US in Imersie

Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii
IOPC
CONTROLUL NEDISTRUCTIV CU US IN IMERSIE
Student: Hlistei Pamela
Grupa: 642 CB
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST
1. Scopul lucrarii
Controlul nedistructiv al structurilor metalice si nemetelice de dimensiuni mici,cu

configuratie complexa sau la care suprafata nu este plana,pentru identificarea
discontinuitatilor de suprafata sau interioare.
2. Domeniul de aplicare
Examinarea cu ultrasunete foloseste energia sunetelor de frecvente inalte pentru

examinarea si efectuarea masuratorilor. Examinarea cu ultrasunetele poate fi folosita pentru:
detectarea/examinarea defectelor, masurari,caracterizarea materialelor etc. Pentru a prezenta
cum se realizeaza
testul, este ilustrata o examinare impuls/ecou:
3. Principiul fizic al metodei
3.1.Definirea ultrasunetelor
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu frecvente mai mari de 20 000 Hz. Ele au de

obicei intensitatea redusa.
Limita inferioara corespunde frecventelor superioare ale domeniului sunetelor

audibile, domeniu care cuprinde frecvente mai mari de 16 Hz si mai mici de 16..20 KHz, cu
limite definite de caracteristicile individuale ale urechii umane. De asemenea, trebuie
remarcat faptul ca limita superioara a frecventei ultrasunetelor este conditionata de natura
materialului prin care acestea se propaga, in gaze fiind de KHz, iar pentru lichide şi solide
fiind de KHz. Domeniul ultrasunetelor se imparte in trei subdomenii si anume:
2
- ultrasunete de joasa frecventa (16 – 100 KHz);
- ultrasunete de medie frecventa (1000-100000 Hz);
- ultrasunete de inalta frecventa ( KHz).
Marimi caracteristice ale fasciculului de unde ultrasonore:
 frecventa, f: in examinarile nedistructive valorile uzuale sunt cuprinse in intervalul

0,5…5 MHz ajungand pana la 20…30 MHz;
 viteza de propagare, c [m/s], depinde de felul undelor si de natura mediului in care
acestea se propaga. De regula pentru un mediu solid: C L>C T si C S ≈ 0,9 C T (indicii L,
T, S insemnand: longitudinal, Transversal, Suprafata);
 lungimea de unda, λ [mm], legata de frecventa prin relatia λ = c/f;
 puterea undei ultrasonore, P[W];
 intensitatea undei ultrasonore, I=P/S [W/m2];
 impedanta acustica, Z , o marime ce caracterizeaza mediul acustic in care se propaga
undele, definite de produsul Z = ρ·c [Kg/m 2s], ρ fiind densitatea materialului.
3.2 Tipuri de unde
Undele de volum
Ele se propaga in interiorul globului pamantesc. Viteza lor de propagare depinde de

materialul pe care acestea il traverseaza, si, de o cauza generala, aceasta din urma creste odata
cu profunzimea, caci materia traversata devine mai densa.
Distingem:
Undele P sau undele primare numite si unde de compresie sau unde longitudinale.
Deplasarea pamantului care acompaniaza trecerea lor se face prin dilatatii si compresii
succesive. Ele se deplaseaza paralel cu directia de propagare a undei. Acestea sunt cele mai
rapide (6 km/s aproape de suprafata) si sunt primele inregistrate de seismografe. Ele sunt
responsabile de zgomotul pe care il putem auzi la inceputul unui cutremur.
Undele S sau undele secundare numite si undele de taiere sau undele transversale. La
trecerea lor, miscarile solului se efectueaza perpendicular pe sensul de propagare al undei.
3
Aceste unde nu se propaga in medii lichide, ele sunt de obicei oprite de nucleul extern al
Pamantului. Viteza lor este de 4,06 km/s. Ele apar al doilea pe seismograf.
Diferenta de timp dintre venirea undelor P si S e mare, cunoscand viteza lor se pot da
indicatii despre indepartarea seismului. Asa putem localiza epicentrul cu ajutorul a trei
seismografe.
Undele de volum se propaga asemanator cu razele de lumina: ele pot fi reflectate sau
refractate, adica deviate la fiecare schimbare a mediului. Ele pot urma trasee foarte complexe
in interiorul Pamantului. Timpul lor de parcurgere depinde de acest traseu, ele nu ajung toate
in acelasi timp sau in acelasi loc.
Unde de suprafata Rayleight
- apar la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer .

- se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime
aproximativ egala cu lungimea de unda.
- particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de
propagare este de 90% din viteza undelor transversale.
- se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.
- sunt unde care misca pamantul si in sus si in jos si inainte si inapoi in sensul de propagare,
asemanator miscarii valurilor
-ele sunt resimtite puternic in timpul seismului.
4
Unde de suprafata Love
- undele lui Love se propaga cu viteza de aprox. 4km/s
-ele sunt cele mai rapide unde de suprafata si mica pamantul stanga-dreapta fata de
directia de propagare, producand doar o miscare orizontala.
Unde de suprafata Lamb
– apar in placi de grosime aproximativ egala cu o lungime de unda.

