1

2

PREFA

Numrul mare al noxelor deversate n atmosfer de platformele industriale, ca i
gazele de eapament eliminate de mainile din ce n ce mai numeroase, la care se
adaug "nevinovatul" fum de igar, otrvesc aerul i sechestreaz razele ultraviolete, cu
implicaii grave asupra sntii omului.
Civilizaia modern a schimbat i ea profilul activitii fizice prestate de om,
predispunndu-l la sedentarism, factor de risc implicat n geneza multor boli. Aceeai
civilizaie a modificat dieta omului, nlocuind din ce n ce mai mult hrana natural cu
preparate rafinate, prelucrate termic, spoliind alimentele de proprietile lor vitale. Alturi
de acestea, alcoolul, tutunul, excitantele, munca i odihna dezordonat, altereaz starea
de echilibru vital al organismului. Fa de cauzele artate mai sus, ncercm prin aceast
lucrare, s ajutm pe ct posibil oamenii i s-i determinm, cu ajutorul reetelor din
aceast lucrare, s-i aline durerile lor.
Elaborarea acestei lucrri are la baz considerente de ordin practic. n acest scop
ncerc s pun la ndemna celor interesai o gam larg de produse fito-terapeutice sub
forma cea mai simpl de preparare i administrare: infuzii, ceaiuri, decocturi, macerate,
siropuri, tincturi, sucuri, vinuri, oeturi medicinale, care pot fi preparate n orice gospodrie.
Prietene cititor, n aceast lucrare vei gsi ghidul farmaciei verzi n casa ta, fiind
scutit astfel s-i cheltui banii pe medicamentele elaborate prin sintez de laborator,
aceasta i datorit faptului c s-a constatat n timp c intolerana, efectele secundare sau
chiar accidentele medicamentoase sunt mai reduse n cazul terapiei cu produse naturale,
iar biodisponibilitatea pentru organism este mult mai ridicat fa de acestea, dect fa de
remediile chimioterapeutice. Utilizarea plantelor medicinale, ca unul dintre cele mai vechi
remedii cunoscute de om, i-a mbogit coninutul. n zilele noastre, FITOTERAPIA
MODERN (inclusiv aromoterapia), n sensul larg al acestei noiuni, este tratamentul
bolnavilor cu ajutorul produselor farmaceutice obinute din plante inferioare sau
superioare. Avnd la baz dezvoltarea fitochimiei, biochimiei, farmacodinamiei i a tehnicii
farmaceutice moderne, fitoterapia este astzi o nou ramur a medicinii, n plin
dezvoltare i ascensiune. Acest fapt explic numrul mare de produse farmaceutice care
au n formula lor plante sau principii active elaborate prin biosintez de celula vegetal.
Iat numai cteva din cele mai uzuale produse farmaceutice romneti care au n formula
lor plante sau principii active elaborate prin biosintez de celula vegetal.
V sunt cunoscute denumirile urmtoarelor produse: CODAMIN, CODENAL,
COFEDOL, DIGITALIN, DISTONOCALM, ERGOMET, EXTRAVERAL, FASCONAL,
HIPAZIN, HIPOSERPIL, LIZADON, NEVROCALM, RENOGAL, SCOBUTIL, SIROGAL,
TUSOMAG, ULCEROTRAT i altele.
De la nceput este necesar o precizare: fitoterapia nu exclude chimioterapia sau
celelalte procedee terapeutice. Aa cum exist excelente medicamente chimioterapeutice,
la fel exist minunate remedii naturale elaborate de celula vie.
Terapeutica romn modern a devenit o tiin interdisciplinar, ea presupune o
colaborare strns ntre medic, farmacist, chimist, fizician, biolog, matematician, psiholog,
inginer sau tehnolog, avnd un scop unic i anume, gsirea i aplicarea remediului cel mai
potrivit bolnavului.
Dispunnd de procedee i de o aparatur modern de investigaie, cunotine
complexe i de specialitate, produse farmaceutice eficiente, medicului i revine rolul
principal n alegerea remediului terapeutic principal i auxiliar.
Fitoterapia nu trebuie neleas ca practic exclusivist. Alturi de ea exist i
produse chimioterapeutice bune i verificate, la care se pot asocia produse de origine
animal, apicole, oligoelemente, enzime, hormoni i altele.
n ceea ce privete fitoterapia este necesar s se sublinieze urmtoarele aspecte:
nu exist un "panaceu universal", adic un remediu care s vindece toate bolile;
3
s nu se apeleze la fitoterapie ca la o "ultim speran", dup ce chimioterapia i
toate celelalte metode terapeutice au fost epuizate;
fitoterapia trebuie s se bazeze pe indicaiile specialitilor n acest domeniu,
deoarece ea presupune cunotine complexe i o pregtire superioar;
adresndu-se n mare msur bolnavilor cronici, presupune un tratament de lung
durat, bine condus, cu respectarea n acelai timp a celorlalte indicaii medicale.
Doresc ca prin aceast lucrare s aflai ct mai multe despre felul n care s v
meninei sntatea, s v alimentai raional, s v pstrai frumuseea, s v ngrijii
trupul, s v salvai sufletul, s v protejai copiii, s v eliberai de complexe, s v
petrecei timpul liber n mijlocul naturii, care este un izvor de sntate.
V mulumesc anticipat pentru lecturarea acestor reete i recomandri.

PULBERILE DE PLANTE
Cunoscut i aplicat practic de peste 5000 de ani, tiina milenar a vieii
Ayurveda ne ofer unele metode simple i naturale, deosebit de eficiente, de utilizare n
scop terapeutic a plantelor cu proprieti vindectoare. Una dintre acestea const n
utilizarea plantelor medicinale i aromatice sub form de pulbere.
Majoritatea plantelor cu proprieti vindectoare pot fi administrate sub form de
pulbere. De fapt, aceast metod nu este necunoscut. Spre exemplu, folosirea plantelor
condimentare, mcinate sub form de pulbere, reprezint o modalitate practic la care noi
facem adeseori apel, atunci cnd preparm supe, ori alte mncruri, pe care le dorim s
fie ct mai savuroase i plcute.
Dac ne gndim bine, este posibil ca nu de puine ori s ne fi surprins gustnd cte
puin din pulberile multicolore de condimente pe care la avem n buctrie. Fie c este
vorba de binecunoscutele pulberi de piper ori de sare, fie c suntem atrai de pulberile
aromate ale unor condimente cum sunt coriandrul, mutarul, boiaua, mrarul, leuteanul
ori ptrunjelul, fie c ne dorim s gustm pulberea aromat de scorioar, vanilie,
nucoar, fenicul sau anason, ori c suntem captivai de pulberea de ment, mghiran,
busuioc ori salvie, de fiecare dat cnd noi gustm puin din aceste pulberi aromate, ceva
deosebit, plcut i nviortor se petrece, att pentru apetitul nostru, ct i pentru pentru
simurile noastre. Strnind pofta de mncare i mbuntind digestia, ncntndu-ne
simurile i mintea, pulberile din plante condimentare ne fac s descoperim care este
puterea vindectoare ascuns n ele.
Ori de cte ori ne dorim ca o mncare s fie ct mai plcut, savuroas i plin de
arom, suntem motivai s presrm puin din cte una sau mai multe din aromele pe care
le tim i care ne plac. Uneori, curiozitatea ne mpinge s punem cte puin praf de vanilie
sau scorioar pe limb, ori s mestecm cteva bucele de frunze de busuioc, pentru a
anticipa aroma pe care ele o vor oferi mncrii n care le vom pune. Suntem adeseori
uimii i totodat ncntai de cldura, de savoarea, ori de aroma lor. Alteori, suntem tentai
s gustm un pic de praf de frunze de ment i imediat ne cuprinde o rcoare plcut i
totodat o arom mprospttoare ne inund atunci ntreaga fiin.
n mod cert, aromele plantelor mrunite sau mcinate luate cu msur ne
mbuntesc att starea trupului, ct i cea a minii. Aadar, de ce s nu ne gndim s
folosim aceast modalitate extrem de simpl - folosirea pulberii din plante - pentru a pune
n valoare, pe aceast cale, ct mai multe dintre plantele medicinale binefctoare, despre
care tim c au certe proprieti vindectoare?
n tiina milenar ayurvedic sunt date nenumrate exemple de formule, unele
simple, altele mai complexe, care se bazeaz pe folosirea plantelor uscate sub form de
pulbere, n scopul ameliorrii i vindecrii unor dezechilibre, tulburri sau boli.
Pentru obinerea pulberii unei plante este necesar s avem la dipoziie cteva
plante uscate, de acelai fel, ale cror pri utile au fost deja selecionate, cum ar fi de
exemplu, rdcina n cazul brusturelui, frunzele n cazul mentei, florile n cazul
mueelului, fructele n cazul anasonului, seminele n cazul schindufului, mugurii n cazul
bradului. Pulberea de plante poate fi obinut apoi cu uurin fie cu ajutorul unui mojar, fie
4
cu ajutorul unei rnie electrice, mcinnd fin prile selecionate, care au fost n pralabil
mrunite. Pulberea obinut se poate folosi imediat sau poate fi pstrat ntr-un recipient
nchis, n vederea unei folosiri ulterioare.
Modalitatea de administrare a pulberilor este deosebit de simpl: o cantitate
cuprins ntre un vrf de cuit i o linguri de pulbere din plante este pus sub limb, este
apoi umezit uor, eventual cu puin ap i dup aceea pulberea este meninut sub
limb un interval de timp cuprins de regul ntre 3 i 20 de minute, n funcie de plantele
folosite. Experiena practic a dovedit c acest mod de administrare este deosebit de
eficient n ameliorarea rapid a unui mare numr de stri de dezechilibru, pentru c, pe
aceast cale, sunt puse n valoare att proprietile fizice ale plantelor, ct i proprietile
subtil-energetice, invizibile, ale acestora, chiar dac acest aspect este poate mai puin
cunoscut de marea majoritate a oamenilor.
Iat n acest sens un exemplu. Dac ne aflm ntr-o stare de surescitare dup o zi
agitat i solicitant, iar starea n care ne aflm nu ne permite s adormim pentru a ne
odihni, putem alege cteva plante care ne ajut s ne redobndim linitea i pacea
interioar, cum sunt florile de tei, seminele de mac, ori florile de sulfin. Pulberea acestor
plante poate fi combinat n proporii egale, i apoi ea va fi plasat i inut sub limb, timp
de 5-10 minute. Aceast formul simpl are efect calmant, contribuind totodat la
reducerea tendinelor ctre stri de insomnie.
RECOMANDARI
Se recomanda legumele crude, lactatele nefierte. Se merge si mai departe, la grija
de a nu omor nici legumele. S-a descoperit stiintific ca plantele receptioneaza
agresivitatea omului si emana unde energetice negative, nocive pentru organismul
nostru. Nu rupeti brutal legumele, folositi doar frunzele marginale si, daca vreti si
radacinile, scoateti planta ntreaga si lasati-o 1-2 ore sa intre n adormire si sa-si
neutralizeze radiatiile negative. Orice aliment are n el informatii de viata si de moarte. Un
aliment omort si fiert are astfel de informatii de moarte care va omoara si organismul.
Fructele si semintele nu au nici o problema, fiind neutre. Daca se fierb, capata informatii
de moarte. Grul ncoltit nu este bun imediat dupa ncoltire, deoarece s-a trezit la viata si
prin mestecare este omort. De aceea, dupa ncoltire, lsai-l la o uoar reuscare, s
treac la adormire i astfel este hrnitor.
POSTUL cea mai fireasc terapie

Postul alimentar are virtui preventive, purificatoare i vindectoare
Postul, adic repausul alimentar complet sau parial, este unul dintre tratamentele
cele mai vechi i mai eficiente din cte exist. Acesta depete ca putere de vindecare
toate celelalte procedee cunoscute, aciunea sa dovedindu-se prin experien a fi nu
numai lipsit de orice pericol, ci chiar salvatoare n multe situaii. Aceasta datorit faptului
c postul acioneaz direct asupra cauzei bolii, ajungnd chiar s o vindece, dac postul
este inut suficient timp.
Principalele efecte ale postului sunt acelea de repaus al ntregului tub digestiv, de
facilitare a unor procese i schimburi interne, de eliminare a reziduurilor metabolice i de
purificare a ntregii fiine. Cercetri tiinifice recente arat c postul are inclusiv puternice
virtui antioxidante.
Cnd vorbim despre post ne referim, n principal, la postul negru, repausul
alimentar complet realizat ntr-un anumit interval de timp n care nu se mnnc nimic i
se bea doar ap. Postind o zi pe sptmn - aceasta fiind o frecven optim pentru
practicarea postului alimentar total - i oferim corpului timpul necesar pentru regenerare i
5
purificare. Folosirea apei, cel puin 1,5 litri n 24 de ore, este obligatorie pentru a evita
deshidratarea corpului i blocajul renal. Cei care se simt devitalizai n timpul postului sau
dup aceea vor trebui s bea mult mai mult ap dect de obicei (chiar 3 sau 4 litri). Cel
mai bine este s inei post ncepnd din seara zilei precedente zilei de post i ieind din
post numai n dimineaa zilei urmtoare altfel spus, ziua de post nu se termin seara,
dup 24 de ore de la ultima mas!
Acest tip de post este indicat drept cur de dezintoxicare, fiind terapia cea mai
puternic i cu efectele cele mai rapide, att pentru vindecarea trupului, ct i a sufletului,
reprezentnd deci o modalitate esenial nu doar pentru vindecare, ci i pentru
transformarea fiinei umane. Practic, putem spune c postul acioneaz la nivelul tuturor
structurilor fiinei, ncepnd cu cele subtile i, prin rezonan, are efecte puternice i la
nivel fizic.
Postul, un subiect la mod n lumea tiinific
Postul alimentar, neles ca post negru, a ajuns n ultimii 5-10 ani s capteze
treptat i atenia cercettorilor. Posibilele aspecte psihologice i spirituale ale postului
alimentar reprezint nc un mare mister pentru lumea medical tiinific, la acestea
concurnd i srcia modalitilor actuale de cuantificare i monitorizare a unor procese
mai puin concrete. Dei enigmele lui nu au fost nc elucidate complet, este unanim
acceptat c postul alimentar are un efect anti-mbtrnire i reduce riscul de dezvoltare a
unor stri patologice.
tiinific, se atest c omul poate tri fr hran pn la 100 de zile, rezervele
interioare depozitate n organism pentru cazuri de nevoie fiind suficiente pentru a-i
ntreine viaa, fr hran din afar, pe toat durata unei boli obinuite. Sunt numeroase
exemplele celor care au inut post negru timp de 40 de zile pentru a se vindeca astfel de
boli foarte grave ori pentru a se apropia de Dumnezeu.
Nutriie i longevitate
Legtura dintre tipul de nutriie i longevitate este menionat nc de la
nceputurile istoriei umanitii. n antichitate, excesele alimentare erau considerate a fi
cauza tuturor bolilor, avnd n acelai timp reputaia de a scurta viaa, n timp ce
moderaia n alimentaie reprezenta una dintre regulile de aur ale oricrei strategii
terapeutice.
Un obicei tradiional avnd drept scop meninerea strii de sntate, nc practicat
n Orient, este acela de a te ridica de la mas pe jumtate flmnd sau altfel spus, cu
stomacul numai pe jumtate plin. Nutriionitii moderni subscriu la acest punct de vedere,
considernd supraalimentaia ca unul dintre motivele apariiei unor afeciuni, inclusiv a
obezitii.
Hran pur i hran impur
Orice aliment, chiar dac este natural, las n organism unele reziduuri. Atunci
cand mncm, organismul absoarbe ceea ce i este necesar din mncare, apoi ncearc
s se debaraseze de resturi. El nu poate face aceast eliminare eficient atunci cnd este
mai mereu suprancrcat sau cnd aa cum este de cele mai multe ori cazul
mncarea pe care i-o oferim este greu digerabil. Reziduurile se acumuleaz atunci n
diferite organe, dar mai ales n intestine, unde putrezesc, fiind astfel o surs de
dezechilibru i boal pentru ntreaga noastr fiin.
Tradiional, se vorbete despre hran pur (cea care este benefic organismului
nostru din toate punctele de vedere) i hrana impur (cea care ne duneaz, indiferent
6
de motiv). Aceste apelative nu se refer nicidecum la faptul c alimentele sunt splate
sau curate, ci se refer la calitatea lor. Cum putem distinge hrana pur de cea impur?
Hrana care putrezete repede i las multe reziduuri n organism nu este considerat
pur, chiar dac este preparat din ingrediente bine splate i corect preparate. Un
exemplu de hran pur l constituie alimentele care rmn proaspete mult timp, cele care
sunt aproape integral absorbite de organism fr a lsa dect puine reziduuri, fructele i
legumele coapte natural, care sunt pline de energie solar.
Corpul emite semnale care arat necesitatea purificrii
Importana aciunilor de purificare i dezintoxicare este prea puin neleas i pus
n aplicare, astfel nct corpul este obligat adeseori s se ocupe singur de aceasta,
folosind mecanismele de urgen. Avem uneori din senin febr, ne curge nasul, apar
erupii cutanate. Toate acestea nu reprezint altceva dect mijloace naturale de purificare
la care organismul apeleaz cnd e forat de mprejurri. Persoanele care au febr au
aproape automat tendina de a posti, adic nu simt nevoia s mnnce, i acest lucru
este chiar salutar atunci, deoarece se tie c procesele digestive duc la ridicarea
temperaturii corporale.
Este important s inem periodic o zi de post, mai ales atunci cnd remarcm c
reziduurile eliminate prin intestine i prin transpiraie au un puternic miros neplcut. Atunci
putem fi siguri c suntem ori urmeaz s fim bolnavi, chiar dac boala nu s-a manifestat
nc, fizic sau psihic. Mirosul i secreiile corporale depind foarte mult de hrana pe care o
consumm, dar i de strile psihice prin care trecem. Dac ne vom urmri cu atenie, vom
observa c atunci cnd suntem anxioi sau suprai, furioi sau geloi, mirosul corporal
se schimb, devenind neplcut. Mirosul unei persoane este revelator pentru starea sa de
sntate i, susin iniiaii, chiar pentru nivelul ei de evoluie spiritual.
Postul declaneaz mecanismele de purificare ale organismului
Aciunea natural de eliminare a impuritilor din organism poate fi nsoit la
nceputul postului de unele fenomene mai puin plcute: pot apare dureri de cap,
palpitaii, senzaii de lein. Toate acestea sunt de fapt semne bune, care arat c tocmai
ne eliberm de o mare cantitate din impuritile acumulate. Cei care se simt tulburai cnd
postesc sunt tocmai cei care au cea mai mare nevoie s in post. Atitudinea neleapt n
aceast situaie este aceea de a atepta cu rbdare s se ncheie aciunea natural de
eliminare a toxinelor. Este important ncrederea n transformrile binefctoare pe care
postul le va produce n fiina noastr. n scurt timp disconfortul va disprea fcnd loc
unei stri de bine i de linite interioar. Devenim mai uori i mai fericii. Aceasta pentru
c prin post se elimin chiar i reziduurile karmice, adic urmele lsate n fiina noastr
de greelile pe care le-am svrit n aceast via ori n cele anterioare, nclcnd legile
universale ale firii.
Revenirea la alimentaia obinuit se face treptat
Pentru a menine ct mai mult timp starea de bine pe care ne-o aduce postul e
bine s fim prevztori i n momentul revenirii la regimul alimentar obinuit. La prima
mas dup un post de 24 de ore cel mai bine e s mncm o salat de fructe sau legume
crude i s evitm alimentele mai grele (lactate, uleioase) pe care le putem consuma
dup 2-3 ore. Dac postul (negru) este mai ndelungat, revenirea la alimentaia obinuit
trebuie fcut gradat, n acelai numr de zile ct a durat i postul, ncepnd cu supe
foarte diluate, n care s-au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov i orez).
George Bernard Shaw, celebrul scriitor englez care era adept al dietei vegetariene,
spunea: Orice prost poate s in post, dar numai un nelept reuete s procedeze
corect la revenirea din post.
7
Un post negru mai lung de trei zile este bine s fie fcut sub supravegherea unui
medic naturist. Postul negru nu este recomandat persoanelor subponderale, cu o
vitalitate sczut, hipotensive, cu carene grave de minerale i vitamine. n aceste cazuri,
sunt de preferat curele cu sucuri de legume i fructe.
Postul ca modalitate de transformare a fiinei umane
De-a lungul istoriei civilizaiei umane, postul alimentar a fost investit cu valene
curative nu numai n ceea ce privete corpul fizic, dar i psihicul, sufletul i chiar spiritul,
fiind un element central al majoritii religiilor: cretinism, hinduism, budism, iudaism,
islamism etc. Practica postului alimentar, se afirm n textele antice ale omenirii, te nva
autocontrolul global al fiinei pornind de la supunerea i educarea senzaiei de foame.
Dac nvm s ne abinem de la hrana fizic nvm s ne abinem i de la
sentimente, gnduri i tendine negative. Astfel ne redobndim ori ne pstrm puritatea i
libertatea.
i nu uitai c fiecare a aptea zi este sfnt i nchinat lui Dumnezeu. Timp de
ase zile hrnii-v trupul cu darurile Mamei Pmnteti, dar n a aptea zi sfinii-v
trupul pentru Tatl vostru Ceresc. i ntr-a aptea zi nu mncai mncare pmnteasc,
ci trii numai din cuvintele lui Dumnezeu. i fii toat ziua cu ngerii Domnului n
mpria Tatlui Ceresc. i n a aptea zi lsai ngerii lui Dumnezeu s cldeasc
mpria Cerurilor n trupul vostru, aa cum voi muncii ase zile n mpria Mamei
Pmnteti. i nu lsai mncarea s tulbure munca ngerilor n trupul vostru n timpul
celei de-a aptea zi. i Dumnezeu v va da via lung pe Pmnt, ca s putei avea
via lung n mpria Cerurilor. Pentru c v spun cu adevrat, dac nu mai vedei nici
o boal pe pmnt, vei tri venic n mpria Cerurilor. (Evanghelia Pcii dup Ioan)
Corelaii astrologice
Postul negru realizat ntr-o anumit zi a sptmnii ne pune n rezonan cu
influxul subtil astral al planetei care influeneaz n mod predominant ziua respectiv.
Efectuarea cu regularitate a postului n aceeai zi a sptmnii duce n timp la asimilarea
n fiina noastr a aspectelor benefice corespunztoare respectivei sfere de for i
influen planetar. De exemplu: postul negru de marea (zi aflat sub influena subtil
planetar a lui Marte) amplific masculinitatea i ajut la eliminarea situaiilor de via ce
implic violena; postul negru inut miercurea (zi aflat sub influena subtil planetar a lui
Mercur) permite obinerea succesului material; postul negru de vinerea (zi aflat sub
influena subtil planetar a lui Venus) favorizeaz asimilarea aspectelor ce in de iubire,
armonie, frumusee, pace luntric i fericire; postul negru de duminica (zi aflat sub
influena subtil a Soarelui) solarizeaz i purific, arde karma negativ acumulat,
favorizeaz apropierea de Dumnezeu. Pentru a ajunge la efectele dorite este necesar s
inem post cu regularitate n aceeai zi a sptmnii; dup 3-4 luni efectele ncep s se
fac simite, iar dup doi ani se obine o stabilizare a lor.

Recomandri privind postul negru (Valeriu Popa)

Acest tip de post este indicat drept cura de dezintoxicare, fiind terapia cea mai
puternica si cu efectele cele mai rapide, atat pentru vindecarea trupului, cat si a sufletului.
Este forma de post recomandata persoanelor cu o vointa foarte puternica, precum
si celor aflati in situatii limita si care au o motivatie pentru a recurge la acest tip de
tratament.
Valeriu Popa, fiind el insusi un practicant al postului negru, cel mai lung pe care l-a
tinut fiind de 52 de zile, l-a promovat ca forma de tratament, avand rezultate
spectaculoase. Pentru oamenii ajunsi in pragul dispera rii, bolnavi irecuperabili pe cale
medicala, fara speranta de viata, aceasta terapie reprezenta ultima solutie. In cazurile de
8
cancer si toate bolile grave este considerat principala terapie-soc a medicinii naturiste,
prin aceasta stopandu-se evolutia lor si chiar vindecandu-se.
Postul negru nu este recomandat persoanelor subponderale, cu o vitalitate scazuta,
hipotensive, cu carente grave de minerale si vitamine.
In aceste cazuri, sunt de preferat posturile cu sucuri de legume si fructe.
De la caz la caz, Valeriu Popa recomanda 7, 14 sau 21 zile de post cu apa distilata.
Foarte rar, sugera posturi de 28 de zile sau mai mult.
Celor aflati in situatii limita le spunea franc: Omule, fizic esti mort, energetic mai ai
insa sanse. Lupta, fa ce ti-am recomandat si poti scapa. Dansul nu garanta viata sau
vindecarea nimanui: Eu nu sunt Dumnezeu, nu eu iti dau viata, nu eu te pot salva; pot
insa sa-ti spun ce au facut alti semeni si contemporani cu tine, aflati in situatii similare cu a
ta, care acum traiesc, care au iesit din prapastia mortii. In timpul postului se consuma 2
litri de apa distilata (pentru uz alimentar) pe zi si se fac doua clisme: una dimineata cu 2
litri de ceai de musetel si alta seara cu 2 litri de ceai de rostopasca. Cei doi litri de lichid
pentru clisma se introduc in doua sau mai multe reprize pentru a nu forta colonul.
Este bine ca postul sa fie insotit de rugaciune pentru ca el are darul de a actiona
asupra fiecarui aspect din fiinta umana, fiind prilej de curatire a mintii si sufletului si de
inaltare spirituala.
Pe durata postului este bine sa aveti activitate fizica si intelectuala moderata (atat
cat este posibil), sa se evite statul in pat peste limita fireasca, necesara somnului. Feriti-va
de situatii conflictuale, discutii contradictorii.
Impacati-va si iertati pe toti cei care considerati ca v-au necajit si cereti-va iertare
celor carora le-ati gresit; astfel postul castiga mult in eficienta.
Nu postiti in scopuri revendicative, protestare caci vibratiile negative cu care va
inconjurati in asemenea situatii va afecteaza sanatatea.
Tot pe parcursul postului, limba se racleaza cu o spatula de lemn (coada de lingura
de lemn), de 2-3 ori/zi, de fiecare data cand limba devine incarcata.
La fel de importanta ca postul in sine, dar prezentand riscuri mari pentru sanatate
daca e facuta incorect - este revenirea din post.
De obicei, Valeriu Popa recomanda 7 zile de revenire, perioada in care se consuma
in continuare 1 pana la 1,5 litri de apa distilata zilnic, la care se adauga:

in prima zi: zeama de la o lingura de orez fiert in 0,5 litri apa distilata timp de 10
minute
in a doua zi: zeama de la 2 linguri de orez fiert in 0,5 litri apa distilata timp de 10
minute
in a treia zi: zeama de la 3 linguri de orez fiert in 0,5 litri apa distilata timp de 10
minute
in a patra zi: Se fierb 3 linguri de orez si una de arpacas intr-un litru de apa distilata,
10 minute. Se bea zeama si se consuma 2-3 linguri de fiertura treptat, pe parcursul
zilei.
in a cincea zi: Se fierb 4 linguri de orez si 2 linguri de arpacas intr-un litru de apa
distilata, 10 minute. Se consuma zeama si jumatate din fiertura pe parcursul zilei.
in a sasea zi: Se fierb 4 linguri de orez si 3 linguri de arpacas intr-un litru de apa
distilata, 10 minute. Se bea zeama si se consuma fiertura pe parcursul zilei.
in a saptea zi: Se fierb 5 linguri de orez si 3 linguri de arpacas intr-un litru de apa
distilata, 10 minute. Se bea zeama si se consuma fiertura.

In cazul posturilor de 3-4 saptamani si mai mult, perioada de revenire de 7 zile
trebuie prelungita in functie de organism. Dupa aceasta, pacientul intra pe un regim
echilibrat, specific lui si bolii respective.

Efectele secundare ale postului negru isi fac apartitia inca din primele zile. Apar diverse
tulburari, oboseala, transpiratii, tremuraturi, palpitatii, greturi, varsaturi, tulburari vizuale,
9
cefalee, nervozitate, iritabilitate - care sunt provocate de eliminarea toxinelor sub diverse
forme si de un consum energetic mai mare din partea organismului pentru a le expulza. In
fata unor astfel de manifestari nu trebuie sa va speriat i si sa intrerupeti postul deoarece
prin aceste eliminari se regenereaza si regleaza anumite functii si procese ale corpului.
Tot pe parcursul postului, se elimina gradat si diverse impuritati din aura energetica si
Lumina interioara se va manifesta din ce in ce mai pregnant in voi. Deveniti astfel mult mai
usori si mai fericiti.

Atentie!
Daca se urmareste un post negru mai mare de 3 zile, este bine sa fie facut sub
supraveghere medicala de specialitate. Consultati un medic naturist inainte sa va
hazardati la astfel de auto-tratamente si asigurati-va ca aveti asistenta lui.

CTEVA REETE DE CEAIURI DINTR-O SINGUR PLANT

1. CEAI DE BRUSTURE: 1 linguri ras de rdcin de brusture se pune peste noapte la
macerat n 1 litru de ap, se nclzete dimineaa i se strecoar. Se folosete n caz de
febr, insuficien respiratorie, artrit, gut, epilepsie. Se beau zilnic 2-3 ceti cu ceai.

2. CEAI DE COUL POPII (NALB): se folosete numai ca extract rece. Se pune 1
linguri cu vrf de plant la 1 litru de ap, se las peste noapte la macerat, iar dimineaa
se nclzete uor. Se recomand n inflamaiile mucoaselor gastro-intestinale, gastrite,
inflamaiile mucoaselor vezicale, ale cavitii bucale, n caz de secreie pulmonar
abundent, bronite, tuse, rgueal puternic, amigdalit, laringit, gur uscat, emfizem
pulmonar. Se beau 2-3 ceti de ceai pe zi.

3. CEAI DE CIMBRU: 1 linguri cu vrf de plant oprit n 250 ml de ap, se las s
stea puin. Se folosete n stimularea fluxului diuretic i ciclului lunar, accelereaz
avorturile i naterea normal, grbind ieirea ftului din trupul mamei. Este un bun leac
mpotriva leprei, a paraliziei, a bolilor de nervi. But dimineaa n loc de cafea are un efect
binefctor, o prospeime a spiritului, o senzaie plcut la stomac, lipsa tusei de
diminea, o stare general bun. Se folosete i n crampele abdominale, stomacale i
menstruale, ca i n spasmele organelor pelviene (genitale). Asociat n pri egale cu
ptlagina ngust, cimbrul i-a dovedit eficacitatea n combaterea afeciunilor cilor
respiratorii, a secreiilor abundente bronice, a astmului bronic, n tusea convulsiv. Se
beau 2-3 ceti pe zi, iar n crizele de epilepsie se beau 2 ceti pe zi, timp de 3 sptmni,
cu ntrerupere de 10 zile.

4. CEAI DE CIUBOICA CUCULUI: se prepar ca mai sus. Este recomandat mpotriva
insomniei, n tulburrile nervoase, are efecte linititoare asupra inimii i a nervilor, are
efect depurativ, elimin substanele toxice, calmeaz migrena, cefaleea, elimin calculii
vezicii urinare. Se beau 2-3 ceti pe zi.

5. CEAI DE COADA CALULUI: 1 linguri cu vrf de plant la 1 litru de ap clocotit, se
oprete, se las s stea puin s se infuzeze, se strecoar i se beau cte 2-3 ceti pe zi,
cldu, cu nghiituri mici. Este recomandat n dureri reumatismale, artrite i nevralgii,
hemoragii i vrsturi cu snge. n cazul rcelilor vezicale, a durerilor spastice, ajut n
reteniile de ap n pericard, n pleur sau n tulburrile renale de dup scarlatin i alte
boli infecioase grele cu dereglri n eliminarea apei. Se mai folosete n erupii de piele
nsoite cu mncrimi. Coada calului amestecat cu suntoare, oprit i consumat 1-2
ceti pe zi, n timp ce seara se consum hran solid, ajut n incontinena urinar. Se
recomand gargara de coada calului n amigdalite, inflamaii ale mucoasei bucale,
stomatite ulceroase, sngerri ale gingiilor, gingivite, fistule i polipi n cerul gurii i gt, n
tumori maligne, acestea din urm putnd fi stopate.

10
6. CEAI DE COADA ORICELULUI: se prepar ca mai sus. Se recomand n cazul
ciclului neregulat, menopauzei, cancerului la organele pelviene, n cazul inflamrii
ovarelor, n incontinena urinar, leucoree. Se fac bi de ezut i se beau 1-2 ceti pe zi.
n prolaps uterin se fac bi de ezut i se beau 4 ceti pe zi, mpreun cu creioara. Este
recomandat i n congestii cerebrale nsoite de dureri, mpotriva ameelilor, a greurilor, a
bolilor de ochi nsoite de lcrimri, a durerilor acute de ochi, a hemoragiei nazale, n
migrena cauzat de schimbarea vremii.

7. CEAI DE CREIOAR: se face o infuzie din 1 linguri cu vrf de plant la 1 l ap
clocotit. Se beau 2-3 ceti pe zi i este indicat n febra pricinuit de rni purulente, leziuni,
abcese neglijate, n urma extraciilor dentare, ndeprteaz slbiciunile musculare
(adinomiile, miopatiile) i articulare, ajut n anemii, n leziunile postnatale, n relaxarea
organelor pelviene la femeile care au avut nateri grele sau predispoziia spre avort
(pentru fixarea sarcinii) i fortifierea fibrelor uterine n toate bolile de femei. n asociere cu
traista ciobanului se folosete n histeroptoz (prolaps uterin) i hernii inghinale. n aceste
cazuri se beau 4 ceti pe zi. n obezitate se beau 2-3 cni de ceai.

8. CEAIUL DE DRGAIC (SNZIENE): se prepar ca mai sus. Se folosete n bolile de
ficat, rinichi, pancreas, splin, este indicat pentru cei care sufer de tulburri ale sistemului
limfatic, n cloroz, hidropizie, junghiuri intercostale, epilepsie, isterie, boli ale nervilor,
retenie urinar, nisip i piatr (calculi) la rinichi, vezica urinar, n bolile guii, a glandei
tiroide, cancerul limbii, ulceraii canceroase, boli de piele de natur canceroas. Se beau
pn la 4 ceti de ceai pe zi, iar n afeciunile de piele se folosete i alifia.

9. CEAI DE FILIMIC (GLBENELE): se face infuzie din 1 linguri de flori la 250 ml de
ap clocotit timp de 2-3 minute, se strecoar, se beau 3 cni pe zi, cu nghiituri rare.
Este recomandat pentru icterul infecios, are efect de curire, stimuleaz circulaia
sngelui, vindecarea rnilor, n boli gastro-intestinale, n crampe i ulcere stomacale, n
inflamaii ale colonului, hematurie, viroze i infecii bacteriene.

10. CEAI DE MCRIUL IEPURELUI: se oprete 1 lingur de frunze proaspete cu 1 l
ap clocotit. nltur pirozisul (arsurile la stomac), tulburrile hepatice i digestive uoare.
Se beau 2 cni pe zi, nclzite, contra icterului, nefritei, erupiilor cutanate, viermilor.

11. CEAI DE MTASE DE PORUMB: se oprete 1 linguri cu vrf n 250 ml de ap
clocotit, se las puin n repaus, nu se ndulcete. Se recomand n bolile cilor urinare
cu formaie litiazic (formare de calculi), n edeme, nefrite, catar vezical, artrite, reumatism,
n incontinena urinar, n colicile renale. Se bea la fiecare 2-3 ore, cte 1 lingur plin de
ceai.

12. CEAI DE MUEEL: se face infuzie din 1 linguri de flori la 250 ml de ap clocotit,
timp de 2 minute, se strecoar i se beau 2-3 cni pe zi. Este indicat n crampe i dureri
abdominale (colici), balonri, diaree, erupii, dureri de stomac, secreii stomacale
abundente, tulburri menstruale, alte afeciuni ale organelor pelviene, insomnii,
epididimit, febr, dureri de pe urma rnilor, dureri de dini. Se fierbe 1 l vin cu 1 pumn de
mueel, se bea dimineaa 1 pahar i unul seara, n caz de retenie urinar, maxim 8 zile.

13. CEAI DE NUC: 1 linguri cu vrf de frunze tiate mrunt se opresc cu 250 ml de ap
clocotit. Se folosete n caz de tulburri digestive, constipaii, inapeten, n curirea
sngelui, diabet, contra icterului.

14. CEAI DE OBLIGEAN: 1 linguri ras de rdcin se las peste noapte la macerat
n 250 ml de ap rece. Dimineaa se nclzete i se strecoar. Se bea cte o nghiitur
nainte i dup fiecare mas. Este indicat n cazul slbirii generale a organismului, a
organelor digestive, n balonri stomacale, intestinale, colici, dereglri glandulare, artrit,
11
la curirea mucozitilor intestinelor i stomacului de secreiile abundente, n
hipometabolism, hipotonie intestinal, cloroz i hidropizie.

15. CEAI DE PPDIE: se prepar ca mai sus. Se bea cu nghiituri mici, cu 1 or nainte
i dup micul dejun. Este recomandat ca depurativ, pentru stimularea digestiei, sudorific,
diuretic, stimulent, face sngele mai subire, ajut bolile biliare i hepatice.

16. CEAI DE PTLAGIN NGUST: se face infuzie din 1 linguri de plant n 250 ml de
ap clocotit timp de 3 minute, se strecoar i se beau 2-3 cni pe zi. Este recomandat
mpotriva maladiilor aparatului respirator, la secreii abundente, tuse, astm bronic,
tuberculoz pulmonar, cur stomacul de toxine, pentru bolnavii de ficat, rinichi, cei cu
nfiare palid, care fac erupii, eczeme, la copiii firavi, bolnvicioi, care nu se dezvolt
normal, dei sunt hrnii n condiii bune.

17. CEAI DE PEDICU: 1 linguri ras de pedicu se oprete n 250 ml de ap
clocotit timp de 2 minute. Se bea 1 ceac pe zi, dimineaa, pe stomacul gol, cu 1 or
nainte de micul dejun, nghiitur cu nghiitur. n cazul cirozei hepatice sau cancerului
hepatic se beau zilnic 2 ceti. Este indicat pentru reumatici i bolnavii de artrit, chiar dac
prezint modificri ale articulaiilor, n caz de constipaie cronic i hemoroizi. Este
recomandat n toate bolile cilor urinare, a organelor genitale, la dureri i tumefieri ale
testiculelor, n colicile renale, hepatite, tumori ale esutului conjunctiv al ficatului, chiar
dac sunt deja maligne.

18. CEAI DE PODBAL: se folosete 1 linguri de flori i frunze amestecate n pri egale
la 1 litru de ap clocotit, care se oprete i se las la rcit. Se recomand n bronite,
laringite, faringite, astm bronic, pleurezie, tuberculoz pulmonar, tuse, rgueal. Se
beau mai multe cni pe zi ndulcite cu miere de albine.

19. CEAI PENTRU TUSE: se amestec podbal, lumnric, cuscrior (mierea ursului sau
plmnric), ptlagin ngust, n pri egale. Se iau 2 lingurie din amestecul de plante
la 250 ml de ap clocotit i se opresc. Se beau zilnic 3 ceti, calde, ndulcite cu miere,
nghiitur cu nghiitur.

20. CEAI DE PUFULI CU FLORI MICI: se oprete 1 linguri cu vrf de plant n 250
ml de ap clocotit, se las s stea puin. Se beau 2 cni pe zi, prima dimineaa, pe
stomacul gol, iar a doua seara, cu 1 or nainte de cin. Se recomand pentru prostatit
cronic, n hipertrofie a prostatei, n cancer vezical sau la prostat.

21. CEAI DE ROSTOPASC: se prepar ca mai sus. Are leac n bolile hepatice grave,
cur sngele i ficatul, are influen benefic asupra metabolismului, este folosit cu
succes n afeciunile biliare, renale i hepatice. n combinaie cu urzica i mldie de oc,
este indicat n leucemie.

22. CEAI DE SALVIE: prepararea ca mai sus. Recomandat sub form de gargar n
gingivite, paradontoze. But ca ceai, are efecte asupra paraliziilor, apoplexiei, n
combaterea transpiraiei nocturne, spasmelor, n afeciunile mduvei spinrii, n dereglri
glandulare, n tremurul membrelor, asupra ficatului bolnav, a balonrilor. Are aciune
depurativ, elimin mucozitile prea abundente din aparatul respirator, stimuleaz pofta
de mncare, combate diareea i tulburrile intestinale. Se mai poate recomanda n
amigdalite, boli de gt, abcese dentare, inflamaii ale laringelui i cavitaii bucale, ajut
dinii care se mic, gingiile care sngereaz.

23. CEAI DE SPLINU: de regul se prepar mpreun cu drgaica, urzica moart, n
pri egale. Se ia 1 linguri de plante la 250 ml de ap clocotit, se las s stea puin, se
beau 3-4 ceti pe zi. Se recomand n bolile i hemoragiile intestinale, n afeciuni renale,
12
n racordarea la rinichiul artificial, n stri sufleteti dup un oc de ordin depresiv, decepii,
stri sufleteti stresante.

24. CEAI DE SUNTOARE: se oprete 1 linguri cu vrf n 250 ml de ap clocotit, timp
de 1-2 minute. Se consum 2-3 cni pe zi. Se recomand n leziuni nervoase, boli
nervoase, rni de pe urma unor lovituri i vtmri prin ridicat, n diaree, n nevralgia
trigemenului, astenie nsoit de insomnii, n tulburri de vorbire, somn agitat, accese de
isterie, somnambulism, incontinen urinar, depresii, dereglri ale ciclului menstrual.

25. CEAI DE TTNEAS: se pun peste noapte, la rece, 2 lingurie de rdcin tiat
mrunt, n 250 ml de ap rece. Dimineaa se nclzete uor i se strecoar. Se beau 3
cni pe zi, cu nghiituri mici. Este indicat n ulcerul gastric, combinat cu 50 gr glbenele,
50 gr troscot. Se folosete n bronite, afeciuni ale aparatului digestiv, hemoragii
stomacale, pleurezii.

26. CEAI DE TRAISTA CIOBANULUI: se oprete 1 linguri de plant n 250 ml de ap
clocotit, timp de 2-3 minute. Se beau zilnic 2-3 ceti. Se recomand n hemoragii nazale,
stomacale, intestinale, metroragii, hipermenoree, n rni sngernde. n bolile de femei se
beau cu 8-10 zile nainte de venirea ciclului cte 2 ceti. Acest ceai se folosete i n
reglarea ciclului n perioada pubertii. Pe timpul menopauzei se beau cte 2 ceti timp de
30 de zile, cu pauz de 21 de zile, repetndu-se periodic.

27. CEAI DE TURI MARE: se prepar o infuzie din 1 linguri de plant n 250 ml ap
clocotit, timp de 2 minute. Se beau zilnic 2 ceti. Se recomand n inflamaiile gtului i
ale gurii, cum ar fi laringita, stomatita ulceroas, de asemenea n caz de anemie, rni,
reumatism, lumbago, tulburri digestive, ciroz hepatic, n bolile splenice, emfizem
pulmonar, cord mrit, dilatarea stomacului i a intestinelor, n bolile renale i vezicale.

28. CEAI DE URZIC: se prepar ca mai sus. Recomandat n eczeme, dureri de cap,
eliminarea nisipului de la rinichi i n bolile renale, fiind depurativ i hematopoetic, are
influen pozitiv asupra pancreasului, scade glicemia, vindec bolile i inflamaiile cilor
urinare, are i efect laxativ, fiind indicat n cura de primvar.

29. CEAI DE URZIC MOART GALBEN: se prepar ca mai sus i se beau 2 ceti pe
zi. Are efecte benefice n caz de tulburri i dureri menstruale, asupra glandelor pelviene,
n retenia urinar, n boli ale cilor urinare i renale grave, n tulburri digestive, contra
ulceraiilor i a varicelor.

30. CEAI DE VENTRILIC: se face o infuzie, se beau 2 ceti pe zi, nendulcite.
ndeprteaz secreiile stomacale abundente, tulburrile intestinale, combate nervozitatea
care provine din suprasolicitarea intelectual, ndeprteaz senzaiile de ameeal, are
efect asupra memoriei, asupra secreiilor i eczemelor cronice. Amestecat cu elina
nltur debilitile nervoase i strile melancolice. Are rezultate bune i n cazul
reumatismului, artritelor, icterului, nisipului n urin.

31. CEAI DE VSC: se pregtete doar ca extract rece, din 1 linguri de plant n 250 ml
ap rece, lsat la macerat peste noapte. Dac este necesar o cantitate mai mare, se
poate pstra cald n termos. Se recomand n epilepsie, mpotriva spasmelor cronice, a
acceselor de isterie, influeneaz pozitiv funcionarea ntregului sistem glandular,
stimulnd metabolismul, are aciune asupra pancreasului, diabetului, tulburrilor
hormonale. n aceste cazuri se beau 2 ceti pe zi. mpotriva arterosclerozei, apoplexiei are
efect hemostatic. Tras rece pe nas oprete hemoragiile nazale. Consumat ca ceai, oprete
hemoragiile pulmonare i intestinale din timpul tifosului i dizenteriei. Scade tensiunea
arterial la hipertensivi i crete tensiunea la hipotensivi. Are aciune n cazul congestiei
13
cerebrale, a senzaiilor de ameeal, vjitului n urechi, tulburrilor de vedere, cardiace i
circulatorii.

COMPRESE CU PLANTE

1. COMPRES CU BRUSTURE: frunzele proaspete se spal, se zdrobesc, se aplic sub
form de cataplasm, de mai multe ori pe zi pn dispare cauza. Este recomandat n
entorse, luxaii, picioare rnite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plgi
usturtoare.

2. COMPRES CU CREIOAR: se spal o cantitate corespunztoare de plante
proaspete, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de tieei, se aplic sub form de
compres pentru vindecarea rnilor, nepturilor, tieturilor.

3. COMPRES CU MUEEL: se toarn 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de mueel,
se las s stea 2-3 minute, se strecoar i se aplic sub form de compres cald. Este
recomandat compresa cald n durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamaii ale ochilor, n
erupii cutanate care provoac mncrimi sau supuraii, iar sub form de gargar n
durerile de dini, precum i la splarea rnilor.

4. COMPRES CU PTLAGIN NGUST: frunzele proaspete se spal, se zdrobesc
pn se formeaz o past (terci), care se aplic pe zona interesat. Este recomandat n
rni, crpturi la picioare, tieturi, nepturi de insecte, mucturi de cine turbat, animale
veninoase. Frunzele frecate n mini cu sare i aplicate la gt, vindec gua, iar la picioare
vindec bicile sau rosturile de la nclminte. Este recomandat compresa i n cazul
bolilor canceroase ale glandelor.

5. COMPRES CU PODBAL: se prepar ca mai sus. Este recomandat a se folosi
compresa n boli de plmni, erizipel, leziuni ale esutului cu umflturi vineii, n inflamaii
ale bursei sinoviale, n ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal sunt utili n bronite cronice i
n insuficien respiratorie sau sufocant.

6. COMPRES CU TERCI DE TTNEAS: se prepar din rdcinile bine splate,
mcinate fin, amestecate cu ap clocotit i cteva picturi de ulei, pn se formeaz un
terci, care se ntinde pe o pnz, apoi se aplic local cald, legnd-o strns pe zona
afectat. Se recomand n paralizia membrelor, atunci cnd maladia provine din surmenaj,
luxaie, entors sau apoplexie. Cu acest terci se retrag i tumefierile la glezne i
ncheieturile minilor. Poate aduce alinare n paraplegie, ulcer varicos, tumefieri reumatice
ale muchilor, noduri de artrit, umflturi, dureri de ceaf (spondiloz cervical), inflamaii
ale pielii piciorului, calmeaz durerile dup amputri.

7. COMPRES CU ABURI DE TRAISTA CIOBANULUI: se pun 2 mini pline de plant
proaspt ntr-o sit, care se ine pe aburi. Planta nmuiat la abur se pune pe o bucat de
pnz, care se aplic sub form de compres pe zona afectat. Se recomand n cazul
snilor umflai, n hemoragiile renale, n hernia inghinal.

8. COMPRES CU URZIC MOART GALBEN: se prepar din 3 lingurie cu vrf de
plant puse n 250 ml de ap clocotit. Se umezesc crpe (tifon) cu aceast infuzie i se
aplic sub form de compres cald contra ulceraiilor i varicelor.





