine color exista 3
vectori R,G,B).
Rezultatul acestei transformari se prezinta in figura urmatoare. Se observa
o corectie a nuantelor de gri, conform operatiilor de multiplicare cu scalari
efectuate de programator.

Fig. 46 Imaginea dupa conversie (multiplicarea cu scalari)

Filtrarea

Pentru filtrare trebuie creat un filtru care poate fi de tipul 2x2, 3x3 sau mai
complex 5x5. Se exemplifica pe cazul cel mai general cu filtru 5x5.

Fig. 47 Imaginea initiala (stanga) si filtrata cu masca de filtrare 5X5 (dreapta)

Tudose Stefania
641 CB

Un exemplu se prezinta in codul sursa urmator:

close all;h=ones(5,5)/25;%masca de convolutie 5x5 pixeli
I2=imfilter(I,h);% filtrarea imaginii cu masca anterioară
imshow(I);%afisarea imaginii initiale
title('Imaginea Initiala');% denumirea imaginii initiale
figure;
imshow(I2);%afisarea imaginii cu filtru 5x5,imaginea devine
%flu
title('Imagine Filtrata');% denumirea imaginii modificate
h=ones(5,5)/25;% masca de filtrare 5x5
I2=imfilter(I,h);% utilizarea functiei de filtrare
figure;
imshow(I2);% afisarea imaginii modificate
title('Imagine Modificata margini Negre');% Titlu imagine
I3=imfilter(I,h,'circular');% adaugarea unui nou filtru; help
%imfilter
figure;
imshow(I3);% afisarea imaginii modificate cu filtrul numarul
%2
title('Imagine modificata Ultima');% titlul imaginii

Fig. 48 Imaginea initiala Fig. 49 Imaginea filtrata

 Tudose Stefania
641 CB

Fig. 50 Imaginea modificata (margini negre) Fig. 51 Imaginea modificata ultima

Detectia de contur

Pentru detectarea conturului se utilizeaza functii matematice specifice de

derivare sau filtre de imagine de tipul trece-sus, trece-jos sau banda.

Fig. 52 Imaginea initiala

Tudose Stefania
641 CB

Fig. 53 Detectarea conturului cu metoda prewitt

Fig. 54 Detectarea conturului cu metoda canny

Tudose Stefania
641 CB

Colorarea si pseudocolorarea

Colorarea si pseudocolorarea se utilizeaza pentru imagini mai ales din

domeniile imagisticii in infrarosu si biomedicale.

Fig.55

Fig.56
Tudose Stefania
641 CB

Fig.57

Fig.58
Tudose Stefania
641 CB

Bibliografie

http://www.electronica-azi.ro/articol/1247

http://www.depram.ro/lucrari-de-verificari-aparateinstalatii-electrice-cu-
termoviziune/

http://www.energoauditor.ro/termografia-in-infrarosu.html

http://termografie-cladiri.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=47&Itemid=55

http://zenitop.es/servicios-topografia/termografia/

http://panouriradiante.ro/radiatiile-infrarosii/

http://pierderiapa.forumactual.com/t48-examinarea-prin-termografiere-in-
infrarosu

http://www.ttonline.ro/sectiuni/tehnologii/articole/260-termografia-mentenan-
industriala

http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/MNEIS/curs4_MNEIS.pdf

http://camere-termoviziune.ro/sample-page/

http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/MNEIS/curs4_MNEIS.pdf

http://www.termoviziune.ro/ro/Categorii/Sisteme-de-termoviziune-pentru-
aplicatii-civile-8

http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2003/APARATURA%20DE
%20NOAPTE.pdf

http://www.energo-
service.ro/sites/default/files/files/Download/Energo_Service_Pliant_PathFindIR.
pdf
Tudose Stefania
641 CB

Universitatea Politehnica Bucuresti

TERMOGRAFIEREA CU
RADIATIE IN INFRAROSU

Student: RIZEA STEFANIA

Grupa: 642 CB