– exista moduri simetrice (unde la care deplasarile perpendiculare pe placa sunt de sensuri
opuse pe cele doua fete ale placii) si moduri antisimetrice (unde de “incovoiere” la care
deplasarile perpendiculare pe placa sunt de sensuri identice pe cele doua fete ale placii ).
Fig.1 Propagarea undelor Lamb;a) propagare simetrica; b) propagare asimetrica
Viteza undelor depinde de:

- materialul structurii prin care se propaga,
5
- frecventa,
- unghiul de aplicare a undei incidente,
- grosime structura.
Unde longitudinale
Se numeşte unda longitudinala acea unda la care directia de oscilatie a particulelor

din mediu este paralela cu directia de propagare a undei.
Caracteristica pentru undele logitudinale este modificarea distantei dintre particule

care,insa in timpul oscilatiei raman pe directia de propagare a undei.Aceasta inseamna ca
atunci cand se propaga o unda longitudinala se produce o schimbare a densitatii lui in
portiunea respectiva.
Undele logitudinale se pot produce in toate starile de agregare:solida,lichida si

gazoasa.
Unde transversale
Se numeşte unda transversala acea unda la care directia de oscilatie a particulelor din
mediu este perpendiculara pe directia de propagare a undei.In acest caz propagarea undei
transversale este urmata si de deformarea mediului.
Undele transversale sunt posibile numai cand schimbarea formei mediului este urmata
de aparitia unor forte elastice de revenire.
Undele transversale se propaga numai in mediile solide si la suprafata lichidelor.
3.3 Mod de producere a ultrasunetelor
6
3.3.1 US produse natural
Liliecii emit semnale ultrasonore scurte cu frecvente intre 30-60 KHZ,pentru a se

orienta si pentru a stii pozitia sa fata de obstacole.
Delfinii folosesc ecolocatia pentru deplasare şi orientare.
Unda sonora(pana la 280 KHz) iese prin melon, care joaca rolul unei camere de
rezonanta, in care se focalizeaza ultrasunetele intr-un „manunchi”, care este proiectat, in apa,
in fata animalului. Undele sonore strabat apa cu o viteza de 1,5 km/ sec, adica de
aproximativ 3 ori mai mare decat viteza sunetului, in aer.
Undele sonore, odata emise, se lovesc de orice obiect aflat, in apa, pe traiectoria lor.
Apoi, apare fenomenul reflectiei undelor sonore, care se vor intoarce la delfini, deci la
emitator, sub forma unui ecou. Creierul primeşte undele sonore sub forma unor impulsuri
nervoase, care permit delfinilor sa interpreteze mesajul.
Dupa modul in care ultrasunetele se intorc la delfin, acesta işi poate localiza, cu
uşurinta, spre exemplu, hrana. Mai mult, el poate identifica, tot cu ajutorul ultrasunetelor,
structura interna a obiectului plutitor sau submers, putand astfel distinge intre hrana preferata
de cea obişnuita, sau daca acel obiect este sau nu comestibil.
Molia-tigru poate sa indeparteze liliecii pradatori, prin emiterea de ultrasunete. Molia

genereaza sunete asemanatoare celor folosite de militari pentru a bruia radarele. Molia emite
raze de frecventa inalta care interfereaza cu sistemul de ecolocatie al liliecilor. Insectele se
folosesc de ultrasunete şi pentru a captura alte animale.
Unele specii de balene si casalotul produc ultrasunete pentru a se orienta si pentru a-si
gasi hrana.
3.3.2 US produse artificial
Producerea ultrasunetelor, oscilatii cu o anumita frecventa şi intensitate, este realizata

de emitatoarele de ultrasunete. In functie de tipul energiei transformate in energie acustica,
emitatoarele de ultrasunete se clasifica in emitatoare mecanice (aerodinamice sau
hidrodinamice, care obtin ultrasunete de joasa frecventa 15...200 KHz) şi emitatoare
electromecanice (electromagnetice, care obtin frecvente de 0,1...2 KHz, electrodinamice,
magnetostrictive f = 12...100 KHz şi piezoelectrice f = 120...38000 KHz ).
Emitatoarele aerodinamice (sirena dinamica, sirena statica) se bazeaza pe intreruperea

periodica a curgerii unui jet de gaz, realizandu-se astfel variatii de presiune ce se propaga in
mediul inconjurator cu viteze ce depaşesc viteza sunetului. Emitatoarele hidrodinamice
presupun transformarea energiei cinetice a unor jeturi de lichid in energie oscilatorie acustica.
Ultrasunetele cu intensitate mare se obtin prin procedee electromecanice care se

bazeaza pe fenomenul piezoelectric si / sau pe fenomenul magnetostrictiune.
7
Efectul piezoelectric este pus in evidenta prin aparitia unei diferente de potential
electric la capetele unui dielectric sau feroelectric, atunci cand asupra lui actioneaza o forta de
compresie mecanica. Diferenta de potential se datoreaza polarizarii electrice a materialului
piezoelectric sub actiunea deformatoare a solicitarii mecanice externe. Polarizarea electrica
consta in aparitia unor sarcini electrice pe suprafata materialelor piezoelectrice supuse actiunii
fortelor de compresie sau de intindere. Aparitia polarizarii electrice la suprafata unui cristal
atunci cand asupra lui se exercita o presiune mecanica sau o tractiune se numeste efect
piezoelectric direct. Aplicarea unui camp electric pe suprafata unui cristal piezoelectric duce
la contractia sau dilatarea acestuia si la emisia unor unde acustice. Acestfenomen se numeste
efect piezoelectric invers.
Materialele piezoelectrice cele mai folosite sunt: titanatul de bariu, zirconatul de