14

APNEEA N SOMN (SFORITUL)

APNEEA N SOMN (SFORITUL) este oprirea voluntar sau involuntar a
respiraiei. Aceasta se poate produce n circumstane foarte variate, de la traumatisme,
aspiraii de corpi strini, pn la apneea din cadrul stopului cardio-respirator, ce necesit
msuri speciale de tratament.
Sindromul apneei n somn (SAS); aceast entitate patologic este definit ca fiind
oprirea repetat a respiraiei n somn (peste 10 opriri ntr-o or de somn), asociat cu
sforit sonor i somnolen marcat n timpul zilei. Practic, boala poate afecta pn la 9%
din populaia adult. Oprirea respiraiilor normale n timpul somnului are ca urmare o
proast aprovizionare cu oxigen a tuturor organelor, putnd duce, n timp, la afectri
importante ale funciilor acestora. Studiile efectuate pe pacieni cu SAS netratat anterior au
artat o cretere a incidenei cazurilor de hipertensiune arterial, infarct de miocard i
accidente vasculare cerebrale.
Pe de alt parte, alterarea calitii somnului duce la somnolen n timpul zilei.
Aceasta, la rndul ei, are numeroase urmri cum ar fi: scderea capacitii de concentrare
la volan, pn la adormitul la volan (ceea ce produce accidente de circulaie), scderea
capacitii de concentrare la locul de munc cu alterarea calitii muncii depuse de
pacient.
Nu orice persoan care sforie noaptea sufer de SAS. n general, motivul
prezentrii la medic este oboseala exagerat din timpul zilei. Un rol important l are
partenerul (partenera) de somn, care poate da relaii despre numrul i durata pauzelor de
respiraie din cursul nopii. Exist o serie de condiii care pot predispune un individ la
apariia SAS; boala are tendin la "agregare" familial i consumul de alcool predispune
la dezvoltarea acestei suferine. n general pacienii sunt supraponderali, ei asociaz
tulburri endocrine sau metabolice importante. Tot un element de diagnostic clinic este i
nicturia (necesitatea de a merge des la toalet pe timpul nopii), un alt motiv pentru
alterarea calitii somnului, o alt explicaie posibil pentru somnolena exagerat din
timpul zilei.
Examenul pacienilor care poate evidenia obezitatea, valorile crescute ale tensiunii
arteriale, examenul ORL, care pune n eviden modificrile din sfera cavumului (vl
palatin, luet, amigdale, faringe), este absolut necesar pentru un diagnostic corect al SAS.
Exist mai multe remedii terapeutice, n funcie de ct de avansat este afectarea
organic determinat de SAS. Muli pacieni vin trziu la medic, atunci cnd boala este
deja visceralizat (au aprut modificri n organ).
Prin scderea n greutate, evitarea consumului de alcool, a fumatului, precum i
prin simple msuri medicamentoase de scdere a presiunii din cile respiratorii, se poate
ameliora calitatea vieii bolnavului.
Alte remedii terapeutice sunt mai complexe, necesit intervenii chirurgicale (cel mai
adesea excizia cu laser a unei pri din valul palatin) sau utilizarea unor dispozitive
speciale n timpul nopii, care asigur permeabilitatea cilor respiratorii prin meninerea
unei anumite presiuni a aerului la nivelul lor.
Se pot face inhalaii cu ceai de mueel, muguri de pin, pentru a uura respiraia.
Camera se aerisete bine, nu trebuie s fie supranclzit, dar nici prea rece. Iarna, se
recomand aezarea unui vas cu ap pe sursa de cldur pentru a se umezi aerul. nainte
de culcare se bea un pahar cu lapte cldu, eventual ndulcit cu miere sau ceai de tei,
mueel. Se va evita mncarea grea seara, mai ales nainte de culcare. Este recomandat
ca masa de sear s fie luat cu cel puin 2-3 ore nainte de culcare.

APOPLEXIA

Se va ncepe cu o cur de ceai de vsc; se beau 3 cni de ceai zilnic, timp de 45
zile, apoi 3 sptmni cte 2 cni, iar timp de 2 sptmni, cte 1 can. Se prepar un
15
ceai din urmtoarele plante: suntoare, ventrilic, levnic, roini, rozmarin, salvie, care
se amestec n pri egale. Se oprete 1 linguri din amestecul de plante n 250 ml ap
clocotit i se las cteva minute n repaus. Se bea o can dimineaa i una seara. Se pot
aplica comprese cu biter suedez pe regiunea occipital, partea superioar a corpului se
fricioneaz cu esene de coada oricelului, suntoare, traista ciobanului sau cimbru,
precum i frecii cu ulei de cimbru, suntoare, fcute pe zonele paralizate. Se fac bi de
ezut cu coada oricelului i coada calului sau bi complete cu cimbru (200 gr la o baie).
Pentru bi se las plantele peste noapte la macerat, se nclzete totul a doua zi, se
strecoar i se toarn ceaiul n apa de baie. Durata bii este de 15-20 minute. Se va folosi
sptmnal numai o singur plant pentru baie.
Zonele paralizate se nvioreaz cu comprese calde cu frunze de ttneas.
Noaptea bolnavul va dormi pe o pern umplut cu frunze de ferig uscate, fr tulpini. Se
ine o diet cu sucuri de legume i fructe, gru ncolit, cur cu boabe de ienupr, se beau
ceaiuri din urmtoarele plante: 40 gr creioar, 30 gr salvie, 30 gr coada oricelului, 20 gr
ciuboica cucului, 40 gr coada calului, 30 gr urzic, 30 gr cimbrior, 20 gr suntoare. Se
infuzeaz 1 linguri din amestecul de plante n 250 ml ap clocotit, timp de 2 minute; se
beau 4 ceti pe zi, cu 1 linguri de tinctur suedez. Se mai poate pune suc proaspt de
mcriul iepurelui, care se administreaz cte 5 picturi la fiecare can de ceai. Alt reet
de ceai: 30 gr ttneas, 30 gr trifoi rou, 20 gr suntoare, 10 gr ventrilic, 10 gr lavand,
20 gr roini, 10 gr rozmarin, 20 gr salvie, 10 gr isop. Se prepar ca mai sus, se beau 2
cni pe zi, una dimineaa i una seara, cu 1 linguri de bitter suedez, alternativ cu prima
reet. Se face baie de trunchi de 2 ori pe zi timp de 25 minute, o baie general cald cu
lut, de 3 ori pe sptmn timp de 15-30 minute, o baie cald de ezut timp de 20 minute,
o dat pe sptmn, cu muguri de pin, suntoare, salvie, mueel, cimbrior, coada
calului, urzic. Este indicat duul scoian alternant, de 2 ori pe zi, duul rece general sau
frecie cu ap rece, de 3 ori pe sptmn. Se aplic o compres cu tinctur suedez,
timp de 30 minute pe coloana vertebral sau o cataplasm cu lut lobo-abdominal, de 3
ori pe zi. Membrele se fricioneaz cu tinctur de arnic, suntoare, cimbrior sau traista
ciobanului, de 2-3 ori pe zi. Este indicat baia de soare, gimnastica medical de
recuperare, reflexoterapia, prin masarea zonelor hipofiz - suprarenale - rinichi - uretr -
vezic urinar - paratiroide - organele de metabolism - sistemul limfatic - zona afectat.

CATARACTA I GLAUCOMUL

CATARACTA I GLAUCOMUL nu este numai o boal a ochilor, ci provine mai
exact dintr-o dereglare a rinichilor. De cele mai multe ori, glaucomul merge mn n mn
cu reumatismul i durerile articulare. Se face un amestec n pri egale din urzic,
ventrilic, glbenele i coada calului, se beau 3 ceti n care se pune 1 linguri de bitter
suedez. n cazul cataractei, se ung pleoapele cu bitter suedez. Rinichiul dereglat transmite
presiunea ascendent mai departe ochilor. Bile de ezut cu coada calului ajut la
retragerea presiunii din ochii afectai. Se iau 100 gr plante uscate sau 2,5 kg de plant
proaspt. Acestea se las peste noapte la macerat n ap rece; apa trebuie s acopere
plantele. n ziua urmtoare se nclzete maceratul, se filtreaz i se toarn peste apa din
baie, care trebuie s aib temperatura de 37-38
0
C. Durata bii este de 15-20 minute,
ncperea de baie trebuie s fie nclzit, apa de baie s acopere regiunea renal, inima
s fie n afara apei. Fr a se terge, bolnavul se acoper cu un halat i se culc timp de 1
or ca s transpire. Se prepar o baie de aburi pentru ochi astfel: 20 gr silur, 20 gr
odolean, 20 gr mueel, 10 gr verbin, 30 gr soc, se amestec, se iau 5 linguri de plante
se opresc cu 1 l vin alb, care a fost nfierbntat pn la limita de fierbere. Aburul este
lsat s acioneze asupra ochilor nchii. Tratamentul reflexogen se va face n zona
ochilor, a glandelor suprarenale, limfatice corp superior, capului i ochilor.
Reflexoterapia se bazeaz pe stimularea punctelor VU1, situat n apropierea
unghiului intern al ochiului i VU2, situat la extremitatea intern a sprncenei - tonifierea
punctelor 39, 40, 49, 8, 23.

16
DIABETUL ZAHARAT

Cnd sngele conine prea mult glucoz, nseamn c a aprut diabetul.
Manifestrile tipice sunt printre altele: setea, foamea de lup, rnile care se vindec greu,
furnicturile n extremiti, o stare de slbiciune. Evident, din cnd n cnd, starea omului
se schimb. De exemplu, de fiecare dat la apariia febrei, dintr-un motiv oarecare,
organismul omului consum mai mult energie, ceea ce impune introducerea mai multor
calorii n alimentaie i de mai mult insulin sau alte medicamente, care se consum n
mod frecvent. La schimbarea locului de munc sau la plecarea n vacan, crete
activitatea fizic, care implic creterea cantitii de insulin i nevoia de energie este mai
mare. Este imperios necesar analiza urinei, chiar dac se presupune c situaia este sub
control. Prin aceast analiz, fcut periodic, se va putea stabili exact momentul trecerii la
schimbarea alimentaiei i a medicaiei. De exemplu, dac urina marcheaz valoarea 1+
pe banda test, care este nmuiat n eantionul de urin i brusc crete la 3+ sau 4+,
atunci este nevoie de mai mult insulin. Aceast doz se va menine pn cnd se
menine cauza schimbrii.
Astzi, cea mai mare parte a oamenilor folosesc trei tipuri de insulin: insulina
izofon (MPH), insulina lent i cea obinuit. Toate acestea pot fi amestecate la nevoie n
aceeai sering. Totui este indicat folosirea separat a seringilor pentru fiecare tip de
insulin. Dac se folosete insulina izofon (semilent), aceast acioneaz la nceputul
dup-amiezii, dac injecia este fcut dimineaa. Aceasta nseamn c masa principal
va fi la prnz, pentru a conferi maximum de energie organismului n momentul n care i
aciunea insulinei ajunge la maxim. Insulina obinuit are efectul la 2 ore dup injectare. n
acest caz o gustare nainte de culcare va acoperi nevoia unei doze suplimentare de
insulin.
Tratamentul diabetului zaharat trebuie stabilit i monitorizat de ctre medicul
diabetolog.
Un aspect care nu trebuie neglijat este legat de sntatea diabeticului, de tonusul
lui muscular. Se consider c celulele musculare pot folosi mai eficace caloriile i pot
nmagazina propria lor energie sub o form direct utilizabil, mult mai uor, atunci cnd
organismul este pe cale de a se mbolnvi de diabet, dect atunci cnd boala este extins
n corp. Bolnavul care are un tonus muscular crescut trece mai uor peste efectele bolii,
dect cel care nu este "n form".

TRATAMENTUL DIABETULUI PE CALE NATURIST

Se recomand cura de sucuri i cruditi timp de 2 luni, apoi cruditi 6-12 luni. Se
recomand zarzavaturile i plantele medicinale n salate - salat, conopid, vinete, ceap,
hrean, anghinare, sfecl, varz, usturoi, ppdie, castravete, morcov, dup cum sunt
indicate i smntna, oule, soia, proteina vegetal.
Se consum fructe ca: mere, pere, nuci, piersici, mure, portocale, pepene,
mandarine. A se evita fructele foarte dulci. Se fac cure cu tije de ppdie, cu suc de orz
verde (3x50 ml. pe zi), crbune de tei (3x1 linguri pe zi), tinctur de valerian (3x15
picturi pe zi), ceaiuri, ceai de obligean, se beau 6 linguri pe zi.
Reeta 1: 40 gr. cerenel, 10 gr. mur, 20 gr. troscot, 10 gr. frunze de afin, 30 gr.
cinci-degete. Se fierb 30 gr. teci de fasole ntr-un litru de ap timp de 30 de minute,
apoi se ia vasul de pe foc i se adaug 1 lingur din amestecul de mai sus, se
infuzeaz 3 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez.
Reeta 2: 20 gr. salvie, 20 gr. coada oricelului, 10 gr. frunze de afin, 10 gr. soc. 1
linguri cu vrf rdcin de ttneas se pune la fiert n 250 ml. ap. Dup primul
clocot se ia de pe foc i se adaug 1 linguri din amestecul de mai sus, se
infuzeaz 2 minute, se beau 3 cni pe zi, cu tinctur suedez.
Cur de sucuri, cruditi, pn la 12 luni.
17
Zarzavaturi, plante medicinale n salate (conopid, vinete, ceap, hrean, anghinare,
sfecl, castravete, usturoi, varz, ppdie, morcov, soia).
Smntn, ou.
Fructe: mere, pere, nuci, piersici, mure, banane, pepene, mandarine. Se evit
fructele dulci.
Sucul de varz crud, praz, sparanghel, morcov, ceap, usturoi, urzic,
normalizeaz glicemia. Sucul de elin, 3 phrele pe zi, scoate cantitatea de zahr
din snge. Se mai consum: morcovi, 4-5 pe zi, suc de castravei proaspei, 100 ml.
zilnic.
Cura de vsc: se las n ap rece pn a dou zi, apoi se nclzete uor, se
strecoar, se beau 3 cecue pe zi, timp de 2-3 sptmni.
Usturoi macerat n rachiu de secar. Se folosesc 3 cpni de usturoi zdrobite,
ntr-o sticl de 1 litru de rachiu, se macereaz 14 zile, se consum 1 lingur n
fiecare zi, nainte de micul dejun.
Ceai din teci de fasole. Decoct de teci de fasole: se fierb 20 gr. de teci de fasole cu
1 litru de ap, la foc domol, timp de 30 de minute. Se rcete, se strecoar, se ia 1
lingur de 3-6 ori pe zi, numai la recomandarea medicului n caz de diabet. Decoct
de teci de fasole cu alte plante: se amestec cte 10 gr. teci de fasole, semine de
in, paie de ovz, frunze de dafin. Se iau 3 linguri din amestec cu 3 pahare de ap,
se fierb 10 minute la foc domol, se strecoar. Se bea 1 pahar de 3 ori pe zi, la 1 or
dup mesele principale. Se utilizeaz pentru diabet, cu recomandarea medicului.
Mncare de fasole verde, care nlocuiete insulina. 300 gr. de fasole verde
echivaleaz cu 2 uniti de insulin.
Proteina vegetal" se realizeaz din: 1 kg fin de gru, muiat n ap rece,
frmntat pn se obine o coc vscoas la care se adaug puin cafea de
cereale. Se pune ntr-un vas cu ap rece care s acopere coca, se las de seara
pn dimineaa, se scurge apa, se frmnt coca adugndu-se ap rece, pn se
ndeprteaz amidonul, rmnnd glutenul. Se adaug dup gust usturoi, ceap,
mrar, ptrunjel. Se frmnt, se pregtesc glute sau chiftele, se fierb.
Ceai anti-diabetic: frunze de afin, dud, nuc, flori de glbenele, teci de fasole,
suntoare. Regleaz funciile biliare, scade zahrul din snge. Se face infuzie n
400 ml. ap; se bea fracionat de 3 ori. Se mai folosesc brusturele, fasolea, nucul,
salvia, care au aciune hipoglicemiant.
Baia vital de dou ori pe zi a cte 25 de minute, baia de soare, o dat pe zi, baia
de trunchi, o dat pe zi, 25 de minute, baia de abur general de 2-3 ori pe
sptmn cte 15-20 de minute. Duul rece general, de 3 ori pe sptmn. Baia
alternant de picioare o dat pe zi. Duul scoian alternant de 2 ori pe zi.
Cataplasm cu crbune, alternant cald-rece, aplicat n zona de proiecie, pe
peretele abdominal, a stomacului i pancreasului: 8 minute cald, apoi 4 minute
rece. Se alterneaz de 5 ori succesiv i se pune de trei ori pe zi.
Cura de aer cu gimnastic respiratorie i fizic, dup tolerana individual.
Supraveghere medical riguroas.
REFLEXOTERAPIE - Se maseaz urmtoarele puncte: 17 stomac, 19 duoden timp
de 15 minute; punctul 34 intestin subire timp de 5 minute; punctul 29 intestin gros
timp de 5 minute; punctul 13 tiroid timp de 3 minute, punctul 4 timp de 5 minute i
punctul 23 timp de 3 minute.

DOPUL DE CERUMEN

Omul nu triete izolat de mediul care l nconjoar. El este n contact cu lumea din
afar, iar cunoaterea realitii se face cu ajutorul celor 5 simuri: vzul, auzul, mirosul,
pipitul i gustul. Organul auzului i echilibrului, urechea, se compune din 3 pri: urechea
extern, mijlocie i intern.
18
n timp ce urechea extern este vizibil, celelalte dou (mijlocie, intern) sunt
situate profund n interiorul cutiei craniene, n osul temporal. Urechea extern este
segmentul aparatului auditiv care culege i concentreaz undele sonore din mediul
nconjurtor spre timpanul osicular. Ea este format din pavilionul auricular i conductul
auditiv extern. Pavilionul este o formaiune fibro-cartilaginoas de form oval, care se
insereaz pe peretele lateral al craniului i care are dou funcii importante: auditiv
propriu-zis i de orientare auditiv n spaiu. Pavilionul se continu cu al doilea segment
al urechii externe reprezentat de conductul auditiv extern. Acesta are forma unui cilindru
uor aplatizat antero-posterior i un traiect n form de "S" n plan orizontal.
Conductul auditiv extern este format dintr-o poriune fibro-cartilaginoas extern i
o poriune osoas intern. nveliul cutanat din poriunea fibro-cartilaginoas prelungete
din afar spre interior pielea pavilionului i este acoperit de foliculi piloi, glande sebacee,
glande aprocrine (glande sudoripare modificate), numite glande ceruminoase. Secreiile
acestor glande i produii de descuamaie ai tegumentului formeaz o substan
pstoas, cu aspect ceros (cerumenul) cu PH acid, higroscopic, cu rol n protecia
urechii. Cerumenul este singurul produs uman ce conine cupru. n componena
cerumenului intr: ap, proteine, acizi grai, colesterol, acid cerotic, sruri minerale de
sodiu, magneziu, potasiu, calciu, fosfor i cupru. Creterea sau scderea cantitii de
cerumen depinde de mai muli factori: oscilaii de temperatur, stimulri mecanice i
medicamentoase, traumatisme emoionale, reacii psihice. La unele persoane cerumenul
se acumuleaz n conduct formnd un veritabil dop, de consisten i culoare variabil.
Dopul nu se formeaz deodat, ci n timp ndelungat, el fiind bine suportat att timp ct
exist un spaiu ntre masa sa i peretele conductului pentru a permite o audiie normal.
Alteori apare scderea de auz (hipoacuzie de transmisie), senzaia de plenitudine,
zgomote auriculare, autofonie, vertij, durere. Niciodat nu se scoate dopul de cerumen de
ctre persoane neautorizate prin diverse manevre i cu diferite obiecte, care pot s-l
mping spre timpan i s produc leziuni, sngerri, infecii. Dopul se poate elimina prin
spltur auricular cu ap cald la 37
0
C, dac pacientul nu a prezentat anterior perforaii
ale membranei timpanice sau nu are n prezent un proces supurativ acut. Dopurile vechi i
uscate se ndeprteaz fie prin extragere cu un crlig pentru corp strin, fie prin spltur
auricular efectuat dup nmuierea acestora. Dei o profilaxie veritabil a dopului de
cerumen nu exist, se poate recomanda evitarea stagnrii apei n urechi i curarea
intempestiv a conductului auditiv extern.

INCONTINENA URINAR

Reprezint pierderea involuntar de urin, temporar sau permanent. Conform
statisticilor, peste 15% dintre vrstnici au aceast problem. Incontinena urinar poate fi
trectoare sau cronic. Cea tranzitorie este determinat de cauze reversibile: infecii
urinare, vaginite i uretrite atrofice, unele medicamente (diuretice, antihipertensive,
antihistaminice, sedative, decongestionante nazale cu efedrin), alcoolul, unele boli
(insuficien cardiac sau venoas), constipaia.
Dintre cauzele apariiei incontinenei urinare cronice la persoanele n vrst, una
principal este tulburarea de contracie a muchiului vezicii urinare, una secundar este n
urma unor afeciuni neurologice (accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, boala
Alzheimer) sau alte cauze (cistite, cancere vezicale, obstrucie uretral). O alt cauz este
i cea datorat stresului, mai ales la femeile n vrst i const n pierderea de urin prin
manevre ce cresc presiunea intraabdominal (tuse, strnut, ridicarea unor obiecte grele),
fiind o consecin a slbirii planeului pelvin prin mbtrniri i nateri multiple. La brbai
principala cauz este afeciunea prostatei (adenomul sau cancerul de prostat). n 5%
dintre cazuri incontinena urinar este secundar neuropatiei diabetice, deficitul de
vitamin B12 sau este idiopatic. La toate aceste cauze se adaug modificrile fiziologice
de vrst (scderea capacitii vezicii urinare, creterea eliminrii lichidelor consumate
ziua, n timpul nopii). Mobilitatea redus a vrstnicului, tulburrile de mers, pierderea
echilibrului, contribuie la apariia incontinenei urinare. Consecine ale acestei afeciuni
19
sunt: medicale (leziuni locale, ulceraii, micoze, infecii urinare), psihosociale (jen, izolare
social, depresie), economice.
La primele simptome bolnavul trebuie s se prezinte la medicul de familie pentru
identificarea cauzei i s se determine o anumit conduit terapeutic. Tratarea infeciilor
urinare prin antibiotice, a atrofiei vaginale prin terapie hormonal, eliminarea unor
medicamente, tratamentul constipaiei pot rezolva aceast problem.
n incontinena urinar de stres, alturi de modificarea stilului de via (scderea
greutii corporale la obezi, oprirea fumatului, exerciii de ntrire a planeului pelvian),
tratamentul factorilor precipitani (tuse, vaginite), un rol important l au tratamentele
farmacologice i chirurgicale.
Pentru incontinenele urinare, care nu au rspuns la aceste msuri, un rol major l
are educarea pacientului. Golirea vezicii urinare la anumite intervale de timp, reducerea
consumului de lichide dup ora 18.00, golirea vezicii urinare nainte de culcare, au efect
benefic. Toaleta local riguroas previne apariia infeciilor bacteriene, micotice, leziunilor.
Purtarea condoamelor, tampoanelor, pamperilor, montarea sondelor urinare temporar
sau definitiv, devin necesare n incontinena urinar refractar la msurile terapeutice.
Se fac bi calde de ezut cu coada oricelului, coada calului (100 gr plante la
fiecare baie), sare de buctrie (2 pumni de sare de Basna). Se beau zilnic 4 ceti de ceai
de creioar. Se freac regiunea vezical cu esen de traista ciobanului, care nvioreaz
musculatura dinspre exterior.

PSORIAZISUL

Este o dermatoz plurifactorial, inflamatorie, proliferativ, caracterizat printr-o
etiopatogenie extrem de complex. Boala ia natere din cauza unei dereglri a funcionrii
ficatului. La tratament se va ine cont de alimentaie, din care se scot mezelurile,
afumturile, carnea de porc, acriturile, oetul, vinul, lmia, portocalele, fructele citrice i
de pdure, precum i sucurile lor, merele, cafeaua, ciocolata, cacao, mierea, petele,
conservele, mazrea, fasolea, lintea etc., deoarece acestea formeaz acizi pe care ficatul
bolnav nu-l suport.
Sunt permise laptele i produsele lactate, salatele acrite cu iaurt, carnea fiart de
viel, pasre, vac, petele proaspt, legumele uoare fierte, compoturile. Pielea cu cruste
uscate se unge cu alifie de rostopasc, suc de nalb.
Se fac bi cu infuzie de ciuboica cucului, nalb, coada calului.
Se ine o diet cu sucuri de fructe i zarzavaturi timp de 1 an, regim crudivor
depurativ timp de 5-7 zile pe lun, cur cu suc de orz verde 3x50 ml pe zi, cu boabe de
ienupr, cu tije de ppdie, timp de 5-7 zile.
Se aplic comprese locale cu infuzie de cimbrior i badijonare cu suc de
glbenele. Se fac bi de trunchi, vital, nfurare scurt, du scoian alternant de 2-3 ori
pe sptmn.
Se prepar urmtoarele reete:
Reeta 1 - 40 gr coada calului, 30 gr coaj de salcie alb, 50 gr urzic, 10 gr
ventrilic, 20 gr fumri, 30 gr glbenele, 20 gr coada oricelului, 10 gr coaj de
stejar, 30 gr ttneas, 40 gr trifoi rou.
Reeta 2 - 20 gr brusture, 20 gr mesteacn alb, 20 gr salcie alb, 20 gr trei frai
ptai.
Se face infuzie din 1 linguri amestec n 250 ml de ap, se beau 3-4 ceti pe zi,
alternnd reetele.
Pentru uz extern se prepar urmtoarea reet: nprasnic, coada calului, coada
oricelului, glbenele, nalb, rostopasc, se amestec n pri egale, se pun 200 gr
din amestec n 5 l ap rece, se macereaz 12 ore, se nclzete puin, se strecoar
i se toarn n apa de baie. Baia dureaz 20 minute, dup care se aplic alifia de
glbenele, ttneas sau tinctur de frunze de limba cinelui.
20
Reflexoterapia se aplic prin masarea zonelor reflexe corespunztoare glandelor
suprarenale i paratiroide, pentru combaterea strilor inflamatorii. Zonele limfatice
se vor masa pentru creterea puterii de aprare a organismului la infecii, prin
producerea de anticorpi. Zonele ficatului, colecistului, stomacului, intestinelor, se
vor masa pentru reglarea funciilor metabolice. Se vor masa punctele: 24, 25, 26
timp de 5-7 minute fiecare; 13, 23 timp de 3 minute; 15, 17, 28-33 timp de 5 minute.
Masajul se va face zilnic timp de 12-14 zile, apoi se continu cu 3 edine pe
sptmn nc 5-6 sptmni, meninnd o igien riguroas a tegumentelor.

TUBERCULOZA

Tuberculoza este o boal cronic, infecto-contagioas, care se transmite n special
pe cale aerian, prin intermediul picturilor Flluger rezultate n urma acceselor de tuse,
rs, cntat. Este o afeciune cunoscut de mii de ani, cu perioade de recrudescen
determinate de situaii speciale naturale i sociale. Tuberculoza este produs de bacilul
Koch, o micobacterie foarte rezistent la frig i cldur, dar care poate fi relativ uor
omort de expunerea la soare (UV) i dezinfecia cu produi chimici speciali (cei mai
simpli sunt cei clorurai). Bacilul Koch are o proprietate deosebit de a-i putea inhiba
metabolismul pe termen lung (10, 15, 20 de ani), n condiii neprielnice pentru el,
metabolism pe care l poate relua n momentul n care condiiile locale sau generale ale
organismului i permit. Existena acestor "bacili adormii" n organism constituie punctul de
plecare al tuberculozelor secundare numite ftizii (popular oftic), care apar la distan n
timp de momentul infeciei cu bacilul Koch sau al reactivrilor tuberculozei dup un prim
tratament, chiar corect executat. O alt particularitate a acestui microb este posibilitatea
de a dezvolta rezisten la aciunea unor antibiotice specifice, n condiiile n care se
ntrerupe tratamentul recomandat de specialist sau nu se respect schemele recomandate
de medicul curant. Aceast posibilitate reduce ansele de reuit ale tratamentelor
ulterioare.
Infecia tuberculoas (ptrunderea bacilului Koch n organism) nu se continu
obligatoriu cu mbolnvirea de tuberculoz. Prima infecie tuberculoas (natural sau
vaccinal) are un efect benefic asupra imunitii organismului, determinnd o cretere fa
de o nou infecie tuberculoas. Acest lucru se ntmpl ns n condiiile unui organism
sntos. Receptivi la infecia tuberculoas sunt n special copiii pn la vrsta de 3 ani i
adulii de vrsta a treia, a cror sistem imunitar nu este maturizat sau este debilitat de
maladiile intercurente. Factorii care conduc la transformarea infeciei tuberculoase n boal
aparin, att organismului, ct i mediului. Pentru o persoan prost alimentat calitativ i
cantitativ, care duce o via dezordonat marcat de vicii - fumat, but, stresat emoional
i intelectual, afectat de maladii cum ar fi: cancerul, virozele, diabetul, boli de sistem,
psihopatii, este mai probabil ca infecia tuberculoas s fie continuat de apariia ftiziei.
Situaii de criz economic, rzboaie, calamiti naturale favorizeaz apariia i
rspndirea tuberculozei n rndul populaiei. Proporia mare de persoane fr locuin,
fr loc de munc, necooperante n finalizarea tratamentului corect al tuberculozei duce la
apariia cazurilor de tuberculoz cronic, ce constituie sursa de infecie principal.
Tuberculoza nu are simptome proprii care s sugereze de la nceput afeciunea. Ea
evolueaz lent pn la forme avansate de boal. Principalul simptom este tusea, iniial
neproductiv, apoi cu secreie mucopurulent, simptom care este caracteristic multor boli,
n special la fumtori unde schimbarea caracterului de tuse obinuit a fumtorului poate
s fie un semnal. Starea febril (37-380C), scderea n greutate, lipsa poftei de mncare,
transpiraiile nocturne i oboseala, ntregesc sindromul de impregnare bacilar. O situaie
particular o constituie hemoptiziile, expectoraii cu snge proaspt, denumite "hemoptizii
provideniale" pentru c duc la descoperirea unei tuberculoze active. Ele survin n urma
ruperii unor vase de snge mai mici sau mai mari, de unde rezult cantitatea mic sau
impresionant de snge eliminat, vase care se erodeaz n ansamblul de leziuni locale
pulmonare pe care le d tuberculoza evolutiv.
21
n cazul reactivrilor tuberculoase, n tuberculoza cronic, la simptomele descrise
mai sus se pot aduga altele cum ar fi dispneea (greutate n respiraie) sau alte complicaii
aprute n urma repetatelor leziuni tuberculoase la nivel pulmonar.
Diagnosticul de certitudine al tuberculozei este cel bacteriologic din sputa
expectorat de pacient. Examenul microscopic pune n eviden bacilul Koch, dup o
coloraie special. n cazul bolnavilor cu leziuni minime, neexcavate, cantitatea de bacili
eliminat n sput este foarte mic i este posibil ca n eantionul de sput analizat s nu
fie suficieni bacili Koch pentru a deveni vizibili pe frotiu. De aceea este necesar
cultivarea sputei recoltate pe medii specifice de cretere a bacilului.

Tratament:
Izoniazid, PAS, streptomicin sulfat, strepancil, fintozid, pirazinamid, tiocarbid,
kanamicin, tebemicin, nizolin.
Vitaminele D2, D3 hidrosolubile, gluconat de calciu, vitamina B6, Cedecalcin, Cavit
9, ACTH, Predinson, Supercortison.
Sirop de ptlagin, Trecid, Tusomag, Calmotusin, Tusan, Codein fosfat, Stodal.
n perioada de convalescen se utilizeaz unele specii de plante medicinale care
conin sruri minerale, vitamine, substane antibacteriene. Cu aciune
remineralizant sunt indicate urmtoarele plante n cur de 6 luni pn la 2 ani: 40
gr coada calului, 40 gr frunze de podbal, 20 gr flori de tei. Se face decoct din 5
linguri de amestec la 1,5 l de ap, se beau 3-4 cni pe zi, ndulcite cu miere de
albine. - Reet: 20 gr coada calului, 15 gr troscot, 20 gr frunze de podbal, 5 gr
frunze de ment, 15 gr rizomi de pir, 5 gr fructe de ienupr, 20 gr conuri de hamei.
Se face decoct din 1 lingur de amestec la 1 can de ap, se beau 2-3 cni pe zi,
timp de 3-6 luni. Pe timpul acestei cure se recomand sptmnal consumarea a
500 gr miere amestecat cu hrean ras (1-2 rdcini), din care se ia cte 1 linguri
cu 1 or nainte de masa de prnz i sear.
n perioada de iarn i primvar se recomand urmtoarea reet: 40 gr mcee,
40 gr fructe de ctin, 10 gr frunze de urzic, 10 gr frunze de ciuboica cucului, care
se prepar ca infuzie din 2 lingurie de amestec la 1 can de ap. Se beau 1-2 cni
pe zi.
Reflexoterapia aduce mbuntiri n respiraie, dac este cazul de exces de
energie la nivelul plmnului, caracterizat prin accese violente de sufocare sau de
vid de energie la nivelul plmnilor, caracterizat prin respiraie greoaie,
permanent. n primul caz se maseaz punctul P5, situat n pliul cotului n afara
tendonului muchiului biceps - dispersie (fig. 1). n cazul al doilea, pentru tuse,
hemoptizie se maseaz punctul P1 - tonifiere. Se mai poate masa meridianul
vasului de concepie cu punctul JM15 - tonifiere.

6 CURE PENTRU CURAREA ORGANISMULUI

Cnd ultimele zvcniri ale iernii au trecut i n lumina biruitoare a soarelui lumea
plantelor se retrezete la via, este momentul marii curenii de primvar. Totul n natur
se primenete: copacii capt un nou vemnt de frunze, ierburile i scot noile tulpinie la
lumin, animalele i schimb blana, iar psrile i refac cuiburile. i oamenii ar trebui s
ia n serios acest mesaj de nnoire, de splare trupeasc. Suntem plini de zgur! La
sfritul iernii, n organismul fiecruia dintre noi rmn zauri, impuriti care vor genera,
dac nu sunt eliminate din timp, tot felul de boli i tulburri. Multe din afeciunile
nceputului de primvar, cum ar fi epidemiile de boli respiratorii, problemele digestive
(gastrita, ulcerul, colita), puseurile de reumatism, cistitele, infeciile renale etc., se
datoreaz acestor acumulri de toxine n corp. Chiar celebra astenie de primvar este, n
marea majoritate a cazurilor, o consecin direct a acestei stri de intoxicare cronic a
organismului. Iat de ce este extrem de important ca n aceast perioad, cnd farmacia
22
naturii i umple cmrile cu plante pline de vigoare i energie, s apelm la ele, nainte ca
primele semne de boal s-i fac apariia.

1. Cura cu ppdie - pentru ficat i vezica biliar
Este o plant n aparen banal, dar care are nite efecte detoxifiante cu totul
excepionale. Aceasta deoarece acum, primvara devreme, ppdia conine n frunzele i
n tulpina sa substane amare, enzime i fitohormoni care fac adevrate minuni pentru
ficatul obosit i ncrcat de toxine.

Desfurarea curei
Timp de 14 zile, se vor consuma cte zece frunze proaspete de ppdie, de dou-trei ori
pe zi, cu 10 minute naintea meselor principale. Recoltarea frunzelor se face n aceeai zi
sau cu maximum dou zile nainte de a fi consumate, de la plante care nc nu au nflorit,
pentru a conine colin (un principiu activ cu proprieti drenoare i tonice hepatice foarte
puternice) n cantiti maxime. Unii naturiti recomand folosirea tijelor florale de ppdie
n locul frunzelor - un sfat valabil, singurul inconvenient fiind c aceste tije se procur greu,
culegndu-se n intervalul de timp de dinaintea nfloririi plantei, care este de obicei foarte
scurt (3-4 zile).

Efectele curei cu ppdie
Aceast cur are darul de a relansa activitatea ficatului, de a stimula puternic regenerarea
celulelor hepatice i de a favoriza eliminarea toxinelor din acest organ extrem de
important. Mai mult, frunzele proaspete de ppdie stimuleaz secreia de bil i
important, favorizeaz evacuarea acesteia. Nu n ultimul rnd, ppdia are darul de a
stimula peristaltismul ntregului tub digestiv, fiind de un mare ajutor pentru persoanele cu
digestia slbit sau lene.

Cteva recomandri terapeutice
Printre afeciunile care se agraveaz la ieirea din iarn i care sunt eliminate cu ajutorul
tratamentului cu frunze de ppdie proaspt enumerm: dischinezia biliar (fierea
lene), dispepsia, hepatitele de toate felurile, icterul, constipaia aton, indigestia. Este un
adjuvant valoros n cazurile de microlitiaz biliar, precum i n ciroza hepatic.

Precauii: La persoanele cu stomacul foarte sensibil, subponderale sau debile,
tratamentul cu ppdie crud se poate dovedi prea puternic, motiv pentru care va fi fcut
cu pruden.

2. Cura cu urzic - pentru snge
Este una din cele mai vechi i mai utilizate plante medicinale de pe glob, avnd o
multitudine de ntrebuinri terapeutice. Frunzele urzicii au cea mai mare putere
terapeutic primvara, imediat dup rsrire, cnd rezervele de substane vindectoare
acumulate n anul trecut sunt puse n micare de primele valuri de cldur. n martie-
aprilie, aceast plant are i cele mai intense efecte depurative i rentineritoare, fiind ntr-
un acord perfect cu perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald, cnd dezintoxicarea
i revigorarea sunt mai necesare ca oricnd.

Desfurarea curei
Sucul de urzic se obine astfel: ntr-un mixer electric se pune o mn de frunze de urzic
tiate nu foarte mrunt, dup care se adaug trei sferturi de pahar de ap. Se mixeaz
vreme de 2-3 minute, apoi se las s mai stea vreme de un sfert de or, dup care se
filtreaz prin strecurtoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obine aproximativ un pahar de
suc, cu o culoare verde intens, care va fi but ntr-o singur doz, dimineaa, pe stomacul
gol. Pentru curele de curare a sngelui mai puternice, se beau 2 pahare de suc de
urzic pe zi: dimineaa i seara.

23
Efectele curei cu urzic
Fiind extrem de bogat n clorofil, sucul de urzic este un excelent purificator pentru
snge. Acest preparat de primvar anihileaz radicalii liberi, stimuleaz procesele de
hematopoez (de producere a globulelor roii), stimuleaz procesul de producere a altor
elemente figurate ale sngelui (globule albe, trombocite). Iat n continuare i indicaiile de
tratament pentru aceast cur:

Cteva recomandri terapeutice
Cura cu suc de urzic se recomand n mod special n anemie, att n cea feripriv (urzica
este bogat n fier i favorizeaz asimilarea acestui oligoelement), ct i n formele auto-
imune sau n cele n care apar modificri morfologice ale hematiilor. De asemenea, este
recomandat n tulburrile de coagulare ale sngelui, ca adjuvant n hemoragiile interne,
precum i pentru sechelele post-hemoragice. Studii recente arat c sucul proaspt de
urzic are efecte foarte bune n tratarea diferitelor forme de leucemie.

Precauii: Persoanele cu colit de fermentaie vor consuma cu pruden (la nceput n
cantiti mici) sucul de urzic, care va fi ntotdeauna foarte proaspt.

3. Cura cu gru verde - pentru colon i stomac
La nceput de aprilie, pe cmp, grul deja a crescut, mldiele sale artnd ca o
perie deas, de un verde viu, care clocotete parc de via. Sucul obinut din ele este o
adevrat colecie de vitamine, enzime i minerale, cu efecte benefice asupra ntregului
organism, dar mai ales asupra tubului digestiv.

Desfurarea curei
Pentru a face tratamentul cu gru verde, trebuie n primul rnd s ne asigurm materia
prim. Pentru aceasta, vom pune ntr-o tvi de plastic un strat de pmnt fertil de flori,
netratat chimic, cu o grosime de doi-trei centimetri i l vom nsmna cu boabe de gru
(se gsesc la magazinele naturiste) puse des, la 1-2 mm una de cealalt. Vasul se pune
apoi pe pervazul ferestrei i se ud la un interval de timp de 2-4 zile. n dou sptmni
grul verde va rsri i va crete la o nlime de 15-20 cm. Atunci este momentul potrivit
pentru recoltare. Se taie tulpinile (rdcinile care rmn, dac sunt udate, vor mai rsri
de 1-2 ori), se spal bine, dup care se dau prin maina de tocat. Toctura se pune n
storctorul electric centrifugal i se obine sucul de gru verde - un adevrat elixir de
sntate. Administrarea lui se face n cure de 10-21 de zile, timp n care se ia cte un sfert
de pahar (50 ml) de trei ori pe zi, nainte de mesele principale.

Efectele curei cu gru verde
Sucul obinut din mldiele de gru are un efect puternic, de curire a ntregului tub
digestiv. Mai mult, el are o aciune reparatoare, favoriznd regenerarea epiteliilor lezate de
feluritele boli, calmnd durerile, cicatriznd leziunile i normaliznd procesele digestive.

Cteva recomandri terapeutice
Cura cu gru verde este recomandat ntr-o multitudine de afeciuni digestive specifice
primverii. n cazurile de gastrit hiperacid i de ulcer, n msura n care sucul de gru
este tolerat (pentru c nu toi pacienii suport acest remediu), are o aciune calmant,
favorizeaz cicatrizarea i regenerarea esuturilor afectate de boal. n colita de
putrefacie, care apare sau se agraveaz invariabil la sfritul iernii, din cauza consumului
exagerat de proteine, cura cu suc de gru verde ajut la modificarea florei (devenit
patologic) i favorizeaz eliminarea reziduurilor din colon. n multe cazuri de enterit sau
de colon iritabil, cura cu mldie de gru are efecte calmante i determin vindecarea
gradat a acestor afeciuni.



24
4. Cura cu ridichi - pentru aparatul reno-urinar
Rdcinile de un rou viu i strlucitor ale ridichilor sunt un adevrat elixir pentru
rinichi. De vin sunt substanele antiinfecioase i diuretice pe care aceast legum de
primvar le conine din belug.

Desfurarea curei
Dimineaa i seara vom mnca, pe stomacul gol, cte o salat obinut din cinci ridichi de
mrime medie, tiate mrunt i amestecate cu puin ulei de msline, oet de mere i sare
de buctrie. Pentru un gust mai bun, putem aduga n salat i cteva fire de ptrunjel.
Tratamentul se face minimum 12 zile la rnd, pentru ca efectele sale s fie resimite n
profunzime. Pentru persoanele cu probleme renale cronice sau foarte grave, se
recomand administrarea zilnic a 100 ml (jumtate de pahar) de suc de ridichi proaspt,
obinut cu storctorul electric centrifugal.

Efectele curei cu ridichi
Ridichile de lun conin substane cu un puternic efect antibiotic, care ajut la vindecarea
rapid a feluritelor infecii care afecteaz rinichii, vezica i cile urinare. Apoi, aceste
rdcini au un efect diuretic intens, favoriznd eliminarea apei din corp prin urinare, au o
aciune antiinflamatoare asupra rinichilor i asupra prostatei.

Cteva recomandri terapeutice
Cura cu ridichi este n mod special indicat persoanelor care rein apa n organism, care
sufer de nefrit, pilo-nefrit ori cistit cronic. De asemenea, este un real ajutor celor
care au pietre sau nisip la rinichi, ntruct anumite principii active coninute de ridichi
favorizeaz mrunirea calculilor urinari i eliminarea lor. De asemenea, curele de ridichi
previn formarea unor noi calculi n cazul persoanelor care au recurs la operaie sau la alte
forme de tratament pentru eliminarea lor. O alt recomandare a acestui tratament este
pentru bolnavii cronici de prostat, ntruct are efecte antiinflamatoare i ajut la controlul
sfincterelor urinare.

5. Cura cu leurd - pentru inim i vasele de snge
Este o plant ce crete n semi-umbra pdurilor de stejar, gorun sau fag, are frunzele de
un verde nchis i un miros ca de usturoi, motiv pentru care se mai numete i usturoi.
Fr ndoial, cura cu leurd este un panaceu pentru ntregul aparat cardiovascular, aa
cum vom vedea n continuare.

Desfurarea curei
Sucul de leurd se obine astfel: o mn de frunze proaspete se taie foarte fin, ca
zarzavatul pentru ciorbe. Se pun ntr-un vas de sticl i se toarn deasupra un pahar de
ap cldu, dup care se las s se macereze la temperatura camerei, vreme de patru
ore, apoi se filtreaz prin tifon. Se obine ceva mai mult de un pahar de suc, doz care va
fi consumat pe stomacul gol, imediat dup preparare, o dat pe zi. Tratamentul dureaz
12 zile, pentru prevenirea afeciunilor cardiovasculare i minimum 30 de zile, pentru
bolnavii cardiaci cronici. Dac nu putei avea n fiecare zi acest suc proaspt de leurd,
atunci recurgei la o cur cu tinctur de leurd, care se prepar n urmtorul mod: frunzele
proaspete de leurd se taie ct mai fin i se pun ntr-un borcan de sticl cu filet, pn
acesta se umple pe trei sferturi. Deasupra se adaug alcool alimentar de aptezeci de
grade, ct s le ptrund i s le acopere, dup care borcanul se nchide ermetic. Se las
s se macereze vreme de zece zile, la temperatura camerei, timp n care se agit
coninutul borcanului de 2-3 ori pe zi, pentru o mai bun extragere a principiilor active.
Dup trecerea acestui interval de timp, se filtreaz preparatul obinut. Se administreaz
cte o linguri de tinctur, diluat n jumtate de pahar de ap, de 4 ori pe zi, n cure de
minimum 30 de zile.


25
Efectele curei cu leurd
Studii fcute n Germania i Austria au pus n eviden efectele excepionale ale acestei
plante, pentru anihilarea radicalilor liberi din snge, pentru mpiedicarea formrii
cheagurilor de snge (trombe), pentru meninerea elasticitii vaselor de snge i reglarea
tensiunii arteriale. Are efecte regulatoare asupra ritmului cardiac i este un tonic bun
pentru muchiul inimii, fiind considerat de ctre comunitatea tiinific una din cele mai
bune plante din lume pentru afeciunile cardiovasculare, aa cum o arat i indicaiile
medicale care vor urma.

Cteva recomandri terapeutice
Flebita, tromboflebita i trombozele sunt prompt eliminate cu ajutorul acestei plante, care
are puternice efecte antiinflamatoare vasculare, fluidifiante sanguine i anti-agregante
plachetare. Hipertensiunea, ateroscleroza i ischemia cardiac, asociate cu valori ridicate
ale colesterolului, sunt puternic combtute de aceast cur, pentru c leurda conine
adenozin, o substan care conform unor studii recente efectuate n Germania, are un rol
esenial n reducerea colesterolului, n mpiedicarea formrii trombelor, n scderea
tensiunii arteriale. Leurda este pe termen lung adjuvantul ideal i pentru aritmia cardiac
sau tahicardie, fiind administrat n cure de cte 2-3 luni. Precauii: La persoanele cu
stomac sau colon extrem de sensibil, leurda poate provoca stri de jen sau uoare
crampe. Mamele care alpteaz nu vor consum leurd, deoarece aceasta transmite un
gust neplcut laptelui.

6. Cura cu hrean - pentru aparatul respirator
Frunzele sale lunguiee sunt printre primele care ies pe cmp i prin prloage primvara.
Poate din acest motiv este i aa de utilizat pe timpul primverii n medicina popular
romneasc, pentru c rdcinile sale sunt uor de reperat cu ajutorul frunzelor care se
grbesc s ias la lumin. Dar mai este un lucru: hreanul vindec o multitudine de
afeciuni respiratorii care se agraveaz la nceput de primvar, cnd organismul este
extrem de sensibil la feluritele infecii. Din acest motiv este foarte bine s cunoatem mai
multe despre cura cu aceast plant de primvar, care se dovedete salvatoare n multe
boli de sezon.

Desfurarea curei
Intern: Zece linguri de hrean dat prin rztoarea fin se amestec bine cu treizeci de
linguri de miere i se las la macerat vreme de trei-patru zile, ntr-un borcan nchis
ermetic. Dup trecerea acestui interval de timp, se ncepe administrarea preparatului, din
care se iau 1-2 lingurie de patru ori pe zi. Un tratament dureaz ntre 20 i 40 de zile,
putnd fi reluat de cte ori este nevoie pe parcursul anului.
Extern: Se d o rdcin de hrean prin rztoare i apoi se nvelete ntr-o bucat subire
de pnz (tradiia popular cere ca aceast pnz s fie de culoare roie). Cataplasma
obinut astfel se aplic pe rdcina nasului i pe frunte, pentru bolile care afecteaz cile
respiratorii superioare i pe zona pieptului pentru bolile bronho-pulmonare. Se ine hreanul
pe piele vreme de 2-10 minute, cu atenie ns, s nu produc arsuri, ntruct conine
substane extrem de iritante pentru cei cu tegumentele sensibile. Tratamentul se repet o
dat pe zi, pn la vindecarea complet.

Efectele curei cu hrean
Folosit intern, rdcina de hrean este un excelent antibiotic, stimuleaz capacitatea
natural de aprare a organismului n faa infeciilor respiratorii, ajut la eliminarea
secreiilor patologice din arborele bronic i plmni. De asemenea, combate accesele de
tuse, inclusiv de tuse convulsiv. Extern, este un nclzitor i un drenor redutabil,
stimulnd foarte puternic procesele de eliminare a secreiilor de pe cile respiratorii i
avnd efecte antiinfecioase directe.


26
Cteva recomandri terapeutice
Cura intern cu hrean este un remediu care nu d gre n bronitele acute i cronice,
precum i n astmul bronic. Este indicat persoanelor care au ieit din iarn cu probleme
cronicizate, cum ar fi rinita, sinuzita, tusea persistent. n cazul rinitei i sinuzitei cronice,
se obin rezultate excepionale prin aplicarea cataplasmei pe zona frunii - o aplicaie care
desfund prompt nasul i cile respiratorii superioare, ce determin eliminarea masiv de
secreii patologice.
Aplicat pe zona pieptului, cataplasma cu hrean va fi un adjuvant excepional n cazurile
de pneumonie, viroz pulmonar i tuberculoz pulmonar, la fel ca i cura intern cu
hrean.

Precauii: n contact cu pielea, hreanul poate produce iritaii foarte puternice, asemeni
unor arsuri. Din acest motiv va fi aplicat extern la nceput doar pe perioade de timp foarte
scurte, mrindu-se timpul de expunere, doar dac nu apare reacia iritativ puternic.

ENERGIZAI-V CU AJUTORUL COPACILOR !

Pn ce nu se scutur frunzele, ducei-v n pdure i luai energie de la copaci.
Sevele care i-au ajutat s rodeasc au nc vigoare. O maturitate care vi se va
transmite benefic.
Prin aplicaiile i procedurile sale, silvoterapia se deosebete de celelalte metode
de tratament naturiste, dei coninutul procesului de vindecare este n mare msur
acelai. El implic nu numai latura fizic a trupului nostru, ci i cea psihic (sufletul) i cea
spiritual (mintea). Acesta este un aspect hotrtor, deoarece se tie c orice influen
exercitat asupra componentei organice a fiinei noastre se transmite ulterior afeciunii i
raiunii. i invers, o experien sau o trire din planul spiritual se repercuteaz prin
intermediul sentimentelor asupra trupului nostru. Dac demersul de vindecare nu va
depi orizontul materialist, rezumndu-se doar la medicamente, mai curnd sau mai
trziu, acestea i vor extinde aciunea i asupra universului afectiv i spiritual. Erorile au
consecine grave, care deseori nu mai pot fi eliminate prin mijloace de acelai tip, adic
materiale. Dac ns vom alege un remediu i o terapie ce se adreseaz mai nti laturii
spirituale, procesul de vindecare va fi, eventual ceva mai ndelungat, dar va ptrunde mai
profund n zonele organice.
Toate aceste considerente sunt valabile i pentru silvoterapie, ca parte a medicinii
naturii. De fapt, silvoterapia preia strvechea tradiie popular de vindecare cu ajutorul
arborilor, n care se obinuia s se mearg la cutare sau cutare copac, pentru a lecui
cutare sau cutare suferin fizic. Iat mai jos civa dintre arborii i arbutii cel mai
frecvent recomandai odinioar i azi:

Ararul - Contra oricror erupii pe piele (se ating crengile).
Mrul - Are aciune antitumoral (se folosete n tratamentul cancerului).
Mesteacnul - Echilibreaz i combate stresul celor ce depun o munc intelectual
intens, stimuleaz activitatea cerebral. De asemenea, poate fi de ajutor n gut i
afeciuni reumatismale.
Stejarul - Regleaz sistemul circulator i normalizeaz tensiunea. Are aciune tonifiant,
se recomand pentru perioada de convalescen dup spitalizare.
Taninul - Folositor n gut i astenie.
Plopul - Contra strilor tensionate.
Frasinul - Stimuleaz i tonific ntregul organism.
Molidul, pinul - n gut i boli de plmni. Combat transpiraia. Ajut n momentele de
suprasolicitare, ntresc nervii i relaxeaz.
Alunul - Stimuleaz funciile pielii, fortific nervii i inima.
Socul - Activeaz eliminarea reziduurilor prin scaun i urin. ntrete sistemul imunitar i
previne rcelile.
27
Teiul - ntrete inima. Calmeaz i relaxeaz. La prima vedere, s-ar putea crede c sub
denumirea de silvoterapie se neleg doar formele obinuite de prelucrare i utilizare ale
plantelor medicinale, aa cum le cunoatem din practica general a fitoterapiei, prin
urmare, prepararea de infuzii, tincturi, unguente i altele asemenea. Desigur, aceste
posibiliti exist.

Un remediu de sorginte divin: energia arborilor
Rdcinile, scoara, mugurii, frunzele, florile i fructele arborilor sunt transformate
frecvent n remedii de sntate. Cu mult mai important e ns fora energetic a pomilor
fructiferi i a copacilor, o iradiere benefic pentru starea psihic i spiritual a celor ce au
nevoie de ajutor, oameni bolnavi, dar i sntoi care vor s-i refac rezervele de
vitalitate. Ideea de nsntoire cu ajutorul arborilor e la fel de veche precum omenirea
nsi. Din pcate, ea a fost uitat aproape cu totul, foarte puini oameni mai cunosc astzi
aceast metod. Este o modalitate de vindecare ce s-a pierdut, fiindc necesit
receptivitate i timp. Odat cu dispariia treptat a celor dou premise, aceast terapie
subtil a ncetat s-i mai afle locul n societatea noastr tehnicizat, grbit i lipsit de
sentimente. Silvoterapia ofer posibiliti nelimitate de a regsi legtura profund cu
natura i prin natur cu noi nine, dar i cu semenii notri, de a nva din nou s simim i
s comunicm. Firete, este doar una dintre numeroasele modaliti de a impulsiona
cutarea sinelui i revigorarea relaiilor cu cei din jur, ns una dintre cele mai frumoase pe
care le cunoatem. n silvoterapie, remediul este chiar fiina vie a arborelui. Ne
nsntoim i ne energizm, apelnd la fora ce face copacul s creasc pn la
splendoarea deplinei sale maturiti, dup tiparul caracterului su specific, al unicitii lui.
Privite din afar, toate plantele ce alctuiesc o anumit familie, fie arbori, fie arbuti,
fie ierburi, seamn leit unele cu altele, nct suntem incapabili s le deosebim. Abia cnd
le cercetm ndeaproape, fiecare din ele i dezvluie fptura individual. Prin nsuirile
sale specifice i prin farmecul su, un mesteacn tnr ni se arat altfel dect unul matur
sau btrn. Tot att de deosebii sunt un mesteacn sntos i unul bolnav. Fiecare
copac, la fel ca fiecare floare sau arbust, are povestea sa. O poveste care poate fi
descifrat i neleas atunci cnd tim s ne apropiem de ele cu respect i cu drag.
Natura, pmntul i tot ce ele adpostesc n snul lor ni se deschid deodat. La nceput, ni
se arat aspectul i mprejurrile exterioare. ncetul cu ncetul ns, ne deprindem s
nelegem modul lor de a comunica, limbajul vizual. Astfel vom descoperi c, de fapt, acest
limbaj al imaginilor nu ne este ctui de puin strin. Dimpotriv, l vom recunoate ca pe
propriul nostru limbaj ancestral. Vom percepe, n sfrit, comunicarea continu dintre toate
fiinele existente n lume. Atunci vom intra n dialog cu natura, cu noi nine i cu nsi
ideea creaiei. Acest dialog devine o putere vindectoare. Nu mai e nevoie s culegem
frunze, s dezgropm rdcini, s rupem flori i s jupuim scoara copacilor. Izvorul forei
vindectoare l gsim chiar n noi, prin dialogul cu arborele. Devenim propriul nostru
remediu. Suntem un remediu pentru noi i pentru arbore, la fel cum arborele este un
remediu pentru sine i pentru noi. E un dar care ni se ofer i care ateapt ca noi s
nvm a-l primi.

Copacul ca mijlocitor
Cnd izbutim s ne apropiem de un copac, e ca i cum l-am auzi spunnd: Vino i
cunoate-te prin mine. Deschide-i inima. Dac mi nelegi glasul, te pot nsoi pe calea
noastr comun, pn la sorgintea etern a vieii. Pentru a implica arborele n procesul
nostru de nsntoire, nu trebuie s preparm ceai din frunzele lui. Nu sunt necesare nici
un fel de alte premise, n afar de deschiderea i disponibilitatea noastr luntric.
Modalitatea tradiional de a intra n legtur cu un arbore este urmtoarea: desclai de
pantofi i ciorapi, cu tlpile simind nemijlocit pmntul, cu bustul gol sau dac este posibil,
complet dezbrcai, ne apropiem de copac, i atingem trunchiul cu vrfurile picioarelor i l
nconjurm cu braele. Sau braele pot fi lipite de el, cu palmele ndreptate n jos. De
asemenea, se poate ca braul stng s fie ridicat n lungul trunchiului, iar braul drept
cobort. i poziia invers este la fel de bun. Aici, fiecare trebuie s-i aleag forma de
28
atingere cea mai potrivit i mai plcut pentru el personal, la momentul respectiv.
Important este doar s ne simim bine, ceea ce nseamn i s fim total liberi, s nu ne
simim observai, supui vreunei presiuni din interior su exterior.
Cu aceasta, am fcut primul pas. Urmeaz s percepem copacul ncet, fr grab.
Ne rezemm de el i ne odihnim la pieptul lui. E o concentrare tcut, n care arborele
ncepe s ne ajute. Acum el i ndeplinete rolul de mijlocitor. nceteaz s fie doar lemn
i frunzi i devine fptura vie care a fost de fapt ntotdeauna. l simim ca fiin i tot ca
fiin el ne transmite povetile sale, trecutul, prezentul i viitorul lui. Ca fiin ne transmite
for, pace, linite, echilibru, dar i tristee, melancolie, vechi amintiri, griji i sperane.
Scoara lui ni se pare uneori cald, alteori rcoroas. Cteodat, ne face s lcrimm,
apoi ne cheam s ne trezim din visare. Ne nva s gsim ocrotire i indispensabilul
sentiment de siguran. Ne arat o lumin n bezn. Durerile se topesc n mbriri.
Trim comunicarea cu copacul. Stm nlnuii i prin el ne cunoatem pe noi nine. Toate
graniele au disprut. Arborele devine un mijlocitor, o verig pe drumul ascendent al
cunoaterii i al mplinirii noastre. Ceea ce percepem la el, felul cum l simim, reflect
ceea ce suntem noi n acest moment. Vedem imaginile arborelui, pentru care suntem
deschii acum. Toate acestea se petrec n planul spiritual. Pornind de aici, el acioneaz
apoi i n planul fizic. n organismul nostru, construit din materie opac, mijlocirea lui se
resimte ca un proces de vindecare. Transformrile interioare, subtile, spirituale prind chip
i form la nivelul grosier, corporal. Invizibilul devine vizibil, prin modelarea materiei. n
cuprinsul ntregii naturi, aceste procese sunt puse n eviden prin aspectele lor exterioare.
Trsturile caracteristice, fiina luntric, mbrac forme i astfel devin perceptibile.

LEGUMELE LA CONTROL !

De la o vreme ncoace, legumele sunt considerate medicament. Un remediu menit
s ne ntreasc imunitatea i s alunge boala. Un leac aflat la ndemna oricui i
oricnd. A trecut vremea cnd iarna ne ndopam cu cartofi i cu varz murat,
ateptnd cu rbdare s vin vara, ca s mncm roii i castravei. Pieele noastre
sunt ocupate azi de legume de import, care au spulberat sezoanele i tradiiile
alimentare, oferindu-ne trufandale aduse din toate colurile pmntului. Foarte bine!
Dar oare tim ce mncm? Roiile din Spania i ardeii din Turcia sunt aceleai
legume ca cele ce se cultiv n grdinile noastre? Preluat din presa elveian, o ar
unde importurile de legume i fructe sunt supuse unui control draconic, ndreptarul
de fa, adaptat la realitile romneti, i propune s v ajute ca atunci cnd punei
o legum n farfurie, s tii ce mncai.

ntrebri ajuttoare :

- Sunt legumele att de sntoase pe ct se spune?
- Cu siguran, da. Chiar dac majoritatea soiurilor sunt compuse, n principal, din ap,
restul componentelor conin ceea ce trebuie: multe vitamine, substane minerale, fibre i
substane vegetale secundare. Pe lng fructe, legumele sunt pentru noi cea mai
important surs de vitamin C, vitamine din grupa B i betacaroten. Ultimul (o faz
premergtoare a vitaminei A) se gsete n aproape toate legumele, dar n mod special n
morcovi, varz alb i spanac. O cantitate important de vitamin C ne-o ofer ardeiul
gras, varza crea i broccoli. Iar substanele vegetale secundare, att de importante
pentru sntatea noastr, care confer plantelor arom, culoare i gust, sunt prezente - n
cantiti diferite - n toate legumele. Asupra noastr, ele au un efect antibacterian, ntresc
sistemul imunitar sau pot preveni mbolnvirea de cancer.

- Se spune c legumele congelate ar conine la fel de multe vitamine ca cele
proaspete. E adevrat?
29
- Legumele congelate pot fi chiar mai bune dect cele proaspete. De regul, aceste
legume se fierb, se opresc i se congeleaz la cel mult trei ore dup ce au fost culese. n
acest fel, este stopat metabolismul i vitaminele sunt pstrate intacte.

- Legumele conservate sunt i ele bune?
- De obicei, legumele sunt nclzite nainte de a fi conservate. Vitamina K, prezent n
cantitate mare n varza acr, suport nclzirea fr probleme. n plus, exist substane
nutritive pe care organismul le poate asimila doar dup nclzirea legumelor, de pild
licopina, care se gsete n cantitate mare n roii. La testarea conservelor de roii s-a
constatat c n ele, cantitatea de licopin era de dou ori mai mare dect cea din roiile
proaspete. Cu toate acestea, concluzia general este urmtoarea: prin conservare,
legumele i pierd adeseori peste 50% din vitamine, mai ales vitamina C. i n afar de
aceasta, substanele minerale se descompun n lichidul fierbinte.

- Ce ingrediente se pun n conservele de legume?
- n principiu, conservele de legume nu au voie s conin substane conservante sintetice,
o interdicie permanent nclcat n industria alimentar de larg consum. Sigur, exist i
conserve curate, dar preul lor este piperat i nu i-l poate permite oricine. Singura
soluie: vigilen la E-urile de pe etichete.

- Roiile de ser conin mai puine substane nutritive dect cele de grdin?
- Nu neaprat, cci cantitatea acestor substane nu depinde de locul unde sunt cultivate
roiile, ci mai ales de soi, de ngrmnt, de lumin i de temperatur. Dei primete mai
puin soare dect soiurile cultivate n inuturile sudice, roia romneasc, de ser, nu este
cu nimic mai prejos dect acestea. Firete: cea mai bun roie nu este nici cea de ser,
nici cea din sud, ci cea care se coace vara n grdini. n plin sezon, roiile noastre se
dezvolt n condiii optime de lumin i temperatur i sunt culese doar cnd sunt bine
coapte.
- Legumele autohtone conin mai multe vitamine dect cele importate? - Legumele
prezint o cantitate mai mare de vitamine i substane nutritive, atunci cnd sunt
consumate proaspete, adic imediat dup ce au fost culese. Legumele cultivate n alte ri
sunt recoltate, uneori, necoapte nc, pentru a nu se strica n timpul transportului. i chiar
dac se coc ulterior, nu pot dezvolta attea componente precum legumele culese la
vremea lor.

- Legumele romneti conin mai puine substane toxice dect cele din alte ri?
- Da, atunci cnd sunt cultivate n gospodriile rneti, cu ngrmnt natural. Din
pcate, s-au fcut i la noi teste care au confirmat existena unor urme de pesticide la
unele dintre legumele de pe tarabe. n ceea ce privete legumele de import, controalele
efectuate la nivel european arat c printre cele vizate se numr: ardeii grai din Turcia
i Spania, castraveii din Spania, roiile din Spania i Italia, care prezentau diverse
substane pesticide.

- Pot fi ndeprtate aceste substane prin splare?
- Cltitul superficial nu este suficient. Legumele trebuie splate cu ap cldu, cu o perie
moale sau cu un burete. n orice caz, nu cu detergent. La salat verde i la varz trebuie
ndeprtate frunzele exterioare. Rdcinoasele se cur bine cu un burete aspru. Dei
sub coaj se gsesc adeseori multe substane vegetale importante, nutriionitii
recomand ndeprtarea acesteia, n cazul castraveilor i al morcovilor.

- Cum pot fi recunoscute legumele modificate genetic?
- ncepnd cu 18 aprilie 2004, n Comunitatea European, alimentelor modificate genetic
trebuie s li se aplice o etichet pe care s scrie modificat genetic.


30
- Aceste legume sunt periculoase?
- n 2003, cercettorii britanici au efectuat o serie de studii, al cror rezultat nu a fost
publicat pn azi. Dar pn n prezent nu s-a efectuat nici un studiu serios, care s arate
cum reacioneaz organismul - pe durat lung - la alimentele manipulate genetic.

- Sunt mai bune legumele cultivate biologic?
- Bio-legumele sunt ferite, practic, de reziduurile de chimicale i conin mai puini nitrai
dect legumele obinuite.

- Nitratul este aa de problematic?
- n organism, din el se poate forma nitritul, care se lipete de globulele roii, mpiedicnd
transportul oxigenului, astfel c la copiii mici poate provoca cianoza (boala albastr).
Nitratul se gsete mai ales n spanac, gulii i toate soiurile de salat verde. Iarna, aceste
valori cresc semnificativ. Valabil pentru toate soiurile de salat: trebuie ndeprtate
frunzele exterioare, codiele i cotorul, care acumuleaz nitrai, i trebuie adugat zeam
de lmie, pentru c vitamina C mpiedic formarea nitritului n organism.

- Acrilamidele din produsele pe baz de cartofi sunt un motiv de ngrijorare? -
Experii consider acrilamida, n prezent, ca i n trecut, drept periculoas. n
experimentele efectuate pe animale, ea a declanat cancerul i a afectat ereditatea. Riscul
pe care-l prezint pentru om nu a fost confirmat pn acum, dar se bnuiete c exist.
Vizate sunt: cartofii prjii i chips-urile. Doi factori sunt determinani pentru coninutul de
acrilamid din produsele cu cartofi: cantitatea de zahr din tuberculi i temperatura de
preparare. Acas, cartofii nu trebuie inui ntr-un loc prea rece, n nici un caz n frigider, ca
s nu produc prea mult zahr. Se prjesc n friteuz la maximum 17grade., iar n tigaie
niciodat la foc prea iute, ca s se rumeneasc repede.

- Cum se prepar legumele, ca s se pstreze intacte vitaminele i substanele
nutritive?
- Regula general este urmtoarea: se cur repede, se spal sub jetul de ap (nu se in
n ap) i se fierb (sau se prjesc) ntregi sau se taie doar nainte de a le prepara. Nu se
fierb prea mult. Ideal: n aburi sau oprite (inute puin n ap clocotit i pe urm sub jetul
de ap rece).

- Legumele crude sunt mai sntoase?
- Nu toate. Unele nu se pot consuma crude (nu au gust plcut) sau conin chiar substane
toxice. Fasolea verde, de pild, conine fazin, care se lipete de globulele roii,
mpiedicnd oxigenarea. n plus: unele substane nutritive prefer temperatura ridicat,
devenind active doar prin nclzire i putnd fi asimilate mult mai bine n mncrurile
calde. Printre ele se numr licopina din roii sau vitaminele E i B2.

- Cum ar trebui pstrate legumele?
- Jos n frigider, n cutia pentru legume - n afar de cartofi, roii, ardei i castravei, crora
le plac locurile ntunecoase i aerisite, dar nu prea reci. Morcovilor, ridichilor i guliilor li se
ndeprteaz frunzele care extrag umiditatea. Sparanghelul, mazrea psti i fasolea
verde se pstreaz mai bine nvelite ntr-un ervet umezit. Legumele nu trebuie inute
lng fructe, pentru c se coc mai repede i preiau uneori mirosul de la ele.

- Ciupercile continu s fie radioactive?
- Da, chiar i la 20 de ani dup accidentul de la Cernobl, unele specii - din anumite zone -
acumuleaz cesiu.




31
5 REGULI DE AUR !

Vrei s v hrnii ct mai sntos cu putin, fr s ameii de cap de-attea sfaturi i
indicaii? Este foarte uor, dac inei seama de recomandrile de mai jos:
Mncai ct de des legume i ct mai diferite. i chiar dac nimerii peste vreo roie
sau un ardei cu urme uoare de pesticide, nu renunai, pentru c sunt mai puin
duntoare, dect renunarea la legume.
Optati mai ales pentru legumele indigene proaspete, de sezon. Sunt mai
consistente, se recolteaz de regul atunci cnd sunt bine coapte, iar drumul pn
la tarabe este mai scurt.
ncredei-v n ceea ce vedei cu ochii dvs.: legumele autohtone cu aspect frumos,
proaspete, puternic colorate i nevtmate, au i un gust pe msur.
Nu lsai legumele proaspete prea mult la frigider. nainte de a le prepara : spalati-
le cu ap cald i cu o perie moale i mrunii-le abia nainte de a le fierbe. i nu le
inei prea mult n ap clocotit.
Valabil pentru lunile de iarn : nu v temei de legumele congelate. nghearea
rapid pstreaz bine pecetluite majoritatea substanelor componente, pn n
momentul nclzirii n oala pus pe foc.


HREANUL i MUTARUL

Nelipsite cndva din farmacia gospodriilor rneti, mutarul i hreanul au fost
puse n umbr de medicamentele floase de la ora. Pcat! Daruri minunate ale
naturii, ele ascund virtui tmduitoare puternice, pe care ni le ofer, pe deasupra, i
gratuit.

HREANUL

Cunoscut nc din vremea antichitii, leac preuit de greci i romani, hreanul era o plant
rspndit i printre daci, care i spuneau usturonil. Frunzele crude, legate pe frunte,
alungau durerile i limpezeau mintea. Din rdcina dat pe rztoare se coceau turte cu
care se vindecau glcile, iar ceaiul de flori alunga cele mai grele rceli. Deczut din
vechea lui glorie, hreanul se mai folosete rar ca medicament i mult mai des ca picanterie
alimentar. Pcat! Fora lui vindectoare e remarcabil i... gratuit. Care este secretul
puterii sale? n primul rnd iueala din rdcini, care l face s fie foarte eficient n tratarea
bolilor reumatice i ale cilor respiratorii superioare. Pe urm, rdcina de hrean este
foarte bogat n vitamine (n special C i din complexul B) i minerale, conine substane
antibiotice naturale, enzime, fitohormoni etc. Numeroase leacuri populare pun n valoare
acest arsenal de principii active ale hreanului n boli din cele mai diverse, aa cum vom
vedea n continuare:

REETE CU HREAN

Tinctur de hrean
Se dau prin rztoarea mic rdcinile de hrean, se pun ntr-un borcan pn se umple o
treime i restul se completeaz cu alcool alb alimentar de 80 de grade. Se las la macerat
8 zile, apoi se strecoar, presnd amestecul printr-un tifon. Intern, se ia o jumtate de
linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. Extern: se aplic pentru
tratarea reumatismului, plgilor (rnilor) necrozate. Aplicarea tincturii este uor dureroas,
dar foarte eficient.



32
Siropul de hrean
Se d prin rztoare o rdcin de hrean, se adaug 4 linguri de miere, se amestec bine
i se las cteva minute la macerat. Se strecoar, presnd coninutul cu un tifon. Se
obine siropul crud. Resturile care rmn n tifon se pun la fiert cu puin ap (ct s le
acopere). Dup fierbere, se strecoar prin presare, se las s se rceasc, apoi se
amestec mpreun cu siropul crud. Se iau trei linguri pe zi. Recomandri: astm, bronita
cronic, afeciuni ale cilor respiratorii medii i inferioare n general.

Energizant cu hrean
Se spal foarte bine 12 ou, apoi se pun ntr-un vas, cu coaj cu tot i se in timp de 12
ore n suc natural de lmie (trebuie s le acopere). Se scot oule din sucul de lmie, se
sparg i se bat bine, dup care se pun din nou n vasul cu suc de lmie, n care se mai
adaug 1 kg de hrean curat de coaj i dat pe rztoare, 1 litru de uic natural tare
(palinc de prune), 1 kg de miere. Amestecul se ine la macerat ntr-un borcan, vreme de
nou zile, dup care se iau zilnic, dup mesele principale, 1-3 linguri.

Vin tonic cu hrean
ntr-un litru de vin rou, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin rztoarea fin. Se
astup sticla i se las s se macereze coninutul vreme de 8-9 zile, dup care se
filtreaz. Se administreaz 3-4 linguri din acest vin tonic pentru mbuntirea digestiei,
pentru stimularea i reglarea activitii cardiace, contra anemiei i pentru prevenirea litiazei
renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este i un tonic sexual i un afrodiziac foarte
bun.

Fin de hrean
Rdcinile de hrean se taie cubulee i se pun pe calorifer sau n apropierea unei surse de
cldur ca s se usuce. Atunci cnd se elimin complet apa i devin uscate ca iasca,
aceste cubulee se macin cu rnia electric de cafea, obinndu-se un praf alb, cu
efecte puternic iritative: fina de hrean, care se folosete n obinerea decocturilor, pentru
cataplasme sau administrat ca atare. De regul, mcinarea rdcinilor uscate pentru
obinerea finii de hrean se face chiar nainte de folosirea acesteia. Altfel, dac este
depozitat, pe msur ce trece timpul ea i pierde proprietile terapeutice.

Cataplasma cu hrean

Varianta 1: Se d hreanul prin rztoarea mic, dup care se nvelete n tifon i se pune
pe locul afectat. Se ine pn cnd apare senzaia de arsur, dup care se ndeprteaz.
Este aplicaia extern cu efectul cel mai puternic, dar este destul de dur, aa nct
adesea este preferat o variant mai blnd.

Varianta 2: Se pun ntr-un vas 2 linguri de fin de hrean i 2 linguri de fin de semine
de in, se adaug ap i se amestec foarte bine, pn cnd se formeaz o past. Aceast
past se nvelete n tifon i se aplic pe locul afectat vreme de 1 or.

Oetul de hrean
Se rade o rdcin de hrean i se introduce ntr-o sticl. Se toarn deasupra oet de mere
cu miere, pn ce lichidul acoper hreanul. Se las s se macereze ntr-un loc cald, timp
de zece zile, dup care se scoate din sticl cte puin lichid, care se utilizeaz pentru
aplicaii externe. Este folosit cu succes contra parezelor faciale, contra descuamrii pielii i
a seboreei.

Indicaii terapeutice ale hreanului:
Guturaiul, tusea de diverse etiologii - se iau 5-6 lingurie pe zi de sirop de hrean, care
se nghite ncet, lsndu-l s acioneze la nivelul gtului. Suplimentar se face gargar cu
tinctur de hrean: trei lingurie de tinctur la un sfert de pahar de ap.
33
Bronita cronic i acut, astmul - se consum zilnic 3-4 lingurie de hrean ras, simplu
sau n combinaie cu morcov, dat prin rztoare. Hreanul are efecte antibiotice puternice,
expectorante i bronhodilatatoare.

Adjuvant n tuberculoza pulmonar - se administreaz zilnic, dup mesele principale,
cte 3-4 lingurie din tonicul pe baz de hrean, descris mai sus.

Polipii uretrali - se iau zilnic cte 4 lingurie de tinctur de hrean, dizolvate n puin ap.

Digestia lent, gastrita hipoacid - se consum 2-3 linguri de hrean ras fin, n timpul
meselor principale. Suplimentar, se pot lua nainte de mas 1-2 linguri de vin tonic cu
hrean.

Anemia la aduli - se iau cu cteva minute nainte de mas 3-4 linguri de vin tonic cu
hrean.

Inapetena, anemia la copii - se consum cel puin o dat pe zi o salat din hrean ras fin
(1-2 lingurie) i sfecl roie (1-2 linguri). Aceast minicur se ine minimum o lun, fiind
recomandat cu precdere pe perioada iernii i la trecerea de la sezonul rece la cel cald.

Reumatismul, guta - ntr-o can de lapte cald se pun 1-2 lingurie de hrean. Acest
preparat se bea pe stomacul gol, de 1-2 ori pe zi. Un tratament dureaz minimum 3
sptmni.

Nasul nfundat (rinita cronic) - se consum hrean ras: 2-4 lingurie pe zi. Suplimentar se
face tratamentul extern recomandat pentru sinuzit.

Aplicaii externe cu hrean

Sinuzit, rinit - ntr-o basma de culoare roie (aa cere tradiia...) se pun 2 lingurie de
hrean ras. Se aplic aceast cataplasm pe zona frunii, att timp ct este suportat,
avnd grij s nu apar arsur pe piele. Nasul se desfund aproape instantaneu i ncep
s fie eliminate secreii din abunden, curindu-se astfel cile respiratorii superioare. Se
recomand s se fac acest tratament, cu efecte extrem de rapide, cte patru-cinci zile la
rnd.

Bronit, grip, congestii pulmonare - se aplic pe torace cataplasme cu fin de in i
hrean (preparate dup metoda de mai sus), care se in vreme de 30-60 de minute.
Aplicaia se repet o dat la 2-3 zile.

Dureri reumatice - pe zona afectat se aplic o cataplasm cu hrean crud, att timp ct
nu apare senzaia de arsur. Suplimentar, dup ndeprtarea cataplasmei, se poate aplica
un unguent camforat.

Paradontoz - se mestec ndelung hrean crud dat prin rztoare (eventual amestecat cu
morcov ras pentru atenuarea iuelii). La nivelul gingiilor, hreanul are efecte de stimulare
puternic a circulaiei i a proceselor trofice.

Stomatit - 3-4 lingurie de tinctur de hrean se dizolv n jumtate de pahar de ap. Se
fac cltiri ndelungate ale gurii cu aceast soluie.

Paralizie facial - se aplic pe obraz, de dou ori pe zi, o compres cu oet de hrean,
obinut dup reeta de mai sus. Peste compres se pune un nailon i se ine o sticl cu
ap cald, aa nct s se obin o uoar hipertermie local. Fiecare aplicaie dureaz
10-15 minute.
34
Reete de frumusee

Ten palid, ofilit - se aplic cu un tampon de vat oet de hrean, care are efecte de
activare a circulaiei sanguine i efecte tonice asupra pielii. Meninerea tinereii pielii - se
aplic pe obraz seara, nainte de culcare, sirop de hrean, care se ine vreme de 10-15
minute, dup care se ndeprteaz cu un tampon de vat nmuiat n lapte.

Descuamarea tenului - se terge zona afectat cu tinctur de hrean (eventual diluat n
puin ap), dup care se aplic un unguent de glbenele.

Precauii i contraindicaii la tratamentul cu hrean

Intern, hreanul se administreaz cu pruden persoanelor cu colon iritabil sau care sufer
de gastrit hiperacid. Abuzul de hrean n alimentaie duce la deranjamente digestive i
tulburri nervoase.

Extern, hreanul, mai ales sub form de cataplasm, va fi folosit cu pruden la persoanele
care au pielea sensibil, alergic.

MUTARUL

Exist dou specii de mutar: una cu seminele albe (Sinapis alb), care are efecte mai
blnde (dar este i mai slab din punct de vedere terapeutic) i una cu semine negre
(Sinapis nigra), cu un puternic gust picant i extrem de rubefiant, care este de obicei
preferat n terapie. Ambele sunt intens folosite n medicina popular, mai ales ca aplicaii
externe n bolile bronho-pulmonare, n care fac adevrate minuni. S vedem n continuare
cteva modaliti de preparare i cteva utilizri terapeutice ale ambelor specii de mutar:

Reete cu mutar

Fin de mutar
Se obine prin mcinarea cu rnia electric de cafea sau prin zdrobire n piu. Se
pstreaz n recipiente nchise la culoare i n locuri rcoroase. De regul, este de preferat
ca fina de mutar s fie folosit n primele 2-3 sptmni de la preparare, dup aceea
proprietile sale curative diminundu-se progresiv.
Se administreaz intern n lapte sau vin, iar extern se folosete la prepararea
cataplasmelor.

Cataplasm cu mutar
Se amestec 3-4 linguri de fin de mutar cu ap pn se formeaz o past, care se
pune apoi ntr-un scule de pnz i se aplic pe locul afectat, inndu-se pn la
nroirea pielii i apariia unei uoare senzaii de arsur.
Pentru copiii peste 6 ani, cataplasma se prepar din 3 linguri de fin de mutar i 3 linguri
de fin obinut prin mcinarea seminelor de in. La copiii sub 6 ani aplicaiile cu mutar
sunt contraindicate.

Indicaii terapeutice ale mutarului

Constipaie cronic - se iau zilnic 1-2 linguri de semine ntregi de mutar alb, pe
stomacul gol, nghiindu-se cu ap. Este un tratament eficient, dar contraindicat
persoanelor care sufer de colon iritabil.

Intoxicaii - se amestec 1 lingur de fin de mutar negru ntr-un pahar de ap i se ia
pe stomacul gol. Provoac aproape instantaneu un acces de vom care va elimina
materiile toxice din stomac.
35
Lipsa poftei de mncare - se pune un sfert de linguri de fin de mutar negru ntr-un
pahar cu lapte. Se administreaz cu un sfert - o jumtate de or nainte de mas.

Aplicaii externe cu mutar

Bronit, astm, pneumonie - se aplic o cataplasm cu fin de mutar negru pe zona
toracelui. Se menine att timp ct senzaia de arsur nu este foarte puternic, dup care
se ndeprteaz i se acoper zona tratat cu un material clduros.

Dureri reumatice, nevralgii - n apa fierbinte din cad se pune un scule cu 100-200
grame de semine de mutar negru. Se las circa 10 minute, dup care se ndeprteaz.
Se fac bi generale n aceast ap cu durata de 10 minute. Este un tratament valabil i n
astmul cronic, n durerile cu diverse localizri produse de expunerea ndelungat la frig
sau cureni de aer.

Precauii i contraindicaii la tratamentul cu mutar
Copiii sub 6 ani sunt extrem de sensibili la tratamentul cu mutar negru, care poate
da intoxicaii severe.
Administrarea prelungit a mutarului, negru sau alb, devine iritant i toxic, mai
ales la persoanele cu dispepsie, cu stomacul sau colonul sensibil, care sufer de iritaii ale
cilor urinare.

Cercetarea atent a minilor reprezint o metod strveche de
diagnostic n medicina chinez. nvai i dvs. s v apreciai singuri
starea de sntate, n funcie de forma unghiilor i a liniilor din palm

Nu exist chinez bolnav care s nu-i ntind mna medicului, nu din politee, ci
pentru ca acesta s-i examineze cu atenie forma, structura pielii, degetele, unghiile,
cutele i liniile mai pronunate sau mai terse din palm. Pentru medicii chinezi mna este
o hart a ntregului organism, cu ajutorul creia sper s pun un diagnostic.
Aceast metod de diagnosticare, cunoscut nc din Antichitate i n India, Grecia
i Egipt, se numete chirologie (de la grecescul chir = mn i logie = nvtur). n
prezent, ea este practicat n Europa, mai ales de terapeuii specializai n cele peste 150
de semne, din care se pot trage importante concluzii medicale. Ei nu se bazeaz n mod
exclusiv pe ele, ci ncearc s combine diverse metode pentru a-i face o imagine
complet asupra strii de sntate a pacientului. Dar mna i poate ajuta s-i dea seama
de anumite predispoziii la boli sau de sensibiliti motenite din natere.
Cele trei linii principale din palm le ofer i neiniiailor - care le pot recunoate cu
uurin - indicii importante legate de sntatea lor.

1. Linia vieii (n medicina chinez, linia pmntului)
Spune cte ceva despre constituia persoanei respective. Dac este lung, vizibil
pronunat i fr ntreruperi, persoana este robust. Ramificaiile existente la baza ei (n
direcia ncheieturii minii) ar putea indica probleme n zona genital. Dac linia vieii
seamn cu un lan compus din multe verigi, este posibil s existe o sensibilitate a
traiectului gastro-intestinal.

2. Linia capului (la chinezi, linia omului)
Dup prerea chirologilor, se afl n strns legtur cu creierul, sistemul nervos i
simurile. Bine pronunat, indic i ea - ca i linia vieii - o constituie robust. O insul
situat pe aceast linie (se desparte i pe urm se unete din nou) ar putea indica
migrene motenite din natere, iar o insuli situat sus, n apropierea degetului arttor,
o vedere slab condiionat genetic.

36
3. Linia inimii (la chinezi, a cerului)
Dup cum arat i numele, aceast linie se afl n strns legtur cu inima i cu
vasele de snge. Cnd este foarte pronunat, ea ar putea indica o anumit predispoziie
la afeciunile vasculare. Predispoziia ctre hipotensiune se poate recunoate dup dou
linii drepte i scurte, care ntretaie linia inimii n apropierea inelarului. Indiferent de ct
ncredere acord oamenii medicinii alternative sau celei clasice alopate, merit cu
prisosin ca ei s-i examineze minile i dac vd vreo modificare, mai ales a degetelor,
s se adreseze unui specialist.
Tabelul pe care vi-l prezentm mai jos arat semnele, modificrile posibile i cum pot fi ele
interpretate:

Simptomul: Unghia se bombeaz, artnd ca sticla unui ceas.
Cauza posibil: Unghiile bombate din natere sunt, n general, inofensive. Dar cnd
bombarea lor se produce n timp, cauza poate fi apariia unor afeciuni pulmonare grave
sau cardiace.
Soluii: Consultai medicul.

Simptomul: Unghie ngust, n form de lingur, arcuit n sus, adeseori casant.
Cauza posibil: Unghiile pot fi aa din natere i nu reprezint un pericol, dar dac apar
brusc, cauza poate fi lipsa de fier i anemia.
Soluii: n caz de anemie, trebuie consultat medicul. n ce privete lipsa de fier, ea poate fi
urmarea unei alimentaii greite i se compenseaz consumnd organe de vit (splin,
ficat), cereale integrale, ptrunjel, suc de ovz sau ovz ncolit.

Simptomul: Unghia se arcuiete n jos i, uneori, se ngroa. Seamn cu o ghear.
Cauza posibil: Dac nu sunt ereditare, unghiile-ghear pot fi indicii pentru dereglri ale
irigrii sanguine. Dac gheara apare doar la unghia arttorului, poate fi vorba de o
predispoziie la astm sau lips de calciu.
Soluii: Dereglrile irigrii sanguine trebuie tratate de medic. Pentru lipsa de calciu se
recomand leguminoasele (fasole, mazre, linte), nucile, produsele lactate, calciul natural
obinut din coji de ou pisate, mult ap.

Simptomul: Una sau mai multe adncituri aprute de-a lungul unghiilor.
Cauza posibil: Cea mai frecvent este manichiura prost fcut sau o boal care a
mpiedicat pentru scurt vreme creterea unghiei. Dac exist i o pat, nseamn c
unghia a fost strivit sau lovit cndva n acel loc.
Soluii: Unghia se reface n 130-180 de zile, timp n care adncitura dispare de la sine. n
ceea ce privete manichiura: atenie la rdcina unghiei. Pielia trebuie mpins uor cu un
beior moale.

Simptomul: Striuri verticale care se ntind de la rdcin la vrful unghiei. Sau dungi albe
care apar sub unghie.
Cauza posibil: Aceste striuri apar, n general, la persoanele cu pielea uscat i sunt
inofensive. Dar ele pot fi i semnele unui psoriazis ce urmeaz s se instaleze sau
semnele artritei. Dungile albe i lungi pot fi un semn c e vorba de o ciuperc (micoz).
Soluii: Uneori e suficient s consumai mai multe lichide. Dac sunt permanente, striurile
pot fi nlturate pilind cu grij unghia. n caz de micoz, trebuie consultat medicul. Cu ct
mai repede, cu att mai bine.

Simptomul: Pete de culoare nchis sub unghie.
Cauza posibil: Cauza cea mai frecvent sunt sngerrile provocate de rniri (nepturi).
Mai rar, punctele i petele negre indic prezena mare de toxine n organism.
Soluii: n cazul cnd e vorba de un exces de toxine n organism, apelai la zile de post cu
lichide. Cel puin o dat pe sptmn, bei sucuri de legume i fructe, luai detoxifiant din
plante.
37
Simptomul: Pete galbene pe unghie sau dedesubtul ei.
Cauza posibil: La fumtori sunt urme de nicotin, dar dac unghia devine casant i se
ngroa, pricina poate fi o micoz sau o dereglare a funciei ficatului sau a fierii.
Soluii: Petele produse de nicotin se ndeprteaz cu ap i oet sau lmie. Dac
motivul apariiei petelor este neclar, trebuie consultat medicul.

Simptomul: Umflarea temporar a degetelor, minilor i ncheieturilor.
Cauza posibil: La femei, dac procesul inflamator se produce ntre ziua a 24-a i a 28-a
a ciclului, s-ar putea s fie vorba de reinerea lichidelor. n general, dac umflturile se
instaleaz permanent, n cauz pot fi probleme legate de circulaia limfei i trebuie
consultat medicul.
Soluii: Depunerile de ap se rezolv cu... ap: bei cel puin 2 litri de ap plat pe zi sau
ceaiuri de plante (urzic, teci de fasole), reducei drastic sarea, luai potasiu (banane) i
tinctur de ienupr.

Simptomul: Degete i mini reci, chiar i cnd afar e cald.
Cauza posibil: Dereglri ale circulaiei sngelui sau hipotensiune. Dac degetele devin
brusc reci ca gheaa i palide, cauza ar putea fi aa-numitul sindrom Raynaud, dar
diagnosticul trebuie s-l pun medicul.
Soluii: n caz de tulburri de circulaie, renunai la igri i cafea i facei permanent
micare. Pacienii cu sindromul Raynaud sufer, adesea, de angoase i stres. Li se
recomand tehnici de relaxare.


UN REMEDIU FOARTE PUTERNIC :

Tinctura de propolis - Se pun ntr-o sticl de culoare nchis 50 g propolis solid
(cumprat de la apicultori), 500 ml alcool alimentar n diluie de 30%. Se ine sticla ntr-o
oal cu ap cald cteva ore. Apoi se agit zilnic, timp de o sptmn, pn se topete.
Se beau 30 de picturi, ntr-o cecu cu 100 ml ap cald, de trei ori pe zi, nainte de
mas. Este contraindicat administrarea lui cu orice fel de ceai, doar ap simpl, care n
contact cu picturile se face lptoas. Intern: se recomand pentru toate infeciile renale,
calculi i nisip, chiar i la vezica biliar. Ajut la nmulirea anticorpilor i revitalizeaz
ficatul. Pentru afeciuni digestive se iau doar 10 picturi, dup mas. Extern: se
tamponeaz eczemele, rnile infectate, nepturile de insecte, locurile cu iritri alergice
ale pielii. Se ung ncheieturile cu dureri reumatice i gtul, n caz de rceal, bronite i
laringite. Extern, se poate folosi la copii numai dup vrsta de trei ani. E bine s
contientizai puterea propolisului - un adevrat miracol produs de albine - nsoind
administrarea lui de rugciuni i linite interioar.

Reeta-minune contra reumatismului - La o jumtate de litru spirt medicinal se adaug 2
lingurie sare de lmie i 2 lingurie sare fin de buctrie. Se las la macerat 7-10 zile,
agitndu-se zilnic. Cnd perioada expir, soluia se folosete la frecii i comprese.
Freciile se fac zilnic, de dou ori, lsnd s se usuce spirtul pe piele. i compresele se
las s se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament se scap de dureri.

Butur emolient cu miere, recomandat n astmul bronic - ntr-o pungu de pnz
foarte curat punei 125 g semine de in. Introducei-o ntr-un vas cu 400 ml de ap.
Fierbei pe foc domol, pn obinei un lichid vscos. Luai vasul de pe foc, lsai
compoziia s se rceasc, apoi adugai zeama de la trei lmi i 400 g miere de bun
calitate. Punei amestecul ntr-un borcan de culoare nchis i lsai-l la macerat 2-3 zile,
la rece, dup care preparatul este gata. Luai cte o linguri nainte de fiecare mas. Este
un excelent emolient n afeciuni bronice i cu rezultate deosebite n astmul bronic.

38
Butur reconfortant pentru anemici - Luai 2 ou de la gini crescute n curte, splai-
le bine i punei-le aa, ntregi, ntr-un borcan. Turnai peste ele zeama de la o jumtate de
kilogram de lmi. Lsai borcanul acoperit timp de 24 ore, interval n care o parte din
calciul coninut n coaja oulor trece n sucul lmilor. Scoatei apoi oule, spargei-le i
separai glbenuurile, pe care le frecai bine cu o lingur de zahr i un pacheel de zahr
vanilat, dup gust. Amestecai zeama de lmie din borcan cu glbenuurile astfel
pregtite i cu 250 g de miere. Albuurile nu se folosesc. Pstrai amestecul la rece, n
frigider. nainte de mas, dai copiilor s bea cte o lingur din acest preparat diluat cu
sifon sau ap mineral.
P.S.: Bunica prepara n fiecare toamn i primvar, aceast butur, care merit trecut
n rndul medicamentelor cu rezultate remarcabile. nvioreaz ntreg organismul i red
pofta de via. Copiii apatici i palizi, ale cror mame erau interesate de sntatea lor,
fceau mereu acest tratament. Medicamentul acesta este minunat i pentru cei care stau
multe ore la serviciu i n-au mese ordonate. n loc s foloseasc sucurile artificiale, cu tot
felul de aditivi alimentari, pot prepara cu puin efort aceast miraculoas butur.

Alifie contra micozelor - O reet veche : se iau o ceap tocat mrunt, 50 ml ulei de
floarea-soarelui, cear de albine, cteva granule de tmie. Toate ingredientele se pun pe
foc pn ce se omogenizeaz (ceapa se va dizolva complet). Se vor separa dou
substane: una fin, omogen, care se va folosi drept unguent pentru zona afectat (ce se
va usca complet), cealalt compus din resturi, care se va arunca.


LEACURI PENTRU BOLILE DE FICAT, CONTRA CDERII PRULUI I
PENTRU ABCESELE DENTARE

Leacuri pentru ficat
o 1 kg de sunatoare uscata se fierbe n 5 litri de ap, pn ce lichidul se reduce la
jumtate. Se strecoar, se las s se rceasc puin, apoi se adaug 1 kg de miere
de albine poliflor. Se pune coninutul n sticle i se pstreaz la frigider. n fiecare
diminea, cu o jumtate de or nainte de mas, se iau 100 ml din acest sirop.
Rezultatele sunt foarte bune. Cu aceast reet, s-a vindecat icter negru.

o 50 g pelin, 50 g troscot, 50 g ptlagin, 50 g anghinare, 50 g suntoare. Plantele se
fierb n 5 litri de ap, pn rmne un litru. Se adaug 1 kg miere de albine poliflor
peste ceaiul strecurat i se mai fierbe pn rmne nc o dat 1 litru. Se ia cte un
phru mic, de uic, de trei ori pe zi, nainte de mas. Tot timpul tratamentului se
bea ceai de suntoare n loc de ap. Se face pauz o lun.

Leac contra cderii prului
Se taie rostopasc mrunt, se umple o sticl de 1 l pe trei sferturi, se toarn deasupra oet
de mere i se las la macerat timp de trei sptmni. Se filtreaz i se fricioneaz capul
la fiecare dou zile.

Abcese dentare
Pn mergei la dentist, putei domoli durerea aplicnd pe gingie cataplasme groase cu
argil rece. Se las 2 ore, apoi se schimb. Argila se nmoaie cu ap sau ceai pn se
face o past moale, care se pune ntre dou buci de tifon, apoi se aplic pe gingie.