plumb(materiale piezoceramice) si fluorura de poliviniliden (material plastic). Cuartul natural
sau celsintetic poseda de asemenea proprietati piezoelectrice, avantajele acestuia fiind
rezistenta mecanica si frecarea interna redusa. Materialele piezoceramice poseda o mai buna
eficienta a conversiei energiei electrice in energie mecanica,sunt ieftine, se prelucreaza usor si
necesita tensiuni scazute.
Fig.2 Montajul in rezonanta
Exista si efectul piezoelectric invers sau electrostrictiunea, pe care se bazeaza

producerea ultrasunetelor, care consta in dilatari si comprimari succesive ale cristalului sub
actiunea unui camp electric alternativ.
Partea esentiala a generatorului consta dintr-o lama piezoelectrica de obicei de cuart pe

fetele careia sunt aplicati doi electrozi, sub forma unor straturi subtiri metalice, legati la o
sursa de tensiune alternativa. Sub actiunea campului electric alternativ lama incepe sa vibreze
cu o frecventa egala cu cea a tensiunii aplicate. Vibratiile lamei sunt transmise in mediul
inconjurator sub forma de ultrasunete. Cu astfel de generatori se poate ajunge pana la
frecvente de cca. 150 000 kHz si la intensitati ale radiatiei ultrasonore de la cateva zeci de
wati pe cm2 pana la cateva sute de wati pe cm2.
Efectul magnetostrictiv consta in faptul ca unele material feromagnetice isi modifica
dimensiunile la magnetizare. Atunci cand aceste materiale se afla intr-un camp magnetic
variabil, ele incep sa oscileze, devenind surse de unde acustice. In ambele cazuri de generarea
8
ultrasunetelor, este necesar ca dimensiunile placutelor oscilante sa fie astfel alese incat
frecventalor proprie sa coincida cu frecventa de excitatie (frecventa campului electric,
respectiv a campului magnetic). Deci generatoarele de ultrasunete lucreaza in regim de
rezonanta.
Fig.3 Efectul magetostrictiv
3.4 Receptia ultrasunetelor
Dispozitivele folosite pentru producerea si receptia undelor ultrasonore poarta

denumirea de traductoare ultrasonore. Ultrasunetele utilizate in defectoscopie sunt produse in
exclusivitate prin efect piezoelectric. Dintre materialele care prezinta acest efect, cel mai
folosit este titanatul de bariu, material sintetic presat sub forma de pastille de diferite forme.
Zona din imediata vecinatate a traductorului (“near field of the sound beam”) prezinta
fluctuatii mari ale intensitatii semnalului emis, ceea ce face ca eventuale discontinuitati din
structura sa produca semnale multiple, dificil de interpretat.
La trecerea undelor prin materiale, se produce o atenuare a intensitatii lor datorita:
- dispersiei cauzate de discontinuitatile intalnite
- absorbtiei datorita conversiei energiei undelor in
caldura.
Intrucat la cele mai raspandite tehnici de examinare, traductorul vine in contact cu

suprafata obiectului examinat - o palpeaza - s-a raspandit denumirea comuna de palpator
ultrasonic.
9
Fig.4 Tipuri de palatoare uzuale
3.5 Afisare si intepretare
10
Aparatul electronic care permite evidentierea si localizarea unui defect intr-o piesa, cu
ajutorul ultrasunetelor se numeste defectoscop ultrasonic.
In prezent exista pe piata de specialitate defectoscoape analogice si digitale.

Defectoascoapele modern lucreaza cu impulsuri (100…1000 impulsuri pe secunda). Un
generator de impulsuri transmite in traductorul emitator impulsuri electrice scurte, de inalta
frecventa, in succesiune rapida. Acestea se transforma, in traductor, in impulsuri ultrasonice
ce se propaga in piesa, se reflecta de pe suprafata discontinuitatilor sau de pe fundul piesei si
se intorc la palpator unde sunt transformate in impulsuri electrice, dirijate catre amplificatorul
de baleiaj al unui tub catodic.
Deplasarea pe orizontala a fasciculuilui de electroni formeaza baza de timp, ca in cazul

unui osciloscop. Diferitele impulsuri sunt deci prezentate pe ecran in succesiune temporala ca
deviere vertical fata de baza de timp. Pe ecran, imaginea incepe in stanga cu impulsul de
emisie I. In vreme ce fasciculul de electroni este deviat spre dreapta, cu viteza constanta, apar
11
reflexiile de la suprafata defectului D si de la fundul piesei F, la distante corespunzatoare intre

ele si fata de impulsul de emisie.
Moduri de reprezentare a inspectiei cu ultrasunete
“A – scan”: amplitudinea ecourilor este prezentata in functie de timpul parcurs de unda in

structura; traductorul are o pozitie fixa.
“B – scan”: traductorul aluneca dupa o linie de pe suprafata obiectului testat; se obtine o

evaluare in sectiunea piesei, cu informatii privind lungimea si adancimea unui eventual
defect.
“C – scan”: este o reprezentare plana a tuturor ecourilor; se utilizeaza pentru detectia
coroziunii in conducte sau vase sub presiune si pentru identificarea delaminarilor in structuri
compozite.
3.6. Aplicatii ale ultrasunetelor
Aplicatiile practice ale ultrasunetelor sunt deosebit de largi, fiind grupate in doua mari
categorii şi anume: aplicatii pasive specifice actiunilor de obtinere a informatiilor referitoare
la proprietatile mediilor de propagare (ultrasunetele utilizate sunt de intensitati reduse,
incapabile sa produca modificari structurale) şi aplicatii active, caracteristice prelucrarilor
dimensionale sau facilitarii unor prelucrari practice (ultrasunetele cu intensitati suficient de
mari, astfel incat sa provoace modoficari ale structurii mediului de propagare).
Frecventele ultrasonice utilizate cu precadere la prelucrarea materialelor direct sau in

combinatie cu alte procedee de prelucrare, au valori de 16...35 KH. Frecventele superioare şi
hipersunetele sunt utilizate cu precadere in defectoscopie şi sonolocatie.
Importanta practica a ultrasunetelor este legata de lungimea de unda mica a acestora.