Remediu cu ardei iui contra durerilor sciatice
Cu zeci de ani n urm eram tnr i fericit, dar mereu mi se dezlnuia o durere n olduri,
cnd ntr-o parte, cnd n alta, care ineau zile ntregi, de nici nu puteam s respir. Mama,
care cunotea multe plante de leac, a ncercat s m vindece, dar nici una nu s-a potrivit
cu boala mea. Din fericire, am gsit ntr-o carte o reet cu care m-am vindecat: ntr-o
sticl de lapte cu gura larg se pun 18 ardei iui (roii) mrunii, peste care se toarn 100
39
ml uic curat de fructe de 40 de grade. Se las la macerat 10 zile, lng o surs potrivit
de cldur. Se strecoar i se trage n sticlue mici, de culoare nchis. Se aplic pe un
tampon de vat, cu care se unge partea dureroas (de obicei, seara, la culcare).
Preparatul acioneaz rapid asupra sciaticii i boala nu recidiveaz. Dac apar iritaii pe
piele, se recomand ungerea n prealabil cu alifie de glbenele.

Cum m-am vindecat de Zona Zoster
Am fcut Zona Zoster pe fond nervos. Am mers la medicul de familie i mi-a
recomandat o list cu medicamente. Dar durerile cumplite continuau. Am mers la ali
medici, dar medicamentele recomandate n-au avut nici un efect. ntr-o zi, cineva m-a
ndemnat s fac acupunctur. M-am dus ntr-o doar, dar tratamentul a avut efect imediat.
ntr-o sptmn, mi-a disprut Zona Zoster. Simeam cum, n locurile unde mi se nfigeau
acele, durerea ceda.

Reumatism cronic. Preparatul se numete tinctur de untul-pmntului i rezultatul a fost
miraculos.

CURA CU STRUGURI

Judecnd dup numele su - via de vie - fr ndoial c n frunzele, n seva i n
fructele acestei plante se afl o tainic energie a vieii. Mult mai apropiai de natur ca noi,
naintaii notri botezau florile, arborii i ierburile de leac n funcie de virtuile lor. i nu s-
au nelat niciodat. E suficient s inem un ciorchine de strugure n soare, ca s
nelegem c reprezint una din corolele de minuni ale firii. Lumina filtrat prin boabele
translucide, culoarea de miere i de ambr brumat, gustul dulce i rafinat explic de ce n
antichitate strugurii erau considerai fructe sacre. Nici o mirare: acum, la nceput de
mileniu, faima lor e la fel de puternic, dar de data asta, explicat tiinific. Motivul? Pn
nu demult apreciate doar ca materie prim pentru vin, aceste fructe au devenit materie
prim pentru medicamente, datorit proprietilor lor terapeutice.
Studii riguroase, fcute n laboratoare i clinici de prestigiu din lume, demonstreaz
c strugurii, consumai din belug, rivalizeaz ca aciune terapeutic cu o ntreag
industrie de medicamente. La loc de frunte se afl rezultatele privitoare la aciunea de
prevenire a bolilor tumorale, inclusiv a cancerului, cercetri in vitro i chiar de laborator,
punnd n eviden faptul c acidul elagic coninut de struguri reduce cu pn la... 70%
incidena cancerului, n special a celui pulmonar. O prim aplicaie: mai ales persoanele
care inspir noxe, fumtorii activi sau pasivi, trebuie s consume pe timpul toamnei mari
cantiti de struguri proaspei. O alt component, ntlnit din abunden mai ales n
strugurii roii i negri, quercitina, inhib dezvoltarea melanoamelor maligne (una din cele
mai invazive i mai greu de tratat forme de cancer), fiind i o speran n tratarea tumorilor
metastazate. Aceeai quercitin este un protector al inimii, ajut la meninerea supleii
vaselor de snge, ntrete capilarele i ncetinete considerabil procesul de mbtrnire.
Resveratrolul, o alt substan coninut de struguri, este un elixir mai ales pentru
femei, studii clinice artnd ca amelioreaz activitatea hormonal, fiind de un imens ajutor
pentru reglarea ciclului menstrual, combaterea hirsutismului, a hipoplaziei mamare
(insuficienta dezvoltare a snilor), a infertilitii i a menopauzei premature. De asemenea,
aceast substan ajut la prevenirea i combaterea cancerului la sn i a tumorilor
mamare n general.

O precizare important
n primul rnd, strugurii trebuie consumai cu tot cu coaj pentru a avea efectele
terapeutice scontate. Orict vi s-ar prea de amruie, neccioas ori neplcut la gust,
acceptai ideea c trebuie s mestecai bine i s nghiii aceast coaj. De ce? Pentru c
n coaj i n micul strat gelatinos dintre ea i pulpa fructului se afl cele mai valoroase
substane sub aspect terapeutic. Dac vrem s profitm din plin de valoarea acestui fruct,
ar fi bine s mestecm i smburii, care conin un ulei gras ce reduce colesterolul i
40
menine sntatea vaselor de snge. Strugurii conservai pstreaz sub 10% din
proprietile curative ale celor proaspei, iar vinul, sub 6%, aa nct cei care imagineaz
variante originale ale curei de struguri trebuie s tie c nimic nu substituie fora unui
strugure proaspt, adevrat.

TERAPIA CU STRUGURI

Cura de mare intensitate
ncepe cu o perioad de nclzire de trei zile, n care se consum progresiv: o
jumtate de kilogram de struguri n prima zi, un kilogram n a doua zi, ajungndu-se la 1,5
kilograme n cea de-a treia zi. Dup aceste zile n care ne obinuim digestia i
metabolismul cu strugurii, urmeaz 5 zile (dac vrei s slbii drastic pot fi i 10 zile), n
care se consum numai i numai struguri, ca atare sau sub form de suc (must). Se
consum n fiecare zi minimum 1,5 kg de struguri ori 1,2 litri de suc proaspt, cantitatea
maxim fiind de 3-4 kg de struguri ori 2,4 litri de suc pe zi. Dup ultima zi de cur ne
reobinuim gradat cu alimentele normale, consumnd mai nti infuzii de plante ndulcite
cu miere i alimente uoare (supe de legume calde, cartofi fieri), ajungnd ca n 3-4 zile
s ne alimentm normal.
Recomandri: pentru un maximum de efect este necesar, n primul rnd, ca ntotdeauna
s fim bine aprovizionai cu struguri, aa nct s nu rmnem fr combustibil i s
apelm, sub imboldul foamei, la alimentele din frigider. Strugurii trebuie s fie dulci, bine
copi, proaspei (s nu fi intrat n fermentaie sau s se fi deshidratat la soare) i parfumai.
Singurul supliment care se permite pe parcursul curei sunt ceaiurile calde nendulcite de
chimen, menta piperat ori cimbrior pentru a v nclzi corpul (care n aceast perioad
este mai sensibil la frig) i pentru a combate eventuala diaree sau crampele abdominale.
Efecte: cura de mare intensitate este o veritabil mtur pentru organism, ne cur de
toxine, elimin prompt obezitatea, regleaz metabolismul, ntrete sistemul
cardiovascular. Cura cu struguri cur i nfrumuseeaz tenul i pielea, combate acneea,
erupiile cutanate, ajut la vindecarea dermatozelor, rebele la alte forme de tratament. n
urma proceselor de dezintoxicare declanate prin aceast cur, pielea devine strlucitoare
i catifelat, iar surplusul de greutate este cu uurin eliminat.

Cura de intensitate medie
Timp de dou zile pe sptmn nu se consum nimic altceva dect struguri: 1,5 - 3 kg pe
zi. Ziua de cur ncepe ntotdeauna la ora 00 i se termin la ora 00 a zilei urmtoare.
Este bine ca zilele de cur s nu fie la o distan prea mare una de cealalt, repausul de o
zi ntre ele fiind suficient (cele mai convenabile zile s-au dovedit a fi cele de vineri i
duminic - cnd programul este mai lejer).
Recomandri: Cura de dou zile pe sptmn trebuie inut o lun. Vei vedea c, n
acest rstimp, organismul va cere instinctiv alimente mai uoare i mai bogate n vitamine
i minerale (fructe, legume, lactate proaspete), ceea ce v va ajuta s slbii armonios. n
cazul n care apar probleme, cum ar fi diaree uoar sau crampe, putei consuma n ziua
de cur mici cantiti de ceai de chimen ori ment, nendulcite. La ieirea din cur
introducei pinea prjit, orezul, aperitivele uscate.
Efecte: scderile n greutate sunt mai puin spectaculoase ca la cura precedent, dar
dac ntre zilele de cur meninei o alimentaie regulat (fr suplimente ntre mese) i
uoar (fr prjeli, carne, dulciuri suculente) vei scdea ncet i sigur n greutate - 1-3
kilograme pe sptmn. n rest, se menin efectele de la cura precedent, dar ceva mai
reduse.

Cura n varianta blnd
Inedit la aceast cur este c se pot consuma i alte alimente n afar de struguri.
Cantitatea de struguri crete gradat astfel: n prima zi se consum o jumtate de kilogram
de struguri, repartizai la cele trei mese principale (de exemplu, cte un ciorchine nainte
de fiecare mas). A doua zi se va consuma cu o jumtate de kilogram mai mult, deci un
41
kilogram de struguri, repartizai la mesele principale. Se crete cu cte o jumtate de
kilogram pe zi, aa nct, n a asea zi, se ajunge la 3 kilograme de struguri, repartizai la
cele trei mese principale. Se menine aceast cantitate timp de nc trei zile (deci n zilele
7, 8, 9), dup care se revine la alimentaia normal.
Recomandri: strugurii se consum ntotdeauna nainte de mas, fiind repartizai
echilibrat, aa nct s nu ajungem s mncm la cin 2 kilograme de struguri, n timp ce
n restul zilei ne-am delectat cu toate buntile, n afar de struguri. ntre mese nu se
mnnc nimic. Mesele se iau pe ct posibil la aceeai or. Cura se poate repeta dup
trei zile de pauz.
Efecte: scderea n greutate este lent, dar sigur, cu condiia s nu facem abuzuri
alimentare. Strugurii (mai ales cei dulci i cu un parfum fin, gen Hamburg) sunt printre
puinele fructe al cror consum nu produce o cretere spectaculoas a poftei de mncare.
Datorit faptului c sunt bogai n zaharuri foarte uor asimilabile, consumarea lor elimin
prompt strile de slbiciune (provocate de scderea glicemiei), care apar frecvent n
curele de slbire. Mai mult, s-a constatat o aciune echilibrant la nivel nervos, ce are
drept efect eliminarea nevoii imperioase i maladive de a mnca pe durata curei.
Persoanele care au un apetit tios, care nu rezist la regimuri mai radicale (cum ar fi
postul negru), pot apela cu ncredere la aceast cur, impunndu-i doar s mnnce la
ore regulate i s nceap fiecare mas, conform prescripiei, cu struguri.

MIC GHID TERAPEUTIC AL CUREI CU STRUGURI

Obezitate i ngrare - toate cele trei cure cu struguri vizeaz explicit o scdere mai
mult sau mai puin brusc n greutate. Important este c, pe lng acest efect, se produce
i o eliminare masiv a toxinelor din corp, care va favoriza apoi meninerea greutii n
limitele pe care le dorim.

Hipertensiune - n formele uoare de hipertensiune, cura cu struguri este un remediu
excelent i foarte blnd. Ea nu le este ns recomandat celor cu hipertensiune grav,
crora medicul le-a contraindicat aportul de lichide n organism.

Bolile de ficat (hepatit, sechele post-hepatice) - cura trebuie fcut cel puin o dat pe
an, dup ea evitndu-se consumul alimentelor grase, grele, prjeli etc.

Afeciuni biliare - cura cu struguri este recomandat mai ales n tratamentul dispepsiei, a
colecistitei i pentru prevenirea i tratamentul litiazei biliare n forme uoare.

Digestie lent - se recomand ca strugurii (nu foarte dulci) s fie consumai cu minimum
30 de minute nainte de mas.

Constipaie - strugurii stimuleaz digestia, peristaltismul intestinal, cojile lor acionnd ca
un piston natural care mpinge din colon materiile reziduale.

Gut - strugurii n cantitate mare mobilizeaz i elimin din organism acidul uric.

Tulburri hormonale la femei - se pare c strugurii au efecte cu totul deosebite asupra
gonadelor i glandelor cortico-suprarenale, care secret o bun parte din hormonii
frumuseii feminine. Din acest motiv cura cu struguri este indicat contra mbtrnirii
premature a pielii, hirsutismului (creterea firelor de pr n zone nespecifice la femei),
acneei, uzurii fizice pe fond de stres, eczemelor de etiologie necunoscut.

Menometroragii - se recomand mai ales strugurii roii i negri mai bogai n taninuri,
care reduc cantitatea de snge menstrual i chiar opresc sngerarea.

42
Anemie - mai ales strugurii roii i negri conin substane antianemice n cantiti
importante, n plus, vitaminele din complexul B ajut la fixarea fierului.

Hemoroizi - strugurii cu tot cu coaj sunt un remediu extraordinar contra constipaiei i n
acelai timp, un tonic venos. Cura cu struguri, mpreun cu remediile locale (unguent de
ttneas, de ctin) este o combinaie infailibil n aceast afeciune.

Contraindicaii la cura cu struguri
Bolile n care este strict contraindicat cura cu struguri sunt: diabetul, problemele renale
grave, hipertensiunea grav, retenia de ap n esuturi, colita de fermentaie, diareea
cronic.

Reete de frumusee

Sucul proaspt de struguri este o excelent soluie demachiant i ntineritoare a pielii.
Are un efect vitaminizant, uor rcoritor i calmant. Este recomandat att pentru tenul
normal, ct i pentru cel gras i cel iritat. Se fac seara splri ale feei cu o bucic de
vat nmuiat bine n suc, dup care se aplic pe fa vreme de 10 minute un tifon mbibat
cu suc de struguri. n general, se folosesc strugurii albi i ceva mai acri.

Cojile care rmn de la stoarcerea strugurilor reprezint, din punct de vedere
medicinal, cea mai activ parte a strugurelui. Aici, n coaj, se gsesc taninurile, substane
cu efecte astringente, cicatrizante i antiseptice asupra pielii. Dup stoarcerea sau
pasarea strugurilor, se formeaz turte din cojile rmase, care se aplic direct pe fa, timp
de 10-30 de minute pe zi. Constituie un remediu redutabil pentru tratarea tenului cu pori
mari (coaj de portocal) i a dermatozelor uoare. Tratamentele tenului cu coaj de
strugure pot fi fcute i ocazional, dar efecte mai vizibile i mai durabile se obin prin 5-7
zile de tratament.


SOMNUL - Un dar ceresc pentru sntate

Adormii greu, avei un somn agitat, dimineaa v simii mai obosii dect seara?
Dac da, este foarte posibil s fii beneficiarul unei maladii care prinde proporii
pe ntreg mapamondul: insomnia
O statistic recent arat c n majoritatea rilor civilizate, aproape jumtate din
populaie se confrunt pe parcursul vieii cu probleme majore legate de somn. Ce a fcut
ca insomnia s capete asemenea proporii n ultimii ani? Primul rspuns pe care l dau
specialitii este uor de intuit: stresul. Problema omului contemporan este c ajunge
adesea ntr-un cerc vicios: lipsa de odihn l face s acumuleze foarte uor tensiune
psihic, iar starea de tensiune psihic mpiedic relaxarea i regenerarea prin somn, ceea
ce l va face i mai susceptibil la stres .a.m.d. ntre alte cauze provocatoare de insomnie,
la loc de frunte se afl: schimbrile climatice din ultimii ani, care perturb puternic
activitatea nervoas, hrana ticsit cu aditivi alimentari excitani, uitatul la televizor (o
continu surs de agitaie), lipsa de activitate fizic, care duce la economisirea unor
cantiti uriae de energie, care apoi se cer consumate, mpiedicndu-ne s dormim.
Atunci cnd lipsa de somn apare doar cteva nopi pe lun, nu este o problem, dar
cnd tulburrile apar zi de zi, putem spune fr s exagerm c trim o adevrat
calamitate. O medie de patru ore de somn pe noapte duce rapid la slbirea organismului
sau dup caz, la creterea necontrolat n greutate, diabet, creterea tensiunii sanguine,
instabilitate psihic i mental. Lipsa somnului reprezint 60% din cauzele accidentelor
rutiere, n unele ri ea este pedepsit la fel de aspru ca i conducerea sub influena
alcoolului. Iat aadar cteva motive extrem de ntemeiate pentru a ne apleca asupra
acestei activiti aparent banale: dormitul.

43
Spune-mi cum dormi, ca s-i spun ct de odihnit eti.
Specialitii nu se pot pune de acord asupra cantitii de somn necesare pentru un
om, aa nct regenerarea sa fizic i psihic s fie optim. Cercettorii germani sunt de
prere c sunt necesare opt ore pe zi, cei francezi spun c ase ore sunt suficiente, n
timp ce cifra vehiculat n SUA este de apte ore. Pe de alt parte, fiecare om are propriile
sale ritmuri biologice i ca atare, perioada optim de somn poate diferi mult de la un
individ la altul. Dar nu ct dormim, ci cum dormim este mai important. Sunt cunoscute
cazuri n care oamenii dorm 3-4 ore pe noapte, ns foarte profund, dup care sunt ntr-o
form excelent, dar i oameni care dup zece ore de somn pe noapte simt c ar mai
avea nevoie de un supliment consistent. Din fericire, exist muli factori ce influeneaz i
chiar modeleaz somnul, care poate fi la un moment dat dirijat, aa nct s devin foarte
plcut i odihnitor.

Metode naturale de mbuntire a somnului

1. Crearea spaiului de protecie
Cei mai muli oameni au o sensibilitate foarte mare la ambiana n care dorm. Din
acest motiv, dormitorul trebuie s devin un adevrat spaiu sacru, impregnat de linite i
de tihn, n care s ne simim izolai i protejai de toate influenele perturbatoare. Pe ct
posibil, din dormitor vor fi scoase toate aparatele electrice. Ceasul detepttor i alte
accesorii de acest gen vor fi puse ct mai departe de pat, n timp ce interiorul va fi decorat
n nuane lipsite de striden i ct mai aproape de cele naturale (culoarea lemnului, mai
ales n combinaie cu alb, este foarte odihnitoare). Mai mult, niciodat nu vom lucra, nu
vom avea discuii i nu vom face proiecte n ncperea n care dormim i mai ales, n
apropierea patului.
Pstrarea unei curenii impecabile, aerisirea dimineaa i seara a dormitorului,
lenjeria de pat de culoare alb vor fi de asemenea de un real folos, oferind un anumit
confort psihic i ajutnd la limpezirea somnului. De ce sunt att de importante toate
aceste detalii referitoare la ambiana n care dormim? Ei bine, cercettorii au constatat c
atunci cnd ne aflm la grania dintre starea de veghe i somn, mintea - i n special
subcontientul - este extrem de receptiv la orice sugestie dat de mediu. Un mediu
dezordonat, marcat de tensiune, va induce o sugestie de stres, n timp ce, din contr, un
mediu prietenos, curat i linitit, va induce o stare de calm i de relaxare.

2. Alimentaia sedativ
Ce, cnd i ct mncm are o mare importan asupra calitii somnului, muli
dintre cei care sufer de o form sau alta de insomnie putnd elimina foarte simplu
aceast tulburare prin cteva schimbri aduse n alimentaie.
Este un sfat important, mai ales pentru persoanele care adorm greu sau care au un
somn foarte agitat. Se pare c regimul de via cu mese la ore fixe i cu cantiti
moderate de hran are darul de a regulariza activitatea nervoas, conferind un fond
de stabilitate psihic, care este de un imens ajutor n tratarea insomniei.
Evitai mesele luate dup ora 20, n general; suprapunerea proceselor digestive
peste perioada de somn nu este de dorit. Credina popular c cel care mnnc
nainte de culcare va avea vise urte are i o fundamentare tiinific artnd c
activitatea sistemului nervos este perturbat de mesele luate trziu sau atunci cnd
suntem deja foarte obosii.
Curele drastice de slbit au, ntre altele, darul de a da insomnii severe, dintr-un
motiv foarte simplu: organismul supus la foame este ntr-o continu stare de alert.
Din acelai motiv, anularea total a mesei de sear nu este indicat nici pentru
persoanele gurmande, care vor tri o adevrat frustrare cauzat de lipsa de hran,
frustrare tradus prin insomnie.
Recurgei la dulciuri (cu excepia ciocolatei), luai-v desertul seara. De ce? Pentru
c dup consumarea, chiar i a unei cantiti moderate de dulciuri, creierul
44
elibereaz anumite substane care confer o stare de mulumire, foarte propice
pentru inducerea unui somn plcut i odihnitor.
Teobromina din produsele cu cacao, cofeina din cafea i din ceaiul negru i verde,
majoritatea amelioratorilor de gust i de arom din alimentele industrializate sunt un
stimulent puternic al sistemului nervos, alungnd cu promptitudine somnul. Ferii-v
de ele, dac nu vrei s avei multe nopi albe.
Ne referim, desigur, la alimente naturale, cum ar fi salata verde, seminele de
dovleac, mierea de tei i de salcm, ceapa, conopida, elina (rdcina), cartofii (mai
ales natur), bananele, condimentele blnde (fenicul, mrar, mghiran), ceaiurile
de tei, mueel sau suntoare.

3. Plantele psihotrope
n medicina popular romneasc, somnului i se acord o importan cu totul
special. Era profund nrdcinat credina c n somn sufletul omului ajunge pe alte
trmuri, n care se poate ntlni cu spirite mai bune sau mai rele, care l vor marca nu
numai n timp ce doarme, ci i dup trezire. De pild, ntlnirea tinerelor fete cu zburtorii
le ddea un somn greu i agitat, topindu-le puterile, n timp ce ntlnirea flcilor cu ielele
era foarte periculoas, putndu-le lua minile i chiar viaa. Strigoii sau moroii erau cei care
ddeau vise urte i comaruri, n timp ce cei din vnt ddeau tulburri nervoase,
mergnd pn la paralizie. n schimb, ntlnirea znelor, a ngerilor sau a rudelor plecate
dincolo era de bun augur, n somn aprnd rezolvarea unor probleme, fiind primite
adevrate ghidri i sugestii privitoare la via. Pornind de la aceste premise, au fost
descoperite zeci i sute de remedii vegetale, utile pentru protecia psihic n timpul
somnului, dar i pentru o odihn mai profund, pentru o regenerare fizic i sufleteasc
deplin. Dac pn acum se poate spune c este vorba doar de superstiie, cercetrile
fcute asupra plantelor folosite pentru somn n medicina popular au pus n eviden fr
putin de tgad c ele au o influen ct se poate de benefic asupra psihicului. nc nu
se tie mecanismul de aciune al plantelor psihotrope (tropos n limba greac nseamn
micare, deci plantele psihotrope sunt cele care mic, care produc o schimbare n
starea de spirit), dar este sigur c ele au efect atunci cnd se urmrete corectarea
tulburrilor de somn cu ajutorul lor. Lista acestor plante este mult prea mare pentru a o
cuprinde n acest articol, n cele ce urmeaz fcnd doar cteva sugestii n acest sens:

Valeriana (Valeriana officinalis) - rdcina sa este remediul de cpti n tratarea
insomniilor rebele. V recomandm administrarea sa sub form de tinctur. Se ia o
linguri dizolvat ntr-un pahar de ap, cu un sfert de or nainte de culcare. Efectul
somnifer este rapid, iar n medicina popular, se spune c valeriana protejeaz mpotriva
influenelor malefice i ferete de visele urte.

Sulfina (Melilotus officinalis) - este un somnifer ceva mai blnd dect valeriana,
nencetinind procesele de gndire i putnd fi luat n cazurile mai uoare de insomnie. Se
administreaz sub form de pulbere (obinut din partea aerian nflorit). Se ia o linguri
pe stomacul gol, seara la ora 19 i eventual nc una la ora 22. Este o plant foarte util i
n tratarea insomniei femeilor ajunse la menopauz, care au bufeuri, palpitaii, stri de
nervozitate care le mpiedic s adoarm.

Brusturele dulce (Petasites hybridus) - crete pe vile prurilor de munte i are o frunz
asemntoare cu a brusturelui obinuit, doar c are un parfum dulce extrem de evident,
de unde i numele. Frunza acestei plante are un efect calmant cu totul special, limpezind
visele, alungnd comarurile, fiind de un real ajutor persoanelor care se trezesc noaptea
cu o stare puternic de anxietate, dup care nu mai pot adormi. Se administreaz de
asemenea sub form de pulbere. Se ia o linguri de trei ori pe zi, pe stomacul gol, dintre
care o dat seara, nainte de culcare.

45
Pelinul (Artemisia absinthum) - este o plant care nu are efect somnifer propriu-zis, ns
este foarte util persoanelor cu un somn greu i care au probleme la trezire. Se ia sub
forma de tinctur - 50 de picturi de trei ori pe zi, dintre care o dat imediat dup trezire.
Cura cu tinctur de pelin nu va fi mai lung de dou sptmni, cu alte dou sptmni de
pauz, ntruct d dependen.

PROPOLISUL - panaceul primverii

Cel mai puternic medicament al naturii e preparat n stupul albinelor
Nici n-apuc primvara s vin, cu cortegiul ei de muguri i flori, cnd roiurile de
albine i pornesc deja colindatul prin lumina crud a soarelui. Niciodat nu-i prea
devreme, pentru ca zburtoarele harnice i aurii s plece n cutarea nectarului. Dar prima
urgen de primvar o reprezint propolisul, unul dintre cele mai puternice medicamente
ale naturii. Amestec de substane de consistena rinii, culese de pe cel puin 20 de
specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevrat barier de protecie. De altfel,
cuvntul propolis vine din greac i nseamn partea dinaintea cetii. El a fost denumit
aa de ctre nvaii greci care, observnd cum i construiesc albinele stupul, au ajuns la
concluzia c aceast substan joac rolul de pavz mpotriva agresorilor externi,
propolisul fcnd din stup o adevrat cetate.
Studiile moderne privitoare la proprietile acestui preparat natural i-au uimit pe
oamenii de tiin: nu mai puin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri
de virusuri (incluznd i varietile lor) sunt distruse de ctre propolis, care este cel mai
puternic medicament antiinfecios cunoscut. Iar proprietile sale terapeutice nu se opresc
aici, eficiena s fiind demonstrat n nu mai puin de 200 de afeciuni. Iat de ce ne-am
hotrt s cunoatem mai bine acest produs al stupului, una din cele mai puternice arme
din arsenalul terapiei naturale.

Cum se obine i unde gsim propolisul
Propolisul este un cocteil de substane vindectoare, adunat din mugurii i de pe
scoara plopilor, a mestecenilor, a castanilor, a slciilor, a frasinilor, a aninilor i ale unor
specii de pomi fructiferi. Cum tiu albinele s dozeze acest elixir, s-l combine i s-i dea
n final o compoziie unitar, aa nct diferitele tipuri de propolis culese din diverse regiuni
ale lumii s aib proprieti practic similare, este o enigm. O enigm este i cum au putut
medicii antici, cum ar fi Galen sau Pliniu, s identifice, fr a beneficia de mijloacele
moderne, proprietile sale terapeutice.
Un lucru este cert: primvara, albinele culeg un medicament excepional, adunat cu
un efort uria, din mugurii abia ieii la lumin. Exist dou metode prin care apicultorii
recolteaz acest medicament: rzuindu-l direct de pe pereii stupului de albine sau pentru
o mai mare eficien, construind un colector special, ce preia progresiv producia albinelor,
care astfel sunt stimulate s culeag cantiti tot mai mari de propolis. Remediu de tradiie
n medicina naturist din Romnia, propolisul se gsete uor la apicultori, fie brut, sub
forma unor bulgrai maronii, fie lichid, ca tinctur alcoolizat. Propolisul brut de bun
calitate se recunoate printr-un miros specific (dulceag-amrui) foarte puternic, precum i
prin lipsa de luciu (propolisul lucios are foarte mult cear n el i ca atare, proprietile
sale sunt mult diminuate).

Preparate din propolis

Tinctura
Dac nu vrem s lum acest remediu gata preparat din comer, putem s-l obinem
casnic: se pun ntr-un borcan cu filet cincisprezece linguri rase de propolis, peste care se
adaug dou pahare (400 ml) de alcool alimentar de 90 de grade. Se nchide borcanul
ermetic i se las la macerat vreme de dou sptmni, timp n care se agit zilnic, dup
care se filtreaz. Tinctura rezultat va fi pus n sticlue mici, nchise la culoare. Se
46
administreaz din acest remediu cte 50 de picturi, puse pe puin pine uscat sau n
miere, de patru ori pe zi.
Cu foarte puine excepii, pe care le vom preciza ulterior, tinctura de propolis nu se
ia diluat n ap, deoarece anumite substane din compoziia sa precipit (se ntresc) n
contact cu apa, devenind insolubile i ca atare trec prin organism fr efect. De
asemenea, nu se ia tinctura de propolis simpl, deoarece n contact cu saliva se va
produce acelai efect ca n cazul dilurii n ap.

Propolisul brut
O bucic de propolis de mrimea unei alune se suge asemenea unei bomboane,
ct putem de mult, aa nct principiile sale active s i fac efectul local. Este un
tratament recomandat n infecii la nivelul gurii, n faringite i n amigdalite. Dezavantajul
acestei metode const n faptul c propolisul nu are o aciune ampl, asupra ntregului
organism, ci doar local. Un alt inconvenient este c propolisul ader foarte puternic pe
dantur, necesitnd apoi o splare ndelungat i repetat.

Unguentul de propolis
ntr-o cecu (50 ml) de untur ncins pe foc foarte mic se pun trei linguri de
tinctur de propolis i o bucic de cear de mrimea unei alune, dup care se amestec
continuu vreme de 10 minute. Se ia de pe foc untura, dup care se amestec n
continuare pn cnd se ntrete. Preparatul se pstreaz la frigider, folosindu-se extern
contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor i a rnilor uoare, contra eczemelor (mai
ales a celor uscate).

Ap de propolis
Aa cum afirmam anterior, n contact cu apa, propolisul precipit i devine insolubil,
pierznd astfel cea mai mare parte din calitile sale. Totui, cercetrile arat c o soluie
obinut din cinci lingurie (aprox. 25 ml) de tinctur de propolis la un pahar de ap (200
ml) are efecte terapeutice n anumite cazuri, cnd tinctura simpl nu poate fi folosit,
deoarece are o aciune prea dur asupra esuturilor. Apa de propolis, obinut n
proporiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente n combaterea stomatitelor i a
cariei dentare (se fac cltiri atente ale gurii dup fiecare splare pe dini), precum i n
tratarea unor afeciuni genitale la femei (leucoree, cervicit).

Mierea propolizat
Se obine prin combinarea unei lingurie de tinctur de propolis cu 3 lingurie de
miere. Este un produs recomandat copiilor, crora li se va administra jumtate de lingur
de 3 ori pe zi, pentru ntrirea sistemului imunitar, pentru combaterea infeciilor respiratorii
i intestinale.

7 afeciuni specifice primverii care se previn i se trateaz cu propolis

Gripa, guturaiul - un studiu realizat de ctre un cercettor german, A. Scheller, a artat
c la pacienii care iau 50 de picturi de tinctur de propolis de patru ori pe zi,
probabilitatea de a face o infecie cu virusul gripal scade cu pn la 40%. De asemenea, la
majoritatea pacienilor tratai astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4 zile,
fa de 6-7 zile la lotul martor.

Bronita, bolile respiratorii cu secreii abundente - se ia de patru ori pe zi cte o
lingur de miere propolizat, n cure de 3 sptmni. Propolisul este un excelent antibiotic,
care acioneaz progresiv inhibnd dezvoltarea bacteriilor, refcnd esuturile lezate de
ctre acestea, favoriznd eliminarea secreiilor n exces de pe cile respiratorii.

Gastrita, ulcerul - se pun 30 de picturi de tinctur de propolis pe o felie de pine alb
uscat se amestec bine i se nghite pe stomacul gol. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi,
47
care au efect cicatrizant asupra pereilor gastrici, regleaz cantitatea de sucuri acide
secretate. Reinei, ns, c dac nu se administreaz pe o cantitate suficient de mare de
pine uscat, tinctura poate agrava gastrita, din cauza alcoolului pe care l conine.

Colita de fermentaie i de putrefacie - se pun 50 de picturi de tinctur de propolis
ntr-o lingur de miere i se nghit pe stomacul gol. Se iau 3 asemenea doze pe zi, nainte
de mas. Vindecarea apare n maximum 5 sptmni. La persoanele cu colit de
fermentaie pe care mierea de albine o agraveaz, se va lua aceeai cantitate de tinctur
de propolis pe pine uscat. Medicul bulgar S. Nikolov a fcut un studiu cu acest
tratament pe 45 de pacieni suferind de colit, observnd dup o lun la 43 dintre ei reacii
pozitive. n general, dup maximum 20 de zile, durerea i celelalte simptome deranjante
au disprut, tratamentul fiind continuat doar pentru consolidarea efectului.

Astenia - anumite substane numite flavonoide din compoziia propolisului au efecte
excepionale n tratarea asteniei de primvar. Ele au efecte tonice nervoase, mpiedic
degradarea unor vitamine eseniale pentru organism (cum ar fi vitamina C), relanseaz
activitatea hormonal. Contra asteniei de primvar se face o cur de trei sptmni cu
miere propolizat, timp n care se iau 6 lingurie pe zi, din acest preparat.

Cderile imunitare - studii fcute n paralel n Japonia, Statele Unite, Rusia au pus n
eviden faptul c propolisul activeaz foarte puternic sistemul imunitar. Extractul alcoolic
de propolis (adic tinctura) administrat sistematic mrete producia de celule specializate
ale sistemului imunitar, le face mai agresive, ceea ce determin o mult mai mare
rezisten la infeciile cu orice tip de germen. Pentru creterea imunitii se face o cur de
3 sptmni, timp n care se iau cte 30-40 de picturi de tinctur de propolis, de 4 ori pe
zi.

Hipertensiunea i tulburrile de ritm cardiac - cercetrile fcute n spitalul de
cardiologie din Jiangsu, China, au pus n eviden c administrarea a 300 mg de propolis
(aproximativ 150 de picturi de tinctur) zilnic conduce la scderea presiunii arteriale, la
normalizarea ritmului cardiac, la scderea cantitii de colesterol din snge. De asemenea,
s-au constatat efecte de refacere a elasticitii vaselor de snge.

Alte boli care se trateaz cu propolis

Boala canceroas - peste 30 de studii, cu efecte mai mult dect promitoare, cu extracte
de propolis, folosite att intern ct i extern, s-au fcut n diverse laboratoare de medicin
experimental i spitale din ntreaga lume. Folosit intern, 30-50 de picturi de tinctur
administrate de 4 ori pe zi, propolisul mpiedic dezvoltarea celulelor maligne, crete
capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celulele canceroase, ajut la restabilirea
echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Rezultate bune s-au obinut cu tratamentul
intern cu propolis n tratarea cancerului la sn, a cancerului de colon i genital, a
melanomului malign, a metastazelor pulmonare i hepatice. Un studiu fcut n Iugoslavia
mai pune n eviden c administrarea sistematic a propolisului nltur o bun parte a
efectelor nefaste ale aplicrii radioterapiei n cancer. De asemenea, propolisul are efecte
extraordinare utilizat extern, pe plgile canceroase.

Giardia - infecia cu protozoarul Giardia lamblia cedeaz la un tratament de 30 de zile
fcut cu tinctur de propolis. Se iau 50 de picturi pe o bucic de pine, de patru ori pe
zi, nainte de mas.

Tuberculoza - un studiu fcut ntr-un spital din Rusia de V.H. Karinova i E.I. Rodionova
pe 135 de pacieni cu tuberculoz a avut rezultate uimitoare. Ele au administrat, vreme de
10 luni, cte 7-10 ml de tinctur pe zi. La trecerea acestui interval de timp, la aproape 25%
dintre pacieni s-a constatat remisia complet a bolii, iar la ceilali - cu excepia a 12
48
pacieni - mbuntiri substaniale ale strii de sntate. Toi cei 12 pacieni care nu au
rspuns la acest tratament sufereau de tuberculoz renal.

Tratamente externe cu propolis

Herpes cu diferite localizri - se aplic pe locul afectat tinctur de propolis prin picurarea
direct cu o pipet i nu prin tergerea cu un tampon de vat (deoarece propolisul tinde s
precipite mai rapid pe tampon), pn se creeaz o mic crust pe suprafaa tratat. Se
repet procedura de 2-3 ori pe zi. Timpul de vindecare scade n 80% din cazuri de 3-4 ori,
iar posibilitatea de recidiv se njumtete - aa sun concluziile unui studiu suedez
efectuat n 1995.

Eczeme infecioase - se pun zilnic comprese cu tinctur de propolis, care se in vreme de
o or. n eczemele uscate se fac aplicaii cu unguent de propolis sau cu crem de
glbenele i propolis, de 2-3 ori pe zi.

Arsuri - n arsurile uoare se fac aplicaii cu unguent de propolis sau unguent de propolis
i ttneas. n arsurile grave se aplic tinctur de propolis - produce usturimi foarte
puternice, dar efectele sale vindectoare sunt uimitoare.

Couri, acnee, furuncule, abcese - se aplic pe locul afectat tinctur de propolis cu un
tampon de vat. Efecte uimitoare n tratarea courilor i acneei are un preparat numit
Dermogent, pe baz de propolis i alte cteva plante (rostopasc, ttneas, coada-
oricelului, etc.), care n 24-48 de ore provoac dispariia formaiunilor tratate de pe piele.

Cancer de piele, tumori exteriorizate - se pune, timp de o or pe zi, o compres cu
tinctur de propolis pe locul afectat. Dup scoaterea compresei cu tinctur de propolis,
pielea se las s se zvnte la aer vreme de minimum 30 de minute. Tratamentul se face
30-60 de zile continuu.

Ulceraii pe piele, ulcer varicos - 64 de pacieni cu ulcere de gamb, cu vrste ntre 23 i
98 de ani, au fost tratai cu tinctur de propolis i unguent. S-au fcut aplicaii zilnice cu
tinctur pe zona ulcerat i tratament la periferie cu unguent de propolis. Durata
tratamentului a fost ntre 4 i 12 sptmni. La final, 19 din cei 64 de pacieni nu mai
aveau nici un semn clinic al bolii, iar ali 39 de pacieni erau ntr-o condiie mult
mbuntit.

Precauii i contraindicaii
La anumite persoane propolisul poate da, administrat intern sau n contact cu pielea,
reacii alergice. Din acest motiv, nainte de a ncepe un tratament cu acest produs este
necesar s facem un test, administrnd intern sau aplicnd pe piele cteva picturi de
tinctur i vznd care este reacia. Dac apar senzaii neplcute de iritaie, inflamaie,
dac se declaneaz catar respirator sau apare nroirea pielii, nu se va face tratament cu
propolis. Un substitut excelent pentru propolis sunt mugurii de plop i tinctur de muguri
de plop, care au efecte relativ similare, dar sunt mult mai bine tolerate de ctre organism.


ARMURARIUL
(Silybum marianum)

Este o plant epoas, de vreun metru nlime, cu tulpini i frunze de un verde
ters, cu flori roietice, care fac nite semine cu gust amrui. Acest scaiete este printre
cele mai utilizate plante medicinale din lume. De ce? Pentru c n seminele sale se
ascund substane cu o extraordinar aciune benefic asupra ficatului. Studii fcute n
Germania, Statele Unite, Italia, Austria au artat c armurariul este n prezent unul dintre
49
cele mai puternice remedii naturale contra afeciunilor hepatice, aflate n explozie n ultimul
deceniu. Mai mult, armurariul este un anti-toxic redutabil, ajutnd organismul s reziste
celor mai puternice otrvuri, de la ciupercile toxice, pn la gazele industriale sau metalele
grele. S cunoatem n continuare mai bine acest remediu, cu adevrat miraculos.

Unde gsim armurariul
Armurariul (Silybum marianum) este la noi n ar o plant exclusiv de cultur, care
crete n zone mai calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei, Subcarpaii Sudici.
Cndva se cultiva n aceste zone pe suprafee ntinse, fiind obinut chiar un soi romnesc
original, numit de Prahova, bogat n silimarin, principala substan activ a acestei
plante. n zilele noastre, planta este cultivat doar pe suprafee reduse, de ctre
productorii particulari. Gsim n prezent seminele de armurariu n Plafaruri, sub form de
ceai sau preparate sub form de tinctur. nainte de a cumpra ceaiul de armurariu, uitai-
v cu atenie la termenul su de valabilitate, ntruct este o plant cu principii active foarte
sensibile i care se degradeaz puternic n timp. Din acest motiv i prepararea sa este
foarte delicat, aa cum vom vedea n continuare:

Ceaiul de armurariu
Este, conform prerii cercettorilor americani, varianta cea mai puin inspirat de a
folosi armurariul, ntruct flavonoidele din compoziia sa se degradeaz puternic n contact
cu apa clocotit. Din acest motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pe care le
vom prezenta n continuare:

Pulberea
Se obine prin mcinarea cu rnia electric de cafea dup care se face o cernere
prin sit pentru fin alb. Ideal ar fi, spun biochimitii, s se macine pulberea cu 5-10
minute nainte de administrare, aa nct oxidarea principiilor active s fie ct mai redus.
Dac procedeul vi se pare dificil, atunci pstrai pulberea de armurariu ntr-un borcan
ermetic nchis, la rece i la ntuneric, nu mai mult de 4-5 zile. Se ia 1 linguri ras de
pulbere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ine sub limb vreme de 10-15 minute,
dup care se nghite cu ap.

Extractul hidroalcoolic (tinctura)
Este, probabil, forma de administrare ideal, pentru c acest preparat se poate
pstra mult timp (2 ani), fr a-i pierde calitile terapeutice. Iat cum se prepar tinctura:
se pun ntr-un borcan douzeci de linguri de pulbere de semine de armurariu, care se
acoper cu alcool alimentar de 50 de grade, amestecnd continuu. Cnd ntreaga mas
de pulbere a fost acoperit, rmnnd deasupra un strat de alcool de dou degete, se
nchide borcanul ermetic i se las coninutul la macerat vreme de 14 zile, dup care se
strecoar. Extractul obinut se pune n sticlue mici, nchise la culoare i se pstreaz
vreme de maximum 2 ani. Se administreaz de regul o linguri, de 4 ori pe zi.

Infuzia combinat
Cum arat i numele, combin extracia la rece cu cea la cald, ajutnd astfel la
conservarea principiilor active. Se prepar astfel: 1-2 lingurie de pulbere de semine de
armurariu se ls la nmuiat ntr-o jumtate de can de ap de seara pn dimineaa,
cnd se filtreaz; maceratul se pune deoparte, iar pulberea rmas se oprete cu o
jumtate de can de ap fierbinte 20 minute, dup care se las la rcit; se combin cele
dou extracte; se bea acest preparat cu un sfert de or nainte de mas. Doza: 3 cni pe
zi.

Cataplasma
2-3 linguri de pulbere fin mcinat din semine de armurariu se amestec cu ap
cldu pentru a forma o past ce va fi aplicat extern pe locurile afectate. Se leag
deasupra un tifon curat, cataplasma fiind meninut astfel timp de minimum 2-3 ore.
50
Boli n care se folosesc seminele de armurariu

Hepatita viral A, B i C - numeroase studii efectuate n Statele Unite au artat ca
flavonoidele din compoziia seminelor de armurariu favorizeaz regenerarea celulelor
hepatice, mresc capacitatea organismului i n special a ficatului de a se apra de infecii.
ntr-o prim faz, armurariul se ia sub form de infuzie combinat (ntruct se recomand
un aport consistent de lichide): 1 litru i jumtate pe zi, vreme de 3 sptmni. Apoi se
face o pauz de 15 zile, dup care armurariul se administreaz sub form de pulbere, din
care se ia o linguri de 4 ori pe zi.

Icter, insuficien hepatic - silibinina coninut de armurariu mpiedic procesul de
acumulare a toxinelor n ficat, favorizeaz activitatea celulelor hepatice, stimuleaz
eliminarea compuilor toxici din celulele hepatice. Se administreaz zilnic jumtate de litru
de infuzie combinat de armurariu, n cure de dou sptmni, cu o sptmn de pauz.

Ciroza hepatic - o comisie medical oficial din Germania a dat n urm cu doi ani avizul
favorabil pentru folosirea armurariului n tratamentul bolnavilor de ciroz. Aceast plant,
se spune n raportul comisiei, este un foarte bun stimulent al activitii ficatului, mpiedic
fibrozarea acestuia i ajut la regenerarea sa. Se ia sub form de pulbere, cte o linguri
ras de patru ori pe zi, n cure de 21 de zile, cu 15 zile de pauz.

Diskinezie biliar, litiaz biliar - se face un amestec de tinctur de armurariu i tinctur
de anghinare, n proporii egale. Se ia din aceast combinaie o linguri de patru ori pe zi,
de preferin nainte de mesele principale. Are un puternic efect de stimulare a produciei
de bil, favorizeaz eliberarea acesteia, mpiedic acumularea calculilor la nivelul vezicii
biliare i diminueaz strile inflamatorii. Tratamentul se recomand i n cazul dispepsiei
sau al digestiei dificile.

Otrvire cu ciuperci toxice - se consum vreme de 10 zile, din abunden, infuzie
combinat de armurariu (minimum un litru pe zi), care susine activitatea hepatic i
neutralizeaz direct aciunea unor substane toxice din ciuperci (n special amanitina i
faloidina).

Intoxicaie cu metanol, cu tetraclorur de carbon, cu metale grele (plumb, mercur),
cu medicamente care atac ficatul - se administreaz vreme de o sptmn un litru i
jumtate de infuzie combinat de armurariu pe zi. Este un tratament adjuvant foarte util
pentru protejarea organelor interne i a sistemului nervos.

Alcoolism - se fac cure de trei sptmni, cu dou sptmni de pauz, cu infuzie
combinat de armurariu, din care se bea un litru pe zi. Armurariul nu diminueaz
depedena de alcool, ns ajut la refacerea ficatului (greu ncercat de consumul
sistematic al acestei substane) i foarte important, susine activitatea nervoas, ajutnd
chiar la recptarea reflexelor i a coordonrii normale, reducnd tremurul membrelor i
alte simptome de acest gen. Un studiu fcut pe pacienii alcoolici dintr-un spital de profil
din Spania sub conducerea medicului A. Pares a pus n eviden toate aceste efecte
benefice ale armurariului.

Dou aplicaii externe

Psoriazis - se aplic o dat pe zi o cataplasm cu pulbere de semine de armurariu, pe
locurile afectate. Suplimentar se face o cur intern cu semine de armurariu, sub form
de tinctur, 4 lingurie pe zi, pentru dezintoxicare.

51
Adjuvant n cancerul de piele - o dat la dou zile, se pun cataplasme cu pulbere pe
zona bolnav. Suplimentar, se face un tratament intern, aa cum vom vedea n capitolul
special dedicat bolii canceroase.

Precauii la tratamentul intern cu armurariu
Studiile efectuate pn n prezent nu au pus deocamdat n eviden efecte secundare
nocive la administrarea armurariului pe cale intern sau extern. Singura observaie n
acest sens este c dozele mari pot provoca (rareori) scaune diareice, caz n care se vor
diminua, sau n cazurile grave, se va ntrerupe administrarea.

Armurariul i cancerul
Seminele de armurariu sunt gselnia de ultim or a cercettorilor care caut noi
mijloace pentru prevenirea i combaterea bolii canceroase. Zeci de studii, unele dintre ele
finalizate, altele n curs de derulare, arat c seminele acestei plante sunt un inamic
redutabil al cancerului. Ele sunt recomandate att persoanelor sntoase, pentru a
preveni aceast maladie, ct i celor deja bolnave, pentru a o putea combate i pentru a-
i diminua efectele nefaste asupra organismului.
Iat cteva elemente practice n acest sens :

Pentru a preveni cancerul: facei la fiecare schimbare de anotimp o cur cu semine de
armurariu, consumnd 4 lingurie de tinctur pe zi, vreme de trei sptmni. Aceast
plant activeaz sistemul imunitar (favoriznd fagocitarea celulelor maligne), neutralizeaz
radicalii liberi, rentinerete organismul. Studii fcute n rndul populaiilor mediteraneene
i din Asia Central, unde aceast plant este consumat n mod tradiional, arat c
incidena cancerului este de pn la trei ori mai mic la cei care consum frecvent aceast
plant.

Combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei - este un domeniu de maxim
importan pentru cei care recurg sau au recurs la medicaia de sintez, pentru
combaterea bolii canceroase. Seminele de armurariu (arat studiile fcute n cteva
spitale americane) sunt printre puinele remedii cunoscute care au eficien dovedit n
combaterea teribilelor efecte adverse ale citostaticelor. Un litru de infuzie combinat de
armurariu, consumat zilnic vreme de 20 de zile, susine activitatea hepatic, menine
capacitatea de lupt a sistemul imunitar i mpiedic apariia simptomelor neurologice,
provocate de administrarea acestui tip de medicaie.

Cancerul de prostat i hepatic - sunt cele dou localizri ale bolii canceroase, n care a
fost verificat clinic aciunea favorabil a seminelor de armurariu sau a silimarinei (un
complex de principii active secretate de aceast plant). Se ia cte o linguri de pulbere
de semine de 4 ori pe zi, n cure de 15 zile, cu 10 zile de pauz.
Alte forme de cancer, n care studiile de laborator au pus n eviden aciunea curativ a
armurariului, sunt cancerul pulmonar, cancerul la sn, cancerul ovarian, cancerul la
intestinul gros i cancerul de piele. n prezent sunt n derulare studii care - se sper -
vor confirma eficiena acestei plante lipsite de toxicitate n toate aceste forme de cancer.

APITERAPIA
MOTTO: "Aceasta tainica primavara izvoraste din mierea miraculoasa care nu este altceva
decat o raza de caldura transformata odinioara si care acum, isi recapata forma cea
dintai... Ea tine loc de soare si flori pana cand fratele ei mai varstnic, soarele...
strecurandusi prin portile intredeschise primele mangaieri caldute, va trezi la viata violetele
si anemonele si va scoate din toropeala si lucratoarele (albinele) spunandu-le ca ozonul a
pus din nou stapanire pe lume si ca cercul neintrerupt ce leaga moartea de viata a mai
facut un ocol in jurul sau si iar a inviat."
52
Produsele albinei s-au inscris de la inceputul preistoriei in randul elementelor
naturale folosite pentru completarea si ameliorarea hranei si apoi pentru combaterea si
prevenirea durerii si a suferintelor omului. Practica traditionala a apiterapiei dateaza din
vremurile imemoriale ale istoriei umane. Primele comunitati mai dense de oameni au
aparut pe valea Indului, cam prin jurul anului 3000 I.H.
In cea mai veche carte din India, RIG-VEDA, scrisa intre anii 3000-2000 I.H., atat
mierea cat si albinele sunt amintite de mai multe ori. Trecand la o alta antica civilizatie, la
cea egipteana, inca din timpul primei dinastii, anul 3200 I.H., albina reprezenta simbolul
regelui. Civilizatia elena a evoluat si ea in spiritul credintei ca mierea reprezinta un aliment,
dar si un remediu de prim rang. Ea este mentionata in Iliada si Odiseea, de mai multe ori.
Apiterapia este terapia traditionala care foloseste mierea, polenul, ceara, laptisorul
de matca, veninul albinelor si alte produse ce tin de complexa alchimie a stupului, in
vederea mentinerii sanatatii corpului omenesc.
Astfel, mierea de salcam obisnuita este calmanta; cea de castan decongestioneaza
ficatul si prostata, favorizand circulatia sanguina; mierea de mar este tonica si antidiareica;
cea de tei este calmanta si sedativa; cea de papadie este depurativa si uso laxativa;
mierea de rapita este indicata in tratamentul local al ulcerelor varicoase; mierea de mure
este tonica si antidiareica; cea de salcam galben japonez este antihemoragica, micsorand
timpul de coagulare si regleaza menstruatia, influenteaza de asemenea functiile digestive;
mierea de cimbrisor este antiseptica, pectorala si afrodisiaca.
Un kilogram de miere este echivalent sub raport caloric cu 1,680 kg carne de vaca,
cu 50 de oua, cu 5,675 l lapte si cu aproximativ 40 de portocale. Mierea este un aliment
delicios si foarte util sanatatii. Ea se poate consuma ca atare, sau ca adaos la ceai, lapte,
alte bauturi, sub forma de tartine. Cu ajutorul mierii se pot prepara prajituri perfect
tolerabile, care, dupa opinia nutritionistilor, pot inlocui prajiturile obisnuite, care sunt in
general stimulatoare ale aciditatii.
Produse apicole
Daca in trecut, milenii de-a randul, mierea a fost folosita ca atare in terapeutica, astazi
stau la dispozitie in afara acesteia si alte produse apicole. Acestea pot fi impartite in doua
categorii:

1. Produse apicole naturale, directe :
mierea
ceara
propolisul
polenul
laptisorul de matca
veninul de albine

2. Produse apicole indirecte naturale sau produse derivate :
Hidromelul
otetul de miere
turtele si prajiturile din miere
cremele de ceara
preparatele cosmetice pe baza de produse apicole
diversele sortimente vitalizante alcatuite pe baza de produse apicole.
In domeniul sanatatii un rol deosebit il ocupa combinatiile de miere, polen si laptisor
de matca, dozate corespunzator. Se folosesc pentru ocrotirea mamei si copilului, a
53
sanatatii adultului, in convalescente, avitaminoze, diverse afectiuni ale tubului digestiv si a
ficatului, in afectiuni ale cailor respiratorii, nevroze, astenii, senilitate.
Tratamente naturiste pe baza de produse apicole :
PROPOLISUL: se ia 1 gr. pe zi, pn la vindecare.

POLENUL: este indicat n nevroze, hepatite, ciroze, colite, ulcer. Se iau 2-4 lingurite
dimineata si la prnz, nainte de mese. Se consum ca atare sau cu miere. Cura dureaz
o lun, se face o pauz de 3 luni, se repet de 2-3 ori pe an.

LPTISORUL DE MATC: indicat n special brbatilor. Se ia 1 lingurit dimineata pe
nemncate. Este indicat n bolile de nervi. Nu se foloseste n cancer, diabet, dereglri
hormonale, la femei. O cur dureaz o lun, se face pauz 90 de zile, se repet de 2-3 ori
pe an.

PREPARATUL DIN ALOE, MIERE, PROPOLIS: 100 gr. miere, 20 gr. propolis dat pe
rztoare, 750 gr. aloe (frunze date pe rztoare), se tin la rece timp de 5 zile. Se ia cte o
lingurit dimineata si la prnz cu 2 ore nainte de mas, timp de 5 zile, apoi o lingurit
dimineata cu 2 ore nainte de mas timp de 3 sptmni. Cura se poate repeta dup o
pauz de 7 zile. Se recomand n grip, viroze respiratorii, anorexie, cefalee, faringo-
amigdalit, astm bronsic, reumatism, paralizii, infectii cronice ale pielii, neurastenii, ulcer
gastric, cancer, TBC pulmonar. Este contraindicat n sarcin si dereglri hormonale.

SIROP DE PROPOLIS: se fierbe 1 lingurit de propolis mruntit n 250 ml. ap pn
scade la jumtate, se strecoar, se ndulceste cu 2 linguri de miere. Se administreaz
zilnic 3 lingurite n crize de tuse.

MIEREA medicament / aliment

Pe lnga aportul energetic imediat datorat continutului de glucoza si fructoza, direct
asimilabile, ceea ce o recomanda n toate actiunile ce necesita efort fizic si intelectual
intens, mierea de albine are si nsusiri terapeutice prin continutul n enzime, vitamine,
saruri, minerale si acizi organici.
Mierea este indicata n:
1) Afectiuni ale aparatului digestiv :
ulcere gastro-duodenale
gastrite hiperacide
constipatii
Se recomanda doze de 150g/zi n trei reprize cu doua ore nainte de masa , nsotite
de ceaiuri usor caldute, n nici un caz reci
.
2) Afectiuni hepato-biliare, att n hepatita toxica, ct si n cea infectioasa; gratie actiunii
bactericide si continutului n glucide, mierea amelioreaza functiile hepato-celulare si
mareste rezistenta organismului. Mierea se administreaza ca atare sau asociata cu
ceaiurile indicate n aceste afectiuni.

3) Afectiuni cardio-vasculare
Mierea are o actiune favorabila asupra muschiului cardiac si a circulatiei
coronariene si periferice prin prezenta acetil colinei(n special n mierea de floarea
soarelui) dar si prin continutul bogat n vitamine si glucide si nul n clorura de sodiu.
Datorita mbunatatirii circulatiei periferice, mierea favorizeaza activitatile intelectuale
si atenueaza efectele mbatrnirii.

54
4) Afectiuni ale aparatului respirator, laringite, bronsite, datorita actiunii antimicrobiene
si antiinflamatorii a mierii; se administreaza ca atare sau cu lapte caldut.

5) Afectiuni ale pielii, rani, eczeme, furunculoze, datorita actiunii antimicotice si
antimicrobiene; se foloseste prin aplicarea directa pe suprafata ranii; dar mierea este si o
hrana pretioasa pentru piele, astfel ca, sub actiunea ei, pielea devine moale si elastica; se
poate folosi ca atare, sau n amestec cu albus de ou sau glicerina.

6) Afectiuni ale sistemului nervos, neuroastenii. Mierea hraneste si fortifica celulele
nervoase (prin continutul n glucoza si fructoza), iar prezenta vitaminelor si a sarurilor
minerale ajuta la ntretinerea echilibrului ionilor n organism si, ca urmare, nervozitatea
scade, somnul devine mai linistit, apare senzatia de vigoare.

Dar, atentie, toate proprietatile terapeutice sunt diminuate de timp, iar prin ncalzire
componentele active, de valoare si nceteaza activitatea, mierea transformndu-se ntr-un
simplu depozit de zaharuri si saruri minerale cu valoare redusa, de fapt un aliment dulce
fara a mai fi si un medicament pretios.

Sfaturi pentru cumparatori
Mierea naturala, cristalizata, are cristale fine care se "topesc" repede n gura, pe
cnd mierea falsificata cu zahar are cristale grosolane care se dizolva mai lent.
Mierea falsificata cu zaharina are gust dulce pronuntat, aproape lesinator.
Mierea naturala contine ntotdeauna n suspensie particule solide sau materii
coloidale, astfel nct, pusa ntr-un vas transparent are aspect usor tulbure.
Daca gustul mierii este usor caramelizat, se poate deduce ca aceasta a fost
ncalzita direct pe flacara pentru a fi fluidizata sau amestecata cu zahar ars.
Daca mierea nu are aroma se poate presupune sau ca a fost suprancalzita n
scopul fluidizarii, sau provine din zahar prelucrat de albine sau este foarte veche. n
toate cazurile este fara valoare terapeutica.
Mierea provenita de la albinele hranite cu zahar sau cea falsificata cu glucoza
industriala este mai putin dulce dect mierea florala, iar n cazul falsificarii cu
zaharina n amestec cu glicerina, desi dulce, are reactie alcalina.
Mierea veche, ca si mierea falsificata cu zahar invertit artificial are aciditate mai
mare dect cea normala, n timp ce mierea falsificata cu zahar neinvertit are un
indice de aciditate foarte scazut.Mierea ncalzita agresiv si mareste aciditatea
datorita descompunerii fructozei n acid formic.
Ce este mierea de albine?
n procesul de fotosinteza plantele transforma CO
2
si H
2
O, n prezenta unor enzime,
n substante organice, printre care si unele cu formula C
n
(H
2
O)
n
numite hidrati de carbon,
care apar n diferite proportii n aproape toate partile componente ale plantelor, inclusiv n
nectarul florilor. Unele din aceste substante au gust dulce si mirosuri delicate, astfel nct
sunt agreate si cautate de catre albine. Acestea le recolteaza si le transporta n stup, unde
le prelucreaza n amestecuri necesare metabolismului lor. n timpul prelucrarii mierea(caci
acesta este amestecul rezultat prin prelucrarea nectarului de catre albine), capata unele
caracteristici noi pentru a putea fi depozitata timp mai ndelungat, iar la nevoie sa
constituie medicamentul familiei de albine. Calitatile nutritive ale mierii sunt date de de
compozitia nectarului dupa tipul de floare, dar calitatile terapeutice sunt date n mare parte
de prelucrarea nectarului n gusa albinelor. n urma prelucrarii are loc o mbogatire a
nectarului n enzime, acizi organici, acetil colina si se transforma oligozaharidele, chiar si
polizaharidele n compusi mai simpli, preponderent fructoza si glucoza.
55
Glucoza si fructoza intervin direct n metabolismul uman, ele asigurnd energia
necesara organismului si favoriznd formarea si hranirea celulelor nervoase;este
cunoscuta nevoia de "dulce" la copii si, mai ales, n perioadele de efort intelectual. Mierea
cu un continut mai mare de fructoza se mentine n stare fluida mai multa vreme, pe cnd
mierea n care predomina glucoza cristalizeaza foarte repede,uneori la doar cteva
saptamni de la recoltare. Cristalizarea mierii este un proces ct se poate de natural,
favorizat de pastrarea mierii ntr-un anumit interval de temperatura, dar si de prezenta n
miere a polenului. Prezenta n miere a polenului i mareste acesteia calitatile,fiind un
avantaj care nu trebuie neglijat; n mierea cristalizata se conserva toate proprietatile
nutritive,dietetice si curative ale acesteia. Enzimele sunt substante organice complexe de
natura proteica, cu rol major n dirijarea si favorizarea proceselor metabolice la toate
organismele vii. Ele au o mare specificitate, prezenta lor determinnd transformarea
diverselor substante n produsi unitari(care pot fi asimilati), fara reactii colaterale care ar
duce la obtinerea unor produsi secundari, ca n cazul sintezelor industriale. Prezenta
enzimelor n miere este o masua a calitatii acesteia, n timp ce lipsa lor indica degradarea
sau falsificarea mierii. Cu timpul enzimele se inactiveaza, iar, prin ncalzire la peste 50oC,
calitatea lor dispare ireversibil. De aceea trebuie consumata n scopuri terapeutice mierea
din ultimul an de productie si care nu a fost ncalzita n scopul fluidizarii la mai mult de
45
O
C.
Cum metabolismul uman are la baza degradarea enzimatica a hranei pna la
compusi foarte simpli (din care unii, n prezenta oxigenului se transforma n CO2 , H2O si
energie), n absenta enzimelor hrana nu poate fi digerata si devine chiar un balast. Pe
lnga aceste componente ale mierii, albinele mbogatesc nectarul florilor n compusi ca
acizi organici, vitamine, acetil colina, s.a. care asigura att o conservare a produsului(
pentru ca acesta sa nu poata fi atacat de bacterii si mucegaiuri ce apar n timpul iernarii)
ct si distrugerea florii microbiene n timpul hranirii de peste iarna. De exemplu s-a
semnalat prezenta acidului gluconic, conservant si bactericid, a acidului
formic,dezinfectant si bactericid, sau a inhibinei,o enzima foarte pretioasa, cu rol
bactericid, care mareste determinant calitatea mierii; alte componente determina o
atenuare a efectelor mbatrnirii(acetil colina combate scleroderma) si asigura
supravietuirea familiei de albine peste iarna;albinele care se hranesc cu miere traiesc 6-7
luni, pe cnd suratele lor care se hranesc cu nectar n timpul verii traiesc doar 40-45 zile.
MIERE si SCORTISOARA O COMBINATIE CURATIVA

Introducere:
S-a descoperit ca o combinatie de miere cu scortisoara poate vindeca majoritatea
bolilor.
Mierea este produsa in majoritatea tarilor lumii.
Medicina alternativa Ayurvedica, precum si cea Yunani au utilizat mierea ca remediu
vital timp de mai multe secole.
Oamenii de stiinta de astazi accepta si ei mierea ca pe un remediu Ram Ban (foarte
eficient) in tratarea multor tipuri de afectiuni.
Mierea poate fi utilizata in multe tipuri de afectiuni fara a avea efecte secundare.
Stiinta contemporana ne spune ca desi mierea este dulce, daca se administreaza in
doze corespunzatoare, ca medicament, nu va dauna pacientilor cu diabet.
O revista faimoasa, Weekly World News, care apare in Canada, a publicat in editia din
17 ianuarie 1995 o lista de afectiuni care pot fi vindecate cu ajutorul combinatiei de miere
cu scortisoara, in urma studiilor efectuate de savantii occidentali.

Artrita
Amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita de
scortisoara pudra. Faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare.
Durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri.
56
Pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua linguri de
miere si o lingurita de scortisoara pudra..
Daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi
vindecata.
Intr-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat ca atunci
cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu o jumatate
de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o saptamana, din 200 de
pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in interval de o luna. Majoritatea
acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de miscare restransa, dar dupa
terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri.

Cderea prului
Cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta alcatuita
din ulei de masline fierbinte, o lingura de miere, o lingurita de scortisoara pudra, inainte de
baie, lasand-o sa actioneze aproximativ 15 minute, dupa care se spala parul.
S-a demonstrat ca remediul este eficient si daca se pastreaza timp de 5 minute..

Infecii urinare
Luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. Distruge toti germenii din vezica urinara.

Dureri de dini
Faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si aplicati
pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand dintele nu
mai doare.

Colesterol
Doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml.. de
ceai, daca sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce nivelul
colesterolului din sange cu 10% in interval de 2 ore.
Ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
reduce nivelul colesterolului.
Conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
consumata zilnic impreuna cu mancarea inlatura problemele de colesterol.

Rceli
Cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere calduta
cu 1/4 lingurita de scortisoara pudra timp de 3 zile.
Acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.

Infertilitate
Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe secole
pentru a fortifica sperma barbatilor.
Daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de culcare,
problema lor se va rezolva.
In China, Japonia si Orientul Indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
fortificarea uterului, au luat scortisoara pudra, timp de secole.
Femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de lingurita
de miere si sa isi frece gingiile cu aceasta combinatie, in mod frecvent pe toata durata
zilei, astfel incat combinatia sa se amestece usor cu saliva si sa patrunda in corp.
Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. Cand au aflat despre acest remediu,
atat femeia cat si barbatul au inceput sa consume miere si scortisoara in modul aratat mai
sus. Femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
57
Deranjamente stomacale
Mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele
stomacale de la radacina.

Balonare
In conformitate cu studiile efectuate in India si Japonia, s-a descoperit ca mierea, in
combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea si durerile de stomac.

Boli cardiovasculare
Faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. Ungeti pe paine sau umpleti clatitele cu
aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun.
Reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord.
Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a
preveni aparitia unui alt atac.
Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste ritmul
cardiac.
In America si Canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au
descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. Mierea si
scortisoara imbunatatesc circulatia sanguina.

Sistemul imunitar
Utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza
organismul impotriva bacteriilor si atacurilor virale.
Oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in cantitati
mari.
Consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat
bacteriile si afectiunile virale.

Indigestie
Scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa,
inlatura aciditatea si ajuta la digestia celor mai grele mancaruri.

Gripa
Un om de stiinta din Spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural care
omoara germenii de gripa, salvand pacientul de la imbolnavire.

Longevitate
Ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele
imbatranirii.
Pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani de
apa.
Beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. Va pastreaza pielea sanatoasa si fina si
incetineste efectele imbatranirii.
De asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) !

Acnee
Formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. Aplicati
aceasta pasta peste cosuri seara inainte de culcare si spalati-o cu apa calduta, in
dimineata urmatoare. Daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura
cosurile de la radacina.

Infecii ale pielii
Eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea unei
combinatii de miere si scortisoara pudra pe partile afectate.

58
Cure de slbire
In fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
seara inainte de culcare, beti miere si scortisoara pudra fierte intr-o cana de apa.
Daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii chiar si
a celor mai obeze persoane.
De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
grasimi in organism, chiar daca persoana respectiva consuma o dieta hipercalorica.

Cancer
Studii recente efectuate in Japonia si Australia au aratat ca s-au tratat cu succes cazuri
de cancer stomacal si osos.
Pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de miere
cu o lingurita de scortisoara pudra timp de o luna, de 3 ori pe zi si sa continue tratamentul
prescris de oncolog. Nu strica!

Oboseal
Studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor si
nicidecum daunator vitalitatii organismului.
Persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
multa vitalitate si flexibilitate.
Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate de
lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata zilnic,
dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00 atunci
cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii organismului,
in interval de o saptamana.

Halena
Locuitorii din America de Sud : Primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de
miere si scortisoara pudra amestecate in apa fierbinte.. Astfel, respiratia lor isi pastreaza
prospetimea pe durata intregii zile.

Pierderea auzului
Mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
TERAPIA CU VENIN DE ALBINE
Apiterapia, utilizarea in medicina a produselor obtinute de la albine, a fost practicata
inca din cele mai vechi timpuri. In epoca moderna, veninul albinelor a inceput sa fie folosit
in tratarea artritei si a altor inflamatii si boli degenerative.
Literatura stiintifica de specialitate contine numeroase articole legate de studiile
clinice realizate in diferite tari, iar armata SUA si-a extins cercetarile asupra componentilor
chimici care se gasesc in acest venin.
Veninul este bogat in substante active
Veninul albinelor producatoare de miere contine cel putin 18 substante active.
Melitina, cea mai importanta substanta, este unul dintre cei mai puternici agenti
antiinflamatori cunoscuti (de 100 de ori mai puternic decit hidrocortizonul). Adolapinul este
un alt antiinflamator puternic care inhiba ciclooxigenasele, avind si un rol analgezic. Alte
substante sint, de asemenea, implicate in raspunsul inflamator al veninului, prin slabirea
tesuturilor si facilitarea curgerii altor agenti.

59
Cind sa se utilizeze aceasta terapie
Terapia cu veninul de albine poate fi folositoare intr-o mare varietate de situatii.
Charles Mraz, un apicultor din Middlebury, Vermont, a popularizat acest tip de terapie pe
la sfirsitul anilor 60, spunind ca este bine sa fie incercat si acest tip de terapie in oricare
situatie clinica unde nici un alt tratament nu a dat rezultate.
Oricum, iata patru dintre situatiile in care veninul este cel mai folosit in tratamente.
Artrita si alte inflamatii sistemice
Terapia cu venin de albine poate fi folositoare atit in cazurile reumatoide, cit si in
cele osteoartritice, ajutind la scaderea durerilor si a umflaturilor. In cazul artritei
reumatoide, nodulii reumatoizi se pot reduce ca marime. Maladiile altor tesuturi de
legatura, cum este scleroderma, pot fi tratate si ele in acest fel. Chiar si inflamatiile
sistemice ale articulatiilor, cum sint colitele ulceroase sau chiar astmul, isi pot gasi
rezolvarea cu veninul de albine. In acest caz, veninul permite stimularea hipotalamusului si
a glandei pituitare, ceea ce poate duce la rezolvarea problemelor.
Leziuni acute si cronice
Inflamarea tendoanelor si ranile care apar in alte zone raspund foarte bine la
terapia cu venin de albine. In acest caz, efectul este probabil unul antiinflamator, la nivel
local, implicind necesitatea unui raspuns al celulelor, la nivel imunitar, la actiunea
proteinelor straine. Durerile cronice de spate si git pot raspunde foarte bine la acest tip de
tratament.
Ranile si cicatricele
Ranile si tesuturile cu cicatrice sint inmuiate de substantele din venin, se pot netezi
si pot recapata culoarea. Ranile tesuturilor interne, aparute ca urmare a unor interventii
chirurgicale, se pot vindeca prin tratamentul zonei de la suprafata corpului.
Scleroza multipla poate fi tratata cu venin de albine
Utilizarea veninului albinelor in aceste cazuri este insuficient cunoscuta si necesita
inca studii viitoare. Specialistii americani in imunologie studiaza efectele extrasului de
venin de albine pe pacientii care sufera de scleroze multiple. Sute de persoane care
sufera de aceasta boala sint totusi in cautarea unui terapeut specialist in veninul de albine.
Tratamentul este de lunga durata si destul de siciitor, dar de obicei, in urma lui se poate
constata o crestere a stabilitatii, scaderea oboselii si a convulsiilor.
Modul de utilizare a veninului
Terapia cu veninul albinelor poate fi realizata cu ajutorul unui apicultor, de un alt
pacient sau de rudele celui bolnav, cu conditia sa fie invatat sa umble cu albinele.
O albina este luata din stup sau dintr-un borcan, cu ajutorul unei pensete, pusa pe
zona cu probleme a corpului unde ea va intepa.
Numarul, locul si frecventa intepaturilor depind de pacient si de necazurile cu care
se confrunta el. O simpla tendonita necesita doar citeva intepaturi, poate doua-trei pe
sedinta, timp de doua-cinci sedinte. Pentru o boala cronica, cum este artrita, sint necesare
doua-trei sedinte pe saptamina, cu mai multe intepaturi la o sendinta, timp de una-trei luni.
60
Scleroza multipla raspunde destul de greu la tratament, uneori poate dura luni de
zile pana cind pacientii sa se simta mai plini de energie. In aceste cazuri se recomanda un
tratament de doua-trei ori pe saptamina timp de sase luni pina la primele rezultate, dar
exista cazuri in care organismul a raspuns si mai repede.
Medicii folosesc injectiile cu venin
Exista medici care utilizeaza in practica lor terapia bazata pe veninul albinelor. Ei
folosesc veninul colectat in fiole sterilizate pe care apoi il injecteaza sub piele, uneori in
amestec cu un anestezic local.
Unii spun insa ca utilizind acest mod de colectare a veninului se pierde din puterea
lui, dar in multe situatii este mult mai accesibil si mai usor asa, decit sa apelezi la un
apicultor sau sa ai de-a face direct cu albinele.
Efectele secundare care pot sa apara in urma terapiei cu venin de albine sint in
general limitate la inflamarea si durerea binecunoscute in astfel de cazuri.
Exista insa riscul sa apara o reactie alergica la acest venin si este bine ca
intotdeauna sa faceti inainte de tratament un test.
POLENUL un superaliment natural
Ca toate celelalte produse apicole, polenul exista de cind albina a aparut pe pamint,
adica in urma cu 50-60 de milioane de ani, in timpul primei perioade tertiare, marcata de
diversificarea mamiferelor si debutul formarii Muntilor Alpi.
Dar in vreme ce mierea contribuie la hrana omului din cele mai vechi timpuri, iar
utilizarea produselor pe baza de ceara si propolis dateaza de citeva mii de ani, polenul a
ramas necunoscut, relativ recent, adica in ultimele decenii, fiind utilizat pe plan alimentar si
medicinal.
Ce este polenul
Cuvintul polen provine din grecescul pale, care desemna faina si praful polinic. Din
aceeasi radacina s-a format cuvintul polinologie, care corespunde studiului stiintific al
polenului.
Polenul inglobeaza o multitudine de corpusculi microscopici, continuti in sacii
polinici ai florilor, acesti graunti minusculi constituind elementele de reproducere ale
acestora. Un graunte de polen are forma sferica sau ovoida si marimea situata in jurul a
20-40 de microni.
Exista mii de varietati de polen. Fiecare specie de plante cu flori produce un
sortiment veritabila amprenta digitala a plantei in cauza ale carui caracteristici permit
identificarea exacta la microscop.
Recoltarea polenului
Recoltarea polenului de catre om direct de pe plante intimpina mari dificultati usor
de inteles. In schimb, albina care polenizeaza florile il recolteaza natural cu ajutorul
picioarelor posterioare, perfect adaptate pentru a culege aceasta pudra fina, pe care o
transforma in doi mici bulgari pe care ii aduce la stup.
61
Astfel, in fiecare zi, milioane de muncitoare inaripate recolteaza pentru noi polenul
florilor sub forma acestor bulgarasi de culori variate, de la alb la negru in functie de spatiul
botanic polenizat, culorile cele mai intilnite fiind galben, oranj si maro deschis.
Apicultorii polenicultori au astfel posibilitatea sa obtina (nu trebuie sa preleveze mai
mult de 10 la suta din recolta albinelor pentru a nu pune in pericol viata stupului) circa 3
kilograme de polen pe stup si pe an, recolta care se intinde de la sfirsitul iernii pina la
inceputul toamnei, in functie de perioada de inflorire a fiecarei specii vegetale polenizata
de albine.
Compozitia analitica a polenului
Pe parcursul ultimelor decenii, tehnicile stiintifice moderne de analiza au permis
formarea unei idei precise asupra compozitiei calitative si cantitative a diferitelor
sortimente de polen aduse de albine la stup, avind in vedere ca exista diferente cantitative
importante in functie de originea sa botanica. Pentru moment se utilizeaza in apiterapie
numai polenul mixt, care cuprinde mai multe specii florale (este imposibil sa ceri albinelor
sa recolteze polenul unei anumite specii florale!). De aceea, specialistii dau numai
compozitia calitativa obisnuita, constanta si cunoscuta a polenului mixt. Cifrele au rezultat
din recentele investigatii analitice realizate de cercetatori.
Polenul contine:
apa 10-15 la suta in cazul polenului proaspat si 4 la suta in cazul polenului uscat;
glucide (zahar) 35 la suta;
lipide (grasimi) 5 la suta;
protide (substante azotate) 20 la suta din care o mare parte este formata de
aminoacizi liberi si combinati. Dintre acestia cei mai importanti sint in numar de opt
si sint indispensabili vietii, deoarece organismul uman nu poate sa ii sintetizeze
singur si atunci trebuie sa se regaseasca zilnic in alimentatia noastra. Bogatia in
aminoacizi esentiali confera polenului un atu major;
vitamine majoritatea, dar in special exista din abundenta vitaminele din grupa B,
si anume: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (vitamina PP), B5 (acid pantotenic), B6
(piridoxina), B7 (mezoinozitol), B8 (biotina), B9 (acid folic), B12 (cianocobolamina),
de asemenea polenul mai contine provitamina A sau caroten, vitamina C, vitamina
D si vitamina E;
substante minerale(oligoelemente)calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, siliciu etc.
enzime amilaze, fosfati etc.;
substante antibiotice active pentru tulpini de colibacili si salmonela;
substante care sporesc rezistenta capilara, o substanta acceleratoare a cresterii;
alte substante care nu se cunosc, dar care pot avea o mare importanta, cercetarile
avansate rezervindu-ne anumite surprize in viitor.
Rezumnd toate acestea, observam ca polenul reuneste majoritatea elementelor
indispensabile vietii. Polenul actioneaza in sinergie naturala printr-o miraculoasa sinteza
care ar fi absolut imposibil de reprodus artificial in laboratoare. Aceasta bogatie transforma
acest aliment complet si natural intr-unul dintre cele mai minunate suplimente alimentare
pe care ne-am dori sa-l gasim.
Conservarea polenului
Inca de la recoltare, bulgarasii de polen sunt uscati rapid cu ajutorul unui curent de
aer cald si uscat care traverseaza sertarele unde sint depozitati. Aceasta operatiune se
desfasoara zilnic, dureaza mai multe ore, uscarea se face la o temperatura de 40 de grade
62
Celsius, pina cind bulgarasii nu se mai lipesc intre ei. Dupa uscare se efectueaza sortarea
(manual cu pensete sau cu ajutorul unor aparate sofisticate). La final, depozitarea se face
in recipiente etansate, pentru evitarea patrunderii umiditatii. La rindul lor, recipientele vor fi
plasate, cu precautii suplimentare, intr-un loc uscat si racoros.
Care sunt proprietatile polenului
Pina la momentul actual se cunoaste ca polenul poseda actiuni care se manifesta in
special asupra:
Aparatului digestiv, prin cresterea poftei de mincare si luarea in greutate in caz de
slabire excesiva; ajuta la reglarea unor tulburari functionale precum constipatia.
Sistemului neuro-psihic, prin stimularea bunei dispozitii si efectului euforizant,
insotite de marirea capacitatilor intelectuale.
Metabolismului general, prin efecte reglatoare ce intervin pe planul dezvoltarii
generale a individului si in sfera prevenirii imbatrinirii organice.
De asemenea, datorita compozitiei sale, polenul are diverse actiuni farmaceutice
studiate in laborator pe animale si efecte constatate in cadrul experimentelor clinice
riguroase atit la copii, cit si la adulti. Aceste actiuni benefice studiate sint:
o producerea in organism a numeroase elemente vitale susceptibile ca lipsesc;
o contributia la ameliorarea a numeroase functii organice care au devenit
ineficiente sau la reglarea unora care au fost perturbate;
o favorizarea sau restabilirea armonioasa a metabolismelor dereglate;
o stimularea si cresterea pe plan global a energiei vitale.
Proprietatile generale ale polenului
Polenul este un tonifiant si un stimulator generator de buna dispozitie si are efect
euforizant.
Polenul este un produs de reechilibrare functionala, actionind in maniera naturala si
psihologica.
Polenul este un produs detoxifisant general al intregului organism.
Cand se foloseste polenul
Actiunile benefice mentionate mai sus transforma polenul intr-un extraordinar
produs alimentar natural care poate interveni eficace asupra sanatatii fiecaruia, fie pentru
mentinerea acesteia la cel mai bun nivel de eficienta, fie pentru intarirea ei daca este
deficienta, fie pentru recuperarea sanatatii.
Chiar daca toate indicatiile enumerate sint reale, aceasta nu inseamna ca doar
polenul este intotdeauna capabil sa rezolve singur tulburarea patologica sau afectiunea
respectiva in totalitate. Polenul nu este nici un produs miraculos, nici un panaceu
universal, ci doar un excelent supliment alimentar cu rolul de a va ajuta sa va simtiti bine
sau mai bine. Exista indicatii majore in care doar polenul, in general, da rezultate
excelente si exista indicatii importante pentru care polenul prezinta efecte pozitive in
completare cu un tratament specific, adaptat tulburarii sau bolii respective.
Cum ajuta polenul o persoana sanatoasa
Polenul este luat in scopul de a diminua eventualele insuficiente in saruri minerale
si oligoelemente, in vitamine, aminoacizi etc., cauzate de actuala alimentatia precara si
mai ales cu ocazia unor perioade psihologice deosebite, precum sarcina, alaptarea,
cresterea sau imbatrinirea.
63
Pentru a obtine un mai bun randament psihic si fizic in cadrul activitatilor normale
este bine sa luati polen. De asemenea, pentru obtinerea unei mai mari rezistente la
oboseala in momentele cu activitati mai intense (de exemplu, sportivii care doresc sa
obtina performante mai bune sau elevii, studentii care sint in perioada pregatirii
examenelor, deoarece polenul confera o mai mare usurinta la invatare si memorizare).
In lupta organismului impotriva agresiunilor fizice (microbiene) si psihice (stres)
polenul ajuta la intarirea individului. Pentru copii si adolescenti este indicat polenul,
deoarece favorizeaza cresterea armonioasa. Pentru persoanele mai in virsta, polenul
frineaza efectele imbatrinirii, in general, a pielii, parului si unghiilor, in special.
Asadar, polenul se adreseaza tuturor persoanelor sanatoase care vor sa-si
pastreze cea mai buna forma si sa intirzie la maximum imbatrinirea biologica, adica cei
care doresc sa-si conserve sau sa-si sporeasca vitalitatea si pofta de viata.
Indicatiile polenului pentru persoanele bolnave
Observind originea si gravitatea tulburarii sau afectiunii respective, polenul trebuie
sa fie administrat singur sau asociat altor medicatii indispensabile.
Indicatii generale:
oboseala (astenie) in toate stadiile si originile diverse: pe parcursul bolii sau
postoperatoriu, convalescenta medicala sau chirurgicala, surmenaj si stari de
epuizare fizica, psihica si intelectuala, astenia cronica a batrinilor;
pierderea poftei de mincare (anorexie) de origine fiziologica, precum si slabirea
excesiva si starea de slabiciune;
intirzierea cresterii organismului;
persoane cu deficiente constitutionale;
senilitate sau imbatrinirea prematura si anormala exagerata.

Indicatii speciale:
sfera cardiovasculara: ateroscleroza impreuna cu consecintele sale (hipertensiunea
arteriala, fragilitatea vasculara si capilara);
sfera digestiva: constipatia pentru care polenul are rezultate remarcabile,
enterocolitele si colitele diverse;
sfera genito-urinara: colibacilozele, toate tulburarile de prostata, diferite forme de
astenie sexuala;
sfera neuro-psihica: neurastenia (stare in care oboseala nevrotica este
predominanta), starea depresiva minora (polen asociat cu tratament pe baza de
plante stimulatoare si reglatoare ginseng);
sfera dermatologica: unghii fragile si casante, caderea anormala sau prematura a
parului, piele sensibila, anumite dermatoze;
sfera oculara: oboseala vederii.
Dupa parcurgerea acestei liste de indicatii puteti constata ca polenul poate ameliora
sau schimba major viata multor oameni.
Formele de prezentare a polenului
In circuitul comercial, polenul florilor este propus sub diverse forme de prezentare,
care se disting in doua mari categorii: in prima polenul este prezentat ca unica substanta,
64
iar in a doua el este asociat altor produse terapeutice naturale care vin sa completeze
actiunea lui.
Polenul singura substanta activa:
- polenul ca bulgaras natural este prezentat in recipiente din plastic sau sticla, in cantitate
de 250-500 de grame. Se gaseste la Plafar sau direct la apicultori.
- polenul sub forma de pudra este comercializat in pliculete sau in capsule care trebuie
pastrate intr-un loc uscat si racoros. Aceasta forma poate conveni persoanelor care nu
suporta mirosul sau gustul bulgarilor.
- polenul sub forma de extract purificat care se obtine in diverse laboratoare farmaceutice
si care se gaseste in farmacii.
Polenul asociat cu alte produse:
Exista sub diverse forme in care sint combinate si alte produse dietetice (miere,
laptisor de matca, propolis, argila etc.). Procentul este variabil in functie de specialitate, de
aceea trebuie intotdeauna sa verificati daca doza mentionata este suficienta pentru ca
efectul polenului sa fie eficient.
Dupa cum observati oferta este suficient de bogata pentru ca sa nu aveti nici o
greutate in a alege forma care corespunde cel mai bine nevoilor si gusturilor
dumneavoastra.
In ce cantitate se ia polenul
Specialistii au ajuns la concluzia ca administrarea polenului se face dupa anumite
reguli care tin seama daca este luat de un copil sau de un adult, daca este luat intr-o
forma sau alta.
Polenul in bulgarasi naturali dozele medii zilnice sint urmatoarele:
Pentru adulti: 15-20 de grame (cura de intretinere); 30-40 de grame (doza de
tratament sau de atac).
Pentru copii: 4-8 grame (virsta: 3-6 ani); 8-12 grame (virsta: 6-12 ani); 12-15 grame
(virsta: 12-16 ani).
Trebuie sa stiti ca dozele nu trebuie sa fie cintarite cu maxima exactitate, polenul
nefiind un medicament, ci un produs alimentar cu insusirea de a nu fi vatamator. De
exemplu, daca masurati dozele cu o lingurita de cafea, cantitatea rasa este de aproximativ
4 grame, iar o lingura mare rasa inseamna aproximativ 12 grame.
Polenul sub forma de extract sau cel asociat altor substante dietetice trebuie luat
dupa indicatiile pentru adulti si copii mentionate de laboratoare pe prospect.
Cea mai buna modalitate de a lua polen
Pentru ca gustul polenului de pai uscat nu place oricui, este bine (mai ales daca
trebuie luat de copii) sa fie incorporat in suc de fructe sau lapte indulcit cu miere. De
asemenea, granulele de polen pot fi amestecate cu miere, dulceata sau iaurt. Sint posibile
diverse combinatii si nu veti avea dificultati pentru a o gasi pe cea care corespunde cel
mai bine gusturilor dumneavoastra. Daca gustul polenului nu va deranjeaza, puteti
mesteca granulele inghitind totul cu putina apa. Pe de alta parte, daca le spunem copiilor
ca granulele de polen sint bomboane, acestora le va face placere sa le ia asa cum sunt.
65
Personal, va sfatuiesc sa amestecati doza corespunzatoare intr-un pahar de suc
proaspat de portocale, lasati citeva minute sa se incorporeze, apoi amestecati pina obtineti
buna omogenizare a continutului. Acest preparat este foarte bun si placut la gust atunci
cind il beti.
Atentie, nu fierbeti niciodata polenul, caci veti distruge esentialul acestui produs
activ. In schimb, puteti sa-l adaugati intr-un aliment caldut (sub 40 de grace Celsius), ca
laptele sau supa.
Cnd sa luati polenul
Cel mai simplu ar fi sa luati polenul la micul dejun, dar puteti hotari acest lucru in
functie de cum va convine mai bine in orice alt moment al zilei. Micul dejun este mai
potrivit pentru ca este mai usor sa-ti formezi deprinderea de a bea un pahar cu suc de
portocale sau cu lapte aditionat cu polen dimineata, cind este singura masa pe care zilnic
o serviti cu siguranta acasa. Acest fapt este extrem de important pentru asigurarea
regularitatii dozelor, ceea ce constituie un factor esential al eficacitatii tratamentului.
Durata unei cure cu polen
Perioada de cura este variabila in functie de caz, dar nu ar fi mai putin de 45 de zile
pentru a obtine un rezultat valabil. In general, curele se prescriu pentru 3 luni, reinnoite de
2 ori pe an, de preferinta cu ocazia marilor schimbari de anotimpuri (primavara si toamna).
Pe parcursul acestor perioade, organismul se dovedeste mai fragil.
Cea mai buna schema de cura pentru un adult sanatos, cu greutate normala, care
doreste sa-si mentina cea mai buna forma, cuprinde o doza zilnica de 15-20 de grame, in
fiecare dimineata, preparat dupa reteta de mai sus, de doua ori pe an incepind cu 1
februarie pina la 30 aprilie, apoi urmeaza o pauza pina la 1 august, cind se reia cura pina
la 31 octombrie.
Nu uitati ca polenul actioneaza in profunzime foarte progresiv si ca deseori este
nevoie de 2-3 saptamini pentru a incepe sa resimtiti efectele sale. Dar in acelasi mod,
efectele binefacatoare ale unei cure se prelungesc mai multe saptamini dupa terminarea
acesteia.
Cine poate sa ia polen
Specialistii spun ca polenul este un produs natural care nu creeaza dependenta, de
o inocuitate absoluta (nu are insusiri vatamatoare), fara incompatibilitati cu alte produse
terapeutice, fara contraindicatii, fara efecte secundare, daca se respecta intocmai dozele
recomandate. Singurele fenomene constatate, uneori, constau in senzatie de greata la
unele persoane sensibile la mirosul polenului, unele rare tulburari intestinale de tip diareic,
dar care dispar in general daca se micsoreaza doza.
Trebuie mentionat ca polenul recoltat de albine nu are nici o legatura cu polenul
transportat de vint care sta la originea manifestarilor alergice respiratorii. Polenul recoltat
de albine poate fi luat fara nici o problema de catre persoanele care sufera de astm sau
alte alergii.
Polenul poate fi luat si in timpul sarcinii fara nici un inconvenient, ba dimpotriva.
Poate fi luat si de persoanele supraponderale, deoarece daca polenul reda pofta de
mincare celor care au pierdut-o, in schimb nu determina aparitia unui apetit exagerat
provocind ingrasarea. Chiar este recomandat persoanelor care vor sa slabeasca si tin un
regim hipocaloric, pentru ca polenul ajuta la suportarea mai buna din punct de vedere
66
psihologic a regimului alimentar. Dezechilibrul regimului hipocaloric este restabilit de
elementele esentiale biologice ale polenului.
Unde se comercializeaza polenul
Polenul este un produs usor de gasit pe piata, iar pretul sau este convenabil in
raport cu beneficiile pe care le aveti consumindu-l. Cele mai multe forme de comercializare
ale polenului se gasesc la apicultorii producatori, la farmacii sau Plafar. Asadar nu ar
trebui sa intimpinati greutati in achizitionarea acestui extraordinar produs natural, care
constiuie principalul aliment al albinelor (mierea ocupa pozitia a doua in hrana lor) si pe
care apicultorii il numesc piinea albinelor. Nu depinde decit de dumneavoastra pentru ca
polenul sa devina piinea de sanatate zilnica, ceea ce va mentine in plina forma si vitalitate.
Un superaliment natural
Gratie compozitiei sale bogate, polenul este un asa-numit superaliment natural care
constituie complementul alimentar ideal consumului zilnic pentru a limita sau compensa
toate inconvenientele alimentatiei industriale contemporane cu grave consecinte asupra
sanatatii noastre. Cum, din pacate, mai nimic nu se va schimba pozitiv in acest domeniu in
viitorul apropiat ba dimpotriva depinde de dumneavoastra sa adoptati masurile
necesare pentru a nu suferi.
Astfel, daca veti lua decizia sa va ginditi la o buna asigurare de sanatate-vitalitate
pentru anii care urmeaza, nu ezitati sa integrati polenul in acest contract. Cu siguranta, nu
veti regreta!
BOLILE FICATULUI I TRATAMENTELE NATURISTE
Inainte de a descrie cele mai bune remedii ale stupului de albine si cele mai utile
plante medicinale, este extrem de important sa intelegem si sa aplicam foarte bine regulile
de aur ale apifitoterapiei in bolile hepatice:
- Tratamentul trebuie coordonat de la inceput de medic, ideal de un medic specializat
in terapii complementare.
- Diagnosticul trebuie sa fie cat mai exact si sa includa nu numai un simplu si
expeditiv diagnostic de tip clasic (de exemplu hepatita cronica tip B), ci si diagnosticul
energetic de tip acupunctural (deficit energetic in meridianul ficat), diagnosticul de tip
ayurvedic (exces ocazional de <> pe o structura afectiva de tip <>), informational (ca in
homeopatie), diagnosticul psihologic al personalitatii pacientului s.a.m.d.
- Inainte de inceperea tratamentului propriu-zis, daca timpul o permite (in special in
fazele initiale sau de mijloc ale bolii), este bine sa se aplice individualizat, de la caz la caz,
diverse tehnici de eliminare rapida a toxinelor din organism si in special din tubul digestiv,
plamani, rinichi si ficat. Dintre aceste metode de dezintoxicare, enumeram: diete speciale,
bogate in sucuri de fructe si legume + produse apicole; post (daca persoana are suficiente
rezerve, nu este prea slabita si medicul o permite); remedii homeopatice care ajuta la
dexintoxicare (remedii drenoare); clisme; tehnici de presopunctura (stimularea unor
puncte bioactive si zone reflexogene recomandate de medicul acupunctor care ajuta
dezintoxicarea); psihoterapie etc.
- Terapia trebuie sa se adreseze in principal nu simptomelor, ci cauzei: virusuri,
alcool, boala autoimuna, greseli alimentare grave, obiceiuri de viata toxice (cum ar fi
fumatul), dar si stresul emotional excesiv, care induce sau ajuta starile de teama si
anxietate sau starile colerice (in medicina traditionala chineza se afirma de mii de ani ca
bolile ficatului pot aparea sau se pot agrava datorita tulburarilor emotionale din viata de zi
cu zi).
67
- Trebuie asigurat aportul de substante nutritive vitale pentru o functionare cat mai
buna a ficatului (apa, aminoacizi, acizi grasi, glucide, vitamine, enzime, oligoelemente,
minerale, hormoni, oxigen).
- Trebuie asigurat aportul de substante protectoare: bioflavonoide, antioxidanti,
compusi bioactivi din plante medicinale.
- Pe langa toate aceste substante vitale, trebuie asigurat si aportul energetic optim,
inclusiv cel reprezentat de caldura, energie bioelectrica, camp magnetic, bioenergie (Qi) si,
de ce nu, iubire, afectivitate, compasiune.
- Plantele medicinale, produsele apicole si orice alte remedii trebuie selectate cu
mare grija, in functie de originea, compozitia si proprietatile lor farmacologice utile cazului
respectiv, strict individualizat. Astfel, fiecare pacient trebuie sa primeasca reteta lui
personala, si nu o reteta universala, cu pretentia de a vindeca orice boala de ficat.
- Incepeti orice tratament cu produse sau remedii noi - initial cu doze mici, apoi
cresteti doza treptat, pana ajungeti la doza recomandata de catre medicul curant.
- Este mai bine sa se utilizeze mai multe tratamente simultan (actioneaza sinergic) si
mai multe cai de administrare a remediilor - oral (ceaiuri, sucuri de fructe si legume,
produse apicole), injectabil (vitamine, aminoacizi, glucoza), unguente cu efect de
ameliorare a circulatiei sanguine locale si generale (Apireven), supozitoare (Miprosept,
Carpicon), inhalatii (uleiuri eterice cu efect antiviral) etc. Nici una dintre metodele de mai
sus nu este suficienta pentru a inlatura sau ameliora toate bolile hepatice, de aceea
utilizarea combinata a mai multor asemenea metode are sanse mult mai mari de succes.
- Este foarte important sa se amelioreze fluxul de sange prin ficat, pentru a permite o
mai buna hranire si incalzire a acestuia, dar si pentru a elimina mai bine toxinele din el. In
acest sens, metode precum masajul, presopunctura, gimnastica medicala, Taiji Quan-ul,
Qi-gong-ul (descrise in medicina traditionala chineza) si Yoga medicala pot fi de un real
folos si trebuie aplicate zilnic.
- Somnul odihnitor si o buna relaxare in timpul zilei, prin metode speciale (cum sunt
cele descrise in Yoga de mii de ani si mai recent in psihoterapia moderna), pot ajuta
enorm in procesul de vindecare sau de stabilizare a bolii.
- Mediul inconjurator al bolnavului trebuie sa fie cat mai curat, ordonat, iar aerul din
camera - cat mai proaspat. Este foarte important sa i se induca sau sa i se intareasca
pacientului gandirea pozitiva, optimista, dinamizatoare. In acest sens, familia si prietenii
bolnavului pot avea un rol extraordinar de important. Sfatul psihoterapeutului trebuie cerut
si apoi urmat cu strictete de catre fiecare pacient in parte!
- Terapiile complementare, inclusiv in bolile hepatice, nu pot fi considerate metode
blitz, cu efect imediat; in cele mai multe cazuri este nevoie de rabdare si perseverenta,
pentru a acorda suficient timp celulelor hepatice sa isi elimine mai intai toxinele, sa
neutralizeze virusurile sau factorii nocivi si apoi sa reinceapa sa se regenereze in mod
normal, asa cum o faceau inainte de aparitia bolii.
- Pacientul educat este cel mai usor de tratat si vindecat. De aceea, terapeutul
trebuie sa investeasca mult timp pentru a-i arata pacientului cauzele care au dus la
aparitia bolii lui, factorii care ii sunt cei mai redutabili inamici si mai ales care ii sunt cei mai
importanti prieteni. In timp, fara a exagera totusi, fiecare pacient trebuie sa devina propriul
lui medic si un mare iubitor al remediilor si metodelor naturale de tratament, metode care
implica din start un mare respect pentru Mama Natura!
Apiterapia in bolile hepatice
Dintre toate produsele apicole, de departe se detaseaza ca importanta polenul. In
literatura medicala de specialitate este cel mai des citat remediu si nutrient apicol in bolile
de ficat.
Pe locul doi se situeaza laptisorul de matca (cu efect nutritiv, antiviral si de
stimulare a unei regenerari normale a hepatocitelor).
68
Pe locul trei este mierea, ca produs apicol cu aport energetic maxim, dar avand si
efecte de tip depurativ (eliminare de toxine) si dupa unele studii recente, efect antiviral.
Propolisul are efect antiviral cert, dar si rol protector al celulelor hepatice, prin marea
lui concentratie in bioflavonoide.
Cum se administreaza produsele apicole?
In primul rand, respectand toate regulile de mai sus. Se pot lua separat, in special la
inceputul tratamentului, pentru a verifica daca sunt bine tolerate, apoi este bine sa se ia
combinat, pentru a obtine mai usor un efect sinergic (de exemplu, produsul Hercules -
contine miere, polen si catina sau produsul Apivitas forte - contine miere, extract de
polen, apilarnil). Se vor respecta dozele recomandate de producator.
Pentru un adult, dozele recomandate sunt in general urmatoarele:
- Miere proaspata (ideal poliflora): aproximativ 30-60 g/zi (interzisa diabeticilor
insulino-dependenti; cu mare atentie, sub control medical, 5-10 g/zi la diabeticii insulino-
independenti).
- Polen (ideal proaspat recoltat, procurat de la apicultorul cel mai apropiat de
domiciliul bolnavului, uscat la o temperatura de maxim 35?C): 30-60 g/zi. In absenta
polenului recoltat prin metoda descrisa mai sus, se poate folosi si polenul existent pe
piata, amestecat cu miere si apoi cu iaurt sau amestecat in suc proaspat de fructe si
legume (lamai, portocale, morcovi, sfecla rosie, varza, cirese, fragi, mere, catina, struguri,
banane).
- Laptisor de matca (ideal cel proaspat, cu maxima putere antivirala si
regeneratoare): 1-2 g/zi, obligatoriu sublingual.
- Propolis in forma de extract uscat. Proposept (6-8 tablete/zi); propolis brut
proaspat, direct de la apicultori (3-5 g/zi - se suge, apoi se mesteca inainte de inghitire);
extract alcoolic (tinctura 30%) - 1 picatura la fiecare kilogram de greutate corporala.
Copiii intre 6 si 12 ani pot lua jumatate din doza adultului, iar copiii intre 1 si 5 ani -
aproximativ 1/4 din doza adultului. Este foarte bine ca toate produsele apicole (ca si
remediile din plante) sa se tina cat mai mult timp sub limba inainte de inghitire. Aceasta
metoda permite absorbtia anumitor substante, chiar daca in cantitate foarte mica, totusi
extrem de utile pentru functionarea intregului organism, inclusiv a ficatului.
Fitoterapia in bolile hepatice
Exista o gama foarte larga de plante medicinale utile in bolile hepatice, cu actiune
directa in eliminarea sau neutralizarea cauzelor bolii sau cu efect de ajutorare a
functionarii ficatului si a vezicii biliare. Dintre acestea, cele mai importante sunt: semintele
de armurariu (cu actiune antihepatotoxica) - care se vor pisa inainte de utilizare;
anghinarea (efect de ameliorare a functionarii vezicii biliare), rostopasca (efect favorabil
asupra vezicii biliare), cimbrul (foarte bun efect antibacterian), sunatoarea, sofranul, turita
mare, coada-soricelului, sulfina, urzica vie (efect depurativ si mineralizant), coada-calului
(efect mineralizant, antihemoragic), matasea de porumb (efect diuretic), cerentelul
(antihemoragic), pedicuta, anasonul, cicoarea (antiobstruante).
In hepatita cronica se recomanda urmatoarele plante medicinale: afin (frunze si
fructe), alun (muguri), anghinare, catina, cicoare, levantica, lichen de piatra, radacina si
iarba de papadie (depurativa, diuretica), pin (muguri), pufulita cu flori mici, sulfina,
sunatoare, urzica vie.
In ciroza hepatica se recomanda: catina, pedicuta, pufulita, sulfina, cerentel, traista
ciobanului si coada-calului (antihemoragice).