Din aceasta cauza, de exemplu, ultrasunetele pot fi emise si se propaga ca si razele de lumina
subforma de fascicule, spre deosebire de sunetele obisnuite care se imprastie in toate
directiile.Astfel se constata experimental ca daca lungimea undei emise este mai mica decat
dimensiunile liniare ale sursei unda se va propaga in linie dreapta sub forma de fascicul. In
afara de aceasta,datorita lungimii de unda mici, fenomenul de difractie (ocolirea obstacolelor)
nu apare decat pentru obstacolele de dimensiuni foarte mici in timp ce sunetele obisnuite
ocolesc practice aproape orice obstacol intalnit in cale.
Exemple de aplicatii active: prelucrarea materialelor dure, prelucrarea materialelor

casante, curatirea pieselor metalice, ceramice sau din sticla, tratarea topiturilor metalice avand
ca scop degazarea lor, reducerea granulelor metalice, dispersarea unui metal in altul
(omogenizarea aliajelor),deformarea materialelor metalice,fritarea pulberilor,sudarea
materialelor metalice si plastice,defectoscopie fara contact. In biologie ultrasunetele se
folosesc pentru distrugerea bacteriilor.In chimie: sonochimie,etc.
Aplicatiile ultrasunetelor in procese tehnologice
12
Ultrasunetele sunt utilizabile in toate etapele unui proces tehnologic, de la

conditionarea materiei prime pana la controlul procesului.
Exemple de operatii tehnologice efectuate sub actiunea ultrasunetelor:
- dispersarea, procesul fizic de raspandire a particulelor unei substante printre cele ale
altei substante;
- curatirea, bazata pe fenomenul de cavitatie. Curatirea cu ultrasunete este mult

utilizata datorita calitatii operatiei efectuate, a timpului scurt de lucru, a diversitatii
materialelor ce pot fi supuse acestei operatii;
- sedimentarea, bazata pe aglomerarea particulelor fine, solide sau lichide, in zona

nodurilor unui camp stationar produs de propagarea ultrasunetelor;
- filtrarea, operatia de separare a unei substante solide dintr-un lichid;
- emulsionarea, bazata pe dispersarea particulelor unui lichid in altul in care este

miscibil, sau a unei substante solide intr-un lichid in care nu se dizolva;
- extractia, operatia de separare a uneia sau a mai multor substante dintr-un amestec;
- stimularea unor reactii chimice (ex. cele de polimerizare);
- uscarea, procesul de eliminare a apei dintr-un material;
- cristalizarea, bazata pe diferenta de solubilitate a componentelor unui amestec;
- sterilizarea, bazata pe actiunea distructiva a ultrasunetelor asupra
microorganismelor (ex. in industria alimentara); etc.
Aplicatii active in medicina:
- Terapia cu ultrasunete
Fizioterapia cu ultrasunete se bazeaza pe actiunea fiziologica a acestora, care consta in

efecte mecanice, termice, chimice.Datorita acestor efecte , tesuturile sunt solicitate mecanic
sub forma de ’’micromasaj ’’intern si se incalzesc, suferind reactii chimice favorabile
organismului.
Utrasunetele cu scop terapeutic sunt folosite la frecvenţa de 1 MHz sau 3 MHz
-Ultrasunete in medicina dentara
Detartraj ultrasonic - Instrumentarul ultrasonic indeparteaza tartrul prin vibratii

mecanice de inalta frecventa (20 000 - 45 000 Hz). Aceste aparate pot avea oscilatia antrenata
fie prin tensiune alternativa, fie prin tensiune electromagnetica.
Exemple de aplicatii pasive:
13
- Masurarea unor marimi fizice

a. Determinarea distantei la care se gaseste un obiect in apa( 20 – 400kHz)
b. Masurarea grosimilor
c. Masurarea nivelului lichidului intr-un recipient
d. Masurarea vitezei unui fluid
Aplicatii pasive in medicina:
- Ultrasunete in medicina interna
Prin dezvoltarea ecografiei, a devenit posibil ca pe ecranul osciloscopului sa apara o

imagine a sectiunii transversale a tesutului de studiat (ficat,vezica biliara, glanda tiroida,
etc.)Un alt rol important al ecotomografiei consta in ajutorul adus medicului care dirijeza
iradierea tumorilor cu radiatii gamma, pentru stabilirea exacta a formei si marimii tumorii in
vederea iradierii ei. Astfel se pot feri de iradiere inutila alte organe vitale din jurul tumorii.
Ecografie foloseste ultrasunete cu frecventa intre: 1- 10 MHz
- Ultrasunete in cardiologie
Anatomia si particularitatile fiziologice ale inimii determina o succesiune a