69
CEREALELE I SNTATEA

Curate i adevrate, aa cum ni le-a druit Dumnezeu, netratate chimic i
nefalsificate cu adaosuri otrvitoare, cerealele sunt cele mai complexe alimente-
medicament pe care vara ni le aeaz n farfurii. Energia ascuns n bobul care se
pierde n palm e unul din marile miracole ale universului vegetal.

TRELE DE GRU

Expresia scump la tre i ieftin la fin este pe cale s capete n ultimele decenii cu
totul alte conotaii dect cele iniiale i aceasta din cauza rezultatelor extraordinare,
obinute prin tratarea cu tre de gru a unor afeciuni din cele mai variate i grave, de la
obezitate i tulburri digestive pn la cancer i alte boli incurabile. De vin sunt
vitaminele din complexul B, magneziul, fibrele alimentare i enzimele, prezente ntr-o
concentraie att de puternic, nct un kilogram de tre valoreaz mai mult dect un
pumn de medicamente supersofisticate i scumpe. Dar s vedem cteva dintre
ntrebuinrile lor.

Maceratul la rece (ap de tre)
2-3 linguri de tre se pun ntr-un pahar cu ap i se las la temperatura camerei vreme
de 8-10 ore, de seara pn dimineaa. Dup trecerea intervalului de timp necesar
macerrii, preparatul nu se filtreaz, ci se consum direct, att partea lichid (care este
foarte bogat n vitamine i enzime), ct i pasta de pe fundul paharului (care este foarte
bogat n minerale i fibre alimentare). De regul, se consum un pahar de macerat
dimineaa pe stomacul gol, doar n anumite cazuri excepionale doza ajunge la 2-3 pahare
pe zi, luate nainte de fiecare mas. O cur cu macerat cu tre dureaz minimum dou
sptmni, putnd fi prelungit pn la dou-trei luni, fr efecte adverse.

Pulberea fin de tre
Se obine prin mcinarea cu rnia electric de cafea a trelor, vreme de jumtate de
minut, obinndu-se un praf care poate fi administrat ca atare, cu ap - cte o linguri
nainte i dup mas - sau adugat n mncruri (supe, ciorbe, salate de cruditi etc.). De
regul se iau cte dou lingurie din aceast pulbere de tre la o mas, fiind extrem de
util pentru activarea i uurarea digestiei, dar i n curele de slbire. Tratamentul poate fi
de lung durat (6-12 luni), fr a aprea efecte adverse.

Indicaii ale curei cu tre

ngrarea i obezitatea - se ia nainte de fiecare mas pulbere fin de tre, cte o
lingur minimum. n stomac, fibrele coninute de coaja bobului de gru i vor mri foarte
mult volumul, tind pur i simplu foamea i dnd senzaia de saietate. n plus, ele ajut
procesele de eliminare, importante n tratamentul obezitii.

Digestia dificil, indigestia - enzimele coninute de trele de gru sunt un nentrecut
activator al digestiei, ajutnd la mistuirea alimentelor. Cte o jumtate de linguri de
pulbere de tre luat nainte i dup mas atac alimentele care cad greu i elimin
indigestiile, balonarea i anumite forme de colit.

Litiaza biliar (prevenire, adjuvant n tratament) - se administreaz pulbere de tre,
cte o jumtate de linguri nainte i dup mas.

Constipaia i colita de putrefacie - n fiecare diminea se consum cte un pahar cu
macerat de tre, care are un efect laxativ i de curire a intestinului. n cazurile
70
cronicizate, refractare la tratament, se consum nc un pahar de macerat seara, nainte
de ultima mas.

Acneea, pielea cu sensibilitate alergic mrit - se face cur cu macerat la rece de
tre, cte un pahar pe zi, vreme de minimum 30 de zile.

Prevenirea cancerului - o dat pe lun se face o cur de 10 zile cu macerat la rece de
tre, vreme n care se consum un pahar de preparat pe zi. Fibrele alimentare,
vitaminele i mineralele din compoziia sa sunt un preventiv excelent pentru cancerul la
stomac, ficat, intestin i rect, putnd fi un adjuvant valoros i n tratarea acestor forme de
cancer.

Aplicaii externe cu tre

Pielea uor iritabil - se pun comprese cu ap de tre (obinut prin filtrarea
maceratului descris mai sus) de dou ori pe zi, dimineaa i seara, vreme de 10 minute
minimum.

Psoriazisul - pasta rezultat n urma macerrii trelor se nvelete n tifon i se aplic
sub form de cataplasm pe plgile psoriazice. Se face o aplicaie pe zi i i sporete
eficiena dac e corelat cu tratamentul intern pe baz de cruditi i plante depurative.

Tumorile benigne (chisturi, fibroame, adenofibroame) - trele amestecate cu ap se
las 4 ore s se macereze la temperatura camerei, dup care se nvelesc ntr-un strat de
tifon i se aplic pe piele n zona afectat, unde se las minimum trei ore. Dup
ndeprtarea cataplasmei, pielea se las s se usuce, dup care se aplic un unguent de
ttneas.

PORUMBUL

Planta, adus n urm cu mai bine de jumtate de mileniu din America de ctre primii
exploratori spanioli, a fost aclimatizat n Romnia abia n jurul anului 1700. Dar, dei a
fost cultivat trziu, s-a rspndit extrem de rapid, devenind un aliment de baz mai ales
n lumea satelor, unde mmliga a nlocuit pinea. Este inutil s mai spunem cum se
prepar mmliga, ea fiind azi o specialitate a buctriei romneti. Ar mai trebui doar
adugate cteva dintre calitile terapeutice ale acestei mmligi, caliti care nu sunt
deloc de neglijat, ea putnd fi un ajutor preios n tratarea unor afeciuni.

Obezitate - mai mult ca orice aliment, mmliga confer o senzaie de saietate extrem de
rapid, datorit fibrelor alimentare din compoziia sa.

Hipotiroidie - studiile de specialitate au artat c la cei care consum regulat porumb,
anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi ngrarea, somnolena, lipsa de
tonus fizic i mental, sunt reduse considerabil.

Dischinezie biliar, dispepsie, colecistit - porumbul mrete secreia de bil i
faciliteaz evacuarea sa, avnd i efecte antiinflamatoare biliare. Consumul mmligii n
loc de pine, asezonat cu multe salate de cruditi, duce la reducerea i eliminarea n
timp a acestor probleme.

Gastrita hiperacid i ulcerul - sunt ameliorate de consumul de mmlig cald n loc de
pine, mlaiul avnd, pe lng efectul de reducere a aciditii i o aciune uor calmant,
sedativ. Studiile de nutriie i biochimie alimentar au artat ca mmliga consumat
frecvent amelioreaz i afeciuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaiile dificile cu
sngerri abundente, anexita i metroanexita, litiaza renal, hepatita.
71
Cataplasma cu mmlig: n medicina popular romneasc se tie c rcelile care nu
cedeaz la nici un tratament se vindec prin aplicarea unei cataplasme cu mmlig
cald. Pe pieptul bolnavului se pune un tergar subire sau un tifon, iar pe acesta se
ntinde un strat gros de mmlig, att de fierbinte ct se poate suporta (atenie, s nu
apar opriri!), dup care se pune un material impermeabil deasupra i o ptur ca s
pstreze cldura. Pacientul se ine astfel jumtate de or, dup care cataplasma se
ndeprteaz. Acest tratament se aplic n bronita acut i grip, pneumonie, tuse
cronicizat. Aceeai aplicaie se face n zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale i a
nefritelor, pe zona inferioar a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite i cistite.

ORZUL

Puini tiu c aceast cereal cu boabele tari i cu gustul destul de aspru este printre
primele plante cultivate pe Terra, cu 4000 de ani n urm ea fiind ntlnit pe mari
suprafee, din Egipt i pn n India. n China, este considerat una dintre cele cinci plante
sfinte, fiind folosit att ca aliment, ct i ca baz pentru o gam impresionant de
medicamente naturiste. n Europa, orzul e consumat n cantiti tot mai mari n ultimii ani
ca suc, obinut prin centrifugarea plantelor tinere i sub form de fulgi, obinui prin presare
la rece. Aceti fulgi sunt foarte digerabili i pstreaz practic nealterate proprietile
terapeutice ale boabelor de orz, proprieti care vom vedea c nu sunt deloc de neglijat:

Hepatita de toate tipurile, sechelele posthepatice i hepatita cronic evolutiv - fulgii
de orz au efect drenor hepatic i ajut la regenerarea celulelor din ficat. Au un efect foarte
bun mai ales preparai cu miere de albine i fructe, cum ar fi afinele, ctina, merele,
gutuile.

Hipotensiunea - consumul regulat de fulgi de orz mrete pe cale natural tensiunea
arterial, fr a aprea riscul hipertensiunii, tensiunii arteriale oscilante sau al palpitaiilor.
De asemenea, orzul este cunoscut pentru efectele sale de prevenire a ischemiei cardiace.

Diaree, dizenterie i febr tifoid (adjuvant) - se consum fulgi de orz n amestec cu
infuzii ndulcite din plante, cum ar fi menta, busuiocul, ceaiul negru.

Atonia gastric i intestinal, probleme de digestie i apetit la persoanele sedentare - se
consum dimineaa i seara cte o farfurie de fulgi de orz combinai cu fructe acrioare,
tiate mrunt (mere, grapefruit, afine, ctin, coacze) i miere.

Tuberculoz, bronit cronic - fulgii de orz sunt amestecai cu lapte fierbinte, miere i
un vrf de cuit de pudr de ghimbir. Se consum aceast combinaie uoar, foarte
hrnitoare i cu efecte de stimulare a imunitii, la micul dejun i cin.

OVZUL

ntr-o scriere antic se arat c dacii i germanii erau printre singurele popoare care
foloseau aceast cereal ca aliment de baz. Mai trziu, n Evul Mediu, populaiile nordice
din Europa au adoptat i ele ovzul, care este un excelent energizant n perioadele cu
vreme rece i umed. n prezent, el este larg folosit sub form de fulgi, care sunt mai
digerabili i mai gustoi dect cei de orz, fiind recomandai cu precdere pentru:

Hipotiroidie - ovzul este un excelent stimulent al funciei tiroidiene. Fulgii de ovz vor fi
introdui pe termen lung n dieta persoanelor suferinde de aceast afeciune. Suplimentar,
se bea pe parcursul unei zile un ceai obinut din 7 linguri de boabe fierte vreme de
jumtate de or ntr-un litru de ap. Acest preparat are efecte stimulente foarte puternice,
fiind recomandat i n strile de astenie, surmenaj i somnolen, pentru tratarea pietrelor
la rinichi, a gripei i a unor disfuncii sexuale la brbai.
72
Adjuvant n sterilitate i impoten - studii recente arat c la popoarele care consum
cantiti mari din aceast cereal, vrsta medie la brbaii care ajung la andropauz este
mult mai ridicat, iar fertilitatea se menine pn la vrste impresionante.

Sensibilitate la rceli la persoanele meteosensibile - consumul regulat de fulgi de ovz
mrete rezistena la variaiile brute de clim, mai ales la rcire, ntrind sistemul imunitar
i conferind un tonus psihic foarte bun.

Nisip (microlitiaz) la vezica biliar i rinichi - 4 linguri rase de fulgi de ovz se fierb la
foc mic ntr-un litru de ap vreme de 20 de minute, dup care se filtreaz. Se consum
acest decoct pe parcursul unei zile, o cur durnd 14 zile. Acest tratament este util i n
diabet, gut i hepatit, ca adjuvant.

BITTERUL SUEDEZ

De la Paracelsus, pn n mileniul trei A fost redescoperit n urm cu dou decenii,
odat cu apariia extraordinarei cri Sntate din farmacia Domnului a fitoterapeutei de
origine austriac Maria Treben. Un remediu despre care experimentata cunosctoare a
plantelor spunea c vindec aproape orice boal. Nu era departe de adevr. Prin timp,
miraculoasa tinctur - o veritabil antologie de ierburi tmduitoare - a dovedit c are
efecte benefice asupra sntii, dobndindu-i rapid o celebritate meritat. Milioane de
flacoane cu preiosul elixir, n tot felul de formule i diluii, au fost vndute anual pe tot
mapamondul, bitterul suedez devenind ntre altele i un simbol al renvierii tradiiei de
vindecare cu plante. Dar care este, de fapt, originea acestui remediu? Care dintre zecile
de formule care se gsesc acum pe pia este cea bun? i merit, oare, bitterul
celebritatea?

Originea bitterului suedez
Se pare c aceast tinctur a fost descoperit n Evul Mediu de ctre legendarul savant i
alchimist Theophrastus Bombastus Von Hohenheim, zis Paracelsus, care a vrut s creeze
un elixir din plante care s prelungeasc tinereea. Dup un succes fulminant, elixirul-
minune a czut n uitare, fiind pstrat i transmis din tat n fiu doar ntr-o familie de medici
suedezi, pe nume Samst. Se pare c elixirul de via lung al lui Paracelsus era cu
adevrat eficient, pentru c toi membrii respectivei familii au ajuns la vrste
impresionante. Klaus Samst, rectorul facultii de medicin din Uppsala, cruia i se
datoreaz repunerea n circulaie a tincturii, a ajuns, de pild, la venerabila vrst de 104
ani, cnd a murit subit, din cauza... unei czturi de pe cal. Repopularizat prin cartea
Mariei Treben, bitterul suedez i-a dovedit din nou eficiena ntr-o serie impresionant de
boli, de la indigestii i migrene la boala canceroas i maladiile de piele greu vindecabile.
Au aprut tot felul de versiuni ale bitterului suedez, n afara celei cu 32 de plante: cu 16
plante, cu 12 plante, cu 8 plante, dar i cu 180 de plante, aa cum l prepar compatriotul
nostru Nica Micu, ran din comuna Iveti, Galai.

Ce este de fapt bitterul suedez?
Este un extract hidroalcoolic sau altfel spus, o tinctur din plante medicinale amare. De
altfel, este uneori numit i aperitiv amar suedez. De ce amar? Pentru c plantele i gustul
amar au o importan deosebit n terapia naturist. Remediile naturale amare sunt un
drenor puternic pentru ficat i vezica biliar, stimuleaz procesele de eliminare prin
amplificarea peristaltismului digestiv, activeaz digestia prin sporirea secreiei de sucuri
gastrice. Din punct de vedere psiho-mental, gustul amar este asociat dezamgirii - o
sintagm care, analizat din punct de vedere etimologic, nseamn descoperirea,
eliberarea de amgire. De aceea, n medicina holistic, remediile amare au n plan
psihologic rolul foarte interesant de a ajuta la eliminarea convingerilor i ideilor false, cu
alte cuvinte, a amgirilor, care conduc la boal. Practic, nu se poate vorbi n medicina
naturist de un proces de dezintoxicare eficient i complet n care s nu fie folosit gustul
73
amar. Ei bine, diferitele variante de bitter suedez sunt o colecie fr egal de plante amare,
cu diferite nuane. Astfel, acest bitter conine plante amare pure (genian, intaur,
anghinare), amare aromatice (pelin, coada-oricelului, coaj de portocal amar), amare
saline (cicoare, ppdie), amare mucilaginoase (lichen de Islanda) etc. Din acest motiv,
acest elixir amar este un drenor i detoxifiant extraordinar, ceea ce i explic efectele sale
vindectoare ntr-o gam extrem de mare de boli.

Formula cea mai bun de bitter suedez
n ciuda popularitii sale ca leac, nici pn n prezent nu se tie cu precizie care este
reeta original de bitter suedez. De fapt, anumite componente ale sale, cum ar fi theriacul
veneian, sunt chiar formule obinute prin procedee alchimice, procedee care nu mai sunt
cunoscute n prezent. Exist, astfel, mari probabiliti ca astzi s nu mai poat fi preparat
bitterul original pe care l-a creat Paracelsus n Evul Mediu. Dar asta nu exclude eficiena
lui. Revenind la una dintre ntrebrile puse la nceputul acestui articol: Care este cea mai
bun formul de bitter suedez?, trebuie s recunoatem c rspunsul este foarte dificil de
dat. Personal, am fost foarte curios s aflu n mod practic cu care versiune a bitterului
suedez dintre cele existente n prezent la noi n comer se obin cele mai bune rezultate.
Mrturisesc c am fost surprins de faptul c versiunile obinute din plante romneti sunt
net mai puternice i mai nuanate ca aciune fa de majoritatea importurilor. Cum este
posibil acest lucru? n primul rnd, prin calitatea plantelor - mai ales flora medicinal
spontan a Romniei este extrem de bogat n plante medicinale amare i aromatice, cu
efecte foarte puternice, care, incluse n reeta acestui remediu, fac adevrate minuni. Apoi,
concentraiile de principii active de la bitterurile romneti sunt mult mai mari dect la cele
aduse din strintate, unde, n mod curios, se pune mai mult accent pe gustul plcut al
remediului dect pe aciunea sa terapeutic. n fine, se pare c n domeniul terapiei cu
plante, creativitatea autohton a gsit un teren foarte bun de exprimare, aa nct au fost
gsite nite reete de bitter care pun foarte bine n valoare principiile care stau la baza
alctuirii acestui remediu.

Prepararea casnic a bitterului suedez

Plantele folosite sunt urmatoarele:
- 30 gr aloe - frunze
- 10 gr rasina de brad
- 5 gr sofran (radacina) sau stanjenel (radacina)
- 10 gr salcam (flori)
- 10 gr dafin (frunze) sau scortisoara pisata
- 20 gr frasin (frunze)
- 10 gr fenicul sau anason
- 20 gr troscot sau radacina de rubarba
- 20 gr gentiana (sau 50 gr pelin si 5 gr anghinare)
- 10 gr scaiete (radacina)
- 10 gr angelica
- 20 gr ienupar (boabe pisate)
- 20 gr soc
- 30 gr tintaura
- 20 gr tataneasa
- 20 gr rostopasca
- 20 gr salvie
- 20 gr odolean
- 20 gr coriandru
- 20 gr anghinare
- 30 gr galbenele
- 30 gr sunatoare
- 25 gr ciubotica cucului
74
- 30 gr urzica
- 30 gr pufulita cu flori mici
- 30 gr coada calului
- 30 gr coada soricelului
- 30 gr unguras
- 25 gr traista ciobanului
- 25 gr vasc
- 30 gr pedicuta
- 25 gr osul iepurelui
- 30 gr cimbru
- 30 gr patlagina

Acest amestec se pune in 3 litri de alcool de 38-40; se amesteca de doua ori/ zi si
se lasa la macerat 14 zile, dupa care se strecoara prin tifon si se toarna in sticle mici de
culoare inchisa. Pot fi pastrate ani. Cu cat sta mai mult, cu atat are efect mai bun.
Profilactic, se iau 2 lingurite/zi, una dimineata si una seara.
Lingurita de bitter suedez se dilueaza in 125 ml ceai de plante sau apa si se ia cu
1/2 ora inainte de masa.
In bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dupa cum urmeaza: cate o lingura diluata in 125 ml
apa sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 ora inainte de masa de dimineata iar celelalte
cu 1/2 ora dupa masa.

Boli n care este folosit cu succes bitterul suedez

Pe cale intern:

Indigestie, balonare, dischinezie biliar - Se ia cte o linguri de bitter, diluat n
jumtate de can de ap, de patru ori pe zi, nainte de mas. n cazurile de indigestie, se
poate administra imediat ce apar simptomele neplcute o doz mai mare de bitter - 2
lingurie ntr-un pahar cu ap.

Afeciuni hepatice cronice - Plantele amare ale bitterului acioneaz cu mare putere n
sensul decongestionrii i regenerrii ficatului. Se administreaz cte o linguri, de 3 ori
pe zi, ntr-o can de ap (250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de cte 2-3
sptmni, urmate apoi de o sptmn de pauz.

Anorexie, anorexie psihic - nc din primele zile ale administrrii bitterului se
declaneaz o senzaie natural de foame, simultan cu trezirea unui neobinuit tonus
psihic i a poftei de via, stri care trebuie de altfel s caracterizeze orice om sntos.
Aceasta conduce la o normalizare ponderal gradat, prin echilibrarea funciilor digestive,
ca i a strilor emoionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind administrat cu 20 de
minute nainte de fiecare mas, n doz de 1-2 lingurie la o can cu ap.

Boli de piele - Se face o cur de o lun cu bitter suedez, din care se administreaz cte o
linguri ntr-un pahar cu ap, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaz
gradat, dar sunt persistente, fapt ce va fi uor constatat la cei predispui la eczeme ori
acnee, precum i la cei care nu pot s scape de unele infecii cu ciuperci sau bacterii cu
localizare pe piele. Tratamentul intern se asociaz foarte bine cu aplicaiile externe
descrise mai jos.

Afeciuni alergice - Bitterul se folosete n cure de dou luni. Se administreaz de patru
ori pe zi, cte o linguri de bitter diluat ntr-un pahar cu ap. Modul de aciune a
preparatului n cazul acestor afeciuni nu este nc pe deplin elucidat, se pare ns c
efectul tonifiant i purificator puternic asupra principalelor organe, de eliminare i drenare
75
din corp (ficat, rinichi, plmni), conduce gradat la o reglare a reaciilor imunitare ale
organismului.

Tulburri menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent) - Administrarea
se realizeaz ntr-un mod aparte: cu 4-5 zile naintea menstruaiei, se administreaz cte
o linguri de trei ori pe zi, iar n primele dou zile n care ciclul menstrual s-a declanat, se
administreaz cte o jumtate de linguri de 5-6 ori pe zi, diluat ntr-un pahar cu ap.

Cistit, infecii renale - Sunt afeciuni n care bitterul exercit printre cele mai puternice
efecte. Se administreaz cte o linguri de patru ori pe zi n 250 ml de ap (se consum
astfel zilnic un litru de ap cu preparat). n cazurile de criz, se vor aplic suplimentar
comprese calde cu bitter pe zona vezicii urinare sau a rinichilor, dup caz.

Viermi intestinali - Se administreaz de trei ori pe zi cte o linguri de bitter suedez,
diluat ntr-un pahar cu ap.

Guturai (rceal), grip - Bitterul se administreaz din trei n trei ore, pe ntreaga durat a
zilei, n doz de o jumtate de linguri - o linguri la un pahar cu ap. Are efecte de
eliberare treptat a cilor respiratorii, de reducere a inflamaiilor i a durerilor gtului, de
uurare a respiraiei i reglare a temperaturii n caz de febr. De asemenea, are efecte de
stimulare imunitar.
Febr - Este recomandat ca bitterul s fie administrat chiar de la nceputul declanrii
strilor febrile. n aceste cazuri, n primele zile se va administra, din dou n dou ore, cte
o linguri la o jumtate de pahar cu ap. Alimentaia trebuie s fie foarte uoar n acest
interval, bazat mai mult pe legume, fructe i buturi naturale (sucuri proaspete din citrice
sau ap plat). Odat cu reducerea temperaturii, remediul se administreaz normal, cte o
linguri de trei ori pe zi.

Stri de grea dimineaa, migrene - Se administreaz att preventiv, cte o linguri de
trei ori pe zi, ct i ca adjuvant n cazul n care au aprut aceste stri - cte o linguri din
or n or, dar nu mai mult de 5 administrri zilnic.

Reumatism, gut - Bitterul are un efect cu btaie lung n cazul acestor boli, prin
declanarea proceselor de mobilizare i eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi n
cure de lung durat (3 luni), timp n care se administreaz de patru ori pe zi cte o
linguri de preparat la o can cu ap, pe stomacul gol. Dup o pauz de o lun, cura se
poate relua de mai multe ori.

Boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului - Bitterul suedez reduce
valorile colesterolului, ajut la meninerea tinereii i flexibilitii vaselor de snge, avnd i
efecte tonice cardiace. Se administreaz n tratamente de minimum dou luni, timp n care
se iau cte 3 lingurie pe zi.

Boli ale pancreasului, adjuvant n diabet - Se iau 3-4 lingurie de bitter pe zi, diluate n
ap. Plantele amare din compoziia sa au efecte tonice i antiinflamatoare asupra
pancreasului.

Adjuvant n boala canceroas - Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de
mncare, reducerea senzaiei de grea i eventual, a febrei. n plus, are efecte de
stimulare a imunitii, motiv pentru care poate fi un ajutor preios n aceast afeciune. Se
ia o linguri diluat n jumtate de pahar cu ap, naintea fiecrei mese.




76
Pe cale extern:

Dureri de cap, tulburri nervoase posttraumatice - Se pune pe ceaf o compres cu
bitter suedez, care se ine minimum 30 de minute.

Rni, cicatrice persistente - Se spal rnile cu un tampon bine nmuiat n preparat. Se
stoarce apoi tamponul de vat nmuiat n bitter suedez deasupra locului tratat, aa nct
pe zona afectat s se formeze o crust de preparat.

Arsuri uoare i medii - Se aplic cu ajutorul unui tampon de vat bitter pe locul afectat.

Tromboflebit - Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectat.

Luxaii, entorse - Zilnic, se ine vreme de dou ore o compres pe zona articulaiei
accidentate.

nepturi de insecte - Se scoate acul, dup care se aplic o compres nmuiat n bitter.

Precauii i contraindicaii la tratamentul cu bitter suedez

Intern, datorit concentraiei destul de mari de alcool, nu va fi de regul administrat
nediluat. Excepie vor face doar cazurile n care este contraindicat aportul masiv de lichide
n corp. ntruct conine plante cu efecte abortive (pelin, angelic), nu va fi administrat
intern femeilor gravide.

Extern, va fi folosit sub form de compres, dup ce se d n prealabil un strat protector
cu crem de glbenele pe poriunea de piele care va fi tratat. De asemenea, dup
aplicarea pe poriunea de piele, va fi lsat la aer mcar un sfert de or, pentru a se
zvnta. n cazul n care apar senzaii de arsur ori maceraia puternic a tegumentelor,
tratamentul va fi ntrerupt temporar.

LEACURI SSETI DIN ARDEAL

Transmise din generaie n generaie, leacurile de sntate ale femeilor din satele
sseti din Ardeal reprezint un tezaur inestimabil dar, din pcate, nstrinat.
Pstrate sute de ani, n lzi pictate cu flori sau printre rufele din credent, presrate
cu levnic, reetele stencelor din Rotbav, Jibert, Ungra, Vurpr sau Biertan au
plecat n exil, odat cu stpnele lor. Redescoperite i publicate n reviste i cri,
astzi ele se bucur de un interes deosebit n Germania, ara de popas a sailor
transilvani.

Balonri
Balonrile apar ca urmare a aerului nchis n intestin, iar presiunea provocat de acesta
este destul de dureroas uneori.
Tratamentul: Ceaiul de anason este leacul cel mai eficient (chiar i pentru bebelui). Se
toarn 1/4 l de ap clocotit peste 1 linguri de semine mcinate ori zdrobite, se las s
se infuzeze 10 minute (cu capac) i se bea o ceac de ceai dup mas.
Efectul: Uleiurile eterice ale anasonului linitesc crampele i stimuleaz digestia
mncrurilor grase.

Btturi
Acolo unde crete bttura, s-a ngroat stratul cornos al pielii, de obicei din cauza
pantofilor care ne bat.
77
Tratamentul: Se aplic o felie de ceap pe bttur, pn ce se desprinde miezul
dureros, dup care se in picioarele n ap cald, se terg i se unge locul cu alifie de
glbenele.
Efectul: Sulfidele din ceap nmoaie stratul cornos al pielii, iar alifia conine tinctur de
glbenele, un leac miraculos pentru orice fel de ran.

Bronit
Tratamentul: Sursa aburilor care calmeaz bronhiile iritate este oala cu ap pus pe foc
n buctrie. Pentru o inhalaie se fierb 3-4 l de ap, n care se introduc 2 linguri cu flori de
mueel i 2 linguri cu cimbru i se las 10 minute s se ptrund. Se acoper capul cu un
prosop i se ine faa circa 10 minute deasupra aburilor. Se respir alternativ, pe nas i pe
gur. Dup inhalaie, se recomand odihn (neaprat) i se interzice categoric contactul
cu aerul rece de afar.
Efectul: Cimbrul conine tymol, o substan activ antibacterian i decontractant, dup
cum au demonstrat studiile efectuate. Iar mueelul, cu efectul lui antiinflamator, calmeaz
mucoasele iritate.

Celulit
Pielea de portocal de pe coapse, fese i picioare nu reprezint un pericol i totui, este
o problem pentru femei, pentru c are un aspect dizgraios. Este vorba de o dereglare a
depunerilor de grsime, prezent aproape exclusiv la femei, deoarece structura esutului
lor conjunctiv este mai flasc.
Tratamentul: O lingur de ptrunjel se amestec cu o ceac de ap fierbinte, dup
care se strecoar. Se bea zilnic o ceac de ceai. Reeta nu le este recomandat femeilor
gravide i bolnavilor de rinichi.
Efectul: Fiind diuretic, ptrunjelul ajut la eliminarea reziduurilor.

Cistit
Frigul (de ex. picioarele reci) favorizeaz fixarea bacteriilor n vezica urinar. Este o
afeciune de care sufer mai ales femeile, al cror canal urinar este mai scurt, astfel c
bacteriile ajung mai uor la destinaie.
Tratamentul: Strbunica recomand sucul de merior (coacz de munte sau afin rou)
ori de coacze i salat de nsturel (Nasturtium officinalis). i multe lichide.
Efectul: Sucurile conin - n afara vitaminei C (imunostimulatoare) - i cantiti mari de
flavonoide antibiotice. Uleiul de mutar din nsturel are un efect antibacterian asemntor
cu cel al penicilinei. Lichidele bute n cantiti mari ajut la eliminarea direct a agenilor
patogeni.

Conjunctivit
Ochii sunt roii i iritai, lcrimeaz i ustur. Cauza: leziuni, iritaii, reacii alergice, bacterii
sau virusuri.
Tratamentul: Exist o plant special pentru vindecarea conjunctivitei i anume, silurul
(Euphrasia stricta). Se oprete 1/2 linguri de plant cu 1 ceac de ap clocotit i se
las s se ptrund 1-2 minute. Dup ce s-a rcit, se aplic o compres pe pleoapele
nchise i se ine 5-10 minute (de mai multe ori pe zi).
Efectul: Silurul conine - printre altele - aucubina, care are efect antiinflamator.

Diaree
Prin ea, organismul se protejeaz de substanele reziduale care trebuie eliminate. De
aceea, diareea de scurt durat este mai bine s nu fie tratat cu substane care constip,
ci pe ci naturale.
Tratamentul: Supa de zarzavat alcalin este un balsam pentru mucoas. Se taie
mrunt 2 cartofi i 1 morcov, se fierb 20 de minute ntr-un sfert de litru de ap, dup care
se sfarm i se sreaz puin (nu se adaug piper!).
78
Efectul: Cartofii i morcovii conin pectine, care extrag lichidul resturilor alimentare
existente n intestin.

Dureri de burt
Tratamentul: n cazul durerilor de burt (crampe), remediul cel mai bun este compresa
cald cu mueel: se toarn 1/2 l de ap clocotit peste 2 lingurie cu mueel, se las s
stea 10 minute, se nmoaie un prosop de in n infuzia fierbinte, se stoarce bine i se aplic
pe abdomen. Se acoper cu alt prosop mai gros sau cu o ptur i se las s acioneze
15 minute, ct timp compresa mai este cald. n paralel, se bea ceai de mueel.
Efectul: Cldura destinde i amelioreaz irigarea cu snge. Astfel, substanele nutritive i
oxigenul ajung mai uor n zona dureroas, activnd forele de autovindecare. Uleiurile
eterice ale ceaiului de mueel au efect antiinflamator.

Dureri de cap
Substana activ cea mai frecvent folosit mpotriva durerilor de cap este acidul
acetilsalicilic, pe
care-l conine, de pild, aspirina. Dar remedii au existat i nainte ca acest medicament s
fi fost descoperit.
Tratamentul: Se pune o linguri de scoar de rchit alb (Salix alba) ntr-un sfert de
litru de ap rece, se las s se nfierbnte pn aproape s dea n clocot, apoi s se
ptrund 5 minute, dup care se strecoar i se bea ceaiul. Sau se maseaz uor
tmplele i ceafa cu ulei de ment. Sau un ceai de hamei, ment i rozmarin (1 linguri
de amestec de plante la o ceac de ap); sau o pern umplut cu levnic, suntoare
i roini.
Efectul: Rchita alb conine salicina (un pre-acid acetilsalicilic), menta dilat vasele,
suntoarea stimuleaz producerea substanelor calmante.

Dureri de gt
Tratamentul: n loc de medicamente, femeile foloseau comprese reci cu brnz de
vaci. Se ia un ervet de in, se ntinde pe el un strat gros de brnz de vaci, se stropete
cu puin oet i se aplic pe gt cu stratul de brnz n jos. Se leag deasupra un fular i
se ine - de preferat - toat noaptea sau dac nu, cel puin pn ce se usuc brnza. n
paralel, se bea ceai de ptlagin, cu nghiituri mici.
Efectul: Brnza rcorete i dezumfl, iar ptlagina calmeaz mucoasa.
Durere de ale (lumbago)
Muchii inferiori ai spatelui se contract la ocuri, reflex care protejeaz coloana vertebral
de alte vtmri, dar care afecteaz, n acelai timp, irigarea sanguin producnd astfel
dureri puternice.
Tratamentul: Bunica recomand n acest caz baia fierbinte cu adaos de plante - 500 g
de flori de fn, macerate 30 de minute n ap rece, se strecoar i se toarn n apa din
cad.
Efectul: Cldura face bine la vasele sanguine (ngustate) din muchi, stimulnd, n plus,
irigarea cu snge.

Dureri de urechi
nsoesc adeseori rcelile i dac nu exist o inflamaie serioas a urechii medii (otita),
durerile pot fi alinate prin metode empirice.
Tratamentul: Ceapa este un remediu strvechi i garantat: se nfoar 1-2 cepe tiate
mrunt ntr-un ervet, se nclzesc puin deasupra aburilor, se pun pe urechi i se fixeaz
eventual cu o basma sau cu un bandaj. Se in circa o or. Aplicaii, de 2-3 ori pe zi.
Efectul: Ceapa calmeaz durerile i stopeaz infeciile.




79
Febr
Febra nu este o boal, ci mecanismul natural de aprare a organismului mpotriva
agenilor patogeni. La o temperatur de peste 38C, majoritatea bacteriilor i virusurilor nu
se mai nmulesc. De aceea febra nu trebuie neaprat combtut.
Tratamentul: Ceaiul de cimbru, de tei i de mueel susine ncercrile de aprare ale
organismului. i de asemenea, compresele (mpachetrile) reci pe gambe. Acestea sunt
remediile clasice pentru scderea febrei, fr a-i ngrdi ns efectul vindector. Pentru
comprese, se nmoaie un prosop n ap rece (la temperatura camerei), se stoarce uor, se
nfoar n jurul gambei i se ine 10 minute, nu mai mult. Se procedeaz la fel de 2-3 ori.
Efectul: Compresele cu ap rece reduc direct temperatura sngelui.

Guturaiul de fn
Odat cu apariia polenului, se instaleaz i rinita alergic: nasul ncepe s curg i
mncrimea devine de nesuportat. Persoanele care sufer de aceast afeciune produc
prea multe histamine pentru a se apra de polen: mucoasa este prea irigat cu snge, se
inflameaz i preseaz n nas ap din esuturi. Boala se manifest ca un guturai, iar
bronhiile se ngusteaz att de tare, nct pot aprea probleme respiratorii.
Tratamentul: Ca prim ajutor temporar - se trage ap rece pe o nar. i, ceea ce lumea
satului tia de pe-atunci: ardeiul, pinea integral prjit, castravetele, ridichile i pinea
de secar conin foarte mult magneziu - fiind recomandate n cura antirinit.
Efectul: Apa tras pe nas dezumfl mucoasa i elimin polenul, iar magneziul stopeaz
producerea histaminelor.

Herpes
Este un virus pe care-l avem cu toii n stare latent, dar care nu se manifest
ntotdeauna, el aprnd mai cu seama atunci cnd sistemul imunitar este slbit.
Tratamentul: Roinia i suntoarea fierte (infuzate) i aplicate direct pe zona afectat
sub form de comprese (sau chiar pliculee de ceai nmuiate n ap cldu). n caz de
recidiv: nfurai un cub de ghea ntr-o batist i apsai-l n locul unde simii
furnicturile, semn c herpesul va izbucni din nou.
Efectul: Remediile bunicii stopeaz inflamaiile i infeciile, iar plantele au o aciune
antiviral.

Hipertensiune arterial
n cazul unei predispoziii la tensiune arterial ridicat, inima i vasele sanguine sunt
solicitate mai mult i pot fi mai uor vtmate.
Tratamentul: Usturoiul cur cel mai bine vasele sanguine, dar numai n cantitate mare
(1-2 cei proaspei, zilnic).
Efectul: Usturoiul conine sulfide care reduc nivelul colesterolului.

Hipotensiune
La persoanele hipotensive, inima pompeaz sngele cu putere sczut. Pentru ntrirea
puterii de pompare, se recomand o reet a pastorului Kneipp.
Tratamentul: Turnai 3/4 l de vin alb tare peste 20 g frunze de rozmarin, lsai s stea 5
zile i bei apoi n mod regulat, cte un phrel, la prnz i seara. (Hipotensiunea este mai
puin grav dect hipertensiunea.)
Efectul: Rozmarinul regleaz puterea de pompare a inimii i la fel, o substan activ
(camphen) din vin.

nepturi de insecte
nepturile de nari nu sunt periculoase, umflturile disprnd, de obicei, de la sine. Mai
rele sunt cele de albine i de viespi, care pot produce inflamaii grave sau reacii alergice.
n cazul unor astfel de simptome, trebuie mers la doctor, dar altfel, ne putem vindeca
singuri.
80
Tratamentul: Mai nti se spal locul nepturii cu ap rece, dup care se aplic o
compres cu cuburi de ghea, pentru ca umfltura s nu se mai produc. i o ceap
tiat n dou reduce inflamaia i mncrimea.
Efectul: Apa rece mpiedic inflamaiile grave, iar sulfidele din ceap sunt antibiotice i
absorb apa din esut.

Lipsa de fier
Persoanele cu fier insuficient n snge obosesc repede, sunt mai iritabile, au unghiile
casante, prul pleotit i tenul palid i uscat. n mod normal, printr-o alimentaie corect,
se asimileaz o cantitate suficient de fier, dar dup eventuale hemoragii, n cazul unei
menstruaii abundente sau n timpul sarcinii, acest lucru nu mai este valabil.
Tratamentul: Ceaiul de urzic poate fi de mare folos n asemenea situaii: se oprete o
linguri cu frunze de urzic cu o ceac de ap fierbinte, se las s stea 5 minute, se
strecoar i se beau zilnic 3 cni cu ceai. Primvara, salata de prlue proaspete
stimuleaz hematopoieza (formarea sngelui) i n plus, este i foarte apetisant.
Efectul: Substanele amare din prlue (Bellisperenis) stimuleaz i metabolismul, n
afar de formarea sngelui.

Mahmureal
Dup o sear stropit din belug, urmeaz dureri de cap, stare de grea i ameeal,
pentru c alcoolul a agresat membrana celulelor.
Tratamentul: rncile tiau s-i trezeasc soii. Ele puneau pe mas, la micul dejun,
scrumbie marinat, zeam de varz acr sau zer.
Efectul: Magneziul din alimente stabilizeaz membrana celulei.

Neurodermit
Este o boal ereditar, cu o component psihic puternic, care nu poate fi vindecat
definitiv, starea putnd fi ns ameliorat printr-o ngrijire atent a pielii, fr a-i afecta
pelicula protectoare.
Tratamentul: Refacerea grsimii se poate obine cu ajutorul bilor cu adaos de ulei (de
soia, de pild). Bile se pot face zilnic: se toarn circa 10 ml de ulei n ap cald (37-
38C), se st 10 minute n cad, dup care se maseaz uor pelicula uleioas n piele.
mpotriva mncrimilor se fac splturi cu oet de mere: se amestec o parte de oet cu 2
pri de ap i se tamponeaz zona afectat cu o bucic de vat umezit.
Efectul: Grsimile i uleiurile refac supleea pielii i calmeaz mncrimea. Oetul de
mere stabilizeaz stratul acid protector al pielii.

Ochi obosii
La televizor, la volan sau n faa computerului, ochii sunt suprasolicitai i la un moment
dat capoteaz: ustur, imaginile nu mai sunt foarte clare, apar durerile de cap. Prin
suprasolicitare, producerea lichidului lacrimal scade, pleoapele acoper mai rar ochii, iar
acetia se irit.
Tratamentul: Silurul este o binecuvntare pentru ochi. Sub form de ceai cald i
comprese reci. Ceaiul: se oprete o linguri de silur cu o ceac cu ap fierbinte, se
infuzeaz 2 minute, se strecoar i se bea. Compresele : n ceaiul rcit se nmoaie o
bucic de vat i se aplic pe pleoapele nchise.
Efectul: Substanele din silur calmeaz ochii iritai.

Picioare i mini reci
Minile i picioarele reci pot fi i o urmare a strii de team i de ncordare, dar de cele
mai multe ori, reacia este provocat de irigarea deficitar cu snge cauzat de
sedentarism, de hipotensiune sau de circulaie proast.
Tratamentul: Du rece la picioare, dup metoda Kneipp. Se poart un jet de ap de la
glezn spre coaps, pe faa i pe dosul piciorului, de trei ori.
81
Efectul: Cura Kneipp ntrete vasele de snge, care reacioneaz mai flexibil la stimulii
reci i calzi.

Rceal
Tratamentul: n funcie de centrul de greutate, afeciunea poate fi tratat cu o serie
ntreag de remedii la ndemn. De exemplu, pentru durerile de gt - ceai de salvie,
pentru guturai - ap srat tras pe nas, pentru tuse - ceai de ceap (se fierbe o
jumtate de ceap tiat mrunt ntr-un sfert de litru de ap i se ndulcete cu puin
miere). Pentru cile respiratorii inflamate, se recomand baia fierbinte cu flori de fn.
Florile de tei i ceaiul de soc provoac i ele transpiraia i ntresc sistemul imunitar. Iat
un ceai pentru rceal: se amestec 20 g de mcee, 14 g flori de soc, 14 g mueel, 14 g
flori de tei, 11 g frunze de mur, 10 g scoar de salvie i 5 g flori de hibisc (zmoi). Se
face o infuzie din 2 linguri de plante i 1/4 l de ap i se las s se ptrund 10 minute.
Efectul: Toate plantele sunt calmante, expectorante i imuno-stimulatoare. Salvia, de
pild, este planta cu efectul antiinflamator cel mai puternic, iar apa srat este remediul
cel mai sigur pentru nasul nfundat.

Rgueal
Tratamentul: Cnd vocea cedeaz, remediul cel mai eficient este gargara cu ceai de
salvie sau de ptlagin. Se dau n clocot 2 lingurie de plant cu 1/4 l de ap, se las s
se ptrund 10 minute i se face gargar de cteva ori pe zi. i nc ceva: tcerea e de
aur (ajut la refacerea coardelor vocale agresate).
Efectul: Ambele plante stopeaz inflamaia i sporesc rezistena coardelor vocale la
agenii patogeni.