fenomenelor mecanice care se repeta cu fiecare contractie si relaxare. Examinarea miscarilor
inimii se realizeaza prin impulsuri scurte de ultrasunete care se reflecta pe peretele inimii.
Semnalele receptionate sunt amplificate si vizualizate pe ecranul unui tub catodic.
Echipament necesar pentru utilizarea metodei:
ECHOGRAPH 1091 Defectoskop Ultrasonic
SOFTWARE ECOM 90 pentru ECHOGRAPH 1090 si ECHOGRAPH 1091
Versiunea AVG/DAC:
Curbele DAC respectiv curba AVG precum şi alte 4 curbe de înregistrare,
resptiv curbe pentru praguri admise, se pot prezenta direct pe ecran
Evaluarea ecoului relativ faţă de curbele AVG/DAC (dBrel).
14
Display TFT-LC- de 6,3” (16 cm) utilizabil la lumina zilei. Imaginea A se poate

citii direct în lumina solară, 256 de culori
Deservire simplă cu ajutorul meniului cu text clar şi a tehnicii cu ferestre
cinci taste liber programabile cu funcțiile dorite
Parametrii importanţi se reglează direct cu taste nominalizate
Alte caracteristici
 Carcasă compactă din Aluminiu pentru condiţii grele de exploatare

 Acumulator Li-Ion înglobat până la 13 ore durată de funcţionare, încărcare
automată, sigură, rapidă cu încărcătorul propriu.
 Mod de lucru economic, cu acumulatori alegerea prezentării în culori la
exploatarea pentru control şi a meniului.
 Limba meniului, parametrii şi texte ajutătoare se pot edita prin PC şi se poate
memora în aparat
15
 Asistent pentru diferite reglaje ale aparatului, de exemplu determinarea liniei

de întârziere a palpatorului, la reglarea ecranului, DAC sau AVG.
16

 Imaginea A- ca referinţă în imaginea de fond.
 Curba ecodinamică se poate îngheţa.
 Interfaţă USB.
 Frecvenţă de repetiţie 8 Hz la 1500 Hz.
 Monitor ieşiri în timp real pentru ambele porţi
 Triger: intern, extern (Intr./ Ieşire) şi 1. ecou
 Update resp. Upgrade prin PC (CD-ROM. E-Mail, Download)*
 Fabricat şi verificat dacă este fiabil conform EN 12668-1.

DISPLAY
Display LC, color, potrivit pentru utilizare la lumina zilei, cu/fără iluminare de
Tipul display-ului fundal.
Mărimea display-ului 143,4 mm x 79,3 mm.
Rezoluţie 400 x 240 pixeli, 256 pentru 262144 culori.
Mărime A-scan 142 mm x 73,5 mm.
Raster Generat electronic, selectabil ON/OFF.
Brut: 10 linii orizontale, 5 linii verticale;
Diviziuni raster Fin: 50 linii orizontale, 25 linii verticale.
Frecvenţă imagine 50 Hz.

IMAGINI A şi
DIGITALIZARE
Frecvenţă imagine 50 Hz.
Imagine A-scan Imagine normală (anvelopă sau ecouri pline);
Îngheţare;
Zoom pentru poarta 1.
Reprezentare RF Pe tot domeniul de măsură.
Redresare Pozitivă, negativă, dublă-alteranţă, fără redresare (RF).
Rejecţie Reglabilă: 0 - 99 % din inălţimea ecranului în paşi de 1% (liniar).
Zoom Poarta 1 se extinde pe toată lăţimea ecranului.
Convertor A/D 9 bits.
Digitalizare Direct, cu convertor A/D.
Frecv. de digitalizare 80 MHz.
Eroare de digitalizare < +/- 0,5 % din înălţimea ecranului, la 4 MHz.
Timp de răspuns < 20 ms.

DOMENII DE MĂSURĂ
2,5 – 4.850 mm oţel.
Domeniul de măsură Versiunea 10 m: 5 – 9700 mm oţel.
Viteza ultrasonică 100 – 15.000 m/s în paşi de 1 m/s.
Deplasare domeniu 0 – 3.000 mm în paşi de 0,1 mm.
Liniaritate orizontală +/- 0,5 % din lăţimea ecranului.
1.000 Hz - 43 Hz (scade cu creşterea domeniului de măsură, + 50% / - 85 %,
Frecvenţa de repetiţie selectabilă în paşi de 1 %, max/min frecvenţă: 1500 – 8 Hz).
Sincronizare Intern, 1 Ecou sau Extern, Ext. 1 Ecou.

EMIŢĂTOR
Număr de emiţătoare 2 (1 pentru rezoluţie şi 1 pentru putere).
Forma impulsului emis Impuls negativ foarte scurt.
Proprietăţi emiţător Putere: VS0 = 340 V +/- 10%, tr < 10 ns, td = 120 +/- 10 ns;
(V50 - tensiune impuls emis) Rezoluţie: VS0 = 65 V +/- 10%, tr < 3.5 ns, td = 60 +/- 6 ns.
tr - front crescător impuls
td - lăţime impuls (Vezi definirea lor mai jos: date conform EN 12668-1).
Spectrul de frecvenţe Vezi mai jos: date conform EN 12668-1.
18
Impedanţa de ieşire < 25 Ω (putere) / < 45 Ω (rezoluţie).

Atenuare emiţător 10, 50, 220, fără [Ω].