Riduri
Ridurile nu sunt o boal, ci o urmare fireasc a naintrii n vrst. Cu toate acestea, ele
dau mari bti de cap, mai cu seam femeilor. Din pcate, nu exist nici un remediu
miraculos care s transforme peste noapte pielea ridat ntr-una neted, ca de bebelu.
Se poate face totui ceva pentru ncetinirea - pe ct posibil - a procesului de mbtrnire a
pielii. Tratamentul: O masc cu ingrediente din propria cmar - se amestec 1
glbenu cu 2 linguri de ulei din germeni de gru i cu un bob de drojdie i se ntinde ntr-
un strat subire pe fa i pe gt. Se las s acioneze 30 de minute, dup care se cltete
faa cu mult ap.
Efectul: Lecitina din glbenu netezete i ntinde pielea, iar vitaminele din drojdie o
protejeaz de efectele duntoare ale mediului nconjurtor.

Sciatic
n decursul anilor, discurile dintre vertebre i pierd din elasticitate. Urmarea: deplasarea
acestora, strivirea i inflamarea nervului sciatic.
Tratamentul: Pentru c buiota de ap este prea mic pentru suprafaa afectat, se
ruleaz un prosop, se ud cu ap fierbinte i se aplic imediat pe zona dureroas. Se
ine pn cnd ncepe s se rceasc.
Efectul: Prosopul fierbinte decontracteaz, relaxeaz i accelereaz eliminarea
produselor de metabolism care produc durere.

Stri depresive
Tratamentul: Paracelsus recomanda nc din secolul al XVI-lea suntoarea mpotriva
fricii i a viselor urte. Astzi, confirmarea eficienei acestei plante aparine oamenilor de
tiin: cnd starea sufleteasc este la pmnt, suntoarea intervine, restabilind echilibrul
hormonal. i n Ardeal, tristeea se alung cu pojarni. Se ia de 2-3 ori pe zi, cte o
ceac cu ceai de suntoare i una chiar nainte de culcare.
Efectul: Suntoarea blocheaz receptorii din creier responsabili pentru strile depresive.
i se pare c mpiedic descompunerea serotoninei, hormonul fericirii.

82
Urcior
La nceput, se simte o durere ca i cnd sub pleoap s-ar afla un bob de nisip. Ulterior,
urciorul colecteaz puroi i dup cteva zile se golete de la sine.
Tratamentul: Pentru ca procesul s decurg mai repede, se pot aplica comprese cu
semine de in. Se amestec 2 linguri de semine mcinate cu 2 ceti cu ap clocotit i se
las puin s se umfle. Se nmoaie un tifon sau o bucic de vat i se ine 20 de minute
pe pleoapa inflamat. Durerile pot fi alinate cu terci de cartofi: se zdrobete cu furculia un
cartof fiert, curat de coaj i se amestec cu 1 glbenu i puin lapte fierbinte, pn se
obine un terci, care se ntinde apoi pe un tifon sau o pnz i se ine 20 de minute pe
ochi. Se repet de 2-3 ori pe zi.
Efectul: Cartofii sunt antiinflamatori, iar seminele de in accelereaz - prin uleiul pe care-l
conin - coacerea urciorului.

Varice
n zilele noastre, varicele sunt considerate o boal popular. Apar atunci cnd suntem
predispui ereditar, cnd mbtrnim, cnd stm mult n picioare, cnd pereii vaselor sunt
prea subiri i cnd fibrina - substana care fluidizeaz sngele - nu se mai descompune n
suficient msur. Varicele pot fi operate, dar putem aciona i noi, ntrind pereii venelor.
Tratamentul: n afar de micare (inclusiv simpla ridicare pe vrfuri), eficiente sunt astzi
extractele de castan slbatic, care se gsesc gata preparate n farmacii. n trecut, se
fceau: mpachetri reci cu oet de mere i tinctur de arnic (n proporie de 1:9 i subiat
cu ap) sau cu sare de mare (1 lingur dizolvat n 1/4 l ap). i atenie la alimentaie:
vitamina C ntrete pereii venelor, ceapa, usturoiul i piperul reduc producia de fibrin.
Efectul: mpachetrile desfac blocajele, stimuleaz irigarea sanguin, stabilizeaz
circulaia, iar castanul slbatic etaneaz pereii venelor.

Vrsturi
Cnd simim c ni se strnge stomacul, n-avem ce face i vomm. Este ca un reflex de
autoaprare al organismului, prin care se separ substanele nocive. De aceea este bine
s nu reprimm senzaia de grea.
Tratamentul: Pentru ca stomacul agresat s se poat reface, ar trebui s apelm la
remediul clasic: ceai de ment i pesmei sau biscuii uscai. Sau o sup mucilaginoas de
ovz: se pun 20 g de fulgi de ovz n ap fierbinte i se las s dea n clocot.
Efectul: Ceaiul de ment este un tampon pentru acidul gastric excedentar, iar pesmeii,
care conin hidrai de carbon, alimenteaz organismul cu energie, fr s-l mpovreze.

Vnti
Loviturile sunt nu numai dureroase, ci ele sunt nsoite adeseori de apariia unor pete
albastre: vntile.
Tratamentul: Se pune o linguri de acetat de aluminiu sub form de argil ntr-un pahar
cu ap, se amestec i se nmoaie o bucic de vat, care se aplic pe zona dureroas.
Alternativ: alifie sau gel de arnic.
Efectul: Argila reduce umfltura, iar arnica conine uleiuri eterice care blocheaz formarea
n organism a substanelor care provoac dureri i inflamaii.

LAVANDA

Spaima moliilor, mbttoarea floare de levnic este totodat un remediu de
sntate, prea puin cunoscut.
Sfritul de var i nceputul de toamn este o perioad privilegiat pentru plantele
aromatice, care acum sunt n plin maturitate parfumnd cu miresme ntreg vzduhul. Ce
sunt plantele aromatice? Sunt specii care conin o categorie cu totul special de
substane, aa-numitele uleiuri aromatice (numite i volatile sau eterice) care au, pe lng
calitatea lor de odorizant extrem de puternic, virtui terapeutice cu totul speciale. Multe din
uleiurile volatile sunt mai puternice dect antibioticele n combaterea infeciilor de tot felul,
83
mai eficiente dect remediile de sintez n reglarea activitii nervoase i hormonale, fiind
pe bun dreptate considerate adevrate medicamente ale viitorului.
Lavanda este prin excelen o plant european, originar din zona Alpilor, unde crete
spontan, pe pajiti ntinse de la poalele munilor i pn la altitudini de 1700 de metri,
mblsmnd aerul cu un miros de neconfundat. Rspndirea acestei plante n ntreaga
Europ s-a fcut cu sute de ani n urm, cnd a ptruns, prin Marea Britanie, pn n
zonele ndeprtate ale Rusiei orientale. Mai mult, aceast iarb aromat a intrat rapid n
medicina popular a tuturor popoarelor europene, fiind adoptat i ndrgit imediat pentru
virtuile sale terapeutice, despre care vom vorbi pe larg n continuare.

Cum arat i unde gsim lavanda
Lavanda (Lavandula angustifolia) este un subarbust cu o nlime de pn la cincizeci de
centimetri, cu tulpini subiri i lemnoase, frunze mici, de un verde-cenuiu i flori liliachii-
roietice. ntreaga parte aerian nflorit degaj o mireasm puternic datorit uleiurilor
volatile secretate din abunden. La noi, ea este o plant de cultur, cerinele ei fa de
clim (n special fa de cldur) mpiedicnd-o s creasc spontan. O gsim cultivat n
zona de deal i de es, n locuri unde temperaturile, mai ales pe timpul verii, sunt mai
ridicate. Din pcate, la noi n ar, n ultimii zece ani, suprafeele pe care este cultivat
lavanda s-au restrns tot mai mult, zeci i sute de hectare de soiuri ameliorate de lavand
fiind distruse sau lsate n prsire. Din acest motiv, o vei gsi destul de greu n
magazinele naturiste i la preuri ceva mai mari dect cele obinuite. ns, vei vedea,
eforturile pentru a o achiziiona merit din plin, pentru c subtilele sale efecte vindectoare
sunt unice printre plantele de la noi.

Reete pe baz de lavand

Pulberea de lavand
Planta se macin fin cu rnia electric de cafea sau n piu, dup care se pune ntr-un
borcan de sticl nchis ermetic, care se pstreaz la ntuneric i rcoare. Se ia o linguri
de pulbere de 3-4 ori pe zi. Planta se ine sub limb vreme de 10-15 minute, dup care se
nghite cu ap. n ciuda parfumului su dulce, vei remarca faptul c are un gust
surprinztor de amar, motiv pentru care adesea este preferat tinctura.

Tinctura de lavand
Se obine prin mcinarea prilor aeriene uscate, cu rnia electric de cafea, dup care
pulberea obinut se pune ntr-un borcan care va fi umplut pn la o treime, restul fiind
completat cu alcool de 70 de grade. Dup adugarea alcoolului peste pulberea de plant,
borcanul se nchide ermetic i se las la macerat vreme de 14 zile, agitnd din cnd n
cnd coninutul pentru o mai bun solubilizare a principiilor active. Dup trecerea
intervalului de timp necesar macerrii, preparatul se filtreaz prin tifon, iar tinctura obinut
se pstreaz n sticlue mici i nchise la culoare. Se administreaz pe stomacul gol, de
trei-patru ori pe zi, cte o linguri dizolvat n jumtate de pahar de ap.

Uleiul volatil de lavand
Este preparatul cel mai puternic din lavand, ce nu poate fi ns obinut casnic, ci numai
prin procedee industriale (de obicei prin distilare cu aburi). l gsim n magazinele i
farmaciile naturiste de la noi. Intern: se iau amestecate cu miere sau pe o bucic de
zahr 2-3 picturi de trei ori pe zi. Extern: uleiul se folosete amestecat n unguente,
adugat la apa de baie, pentru aromatizarea aerului ncperilor.

Atenie: nainte de a folosi un ulei volatil pentru uz intern, citii cu atenie eticheta i
prospectul. Exist i uleiuri volatile numai pentru uz extern, care sunt semisintetice i
foarte duntoare organismului, administrate intern. n cazul n care n timpul tratamentului
apar simptome cum ar fi ameeala, durerea de cap, greaa, usturimea la urinare, se
ntrerupe administrarea.
84
Oetul aromatic de lavand
ntr-o sticl cu gtul larg se pun 10 linguri de lavand mrunit, peste care se adaug
jumtate de litru de oet de mere. Se las s se macereze vreme de 10 zile la temperatura
camerei, dup care se filtreaz. Se folosete pentru fricionri i comprese.

Uleiul gras de lavand
La jumtate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adaug 5 linguri de lavand
uscat i mrunit. Se pune ntr-un borcan nchis ermetic i se las s se macereze la
soare sau n apropierea unei surse de cldur vreme de 5 zile, dup care se filtreaz.
Uleiul, uor aromatizat, obinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavand vreme
de nc 5 zile, dup care se filtreaz .a.m.d., pn cnd capt un miros foarte puternic
de lavand. Se folosete pentru masaje i fricionri.

Baia cu lavand
Dou mini de lavand se las la macerat n 2 litri de ap, vreme de 8-10 ore (de
dimineaa pn seara), dup care se filtreaz. Planta rmas dup filtrare se oprete cu
nc 2 litri de ap clocotit, dup care se acoper, se las s se rceasc i se filtreaz. n
final, se combin cele dou extracte, preparatul obinut fiind adugat n ap din cada de
baie.

UTILIZRI INTERNE ALE LAVANDEI

Dischinezie biliar, balonare la bolnavii de bil, crize biliare nsoite de dureri de cap
- Se ia lavanda sub form de pulbere, administrat pe stomacul gol, cte o linguri de
patru ori pe zi. Datorit principiilor sale active amare, lavanda mrete secreia de bil i
ajut la evacuarea ei, calmnd durerile abdominale i activnd digestia.

Depresie, anxietate - n cazurile uoare se ia lavand sub form de tinctur - 1 linguri
dizolvat n jumtate de pahar de ap, de 3-4 ori pe zi, n cure de lung durat (3 luni
minimum). Uleiul volatil de lavand se administreaz n depresiile i crizele de anxietate
severe: dou picturi de ulei volatil amestecate cu puin miere se iau de trei ori pe zi, pe
stomacul gol. Studiile fcute pn n prezent au artat c exist o anumit selectivitate a
pacienilor tratai cu aceast plant, unii neavnd o reacie special la uleiul volatil, n timp
ce la alii s-a observat o ameliorare clar a strii luntrice, ameliorare tradus prin
reducerea sensibilitii psihice, estomparea fricilor i angoaselor, reapariia dorinei de
via.

Aritmie cardiac, adjuvant n ischemia cardiac aprut pe fond de stres - Lavanda
este prin excelen o plant antistres, motiv pentru care, administrat n cure de lung
durat amelioreaz i gradat conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. n
problemele cardiace s-a observat o aciune deosebit de favorabil a tincturii de lavand,
care acioneaz direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaz de trei-patru
ori pe zi cte o linguri de tinctur, diluat n jumtate de pahar de ap.

Viermi intestinali, infecii cu protozoarul Giardia lamblia - Se combin n proporii
egale tinctur de lavand, de pelin i de cimbru (toate tincturile se prepar la fel ca cea de
lavand). Se ia din aceast combinaie de tincturi cte o linguri diluat n puin ap, de
patru ori pe zi, nainte de mas. O cur dureaz minimum dou sptmni. Acest
tratament este eficient, att singur, ct i n combinaie cu remediile alopate, a cror
eficien o mrete.

Oboseal, iritabilitate psihic, insomnie - Cele mai bune rezultate se obin fcnd bi
cu lavand, cu jumtate de or nainte de culcare. Suplimentar, este bine s punei sub
pern un mic scule (ceva mai plat) cu lavand. Somnul va fi mai odihnitor i mai lin, iar
85
peste zi vei remarca o mult mai bun rezisten psihic i stpnire de sine. Intern, se ia
tinctur de lavand: o linguri de trei ori pe zi.

Dureri de cap, migren, ameeal - Ca remediu de urgen se iau 1-2 picturi de ulei
volatil de lavand cu puin miere. Ca tratament pe termen lung se recomand pulberea
de lavand: o linguri de patru ori pe zi, administrat pe stomacul gol.

Reumatism - Se face un ceai din o parte flori de soc i dou pri lavand, o linguri din
acest amestec fiind oprit cu o can de ap, dup care se las s se rceasc puin i se
filtreaz. Se beau pe zi 2-3 cni din acest ceai, ct mai cald (pentru ca efectul sudorific i
depurativ s fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cur de 10 zile
cu acest ceai are efecte antireumatice excepionale.

Tuse convulsiv, grip, bronit - 2 picturi de ulei volatil se amestec cu o lingur de
miere i se administreaz cte puin din acest amestec, care nu va fi nghiit direct, ci va fi
lsat s alunece pe gt pentru a-i exercita din plin efectele antiinfecioase i calmante. Se
iau maximum 6 picturi de ulei de lavand pe zi la aduli i dou picturi pe zi la copii.

FOLOSIREA EXTERN A LAVANDEI

Adjuvant n pneumonie i bronit cronic - La 4 linguri de lavand proaspt mcinat
se adaug ap, amestecnd progresiv, pn cnd se formeaz o past, care se nvelete
n tifon i se aplic pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticl cu ap fierbinte i se
acoper cu o ptur, ca s pstreze cldura. Cataplasma se ine minimum o jumtate de
or.

Contra pduchilor i a altor insecte parazite - 3-4 picturi de ulei volatil de lavand se
amestec cu o linguri de oet i se aplic pe pr (sau pe zona afectat), dup care capul
se acoper vreme de cteva ore, pentru a se form un mediu de vapori de ulei volatil care
vor elimina insectele. Se aplic tratamentul 7-10 zile la rnd.

Pentru creterea prului - Se face un masaj la rdcina prului cu oet de lavand
obinut prin macerare dup metoda de mai sus.

ntreinerea pielii uscate - Imediat dup baie se aplic uleiul gras de lavand (obinut prin
macerarea plantei n ulei de floarea-soarelui, dup metoda de mai sus) pe toat pielea,
fcndu-se n acelai timp un masaj uor.

Eczeme uscate, tumefacii produse de loviri - Se aplic uleiul gras de lavand pe zona
afectat de 3-4 ori pe zi.

Cteva utilizri casnice ale lavandei

Condiment de lavand - amestecai n cimbrul cu care condimentai mncrurile puin
lavand (ntr-o proporie aproximativ de 1:5). Mncrurile vor cpta o arom deopotriv
delicioas i rafinat, fiind, n plus i mai uor digerabile. n zona sudic a Alpilor, cimbrul
amestecat cu lavand se d mnccioilor pentru a le regla apetitul i a-i ajuta astfel s
scad spontan n greutate.

Pentru a scpa de molii - se pun n dulap sculei cu inflorescene de lavand uscat.
Zilnic, coninutul sculeilor se freac n palme pentru ca astfel s se degaje ct mai mult
ulei volatil, care alung insectele.

86
Furnicile, puricii i gndacii fug de mirosul de lavand. Pentru a scpa de musafirii
nepoftii, stropii de dou ori pe zi locurile n care acetia se ascund sau traseele pe care
vin, cu o soluie format din 6 linguri de ap i 10 picturi de ulei volatil de lavand.

Pentru a scpa de mirosurile neplcute din cas - punei ntr-o can de ap 10 picturi
de ulei volatil de lavand i 10 picturi de ulei volatil de ment. tergei cu aceast soluie
pereii, podelele, toate zonele care degaj mirosuri neplcute. Evitai suprafeele lcuite,
pentru c uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil i stric lacul.

METODE DE PURIFICARE A ORGANISMULUI i cteva leacuri de sezon

Toi adepii i practicanii medicinii alternative tiu c nici o boal nu poate fi vindecat fr
o puternic i corect curire prealabil a organismului. Mijloacele aflate la ndemn
sunt diverse i eficiente, indiferent dac apelm la purificarea prin dieta alimentar
(regimul Oshawa, regimul Yang, cura de sucuri de legume i fructe), metodele ayurvedice,
cura cu argil sau postul de sntate. ntre toate acestea, plantele joac i ele un rol
important, iar rostul acestui articol le privete n mod special. ntruct vine iarna i
organismul nostru va fi solicitat peste medie s lupte mpotriva gripelor i a altor infecii
virale, consider c o curire a principalelor noastre organe va uura sarcina greu
ncercatului sistem imunitar. Reetele pe care vi le prezint provin dintr-o ndelungat
experien de practicare a terapiilor naturiste i sper s le fie tuturor de folos.

Curarea i purificarea rinichilor
Se iau 6 crengue de mure de 50-60 cm fiecare. Se taie mrunt ca ceapa i se pun la fiert
ntr-o crati de 6 l plin cu ap de izvor sau filtrat. Se fierbe 2-3 ore fr capac, la foc
ncet, pn cnd rmne jumtate (3 l). n dou zile se bea toat cantitatea, fracionat, n
pri egale, n decursul primei i celei de-a doua zi. Timp de o sptmn se recomand
alimentaie vegetarian, fr carne (trei zile nainte i trei zile dup tratament). n timpul
tratamentului, chiar i dup, se poate verifica urina, n care vom observa (dac e cazul)
nisipul i chiar i calculi de mici dimensiuni.

Purificarea sngelui
Avem nevoie de 100 g rostopasc i 300 g miere. Se pune rostopasca ntr-o crati
smluit, se toarn peste ea 1 l de ap clocotit i se las la macerat 12 ore. Lichidul
obinut se strecoar, se dizolv mierea n el, iar siropul rezultat se pune ntr-o sticl n
frigider. n fiecare zi se toarn din acea sticl ntr-una mai mic 150 g compoziie, din care
se ia cte o lingur, de ase ori pe zi, din or n or, de preferat de dimineaa pn la
prnz. Se procedeaz astfel pn la terminarea ntregului coninut din sticla de la frigider.
Tratamentul cu rostopasc se face o dat pe an.

Purificarea articulaiilor
Se pun 10 foi de dafin n 500 ml ap i se fierb la foc ncet, timp de 15 minute. Lichidul,
mpreun cu frunzele, se toarn ntr-un termos, unde se las dou ore, dup care se
mparte n trei porii egale, pe trei zile. O porie se consum de-a lungul a 12 ore, altfel se
poate provoca hemoragie intern. Peste o sptmn se poate repeta procedura timp de
dou zile. n zilele de tratament se respect dieta vegetarian. Purificarea articulaiilor n
primul an se face o dat pe trimestru, dup care o singur dat pe an i doar dup
purgarea, curarea intestinului prin clisme. Acest decoct de foi de dafin poate normaliza i
nivelul glicemiei, cnd nu este prea mare. n acest caz, se va lua pe parcursul a dou
sptmni cte o lingur, cu 20 de minute naintea meselor principale.

Purificarea ficatului
Medicina popular propune purificarea ficatului dup ce s-a fcut eliberarea i
purgarea intestinului prin clisme. n caz contrar, apare pericolul unei intoxicri a sngelui,
din cauza absorbirii reziduurilor stagnate din intestin n timpul curirii ficatului. Pregtirea
87
ficatului pentru purificare se face printr-un regim alimentar care s conin legume, fructe,
semine, de preferat crude, netratate termic i purgarea intestinului zilnic, timp de o
sptmn, dup care timp de trei zile nu se bea dect suc de mere proaspt, n orice
cantitate, dup ce n prealabil s-a recurs la o clism (pe nemncate). A treia zi, consumul
de suc de mere se ncheie la ora 19. Conform bioritmului, n acest timp ficatul se
relaxeaz i se poate debarasa de calculi de bilirubin, de colesterol etc. Pn la ora 19,
ne pregtim 200 g de ulei de msline nclzit uor i 200 g suc de lmie proaspt stors,
de asemenea nclzit uor. La ora 19-20 ne culcm n pat cu o pern electric pus n
regiunea ficatului (o sticl cu ap nclzit sau chiar o crmid mai mic nclzit pe
sob), acestea se in 2-3 ore. Se consum din 15 n 15 minute 3 linguri de ulei i imediat 3
linguri de zeam de lmie, pn se consum cele 200 + 200 g. Dup procedeu, putem
adormi linitii. Spre diminea, cnd va veni impulsul de defecare, se vor elimina calculi
de bilirubin de culoare verde, care vor avea consistena lutului sau a plastilinei, dopuri
cilindrice de colesterol, fiere neagr cu miros urt. Dup aceasta se face o clism uoar
i se poate lua un mic dejun compus din fructe de acelai fel (3-4 mere, portocale sau
pere). Ziua se bea ceai diuretic, iar de-abia seara se poate mnca puin orez, gri sau
arpaca, i acestea fierte numai n ap. Cu o or nainte de mas se mnnc un fruct
copt (mr, grapefruit etc.). Procedeul trebuie continuat cu o sptmn de alimentaie
vegetarian (fr carne).

JALA-NETI, o tehnic de purificare nazal cu ajutorul apei srate
Tehnicile yoghine de purificare dein un potenial binefctor enorm. Acesta poate fi
descoperit doar dac avem ndrzneala de a trece de la citirea informaiilor despre
acestea la etapa n care cutm i apoi primim o nvtur direct. Ca orice alte tehnici
YOGA, nici acestea nu se nva fr asistena unui instructor de specialitate. Urmtoarea
etap necesar este practica personal zilnic.
Chiar dac la prima vedere unele dintre aceste tehnici par dificile sau neplcute,
prin practic ne vom convinge de simplitatea i eficiena lor. Adoptarea lor n viaa de zi cu
este la fel de util ca splatul pe dini sau pe mini i nu necesit efort.
JALA-NETI este indicat, n tratatele clasice YOGA i AYURVEDA, n special
pentru purificarea zonei capului. Ea faciliteaz absorbia PRANA-ei la nivelul nasului i
elimin bolile legate de KAPHA i VATA DOSHA. NETI este o practic binefctoare
pentru ochi, urechi, nas, gt, plmni, precum i pentru procesul gndirii. Aceast tehnic
are ca efect purificarea i activarea gradat a lui AJNA CHAKRA.
Modalitatea de execuie
Exist cel puin apte metode diferite de realizare a acestei tehnici: JALA-NETI (trei
variante diferite, care folosesc toate ap srat), DUGDHA-NETI (cu lapte), GHRITA-NETI
(cu ghee), SWAMOOTRA-NETI (cu urina proprie), SUTRA-NETI (cu o panglic).
Vom descrie n continuare prima variant de JALA-NETI, care folosete un vas
special pentru realizarea exerciiului :
a) Se umple cu ap cald i srat (la temperatura i salinitatea sngelui o linguri de
sare la jumtate de litru de ap aceasta numindu-se soluie izotonic) o can special
pentru NETI.
b) Captul sub form de plnie al cnii se introduce cu grij n nara dreapt, fr s
blocm canalul nazal. Din acest moment gura se ine deschis pentru a putea respira pe
gur. Urmrii s nu strnutai, s nu nghiii, s nu rdei, s nu vorbii i s nu avei nici
un fel de micri ale aerului prin nas, n timp ce apa se scurge prin el.
88
c) Capul se nclin lateral, cu nara stnga dedesubt, astfel nct apa s se poat scurge
prin ea. Aceasta se petrece dup cteva secunde. O lsm s curg astfel timp de 30 de
secunde apoi ne ridicm capul la vertical.
d) nainte de a schimba nrile, suflai-v puin nasul ca s ias eventualele resturi de ap.
e) Se repet punctele b) i c) cu singura diferen c acum apa este introdus prin nara
stng i va iei prin nara dreapt. Dup aceasta v ridicai din nou capul la vertical i v
suflai uor nasul.
f) Dac mai simii canalul nazal blocat de mucus, reluai procesul chiar de cteva ori, dac
este necesar, pn cnd nasul este curat. Dac dup cteva ncercri nu reuii ar fi
indicat s v prezentai la un consult medical pentru a detecta eventualele obturri ale
tractului nazal.
O etap extrem de important este uscarea nasului dup tehnic. Aceasta nu trebuie
neglijat niciodat, mai ales de ctre cei cu presiune mai ridicat a sngelui. Se realizeaz
n modul urmtor :
a) Mai nti v aplecai n fa lsnd capul s atrne cu nasul ndreptat ctre podea.
Presai uor nasul ntre degetele de la mn, apoi, lsndu-l liber, inspirai uor de 10 ori
pe gur expirnd pe nas. Cteva picturi de ap mai pot cdea astfel.
b) V ridicai si realizai cteva expiraii rapide dup cum urmeaz: de 10 ori pe ambele
nri n acelai timp, de 10 ori pe nara stng (cea dreapt fiind acoperit cu un deget), de
10 ori pe nara dreapt (cea stng fiind acoperit cu un deget), n final din nou de 10 ori
pe ambele nri simultan.
Aceste etape ar trebui s curee i s usuce nasul. Dac simii c a mai rmas ap
acolo, repetai ntregul proces pn la reuit, pentru c altfel se pot manifesta simptome
de rceal timp de cteva ore dup aceea, ori se pot produce infecii pornind de la apa
impur rmas n sinusuri ori n trompele lui Eustachio.
Odat nvat, metoda poate fi realizat n aproximativ trei minute i poate fi
introdus n rutina zilnic a igienei corporale. Majoritatea celor care o practic sunt plcut
surprini de simplitatea acestei tehnici i de eficiena ei n meninerea sntii.
Eventuale dificulti
- Apa poate s intre n gt dac unghiul de nclinare a capului este incorect, dac respirm
pe nas n timp ce apa se scurge pe acolo ori dac nara este nfundat.
- Poate aprea o senzaie neplcut n nas dac apa este prea puin srat ori prea cald,
dac nc nu ne-am obinuit cu tehnica ori dac apa i cana nu sunt curate.
- Apa poate fi stopat n curgerea ei de blocaje n interiorul nasului, contractarea
involuntar a nasului (trebuie lsat relaxat), o cantitate de mucus care-l blocheaz
temporar i care va disprea dup cteva ncercri, apa prea rece care l poate face s se
nchid, un blocaj permanent care poate fi rezolvat cu ajutorul medicului.
- Pot aprea rni uoare n interiorul nasului la cei cu tensiunea ridicat ori la cei cu
mucoasa nazal foarte sensibil. n aceste situaii practica trebuie ntrerupt pn la
primirea unor sfaturi de specialitate.
89
n anumite variante ale tehnicii se poate folosi, n loc de ap cu sare, ap
hipertonic bogat n compui ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului sau ap
cu extracte de plante.
Efectele tehnicii JALA-NETI:
ndeprteaz din nas tot mucusul plin de impuriti, aducnd o stare de uurare
imediat;
ajut la drenarea sinusurilor; ca urmare sunt reprogramate mecanismele naturale
de aprare a corpului n caz de febr, alergii, sinuzit i alte dereglri ale tractului
respirator ca durere de gt, tuse, nas nfundat, inflamaii ale amigdalelor i polipi;
este binefctoare n cazul astmului i al bronitei reducnd tendina de a respira
pe gur atunci cnd nasul este nfundat;
are un efect rcoritor i linititor asupra creierului prin reducerea cldurii excesive,
ameliornd durerile de cap i migrenele. Este benefic n cazuri de epilepsie,
tulburri psiho-emoionale, isterie, depresie i, n general, n cazuri de tensiuni
mentale;
NETI este de mare ajutor n problemele asociate cu ochii: ajut la curarea
canalelor lacrimare, mbuntete vederea, face ochii strlucitori i frumoi;
poate ajuta n cazul unor afeciuni ale urechii, ca de exemplu infecii ale urechii
mijlocii, urechi nfundate, tinitus (iuit n urechi);
NETI mbuntete sensibilitatea nervilor olfactivi, ajutnd la refacerea simului
mirosului, de aceasta beneficiind i simul gustului i procesul digestiei;
are efecte subtile asupra glandelor pineal i pituitar, care controleaz sistemul
hormonal, efectul fiind armonizarea comportamentului emoional;
NETI influeneaz centrul secret de for AJNA CHAKRA, ajutnd astfel la
atingerea unor stri deosebite n meditaiile yoghine;
ajut la stimularea unei mai bune puteri de vizualizare i concentrare; duce la o
stare de luminozitate i claritate a minii;
NETI este un remediu excelent pentru cei care ncearc s se lase de fumat,
reducnd tendina de a respira pe gur; de asemenea resensibilizeaz nasul n
cazul polurii prin ingerare de fum, deprogramnd astfel creierul de la dependena
fizic i fiziologic.
Recomandri
1. Apa trebuie s fie ntotdeauna cldu, niciodat rece sau fierbinte.
2. Folosii sare neiodat i fr aditivi.
3. Utilizai un recipient special pentru NETI: o can cu o prelungire sub form de
plnie. n absena acestuia poate fi folosit i o sering simpl (fr ac !)
4. n anotimpul rece este contraindicat s se ias afar n aer rece imediat dup ce s-
a realizat NETI. Aplecarea n fa este obligatorie, pentru ca apa rmas s ias n
totalitate.
5. Dac auzii de recomandri ferme ale unor companii farmaceutice mpotriva acestei
tehnici, gndii-v c adevratul motiv este c n timp ce medicamentele cost bani,
aceast tehnic simpl este gratuit.






90

SHANK PRAKSHALANA procedeu de purificare a intestinului gros

In conceptia yogina, una dintre cheile sanatatii se gaseste in intestin.
Organismul fizic se intoxica in mod sistematic si fara intrerupere pe intreaga durata a vietii.
Una dintre cauzele principale ale imbatranirii premature si ale senilitatii este acumularea
de toxine in organism prin autointoxicare. Orice celula in viata produce toxine. Exista insa
o sursa de autointoxicare extrem de periculoasa, fiind alcatuita din otravurile care se
filtreaza prin peretele intestinal pentru a imbacsi intregul organism. Chiar si aceia care nu
sunt constipati, sau cel putin cred ca nu sunt, au totusi o
sursa permanenta de autointoxicare in intestinul gros.
Evacuarea, chiar cotidiana, a intestinului nu
exclude faptul ca mucoasa poate fi acoperita cu o coaja
de sedimente, ele incrustandu-se acolo, putin cate putin,
si nefiind NICIODATA eliminate. Aici, ele provoaca
fermentatii putrede ale caror toxine se imprastie in
intregul organism. Iritatia permanenta a mucoasei
intestinale se afla la originea a numeroase forme de
cancer. Cazurile de cancer ale intestinului bat toate
recordurile in comparatie cu alte organe ale corpului.
Este evident ca majoritatea cazurilor de cancer apar in
locurile cele mai predispuse incrustarii cu sedimente a
mucoasei intestinului gros. Schema intestinului gros,
reprodusa aici este revelatoare in aceasta directie.
Aceasta boala nu este insa singurul rau de temut pentru persoanele cu colonul
acoperit cu o coaja de materii fecale neeliminate.
Bolile direct imputabile autointoxicatiei : ciroza, reumatism, dizenterie, artrita,
nevrita, psihoza, maladiile inimii, boli ale pielii, miros in gura, litiaza, insomnia, sciatica,
anemie. Acestea se datoreaza recircularii toxinelor.
Iata principalele consecinte ale constipatiei, la diverse etaje ale corpului :
o Stomac : pierderea tonusului stomacal, ptoze stomacale, ulcere, cances. De multe
ori constipatia se afla la originea mirosului urat al gurii.
o Colon : hemoruizi, cancer.
o Ficat : congestii hepatice, calculi ai vezicii biliare, intoxicatii de prigine hepatica.
o Apendice : apendicita cronica si acuta;
o Partea inferioara a abdomenului : staze sanguine diverse, infectii cronice ale
organelor genitale feminine (uter, ovare, trompe), deplasarea uterului.
o Rinichi : litiaze, colici, nefrite.
o Sistem nervos : insomnii, depresii, iritabilitate, isterie.
o Sange : anemie, modificari patologice ale compozitiei sanguine (ceea ce
influienteaza TOATE organele si TOATE celulele corpului.
o Piele : eruptii de diferite naturi.
o Picioare : sciatica, staze venoase ce conduc la formarea varicelor.
Veritabila drama a constipatiei, insotita de incrustarea materiilor reziduale, este ca
nu exista organe purificatoare intre mucoasa colonului si circulatia sanguina. Toxinele
patrund direct in sange si se repartizeaza in intregul organism. Daca otravurile rezultate in
colon filtreaza in sange multi ani, asa cum se petrece adeseori la omul modern, se pot
imagina efectele lor profund negative asupra organismului, accelerand procesul de
imbatranire. Permeabilitatea colonului este foarte mare. Din acest motiv, multe
medicamente sunt administrate sub forma de supozitoare, pentru ca astfel ele ajung direct
in sange.
Sedentarismul favorizeaza autointoxicatia. Clismele nu reprezinta o solutie. Ele
produc constipatie, tulbura peristaltismul. Metoda ideala este tehnica de purificare numita
SHANK PRAKSHALANA. Apa (calduta, usor sarata) absorbita pe gura ajunge in stomac
de unde, condusa de miscari simple, parcurge tot intestinul pana la iesire. Exercitiul se
91
continua pana cand apa iese tot asa de curata si de limpede ca la intrare. El nu prezinta
nici un fel de dificultati majore, nu implica nici un pericol si de aceea este recomandat
oricui, cu conditia ca tehnica sa fie corect executata.

Pregatire :
Lasam sa se incalzeasca apa sarata intr-un dozaj de 15-16 grame sare cat mai
naturala (nerafinata) la litru (1 lingura de supa, rasa, cu sare, la 1 litru de apa), ceea ce
reprezinta mai putin decat concentratia serului fiziologic. Este obligatoriu apa sa fie sarata,
caci, daca este pura, va fi absorbita prin osmoza, strabatand mucoasa intestinului si fiind
evacuata pe cale normala ca urina, si nu prin anus cum este de asteptat la aceasta
procedura.
Daca apa ni se pare prea sarata la gust, putem sa-i reducem concentratia pana
cand ni se va parea acceptabila.

Momentul propice :
Momentul cel mai potrivit pentru realizarea acestei tehnici este dimineata, pe
nemancate. Vom tine cont ca tehnica dureaza mai mult de o ora. In acea zi, si nici a doua
zi nu se fac asanas (exercitii de yoga) si nici un fel de efort foarte solicitant.

Mod de executie :
Iata schema desfasurarii complete a acestei tehnici de purificare, in afara de
miscarile necesare pentru a asigura trecerea apei de-a lungul tubului digestiv, care vor fi
descrise mai departe :
1. bem un pahar (250 ml) cu apa sarata calda (temperatura va fi precum a unei supe
calde);
2. imediat dupa aceea se vor executa toate miscarile prescrise;
3. bem apoi inca un pahar de apa calda sarata, care va fi urmat din nou de intreaga serie
de miscari.
Se continua astfel absorbtia astfel absorbtia a cate unui pahar de apa sarata,
urmata de exercitiile indicate.
In timpul efectuarii lui SHANK PRAKSHALANA, datorita grupajului de miscari, apa
parcurge aproape imediat in tubul digestiv, fara a cauza senzatie de greata. Se va
continua alternanta : absorbtie apa calduta sarata - miscarile indicate, pana ce vom bea 6
pahare in total. In acest moment trebuie sa mergem la toaleta. In mod normal, o prima
evacuare se produce instantaneu, fecalele normale inmuiate sunt urmate de scaune si mai
moi, apoi lichide (galbui). Daca aceasta nu se produce imediat, sau cel putin dupa un
interval de 5 minute, vom executa din nou miscarile indicate, fara a mai absorbi apa, apoi
ne reintoarcem la toaleta.
Daca, in mod cu totul exceptional, rezultatul nu se produce, va trebui sa amorsam
evacuarea, eventual printr-o clisma cu litri de apa, cu mijloace obisnuite (irigator).
Odata ce sifonul a fost amorsat, sau de indata ce primele scaune au aparut, restul
urmeaza in mod automat.
Dupa fiecare trecere la toaleta, dupa folosirea hartiei uzuale, se va spala anusul cu
apa calduta, se va sterge si se va unge cu ulei, pentru a preveni o iritatie datorata sarii.
Dupa aceasta prima trecere la toaleta trebuie sa continuam astfel :
Bem din nou un pahar de apa calda sarata
Efectuam toate miscarile si mergem la toaleta, caci de fiecare data va avea loc o
noua evacuare.
Continuam astfel alternanta baut apa calda sarata exercitii W.C. pana cand apa
va iesi la fel de curata ca si la intrare ceea ce, dupa gradul de acoperire cu sedimente
incrustate a colonului, corespunde absorbtiei a 10 14 pahare de apa sarata, rareori
necesitand mai mult.
Atunci cand suntem satisfacuti de rezultat sau, cu alte cuvinte, de indata ce apa
evacuata va fi indeajuns de curata, dupa cum dorim, putem :
92
a) Sa nu mai facem nimic si in aceasta situatie vom mai merge inca de cateva ori la
toaleta in ora care va urma, acesta fiind singurul inconvenient.
b) Sa bem 3 pahare de apa calda nesarata si sa facem VAMANA DHAUTI. Aceasta
dezamorseaza sifonul si goleste complet stomacul.

Cauze ale unui eventual esec :
Dupa ce au fost consumate 4 pahare de apa daca, de exemplu, simtim ca
continutul stomacului nu trece normal in intestin, ceea ce produce o senzatie de
supraincarcare ce poate ajunge pana la greata, aceasta inseamna ca sfincterul piloric
(dintre stomac si duden) nu se deschide cum ar trebui. Odata insa ce sifonul este amorsat
nu mai exista nici un fel de dificultate, si potinua continua linistiti tehnica. Este posibil ca la
unele persoane, un dop de gaze, datorat fermentatiei, sa impiedice amorsarea normala a
sifonului. In acest caz, este suficient sa se apese in mod ferm abdomenul cu mainile,
realizand masajul abdominal (SAHAJ AGNISARA DHAUTI) sau sa se faca lumanarea
(SARVANGASANA) in afara seriei de exercitii indicate.
In situatia cea mai nefavorabila, atunci cand apa nu paraseste deloc stomacul,
avem de ales ntre 2 solutii :
1. sa facem VAMANA DHAUTI, sau cu alte cuvinte sa golim continutul stomacului,
gadiland la baza limbii cu degetele aratator, mijlociu si inelar, pentru a declansa reflexul
vomitativ;
2. sa nu facem nimic, apa evacuandu-se de la sine, progresiv, sub forma de urina.
Dupa efectuarea acestei tehnici este absolut necesar sa ne odihnim si sa evitam sa
iesim in frig.

Prima masa :
Dupa SHANK PRAKSHALANA trebuie, in mod imperativ sa se respecte
urmatoarele indicatii :
Sa mancam, dar nu mai devreme de o jumatate de ora dupa exercitiu si nu mai
tarziu de o ora. Este categoric interzis sa se lase tubul digestiv gol mai mult
de o ora !
Prima masa va fi alcatuita din : orez alb (nu orez complet sau cu coaja, care ar irita
mucoasa intestinala) fiert in apa, chiar foarte bine fiert, astfel incat boabele sa se
topeasca in gura. El poate fi servit insotit de morcovi bine fierti. La aceasta prima
masa este absolut necesar sa se consume cel putin 40 grame unt. Acesta poate fi
topit chiar deasupra orezului, sau putem sa-l mancam direct dintr-o lingura.
In cazul in care nu avem orez, acesta poate fi inlocuit cu o fiertura de paste
fainoase (macaroane, spaghete) cernute cu branza razuita.

Important !
In nici in caz orezul nu va fi fiert in lapte. Timp de 24 de ore care urmeaza dupa
aceasta tehnica, este absolut interzis sa se consume lapte sau sa se manance iaurt, chefir
(aceasta (aciditatea) este una dintre ratiunile interzicerii iaurtului), fructele si legumele
crude. Painea este permisa numai la a doua masa care urmeaza dupa exercitiu. Toate
branzeturile cu pasta tare sau semitare sunt permise. Astfel, varietatile de svaiter sunt
permise. Sunt absolut interzise branza alba si branzeturile fermentate, cascavalul de
Bries, sau branza Camembert.
Dupa 24 de ore putem reveni la regimul normal specific, evitand orice exces de
carne (in cazul in care nu am renuntat complet la consumul acesteia).

Bauturi :
Apa sarata absorbita va antrena, prin osmoza, o parte din lichidele organismului
catre tubul digestiv. Este deci normal sa simtim o sete accentuata dupa aceasta tehnica.
Este absolut necesar sa nu se consume nici o forma de lichid, nici macar apa curata, pana
dupa prima masa, caci astfel vom continua sa alimentam sifonul si vom merge fara
incetare la toaleta.
93
Dupa prima masa insa, putem sa bea moderat apa sau infuzii usoare (tei, menta),
apa minerala deloc sau putin gazoasa. Alcoolul este strict interzis in intervalul de 24 de ore
care urmeaza dupa exercitiu.
Daca scaunele nu vor apare decat dupa 24 sau 36 de ore, acest lucru nu trebuie sa
ne surprinda. Ele vor fi acum galben - aurii si inodore, precum acelea ale unui bebelus.
Aceasta tehnica trebuie efectuata de cel putin doua ori pe an, la schimbarea
anotimpurilor. Cei care vor insa sa se purifice foarte bine, o pot realiza o data pe luna.
In cazurile de intoleranta la sare, se poate recurge la o fiertura de praz, morcovi sau
alte legume, chiar bulion.
Persoanele care sufera de constipatie pot sa realizeze SHANK PRAKSHALANA in
fiecare saptamana dar numai cu 6 pahare de apa. In acest caz tehnica se realizeaza intr-o
jumatate de ora. Aceasta este cel mai bun reeducator al intestinului si are avantajul ca nu
slabeste peretii colonului.

Efecte binefacatoare :
Primul efect este de ordin eliminatoriu, prin evacuarea totala a sedimentelor
incrustate in mucoasa intestinului gros.
Practicantii carora o evacuare cotidiana a intestinului le dadea iluzia ca nu au fost si
ca nu sunt constipati, vor constata ca in materiile fecale eliminate sunt coji, samburi, fire
de par, etc., toate acestea fiind incrustate in intestin de luni sau chiar de ani de zile. Prin
SHANK PRAKSHALANA toate aceste murdarii sunt eliminate, iar pericolul de intoxicare
datorat prezentei si absorbtiei permanente a toxinelor este suspendat.
Efectele benefice nu vor apare neaparat imediat, dar ele nu vor intarzia sa se
manifeste dupa 2-3 zile, prin prospetimea mirosului respiratiei, printr-un un somn mai bun,
prin disparitia eruptiilor sau a cosurilor de pe fata sau de pe corp. Toate acestea se
mentin, cu conditia de a alege un regim alimentar hipotoxic, fara exces de carne.
Se constata, de asemenea disparitia rapida a mirosurilor corporale. Transpiratia
devine inodora, putand astfel sa renuntam la deodorante, care stim ca au efecte nocive.
Pielea in general, si mai ales tenul, devine luminoasa, privirea devine stralucitoare si
magnetica. Acest procedeu nu este numai pur eliminatoriu, el fiind in acelasi timp si tonic.
Prin SHANK PRAKSHALANA se stimuleaza profund ficatul, aceasta constatandu-se dupa
culoarea primelor scaune. El actioneaza de asemenea si asupra celorlalte glande anexe
ale tubului digestiv si in special asupra pancreasului. Cazurile usoare de diabet sunt
tratate in spitalele yogine (in India) punandu-l pe pacient sa faca SHANK PRAKSHALANA
la fiecare doua zile timp de doua luni, aceasta realizandu-se in paralel cu un regim
alimentar adecvat, fiind asociata cu tehnici respiratorii (PRANAYAMA) si cu alte metode
yogine. Glandele lui Langerhans, situate in pancreas vor secreta mai multa insulina ca
efect al stimularii generale a pancreasului. Curatirea completa a tubului digestiv
antreneaza o asimilare corecta a hranei si ii va face pe cei slabi sa se implineasca fizic si
cei cu kilograme in plus sa piarda din greutate.
SHANK PRAKSHALANA este foarte eficienta pentru a completa tratamentul
oxiurozei, intregul continut al intestinului fiind evacuat. In aceasta situatie, viermii si ouale
sunt antrenati afara.

Contraindicatii :
In general, SHANK PRAKSHALANA nu trebuie sa fie realizata in cazuri de boli
cardiace grave, boli digestive acute, boli renale cronice si in perioada de sarcina (la femei)
in ultimele doua trimestre.
In mod particular, persoanele suferinde de ulcer gastric in forma grava trebuie sa se
abtina si sa astepte vindecarea inainte de a practica. Persoanele suferinde de afectiuni
acute ale tubului digestiv : dizenterie, diaree, colita acuta, apendicita acuta sau afectiuni
grave ca tuberculoza intestinala sau cancer, trebuie sa nu practice. Cazurile de colita
cronica pot fi totusi ameliorate executand SHANK PRAKSHALANA, in afara perioadelor de
criza.
94
Aceste contraindicatii nu sunt totusi absolute. In India, in spitalele yoghine, se
intalnesc cazuri de dizenterie vindecate complet prin SHANK PRAKSHALANA, chiar si
atunci cand bolnavii fusesera tratati luni de zile prin metode clasice fara a se vindeca.

Grupajul de miscari necesare in SHANK PRAKSHALANA

Introducere :
Pentru a conduce apa prin tubul digestiv pana la iesire, este suficient sa se execute
urmatoarele miscari : fiecare trebuie sa fie repetata de 4 ori pe fiecare parte in mod
alternativ, intr-un ritm suficient de rapid. Seria completa nu ia mai mult de 2 minute si
jumatate.
Miscarile nr. 1, 3 si 4 se pornesc spre stanga, iar miscarea nr. 2 este singura care
va fi pornita spre dreapta.

Prima miscare :


Pozitia de pornire in picioare, talpile departate la
aproximativ 30 cm, degetele de la maini inlantuite, cu
palmele orientate in sus. Ne vom indrepta spatele bine, si
vom respira normal, de voie.
Fara a face sa se rasuceasca bustul ne inclinam mai
intai spre stanga, apoi fara sa ne oprim in pozitia finala,
revenim pentru a ne inclina pe cealalta parte (dreapta). Se
va repeta de 4 ori aceasta miscare dubla, facand deci 8
inclinari alternative la stanga si la dreapta. Aceste miscari
deschid pilorul si la fiecare inclinare, o parte din apa
paraseste stomacul trecand in duoden si intestinul subtire.