AMPLIFICATOR şi ATENUATOR
Game de frecvenţe 3 (LF, RF şi bandă largă).
LF: 0,5 – 5,5 MHz;
Game de frecventă RF: 1,5 – 17 MHz;
(-3dB) Bandă largă 0,5 – 31,53 MHz (0,5 – 20 MHz).
LF: fo = 1,6 MHz +/- 5% , Δf = 5 MHz +/-10%;
RF: fo = 5 MHz +/- 5% , Δf = 15,5 MHz +/-10%;
Răspuns în frecvenţă Bandă largă: fo = 4,5 MHz +/- 5% , Δf = 31 MHz +/-10%;.
tA1 = <150 ns +/-10% la 6 MHz;
Rezoluţia în timp tA2 = <150 ns +/-10% la 6 MHz.
Sensibiltate de intrare 150 µVpp +/- 20 µVpp pentru 100% înălţime ecran (ÎE).
LF: 35 µVpp;
Tensiune minimă de intrare RF: 35 µVpp;
pentru 10% ÎE Bandă largă: RF: 35 µVpp.
LF: - 112 dB;
Diamică receptor RF: - 110.
Impedanţa de intrare Conform anexă.
LF: 15 nV/√Hz;
RF: 40 nV/√Hz;
Nivel de zgomot Bandă largă: 39 nV/√Hz;.
Liniaritate verticală +/- 2% înălţime ecran.
LF: 2 µs;
RF: 2 µs.
Timp mort după impulsul emis Bandă largă: 2 µs
Atenuare regflabilă 99,9 dB în paşi de 0,1-1-6-12-20 dB, atenuare OFF.
Atenuare între canale > 90 dB.

19
EVALUARE ECOURI, DETERMINARE MĂRIME DEFECTE

% înălţime ecran;
DAC/AVG: dBrel (raportaţi la ecoul de referinţă / linia ecoului de referinţă în dB;
dBabs în dBµV; (în conformitate cu AWS D1.1/1.1M);
dBaws în dBµV
DAC: dBaws
Amplitudinea ecoului în ... AVG: mm GFP în echivalent gaură cu fund plat.
mm - parcurs sonic, la incidenţă perpendiculară;
mm - adîncime şi distanţa poiectată sau distanţa proiectată redusă, la incidenţă
unghiulară;
Rezoluţie: 0,1 mm oţel;
Timpul de zbor în ... (poarta 1) Versiunea 10 m: rezoluţie 0,2 mm oţel.

PORŢI (MONITOARE)
Număr porţi 2.
Răspuns în timp Poarta 1 şi poarta 2: în concordanţă cu frecvenţa de repetiţie.
Normal sau inversat, cu traversarea punctului de Zero pentru depăşirea limitelor şi a
Moduri de lucru gradientului grosimii de perete.
Început poartă: 0 – 4.000 mm în paşi de 0,1 mm;
Domeniu poartă Lăţime poartă: 0 – 3.000 mm în paşi de 0,1 mm.
Rată de confirmare (ambele
porţi) 0 - 250.
Nivel: TTL (5V) , low: active, ZA = 100 Ohm;
Acurateţe: +/- 0,5 % înălţime ecran;
Ieşiri da/nu Hysteresis la comutare: < +/- 0,5 % înălţime ecran;
(pentru ambele porţi) Întîrziere la comutare ieşire: max. 1/PRF.
Ieşire analogică 2,5 Vpo pentru 100 %ÎE în poarta 1 şi 2.
Semnalizare vizuală 2 LED-uri pe panoul frontal, pentru ambele porţi.
Semnalizare acustică Semnal 3 kHz, întîrziere cca 50 ms (re-fresh cu PRF).

20
INTRĂRI şi IEŞIRI
Interfaţă serială (pentru
SERVICE) RS 232 C, bidirecţională, rata baud: 115200 – 1200.
Interfaţă USB Interfaţă USB1 pentru conectarea la PC.
Sincronizare int / out Nivel TTL (5 V) , low: active , prag sincronizare 2 V.
Ieşire date La interfaţă USB pentru PC: seturi de şi/sau de parametri, imagini A.
Remote control Via interfaţa USB.
Ieşire monitor exterior Via conector VGA standard (D-sub HD 15 pini).

DIVERSE
Unitate de măsură Selectabilă: mm sau inch.
Data şi ora Ceas încorporat.
Limba utilizată Romậna, Engleza, altele la cerere.

MEMORIE
Imagini A-scan Imaginea A curentă poate fi "îngheţată" pe ecran cu funcţia FREEZE.
Seturi de date 224 protocoale inclusiv imagini A-scans, parametri, data şi ora.

ALIMENTARE
Reţea Via încărcător/alimentator nr. 1808.501.
Acumulatori Li-Ion încorporaţi.
Acumulatori Cca 7 h cu iluminarea de fundal ON;
Autonomie Cca 13 h la lumina zilei.
Simbol care arată starea de încărcare a acumulatorilor în paşi de 25%.
Indicator pentru starea Cu 15 – 30 minute înainte de descărcarea acumulatorilor apare mesajul “Bateriile
bateriilor aproape descãrcate” .
Oprire automată Cînd tensiunea scade sub un anumit nivel (retea sau acumulatori).
Stabilitate la variaţiile tensiunii < +/- 1% din înălţimea ecranului şi < +/- 0.5% din înălţimea ecranului (la variaţiie
de alimentare tensiunii de alimentare în limitele permise).

21
CONDIŢII PENTRU MEDIUL AMBIANT

Temperatura de lucru -10 la +50° C la 95% umiditate maximă.
Impurităţi şi umiditate Protecţie mecanică la împroşcare cu stropi de apă, IP 54.
MECANICE
166 mm x 201 mm x 50 mm fără carcasa de cauciuc.
190 mm x 217 mm x 64 mm cu carcasa de cauciuc.
Dimensiuni (h x w x d) ECHOGRAPH 1091: 132 x 278 x 255 mm.
Panou frontal (h x w) 147 x 178 mm.
2,0 kg (cu acumulatori Li-Ion şi cu carcasa de cauciuc);
Geutate 1,6 kg (cu acumulatori Li-Ion şi fără carcasa de cauciuc);.
Conector traductor 2 x Lemo 1.
Defecte, sincronizare: conector sub D -HD (15 pini);
PC: USB mini-B, VGA conector sub D -HD (15 pini;
Alimentator/încărcător: 5,5 mm jack;
Conectori exteriori ECHOGRAPH 1091: conector IEC cu întrerupător.
DATE SUPLIMENTARE conform EN 12668-1
Impuls emis (definire)
22
Forma impulsului emis şi

spectrul de frecvenţă pe poziţia
"putere"
(-3dB-Frequenzen +/- 20%)
Forma impulsului emis şi

spectrul de frecvenţă pe poziţia
"rezoluţie"
(-3dB-Frequenzen +/- 20%)
23
Receptor

Impedanţa de intrare
(componenta reală)

Metoda "impuls-ecou"
f(Messung) = 4 MHz, Vmin =
20 dB
Rmin = Rmax = 207 Ohm

24
Receptor

(componenta imaginară)
Metoda "impuls-ecou"
20 dB
Cmin = Cmax = 24 pF

25
Receptor

(componenta reală)
Metoda "E - R"
20 dB
Rmin = Rmax = 485 Ohm

26
Receptor

(componenta imaginară)

Metoda "E - R"

Liniaritate verticală Atenuare Valoare nominală Valoarea admisă
a înălţimii ecoului a înălţimii ecoului
+2 100 % 98 - 100 %
+1 90 88 – 92
0 80 80
27
-2 64 62 – 66

-4 50 48 - 52
-6 40 38 – 42
-10 25 23 – 27
-12 20 18 – 22
-18 10 8 - 12
-24 5 3 - 7
Stabilitate (după încălzire) la Înălţime ecou: < +/- 2 %
variaţiile de temperatură Poziţie ecou: < +/- 0,5 % din înălţimea ecranului la variaţii de 10° C.
Tremur display (jitter) Înălţime ecou: max. 1 % ÎE, poziţie ecou max. +/- 0,2 % ÎE.
a) abaterea reglajului fin: max. +/- 0,5 dB la un interval de 20 dB;
b) abaterea reglajului brut: max. +/- 1 dB la un interval de 60 dB.
Acurateţea atenuatorului
calibrat
28
29
Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice Matlab:
Prelucrarea imaginilor are ca efect obtinerea de imagini noi cu un contrast

modificat, extragerea contururilor, obtinerea negativului unei imagini,
histograma imaginii etc.
Pentru aceasta se va pleca de la operațiunea de citire a imaginilor
achizitionate prin procedeele de termografiere in infrarosu.
Codul Matlab pentru manipularea imaginilor este urmatorul:
I=imread(' IR_1026.jpg'); % instrucțiune de citire imagine
imshow(I); %afișare imagine în format uint8
Histograma in niveluri de gri a imaginii se prezinta in figura urmatoare:
imtool(I);
Imod=(matrice patratica in nivel de gri
figure;
whos; % parametru de testare pentru Imod
imhist(Imod); %histograma imaginii in nivel de gri

Iajust=imadjust(Imod); %ajustează intesitatea imaginii
figure,
imshow(Imod), figure, imshow(Iajust); % afisarea
%comparativa a celor doua imagini
31
RGB1 = imread('IR_1026.jpg'); % se incarcă imaginea
RGB2 = imadjust(RGB1,[0.2 0.3 0; 0.6 0.7 1],[]);% se ajustează dupa o matrice stabilita de utilizator
figure, imshow(RGB1), figure, imshow(RGB2) %se afiseaza rezultatele in figuri diferite pentru
comparatie
32
Egalizarea de histograma presupune utilizarea functiei adapthisteq.
Pentru o imagine alb-negru de felul celei stocate in variabila Imod se va
proceda astfel:
% se definește o variabila care va stoca noua imagine
A = adapthisteq(Imod,'clipLimit',0.02,'Distribution','rayleigh'); % pentru
informatii despre filtrarea aplicata se va utiliza comanda help + adapthisteq si
se citesc instructiunile
figure, imshow(Imod); % pentru comparare se afiseaza imaginea originala
figure, imshow(A); % afiseaza imaginea cu modificarea de histograma
33
34
Pentru egalizarea de historgrama se mai poate utiliza si functia histeq.
Ihist=histeq(Imod,2);% se calculeaza modificare de histograma
figure, imshow(Imod), figure, imshow(Ihist)% se afiseaza spre comparatie cele doua imagini
figure, imhist(Imod);% se afiseaza histograma initiala a imaginii
figure, imhist(Ihist);% se afiseaza histograma imaginii prelucrate
% pentru salvare imaginilor in diferite formate se utilizeaza functia imwrite
imwrite(Ihist,'Ihist.tiff'); % salvare in format tiff
imwrite(Ihist,'Ihist.jpeg');% salvare in format jpg
35
Bibliografie
1. http://www.tehfi.pub.ro/desat/Rezultate%20Etapa%20I.pdf
2. http://biblioteca.regielive.ro/referate/electrotehnica/prelucrari-cu-ajutorul-
ultrasunetelor-194068.html
3. http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Nicoleta_Eseanu_-_Fizica_%28Fac.Transp.,IA
%29_%282010%29/Cap.V.Acustica.pdf
4. https://www.scribd.com/doc/43672931/Metode-de-Producer-a-Ultrasunetelor
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ultrasunet
6. https://www.scribd.com/doc/116460264/Control-Nedistructiv-2
7. http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/MNEIS/curs5_MNEIS.pdf
8. http://neluploscaru.blogspot.ro/2013/02/examinarea-cu-ultrasunete-examinarea-
cu.html
9. http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-
BAZATE-PE-APLICATII24573.php
36
10. http://www.medici-stomatologi.ro/infodent/detartraj-si-planare-radiculara
37

US in Imersie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

US in Imersie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Student: Hlistei Pamela

Controlul nedistructiv al structurilor metalice si nemetelice de dimensiuni mici,cu

Examinarea cu ultrasunete foloseste energia sunetelor de frecvente inalte pentru

3. Principiul fizic al metodei

Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu frecvente mai mari de 20 000 Hz. Ele au de

Limita inferioara corespunde frecventelor superioare ale domeniului sunetelor

- ultrasunete de joasa frecventa (16 – 100 KHz);

- ultrasunete de medie frecventa (1000-100000 Hz);

- ultrasunete de inalta frecventa ( KHz).

Marimi caracteristice ale fasciculului de unde ultrasonore:

 frecventa, f: in examinarile nedistructive valorile uzuale sunt cuprinse in intervalul

3.2 Tipuri de unde

Ele se propaga in interiorul globului pamantesc. Viteza lor de propagare depinde de

- apar la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer .

Unde de suprafata Love

- undele lui Love se propaga cu viteza de aprox. 4km/s

Unde de suprafata Lamb

– apar in placi de grosime aproximativ egala cu o lungime de unda.

Fig.1 Propagarea undelor Lamb;a) propagare simetrica; b) propagare asimetrica

Viteza undelor depinde de:

Se numeşte unda longitudinala acea unda la care directia de oscilatie a particulelor

Caracteristica pentru undele logitudinale este modificarea distantei dintre particule

Undele logitudinale se pot produce in toate starile de agregare:solida,lichida si

Undele transversale se propaga numai in mediile solide si la suprafata lichidelor.

3.3 Mod de producere a ultrasunetelor

3.3.1 US produse natural

Liliecii emit semnale ultrasonore scurte cu frecvente intre 30-60 KHZ,pentru a se

Delfinii folosesc ecolocatia pentru deplasare şi orientare.

Molia-tigru poate sa indeparteze liliecii pradatori, prin emiterea de ultrasunete. Molia

3.3.2 US produse artificial

Producerea ultrasunetelor, oscilatii cu o anumita frecventa şi intensitate, este realizata

Emitatoarele aerodinamice (sirena dinamica, sirena statica) se bazeaza pe intreruperea

Ultrasunetele cu intensitate mare se obtin prin procedee electromecanice care se

Materialele piezoelectrice cele mai folosite sunt: titanatul de bariu, zirconatul de

Fig.2 Montajul in rezonanta

Exista si efectul piezoelectric invers sau electrostrictiunea, pe care se bazeaza

Partea esentiala a generatorului consta dintr-o lama piezoelectrica de obicei de cuart pe

Fig.3 Efectul magetostrictiv

3.4 Receptia ultrasunetelor

Dispozitivele folosite pentru producerea si receptia undelor ultrasonore poarta

Intrucat la cele mai raspandite tehnici de examinare, traductorul vine in contact cu

Fig.4 Tipuri de palatoare uzuale

3.5 Afisare si intepretare

In prezent exista pe piata de specialitate defectoscoape analogice si digitale.

Deplasarea pe orizontala a fasciculuilui de electroni formeaza baza de timp, ca in cazul

reflexiile de la suprafata defectului D si de la fundul piesei F, la distante corespunzatoare intre

Moduri de reprezentare a inspectiei cu ultrasunete

“A – scan”: amplitudinea ecourilor este prezentata in functie de timpul parcurs de unda in

“B – scan”: traductorul aluneca dupa o linie de pe suprafata obiectului testat; se obtine o

3.6. Aplicatii ale ultrasunetelor

Frecventele ultrasonice utilizate cu precadere la prelucrarea materialelor direct sau in

Importanta practica a ultrasunetelor este legata de lungimea de unda mica a acestora.

Exemple de aplicatii active: prelucrarea materialelor dure, prelucrarea materialelor

Aplicatiile ultrasunetelor in procese tehnologice

Ultrasunetele sunt utilizabile in toate etapele unui proces tehnologic, de la

Exemple de operatii tehnologice efectuate sub actiunea ultrasunetelor:

- curatirea, bazata pe fenomenul de cavitatie. Curatirea cu ultrasunete este mult

- sedimentarea, bazata pe aglomerarea particulelor fine, solide sau lichide, in zona

- filtrarea, operatia de separare a unei substante solide dintr-un lichid;

- emulsionarea, bazata pe dispersarea particulelor unui lichid in altul in care este

- stimularea unor reactii chimice (ex. cele de polimerizare);