A doua miscare :

Aceasta miscare face ca apa sa inainteze
prin intestinul subtire. Pozitia de pornire este
aceeasi : in picioare cu talpile departate. Intindem
bratul drept la orizontala si vom indoi bratul stang
pana cand aratatorul si degetul mare ating clavicula
dreapta.
Vom efectua apoi o rotatie a trunchiului spre
dreapta, indreptand bratul intins catre spate, cat mai
departe cu putinta. Vom privi varful degetelor de la
mana dreapta. Nu ne oprim la sfarsitul cursei ci
revenim imediat la pozitia de plecare. Executam
apoi miscarea si in cealalta parte. Aceasta dubla
miscare va fi repetata de 4 ori : se vor face deci 8
miscari de rotatie a trunchiului spre dreapta si spre stanga.

A treia miscare :
Apa continua sa inainteze in intestinul subtire si va patrunde in intestinul gros
datorita acestei miscari. Se va efectua o varianta a cobrei (BHUJANGASANA) in care
numai degetele de la picioare si palmele ating solul (ca la flotari in pozitia de plecare).
Bratele intinse.
Foarte important ! Picioarele sunt departate la circa 60 cm.
95

Cand pozitia este
luata, vom face sa
pivoteze capul, umerii si
trunchiul pana ce ajungem
sa privim calcaiul opus
(deci daca incepem rotatia
spre dreapta, se va privi
calcaiul stang).

In continuare nu ramanem nemiscati, ci revenim la pozitia de plecare se reincepem
pe cealalta parte.
Se va repeta de 4 ori aceasta dubla miscare. In total vor fi 8 rotatii.

A patra miscare :
Apa ajunsa la extremitatea intestinului subtire si inceputul intestinului gros va fi
condusa prin colon datorita celei de-a patra miscari, cea mai complicata din serie, cu toate
ca este accesibila oricui, cu exceptia persoanelor cu afectiuni ale articulatiei genunchiului
sau meniscului. Aceste persoane vor recurge la varianta de inlocuire a acestei miscari.
Pozitia de pornire : pe vine,
picioarele departate la 30 cm, calcaiele
fiind orientate catre exteriorul pulpelor si
nu sub fese. Mainile sunt asezate pe
genunchi, care la randul lor sunt
departati la aproximativ 50 cm. Vom roti
trunchiul si vom aseza genunchiul stang
la sol in fata piciorului opus. Palmele
imping pulpa dreapta catre partea stanga
si pulpa stanga catre partea dreapta,
astfel incat sa comprime jumatatea
dreapta a abdomenului pentru a apasa colonul.
Vom privi cat mai mult in spate, rasucind capul spre dreapta, pentru a se accentua
torsiunea trunchiului si pentru a mari presiunea asupra abdomenului.
Apoi se realizeaza din nou miscarea completa in sens opus, asezand de data
aceasta genunchiul drept la sol si rotind trunchiul catre stanga.
In acest fel, pulpele vor comprima alternativ cele doua jumatati ale abdomenului.
Aici este absolut necesar sa se inceapa prin punerea genunchiului stang la sol,
pentru a se comprima mai intai partea dreapta a abdomenului, apasandu-se astfel mai
ales colonul ascendent (prima parte a intestinului gros).
Aceasta dubla miscare se va executa de 4 ori (deci 8 torsiuni).
n caz ca nu se va putea executa cea de-a patra miscare, se va recurge la varianta
de inlocuire.

Varianta de inlocuire :

Pozitia de plecare : asezat la sol, picioarele
intinse, trunchiul ridicat, sprijin pe bratele intinse. Se
indoaie piciorul drept si se trece peste stangul,
punandu-se in acelasi timp palma dreapta pe talpa
piciorului si se rasuceste trunchiul mult spre stanga,
privind inapoi. Se revine imediat si se executa miscarea
alterna. Se fac 4 torsionari pe fiecare parte.



96

SINTEZA : Rezumatul procedeului complet

1) Bem un pahar cu apa (250 ml) calda sarata, in concentratie de 1 lingura de sare la
1 litru de apa.
2) Efectuam ciclul complet de miscari.
3) Bem un al doilea pahar, urmat de toate exercitiile.
4) Procedam la fel in continuare, pana la ingurgitarea completa, gradata, a 6 pahare
de apa calda sarata.
5) Mergem la toaleta si asteptam sa se produca o prima evacuare. Daca aceasta nu
se produce intr-un interval de 5-7 minute, refacem mai amplu, mai dinamic tot ciclul
de exercitii, fara a mai bea apa sarata. Daca rezultatul se lasa inca asteptat,
executam suplimentar SAHAJ AGNISARA DHAUTI (automasajul abdominal) si
SARVANGASANA (Postura lumanarii). Daca nici in acest caz nu se produce
evacuarea, o clisma usoara va declansa peristaltismul intestinal si va amorsa
sifonul.
6) Bem inca un pahar cu apa, executam exercitiile, mergem la toaleta.
7) Urmam astfel alternanta : absorbtie apa exercitii toaleta, pana cand rezultatul ne
satisface. Curatirea se continua pana cand apa iese la fel de curata intocmai ca la
intrare.
8) Pentru a incheia facultativ evacuam toata cantitatea de apa continuta in stomac
realizand VAMANA DHAUTI, dupa ce am baut mai intai doua pahare cu apa calda,
nesarata. VAMAHA DHAUTI goleste stomacul, decongestioneaza ficatul, vezica
biliara si splina si totodata dezamorseaza sifonul. Daca nu facem VAMANA
DHAUTI ne putem astepta sa mai mergem la toaleta inca de cateva ori in ora
urmatoare.
9) Asteptam cel putin o jumatate de ora inainte de prima masa, dar in orice caz nu
lasam sa treaca mai mult de o ora dupa ce am terminat tehnica de curatire, inainte
de a realimenta tubul digestiv.
10) Trebuie sa rezistam ferm senzatiei de sete, cel putin pana dupa prima masa, caci,
in caz contrar, vom continua sa mergem la toaleta fara oprire.
























97
REETE CU ALIMENTE

Tratament de purificare cu dovleac n cazul insuficienei cardiace cu edeme
500 g miez de dovleac, fr semine, se taie n bucele i se fierbe ntr-un vas emailat cu
ap ct cuprinde. Cnd s-a nmuiat dovleacul, scurgem lichidul i l pstrm. Dovleacul
fiert se freac ntr-un alt vas cu o lingur de lemn pn se face o past fin, peste care se
pune apa n care a fiert. Se freac i se amestec pn la completa omogenizare. Butura
rezultat se consum n dou reprize, dimineaa i seara. Cura dureaz 30 de zile.
Tratamentul cu dovleac fiert sau suc de dovleac este recomandat i la constipaia cronic.

Cura cu must, recomandat persoanelor care sufer de hipertensiune arterial
Se ncepe cu 0,5 l must zilnic, n trei reprize, cu o or nainte de mesele principale, apoi
cantitatea crete progresiv cu 100 ml/zi pn se ajunge la 2 l (dup circa dou sptmni),
cantitate care se menine 2-3 zile, fr a se mai consuma i altceva. Dup acest nivel
maxim, se revine la cantitatea iniial. Cura este important i pentru efectul ei diuretic,
depurativ i antisclerotic. Pe timpul acestei cure se va urma i un tratament profilactic
(evitarea solicitrilor nervoase, a alcoolului, tutunului, consumului excesiv de sare etc.),
precum i o diet vegetarian.

Reete cu suc de ridiche neagr cu miere i suc de varz alb cu miere, pentru
combaterea bronitei cronice
Ridichile se spal i se cur de coaj (1-2 kg), se dau pe rztoare i se trec prin maina
de tocat. ntr-un vas emailat se amestec ridichile cu mierea (de preferat de culoare
nchis, de pdure). Amestecul se ine la frigider i se consum 1-2 lingurie pentru copii i
1-2 linguri pentru aduli, de trei ori pe zi. Se folosete pn dispare tusea i rgueala.
La sucul din varz se folosete numai varza proaspt, care se cur de impuriti i de
foile exterioare, se spal i se scurge de ap. Se taie mrunt cu cuitul i se trece de dou
ori prin maina de tocat, dup care se strecoar. Se ndulcete cu miere dup gust i se
poate pstra la frigider, dar nu mai mult de 24 de ore. Se ia cte o lingur de 5-6 ori pe zi
i se consum pn la vindecarea bronitei. Este un foarte bun emolient, nlesnind
expectoraia.

PLANTELE DEPURATIVE I AMARE

O treapt obligatorie pentru ntrirea sistemului imunitar
n medicina naturist se tie c starea de sntate a trupului i a sufletului se bazeaz
ntr-o foarte mare msur pe echilibrul ntre dou procese fundamentale ale fiinei noastre:
asimilarea i eliminarea. Cel mai adesea, boala i suferina apar atunci cnd, ntr-o form
sau alta, asimilm mai multe toxine dect putem elimina. Dac, de pild, trim ntr-o
aglomeraie urban i inspirm zilnic noxele a sute i mii de evi de eapament, bem o ap
de calitate ndoielnic i ne hrnim cu alimente presrate cu tot felul de aditivi chimici, la
un moment dat organismul nostru va fi mpovrat de substane nocive. Aceast
mpovrare va duce la o scdere a capacitii naturale de aprare, iar de aici pn la
boal nu mai este dect un singur pas. n plan psihologic, lucrurile stau exact la fel:
nelinitile, conflictele, suprrile i alte emoii negative mai mici sau mai mari se adun, iar
sufletul, nemaiputnd s le primeneasc, intr n criz. Forma de manifestare poate fi o
iritabilitate pasager, o insomnie sau mai ru, o depresie, ns fenomenul este acelai: o
ncrcare a fiinei cu toxine (de data aceast psihice), care duce la mbolnvire. Ce este
de fcut? Este limpede c nu putem pleca de la ndatoririle noastre pentru a ne izola pe un
vrf de munte, unde apa i aerul sunt limpezi i curate, unde stresul vieii de zi cu zi nu ne
mai atinge. Soluia cea mai eficace este s ne despovrm ct mai repede de toate
impuritile i zaurile adunate, fiina noastr regsindu-i apoi n mod spontan echilibrul.
Att pentru eliminarea toxinelor fizice, ct i a celor psihice, medicina naturist ne pune la
ndemn mijloace de purificare ct se poate de eficiente. Aplicarea lor este extrem de
important. Dup cum am spus, nu o dat, ntrirea imunitii (o faz ulterioar purificrii)
98
nu se poate face dect pe un organism splat de zguri i de toxine. Ca s poat lupta,
celulele de aprare - o adevrat armat pus la dispoziia noastr - au nevoie de drum
curat.

PLANTELE DEPURATIVE

Rolul lor este s fac o curenie general a organismului, determinnd intensificarea
eliminrii reziduurilor pe toate cile principale: transpiraie, urin i fecale. Purificarea
determinat de ele este att de intens, nct la persoanele foarte intoxicate pot aprea
ntr-o prim faz fenomene derutante i nu ntotdeauna foarte plcute, cum ar fi:
transpiraia abundent i cu un miros mai neplcut ca de obicei (dup care se reduce
cantitativ i devine inodor), urinarea frecvent, mici erupii tegumentare (care se vindec
extrem de rapid, fiind vorba de o reacie de vindecare). n flora noastr sunt mai bine de
30 de plante depurative, unele mai intense ca aciune, altele mai blnde. Dintre acestea,
am selectat cteva cu efecte puternice, dar n acelai timp neagresive i pe care le putei
gsi cu uurin n magazine:

Iarba de trei-frai-ptai (Viola tricolor) - am pus-o pe primul loc fiindc are cele mai
complete efecte. Rezultate deosebite se obin n cazul persoanelor foarte sensibile la
bolile sezonului rece (n special la guturai i bronit), precum i n cazul celor care deja
sufer de afeciuni cronicizate cum ar fi bronita, astmul, reumatismul etc. Recomandm
administrarea acestei plante sub form de ceai preparat astfel: se pun ntr-un vas de
porelan sau sticl 2-3 linguri de iarb de trei-frai-ptai mrunit, ntr-o jumtate de litru
de ap de izvor sau plat. Planta se las s se macereze la temperatura camerei, de
seara pn dimineaa, cnd se filtreaz. Maceratul se pune deoparte, iar planta rmas se
va opri vreme de jumtate de or cu o jumtate de litru de ap clocotit, dup care se
las s se rceasc i se filtreaz. n final, se combin maceratul cu extractul obinut prin
oprire, iar preparatul va fi but pe parcursul unei zile.

Boabele de ienupr (Juniperus communis) - sunt un remediu foarte eficient mai ales
pentru persoanele care au tendina de a acumula foarte mult ap n esuturi, care au
probleme cu rinichii i cile urinare. Se ia sub form de tinctur: o linguri de tinctur de
ienupr se bea diluat n jumtate de pahar de ap, de trei ori pe zi. Tinctura se prepar
prin punerea ntr-un borcan cu ap a 15 lingurie de boabe de ienupr mcinate cu rnia
electric de cafea, dup care se adaug un pahar de alcool alimentar de 70; se nchide
ermetic borcanul i se las la macerat vreme de 10 zile, dup care se filtreaz prin tifon,
preparatul obinut pstrndu-se n sticlue nchise la culoare. (Preparatul se gsete i n
farmacii.)

Fructele de soc (Sanbucus nigra) - le-am lsat n mod intenionat ultimele, pentru c sunt
probabil cele mai puternice i mai complexe depurative din flora noastr medicinal. Se
folosete tinctura obinut din fructe proaspete, tinctur pe care n prezent o gsii n mai
toate magazinele naturiste de la noi. Care sunt efectele acestei tincturi? n primul rnd, ea
deblocheaz tranzitul intestinal, fiind de un imens ajutor pe termen lung persoanelor
constipate sau cu o eliminare lene. Apoi, tinctura de fructe de soc mobilizeaz toxinele
din organism i intensific eliminarea lichidelor din corp prin diurez i prin transpiraie. Cel
mai spectaculos efect al acestui remediu este reglarea rapid a greutii corporale, ducnd
n mod reflex la mult dorita pierdere a kilogramelor n plus. Mai ales la debutul sezonului
rece, perioad n care kilogramele se depun cu uurin, este extrem de benefic aceast
uurare a organismului de surplusurile de greutate. Aceasta pentru c este tiut c
persoanele supraponderale, la fel ca i cele extrem de slabe, au problemele de imunitate
cele mai mari i sunt cele mai vulnerabile la bolile sezonului rece. Se administreaz 1-2
linguri de tinctur de fructe de soc pe zi, dimineaa pe nemncate. Pentru persoanele cu
probleme ceva mai serioase de greutate se recomand o schem de tratament mai
complex: n prima zi se ia o linguri, la ora 18; a dou zi se iau dou lingurie la aceeai
99
or .a.m.d., pn n ziua a aptea, cnd se ajunge la 7 lingurie luate odat. Se menine
aceast doz vreme de 30 de zile. Dozele progresive se iau pentru a nu crea un oc
tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat, la fel ca i diureza i procesele de
eliminare pe ansamblu.

Ct timp dureaz o cur
Durata tratamentului de dezintoxicare cu aceste plante este determinat n primul rnd de
gravitatea problemelor cu care ne confruntm. Pentru o persoan sntoas, cu un regim
de via moderat i fr vicii majore, dou sptmni de tratament cu una din plantele de
mai sus sunt suficiente pentru asigurarea unei bune imuniti pe perioada sezonului rece.
Persoanele foarte sensibile la rceli, care au eventual afeciuni respiratorii, nu numai
cronicizate, ar fi bine s fac minimum o lun de tratament cu una din aceste plante
depurative, cura putnd fi prelungit att ct simt nevoia.

Care sunt efectele curei
n primul rnd, aceast cur ne face s ne simim mai uori, ne confer n timp un anumit
gen de prospeime, reflectat printr-o capacitate de munc sporit, un somn mai odihnitor,
o piele mai curat i mai strlucitoare, o rezisten fizic i psihic mai bun. Apoi,
remediile de stimulare imunitar prind mult mai rapid dup ce am urmat acest tratament.
n funcie de planta aleas pentru cur, din cele trei descrise mai sus, vom sesiza i nite
efecte specifice, dup cum urmeaz:
Cura cu trei-frai-ptai ajut n special la eliminarea bolilor respiratorii cronice (mai
ales bronita i astmul), precum i a bolilor alergice de tot felul;
Cura cu tinctur de ienupr mrete foarte mult imunitatea la nivelul rinichilor i a
vezicii, ceea ce duce la eliminarea prompt a cistitelor, nefritelor, a anumitor forme
de uretrit;
Cura cu tinctur de fructe de soc elimin constipaia i ajut la o scdere rapid n
greutate (mai ales n varianta ceva mai complex i ndelungat, prezentat mai
sus).

PLANTELE AMARE

Ocup un loc cu totul aparte, fiind considerate adevrai catalizatori ai organismului. Mai
sunt denumite i tonice amare, pentru c majoritatea proceselor din corp sunt stimulate ca
sub efectul unui tonic. De obicei, se suprapune cura cu plante depurative cu cea cu plante
amare (vom vedea la modul de administrare n ce fel), aa nct efectele de dezintoxicare
s fie ct mai puternice, ntr-un timp ct mai scurt. Apoi, plantele i remediile amare pot fi
luate i n afara regimurilor de dezintoxicare, mai ales atunci cnd exist probleme cu
ficatul, cu bila sau cu constipaia, pentru a stabiliza efectele curelor de purificare. Iat n
continuare cteva plante amare cu efect extrem de puternic:

Pelinul (Artemisia absinthum) - este un stimulent general extraordinar, indicat n curele de
purificare mai ales persoanelor cu un trai sedentar, care prezint o anumit lentoare a
proceselor de digestie ori se confrunt frecvent cu stri de astenie. Pentru c este destul
de greu de suportat altfel (din cauza gustului extrem de amar), se recomand s fie
administrat sub forma de tinctur, care se prepar ntocmai ca cea de ienupr, descris
mai sus. Se iau 3 lingurie de tinctur pe zi, diluate n puin ap, de regul cte una
nainte de mas. O cur cu tinctur de pelin dureaz maximum dou sptmni, urmat
de o pauz de 10 zile, dup care tratamentul se poate relua. Dac nu se respect timpul
de pauz, pelinul poate da un gen de dependen nedorit.

Rostopasca (Chelidonium majus) - este o plant destul de toxic, dar cu efecte asupra
ficatului i bilei extraordinar de puternice, fiind un drenor i regenerator nentrecut. Se ia
sub forma de pulbere, obinut prin mcinare cu rnia electric de cafea - un vrf de cuit
(aproximativ 0,25 grame) de trei ori pe zi, pe stomacul gol.
100
Bitterul suedez - este un remediu pe care l gsii n orice magazin naturist i care are la
baz plante amare. De altfel, una din denumirile sale este aceea de tonic amar suedez. Se
administreaz cte o jumtate de lingur - o lingur, nainte de fiecare mas, puse n ap
sau ceai.

Cum i ct timp se administreaz plantele amare?
De regul, depurativele se iau primele, cu minimum jumtate de or nainte de a mnca,
n timp ce plantele amare se iau cu 10-15 minute nainte de mas. Pentru ca efectul
plantelor amare s fie complet, ele se iau nc o sptmn dup ce tratamentul cu
depurative s-a ncheiat. Mai mult, n cazul n care exist anumite perturbri hepatice sau
digestive, tratamentul cu tonice amare va fi continuat pe perioade lungi de timp (de ordinul
lunilor), n caz contrar, acumulrile de toxine reaprnd ntr-un timp foarte scurt i anulnd
practic eforturile fcute n cadrul tratamentului de dezintoxicare.

Care sunt efectele plantelor amare?
Fiind o completare adus tratamentului cu depurative, plantele amare contribuie la
obinerea efectelor de stimulare i reglare imunitar despre care am vorbit ceva mai sus.
n plus, ele sunt un ajutor foarte preios pentru cteva categorii de persoane. Pelinul este
un remediu forte pentru compensarea efectelor sedentarismului i pentru combaterea
atoniei digestive. Rostopasca este n mod special recomandat persoanelor care sufer
de dischinezie biliar (fiere lene), pentru cele care au avut sau au hepatit (inclusiv
formele virale grave), care au suferit intoxicaii majore, cu repercusiuni negative asupra
ficatului. n fine, bitterul suedez are un spectru mult mai larg de aplicaii (datorit
compoziiei sale foarte complexe), dar ne vom opri acum doar asupra aciunii sale de
stimulare a digestiei, motiv pentru care este recomandat n special celor cu gastrit
hipoacid sau celor care se confrunt cu indigestii frecvente.

Cui i sunt contraindicate plantele amare?
Plantele amare nu vor fi folosite de ctre persoanele extrem de slbite, care sunt ntr-o
perioad n care se confrunt cu surmenajul fizic sau psihic. n mod special, pelinul nu va
fi folosit de femeile aflate n perioada de graviditate i de ctre persoanele care sufer de
gastrit hiperacid n faz acut.

CTEVA REPERE DE ALIMENTAIE N TIMPUL CUREI DE PURIFICARE

n mod firesc, pe lng administrarea unor plante menite s ajute la eliminarea rapid a
substanelor nocive din organism, este necesar ca regimul alimentar s sprijine i s
stabilizeze acest proces benefic. n acest context, ar fi extrem de potrivit ca mcar pe
perioada curei de dezintoxicare s urmai un regim vegetarian sau mcar lacto-vegetarian
pentru a susine dezintoxicarea. De asemenea, ar fi util s consumai cteva din
alimentele-medicament recomandate n continuare:

Sucul proaspt de mere i sucul de morcovi - sunt foarte hrnitoare, compenseaz o
parte din deficitul de vitamine i minerale care poate aprea pe moment n cursul curelor
de dezintoxicare. Sucul de morcov este recomandat n mod special persoanelor cu
predispoziie spre gastrit, inflamaii ale colonului, n timp ce cel de mere este recomandat
persoanelor n vrst sau mai slbite, pentru plusul de energie pe care l aduce.

Fulgii de cereale (gru, orz, ovz) - prin coninutul lor de fibre vegetale sunt un ajutor
foarte bun pentru curarea tubului digestiv. Mai mult, anumite minerale din compoziia lor
vin s compenseze pierderea masiv de minerale i oligoelemente care apare pe moment,
atunci cnd sunt folosite plantele depurative puternice.

101
Pinea integral - este folosit din aceleai raiuni ca i fulgii de cereale, adic n special
pentru coninutul de fibre alimentare, care absorb i ulterior elimin materiile reziduale din
tubul digestiv.

Uleiul de msline presat la rece - are un efect uor laxativ, cur vasele de snge i
regleaz nivelul colesterolului.

Varza crud - se consum sub forma de salat. Enzimele din compoziia sa catalizeaz
anumite procese de dezintoxicare. Este cunoscut i ca un bun purificator al sngelui i un
protector al stomacului.

Miezul de nuc, seminele de dovleac i floarea-soarelui - sunt nite surse de energie
formidabile, de care avem din plin nevoie, atunci cnd corpul trebuie s fac fa rigorilor
unui proces de detoxifiere.

ZERUL, BORUL i MOAREA DE VARZ

Cum se transform buctria n laborator de cercetare tiinific
Printre amintirile cele mai parfumate din anii copilriei se numr zilele n care bunica
prepara brnza, borul i murturile. Aezat tcut i cuminte pe lavia din buctrie,
priveam uimit arsenalul ei de ulcele, plnii i covei de lemn, pe care le manevra ca un
adevrat alchimist. La scurt vreme, spaiul ncperii se umplea de arome acrioare i
aspre, dominate de mireasma tare a mrarului. Oprirea pnzei n care se fcea brnza,
tierea ramurii de viin care se punea n bor sau adugarea verdeurilor din grdin n
murturi mi se preau mai mult dect o treab a buctriei, un adevrat ritual. Iar cnd
bunica mi ddea s gust din minunile ei, spunndu-mi c o s m fac mare, sntos i
frumos, m i vedeam clrind caii lui Ft-Frumos.
Iat, mai tiinific, farmacia verzei murate, a zerului i a borului romnesc.

ZERUL

Pentru cine nu tie, zerul este zeama aceea acr, glbuie i uor tulbure, care rmne
dup ce caul proaspt e pus la scurs. Zerul cel mai bun i care se folosete n terapie
este cel nefiert. Din btrni se tie c zerul ntrete plmnii, d vigoare trupului i alung
bolile, aa c rareori era aruncat, fiind folosit att ca supliment pentru hrana oamenilor, ct
i a animalelor. La foarte multe popoare europene, cu tradiii n pstorit, exist aceast
credin despre virtuile tmduitoare ale zerului, credin dat uitrii, odat cu instaurarea
epocii medicamentelor de sintez. i iat c un cercettor canadian, dr. T.J. Ellison,
creeaz o adevrat revoluie n lumea productorilor de suplimente nutriionale prin
descoperirea unor proteine cu efecte excepionale asupra organismului: proteinele din zer.
Extractul proteic din zer scade colesterolul, stimuleaz producia de celule imunitare de tip
T, stopeaz evoluia sau chiar ajut la remisia tumorilor, favorizeaz creterea masei
musculare n detrimentul esutului adipos, regleaz greutatea. Din 91, cnd au fost
publicate primele studii i pn acum, tot mai multe colective de cercetare din lume s-au
concentrat asupra efectelor miraculoase ale zerului i ale extractului proteic de zer. Ce
este extractul proteic din zer? Este foarte asemntor cu ceva obinut de sute de ani de
ctre ciobanii notri, urda - o brnz extrem de bogat n proteine i practic, fr grsimi,
care se mai prepar doar pe teritoriul Romniei i n Corsica. Ei bine, o urd obinut la
rece (procedeul culinar este la cald) i apoi deshidratat, pentru a putea fi conservat,
este acum preparat de ctre mari firme de suplimente nutriionale i prezentat ca
remediu de ultim or. Un remediu pe care ns medicina popular romneasc l
cunoate din timpuri imemoriale i pe care tiina nu face dect s-l reconfirme. La ce este
bun zerul vom vedea n continuare:

102
Valori ridicate ale colesterolului - dou-trei pahare de zer consumate zilnic reduc
valoarea colesterolului din snge, scad procentul de colesterol din ficat i protejeaz
sistemul cardio-vascular.

Infecii bacteriene - jumtate de litru de zer consumat zilnic crete capacitatea de
aprare a organismului i distruge direct bacteriile.

Imunitate slbit, sensibilitate la infecii respiratorii - consumul zilnic de urd, 100 de
grame minimum, crete n timp capacitatea natural de aprare a organismului, care
devine mult mai rezistent la infeciile virale i bacteriene.

Boli tumorale (maligne i benigne) - n mai multe cazuri de cancer (de sn cu
metastaze, cancer de pancreas i cancer de ficat), pacienilor li s-a administrat o cantitate
zilnic de 30 de grame de concentrat de proteine din zer (echivalentul a un litru - un litru i
jumtate de zer), timp de 6 luni. n total au fost 7 pacieni, dintre care 2 au avut regresii ale
tumorilor, normalizarea hemoglobinei i a numrului de limfocite. La ali doi pacieni
tumorile nu au regresat, dar procesul lor de dezvoltare a fost stopat. La ceilali trei boala a
progresat ntr-un ritm mai lent.

Adjuvant n infecia cu HIV - ntr-un studiu cu durata de dou sptmni, realizat de
ctre cercettorii germani, 30 de bolnavi seropozitivi cu HIV (5 femei i 25 de brbai) au
luat echivalentul a un litru i jumtate de zer sub forma unui concentrat de proteine,
administrat de trei ori pe zi. Rezultatul: nivelul de producere a celulelor imunitare, care
sunt distruse la cei atini de aceast boal cumplit, a crescut cu 32%, un rezultat
neegalat de nici un alt medicament natural sau de sintez.

Anemie - un tratament de o lun, n care se bea cte o jumtate de litru de zer pe zi,
elimin aceast afeciune.

Guta - zerul are pe termen lung efect drenor i depurativ, fiind de un real folos pentru
tratarea acestei afeciuni. Se fac cure de 2-3 luni, n care se beau 3 cni de zer pe zi, cu
30 de minute nainte de mas.

Dou utilizri externe ale zerului

Eczeme - se pun comprese cu zer pe zonele afectate, se las vreme de 60 de minute,
dup care se ndeprteaz i se las zona tratat s se usuce. Tratamentul se repet
zilnic, vreme de dou sptmni.

Degerturi - zonele afectate se nvelesc n tifon nmuiat abundent n zer. Se las astfel
nvelite vreme de o or, dup care se spal cu ap. Se face zilnic aceast aplicaie, pn
la vindecare.

BORUL

Ingredientul de baz al borului sunt binecunoscutele tre de gru. Ei bine, trele de
gru fermentate n ap dau natere acelui lichid glbui, cu gust acru i efecte terapeutice
deosebite: borul. Puin cunoscut n rile occidentale, la romni (ruii sunt i ei maetri ai
terapiei cu bor) exist o sumedenie de tradiii legate de virtuile purificatoare i
energizante ale acestei licori, considerat n multe zone ale rii drept magic. n
Bucovina, de pild, nainte de intrarea n post i nainte de mesele de srbtori, toate
vasele i tacmurile erau cltite n bor i apoi erau binecuvntate cu semnul crucii, ca s
fie splate toate relele. n Oltenia, se spunea c borul cel mai bun este cel fcut de
oamenii iui i harnici. n Moldova, borul era remediu pentru copiii deocheai, care nu
mncau i plngeau des, dar i pentru oamenii lenei la mncare i la munc. n fine,
103
faima cea mai mare i-a ctigat-o borul prin aceea c are capacitatea, nc neexplicat
de tiin, c trezete omul din beie. Mai mult, el nltur mai toate simptomele intoxicaiei
cu alcool (ale mahmurelii), fiind un remediu fr egal n aceast direcie. Fie i numai din
cele spuse pn acum i deja ne dm seama c merit s avem la ndemn acest
remediu de srbtori i chiar i dup aceea. Dar s vedem cum acioneaz borul ca
medicament.

Boli respiratorii cronice: bronit, astm, sinuzit - dou cni de bor bute zilnic ajut la
vindecarea acestor boli i mai ales, prentmpin agravrile i recidivele. Se fac cure de
cte trei sptmni cu bor, care se bea de obicei cu un sfert de or nainte de mas.

Adjuvant n tuberculoz - se bea n fiecare zi o jumtate de litru de bor, pe stomacul
gol, nainte de mesele principale. Se pare c anumite substane active din bor blocheaz
dezvoltarea bacililor care provoac aceast maladie.

Alcoolism - pentru trezirea din beie se beau 1-2 litri de bor dintr-o dat. De asemenea,
se bea minimum 1 litru din aceast licoare a doua zi, pentru a combate simptomele
mahmurelii, cum ar fi ameeala, durerea de cap, tremurturile membrelor, senzaia de
vom. Se spune c cei care beau zilnic bor mult, nu mai simt nevoia s bea alcool.

Indigestie, vom - se bea zilnic nainte de mas o jumtate de pahar - un pahar de bor.
Acest tratament este contraindicat n dispepsia acid.

Oboseal cronic - se bea un sfert - o jumtate de litru de bor dintr-o dat pentru
revigorarea rapid a organismului i a sistemului nervos.

MOAREA DE VARZ

Moarea nu este altceva dect zeama rezultat prin scurgerea verzei murate. Este un
extract 100% natural din varz, mbogit cu fermeni i enzime, cu principii active de la
plantele aromatice puse n murturi i sare. Din pcate, moarea de varz a fost destul de
puin studiat de ctre tiin, dei cu siguran va veni vremea cnd i ea va declana o
mic revoluie n lumea medicamentelor naturale. Pn atunci, v prezentm cteva din
recomandrile medicinii populare romneti, referitoare la acest remediu, nu foarte grozav
ca miros, dar extrem de sntos:

Constipaie - 3-4 pahare de moare de varz stimuleaz digestia, deblocheaz eliminarea
i ajut la dezintoxicarea traiectului digestiv. Acesta este i motivul pentru care, n multe
sate romneti, n timpul meselor tradiionale de Crciun i de Anul Nou se servete
moare de varz din belug, nainte de felurile de mncare mai grele, precum i la sfritul
ospeelor.

Sensibilitate la frig - prin coninutul su de vitamine, moarea de varz stimuleaz
circulaia sngelui i implicit, favorizeaz nclzirea corpului, inclusiv a extremitilor
(mini, picioare). Se consum zilnic 1-2 pahare de moare de varz.

Hipotensiune - moarea se folosete n medicina tradiional romneasc pentru cei slabi
la inim. Se bea dimineaa, la prnz i seara cte un pahar de moare de varz, mai ales
n timpul sezonului rece.

Digestie dificil, inapeten - moarea de varz este un stimulent digestiv puternic i mai
ales rapid. Se bea nainte de mas o jumtate de pahar de moare de varz, apoi n timpul
mesei, se mai poate lua cte o nghiitur din acest stimulent digestiv, ori de cte ori
simim nevoia.

104
Afeciuni febrile - se bea cte un pahar de moare de varz pe stomacul gol de 3-4 ori pe
zi. Moarea de varz n cantiti ceva mai mari regleaz temperatura corpului, mrete
rezistena organismului la febr i se pare, are i efecte stimulente imunitare.


MRUL-LUPULUI

Modest ca nfiare, conduce n topul celor mai puternice plante medicinale din
Romnia
Denumirea tiinific a acestei plante este Aristolochia clematitis. n zona de vest a rii i
se spune mrul-lupului, n sudul Moldovei, curcubeic, iar pe malul Dunrii, buruiana de
remf. Crete prin vii, la margini de cmp i prin locuri virane. Este nalt de jumtate de
metru, uneori mai mult, iar frunzele ei amintesc oarecum de cele ale fasolei. Are florile
galbene, un miros foarte puternic i destul de neccios, fiind ocolit de insectele
duntoare, precum i de bolile virale i bacteriene ale plantelor. Este att de rezistent i
vivace, nct sufoc adesea culturile, ranii notri nemaitiind cum s scape de ea (ntre
altele, rezist foarte bine i la ierbicide). Buruiana aceasta este - se pare - una din cele
mai puternice plante medicinale din flora noastr, avnd att de multe aplicaii, nct ar
putea fi scrise despre ea tomuri ntregi. Comparaia cu fora unei explozii atomice nu este
hazardat, doar c efectul e pozitiv.
Partea aerian a fost studiat intens n anii 80, cnd savanii au fost fascinai de efectele
sale imunostimulatoare extrem de intense. S-a ncercat atunci izolarea din frunzele sale a
unui medicament de semisintez cu administrare intern, ns s-a dovedit c separat de
celelalte componente ale plantei, acidul aristolochic, principiul activ imunostimulator
secretat de ea, este foarte toxic pentru ficat, putnd favoriza chiar formarea tumorilor
hepatice. Atunci s-a renunat la studierea sa, ea rmnnd, ca i pn atunci, n apanajul
medicinii populare. Ceea ce ne determin acum s scriem despre ea sunt nenumratele
semnale primite, referitoare la miracolele terapeutice fcute cu ajutorul acestei plante.
Lista afeciunilor vindecate cu ea este impresionant: de la boli hepatice i infecii
recidivante la dermatoze rezistente la orice alt form de tratament, tumori benigne i
maligne sau boli ginecologice.

n scop medicinal, se folosesc prile aeriene, tulpina i rdcina, aceasta recoltndu-se
toamna.

Planta conine : tanin, glucide, aristolochin (un alcaloid toxic), ulei volatil, un principiu
amar, rezin, avnd insuiri antibiotice, astringente, emenagoge, cicatrizante.

Efecte : rdcinile sunt diuretice, antigutoase, febrifuge, eutocice, folosindu-se prudent n
anorexia atonic, hemoptizie, febre intermitente, stri nervoase, astm umed, gut cronic,
paralizii, amenoree, menstruaii dificile, pentru eliminarea lohiilor dup natere.

Utilizarea intern
Prezint fr doar i poate riscuri, deoarece mrul-lupului, fr a fi att de toxic ca
spnzul, mtrguna sau rostopasca, are o anumit aciune nefast la nivelul rinichilor i a
tubului digestiv, n doze mari dnd reacii adverse severe. Se pare c n doze mici, de
pn la 1,5 grame pe zi pentru un adult, administrat o perioad limitat de timp (maximum
o lun), nu prezint nici un inconvenient, fiind chiar un remediu rapid n tratarea cancerului
pulmonar, de piele, la sn i la intestin, a hepatitelor virale, precum i a infeciilor
intestinale, ns singurul care are investitura s prescrie i s conduc acest tratament
este medicul curant. Din acest motiv, nu ne vom ocupa n acest articol de administrarea
intern a mrului-lupului, ci doar de tratamentele externe, care sunt lipsite de pericole, au
o eficien foarte mare i se aplic unei game foarte largi de boli.


105
Utilizri interne
Infuzie, sau decoct 12-15 g rdcin la un litru de ap, cte 2 ceti de ceai / zi, sau
tinctur 1-2 picturi ntr-un ceai.

Fiind toxic, planta se va folosi mai mult extern, n loiuni la plgi ca infuzie 10-15 g plant
/ l, sau ca decocie 100 g plant proaspt / l, pentru bi locale, de mai multe ori pe zi, n
caz de prurit. Decocia se fierbe 3 minute i se infuzeaz 10 minute.

Homeopatia recomand o tinctur preparat din planta aerian, proaspt, recoltat n
timpul nfloritului, contra tulburrilor digestive, precum i n tuberculoz, amenoree,
dismenoree, ca analgezic general,diuretic, tonic, stimulent.

Cteva forme de preparare i administrarea extern

Cataplasm cu mrul-lupului
Se macin fin iarba de mrul-lupului cu ajutorul unei rnie de cafea, iar pulberea obinut
se combin n proporii egale cu pulbere de rdcin de ttneas. Peste amestecul de
pulbere de mrul-lupului i ttneas se adaug apoi ap cldu, amestecnd mereu,
aa nct s se formeze o past ct mai omogen. Aceast past se aplic printr-un tifon
pe zona afectat vreme de o or.

Baia de ezut cu mrul-lupului
O mn de plante se las s se macereze n 2 l de ap, vreme de 8-10 ore (de dimineaa
pn seara), dup care se filtreaz. Planta rmas dup filtrare se oprete cu nc 2 l de
ap clocotit, dup care se acoper, se las s se rceasc i se filtreaz din nou. n final
se combin cele dou extracte ntr-un lighean, n care se va sta cu ezutul vreme de 20
minute (adugnd din cnd n cnd ap cald, dac este nevoie). Este un leac foarte bun
pentru hemoroizi, inflamaii anale, infecii genito-urinare recidivante.

Clism cu mrul-lupului
Preparatul pentru clism se obine dintr-o lingur ras de pulbere de mrul-lupului, o
lingur de rdcin de ttneas i o lingur de flori de mueel, care se las la nmuiat n
jumtate de litru de ap, de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz; maceratul se pune
deoparte, iar planta rmas dup filtrare se fierbe n jumtate de litru de ap pn cnd
scade la jumtate; se las la rcit decoctul, dup care se combin cu maceratul. Cu
preparatul astfel obinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. Lichidul se ine n intestin
vreme de 10 minute, nainte de a fi eliminat.

Tinctur de mrul-lupului
ntr-un borcan cu filet se pun frunze de mrul-lupului bine pisate ori mcinate cu rnia de
cafea, pn se umple borcanul. Apoi se adaug alcool alimentar de minimum 70, att ct
cuprinde, amestecnd din cnd n cnd, astfel ca planta s fie bine ptruns de alcool. Se
nchide borcanul i se las la macerat vreme de 14 zile, dup care se filtreaz prin tifon.
Se pun comprese pe locurile afectate cu tinctura astfel obinut.

Unguent de mrul-lupului
ase linguri de tinctur se pun pe o farfurioar curat i se las s se evapore pn i
reduc volumul de circa trei ori, obinndu-se aproximativ dou linguri dintr-o past groas
i uor lipicioas, cu miros puternic de plant. Aceast past va fi adugat peste un sfert
de pachet de unt (uor nmuiat n prealabil n apropierea unei surse de cldur, fr a-l
topi complet), amestecnd bine cu o lingur pn se omogenizeaz perfect, aceast
combinaie pstrndu-se apoi n frigider.



106
Boli care se vindec prin tratamentul extern cu mrul-lupului

Pentru o cicatrizare estetic a rnilor n urma unor intervenii chirurgicale - se pune
pe locul afectat o cataplasm cu ttneas i mrul-lupului o dat pe zi, inndu-se
vreme de o or. Viteza de vindecare va crete simitor, iar cicatricele vor deveni cu
timpul abia vizibile.
Rnile, inclusiv de la intervenii chirurgicale) care nu se nchid - se trateaz cu
comprese cu tinctur de mrul-lupului. Un tifon bine mbibat cu tinctur se pune pe
locul afectat vreme de 30 de minute, dup care se ndeprteaz compresa i se
las pielea s se zvnte vreme de mcar o jumtate de or.
Cancer intestinal, genital, de rect, de prostat - se recomand clismele cu mrul-
lupului, fcute o dat la dou zile. n cazul n care clismele sunt contraindicate, se
fac zilnic bi de ezut.
In cancerul genital la femei se face o clism la dou zile i o irigaie vaginal (cu
acelai tip de preparat ca i la clisme) o dat la trei-patru zile.
Cancer esofagian, la limba, etc. - se face gargar cu ceai de mrul-lupului,
ttneas i mueel, preparat ntocmai ca i cel pentru clisme. n cadrul aceluiai
tratament se vor realiza totodat clisme cu mrul-lupului, o dat la dou zile.
Cancerul de piele - se face o dat la dou zile o clism cu mrul-lupului i n plus se
aplic zilnic o cataplasm cu ttneas i mrul-lupului. Aplicarea cataplasmelor se
repet pn la dispariia total a leziunii.
Infecii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya - se fac splturi vaginale cu
un ceai preparat la fel ca cel pentru clisme. Tratamentul se face vreme de 7-10 zile
cu dou sptmni de pauz pentru refacerea florei vaginale. La brbai se fac
zilnic bi de ezut cu mrul-lupului, pentru sporirea imunitii locale. Mai ales n
infecii cu chlamidya i n cele bacteriene va fi respectat cu strictee tratamentul cu
antibiotice prescris de medic, cele dou terapii mergnd foarte bine n paralel.
Rni purulente, greu vindecabile la degetele de la mini i de la picioare - se umple
pe jumtate un phrel ngust cu tinctur de mrul-lupului, dup care se nmoaie n
el degetul afectat vreme de 20-30 de minute. n cteva zile infecia se va retrage i
apoi va disprea. Sunt multe cazuri de pacieni crora trebuia s le fie amputat
degetul i l-au salvat ca prin minune doar cu acest tratament simplu.
Abcese, furuncule, eczeme infecioase rezistente la alte forme de tratament - se
pune pe locul afectat o cataplasm cu mrul-lupului vreme de trei-patru ore pe zi,
dup care se las pielea s se zvnte n aer liber vreme de o or. Se repet
aplicaia zilnic, pn la vindecarea total.
Contra hemoroizilor - se folosete unguentul al crui mod de preparare a fost
descris anterior, cu care se fac aplicaii locale de dou-trei ori pe zi. Foarte utile
sunt i bile de ezut cu mrul-lupului, care vor fi fcute o dat la dou-trei zile.

Intoxicaia cu mrul-lupului
Apare la aduli atunci cnd se depete doza de 6 grame pe zi i se manifest prin
urmtoarele simptome: grea, vrsturi, scaune numeroase (uneori sangvinolente),
urinri dese, inflamaii severe ale rinichilor, tulburri circulatorii. Utilizat extern, nu prezint
nici un fel de inconveniente, cu condiia s fim ateni ca manipularea i depozitarea s fie
corect. Toate tratamentele interne vor fi fcute sub directa ndrumare i supraveghere a
unui medic. n caz de intoxicaie, de la primele simptome adresai-v medicului curant.
Tratamentul const n vom terapeutic (splturi gastrice), administrarea de crbune
medicinal, producerea unei purgaii puternice. Nu facei tratament intern cu mrul-lupului
fr ndrumare medical. Dac avei n cas plante toxice, atunci pstrai-le n dulpiorul
de medicamente, bine nchise i punei la ndemn i antidotul elementar - crbunele
medicinal, care trebuie administrat imediat, pn ajungei la cea mai apropiat unitate
sanitar.

107
Mrul-lupului este una dintre cele mai utilizate plante nc din cele mai vechi
timpuri. Primele consemnri despre folosirea ei n scopuri medicinale dateaz de acum...
5000 de ani, din Egiptul antic, unde ea era numit iarba cobrei, ntruct era singurul
remediu eficient contra veninului temutei reptile. Tot n Egipt era administrat pentru
tratamentul infeciilor pielii, pentru vindecarea rapid a mucturilor de animale i insecte,
precum i pentru a apra oamenii de epidemii.
Vechii gali foloseau mrul-lupului pentru tratarea tumorilor i a oricror excrescene
aprute pe corp.
n Evul Mediu, n Spania, planta era remediul de tain al cavalerilor care o foloseau
pentru a-i tmdui rapid rnile primite n lupt i pentru a preveni infeciile, care n
vremurile acelea erau fatale. Herboritii englezi din secolele XVI-XVII recomandau
mestecarea a dou-trei frunze de mrul-lupului pe zi, pentru ntrirea organismului
mpotriva epidemiilor, pentru eliminarea abceselor dentare i a tuturor afeciunilor gurii. Tot
ei avertizau asupra toxicitii plantei, artnd c tratamentele interne mai lungi de trei
sptmni pot duna rinichilor, vezicii urinare i tubului digestiv. n medicina noastr
popular este consemnat folosirea acestei plante n foarte multe zone ale rii. n Banat
era utilizat contra rnilor rele, adic a cancerului la piele, n Satu Mare i n Bistria
Nsud era folosit pentru tot soiul de bube (boli de piele), pentru trnji (hemoroizi), dar
i pentru tratarea cancerului de rect sau de intestin. n Moldova este consemnat folosirea
acestei plante mai ales n judeele Vrancea, Galai i Bacu, unde era considerat un
adevrat elixir contra bolilor femeieti, precum i a celor recto-anale (se folosea sub form
de bi). De asemenea, se folosea pentru a face prul s creasc frumos, pentru a
ndeprta courile de pe fa i a nfrumusea pielea. n Oltenia, mrul-lupului era folosit n
special pentru tratarea rnilor i a bolilor de piele, dar i a hepatitei i ulcerului stomacal
(se administra puin rdcin fiart n lapte).
Intoxicaiile cu mrul-lupului, datorate aristolochinei, care este un toxic al capilarelor, se
manifest prin diaree, vomizri, gastro-enterite, meteorism, colici, hemoragii uterine, avort,
leziuni renale i la ficat. Tenomenele toxice sunt similare cu cele produse de colchicin,
tratamentul fiind acelai.

Seminele de mrul-lupului se dau n hrana curcilor i gtelor, n scop fortifiant, sub
form de past de fain, la care se adaug puin pulbere de genian i lapte prins.
Seminele nclzite se folosesc i n hrana psrilor de colivie.


STIMULENTELE IMUNITARE NATURALE

V numrai printre fanii sfaturilor de curare a organismului? Dac rspunsul este
afirmativ, e momentul s v bucurai de succese: ntrirea imunitii va fi pentru
dvs. un fleac.
Ce este sistemul imunitar? O armat format din miliarde de celule, menit s ne
protejeze corpul de orice form de agresiune din exterior sau din interior. Zilnic, mii i
milioane de microbi cu care intrm n contact sunt inactivai de ctre acest sistem fr ca
noi s tim. Cele cteva sute de celule canceroase, care exist n fiecare clip chiar i n
corpul celor mai sntoi dintre noi, sunt, de asemenea, eliminate i inute sub control de
ctre aparatul imunitar cu care natura ne-a nzestrat. Fr aceste structuri de aprare,
coordonate magistral de ctre o veritabil inteligen natural aflat n organismul fiecruia
dintre noi, nu am putea supravieui nici mcar o zi. Starea de sntate nu este, din
aceast perspectiv, un fenomen static, ci un proces extrem de dinamic, la care sistemul
imunitar particip n fiecare secund, pe zeci i zeci de fronturi. Atunci cnd ne
mbolnvim de guturai, de grip, cnd facem o infecie renal ori urinar, o hepatit sau
orice alt form de infecie, vina o poart nu neaprat microorganismele care o produc,
ci n primul rnd sistemul imunitar, care n mod normal are capacitatea de a opri orice
agresiune microbian, cunoscut sau necunoscut. Apoi, atunci cnd ne vindecm cu
antibiotice sau cu alte substane antimicrobiene, aceasta se datoreaz n cea mai mare
108
msur tot sistemului imunitar, care este doar ajutat din exterior prin aceste intervenii cu
medicamente. Fr ndoial c buna funcionare a acestui sistem este o veritabil cheie a
sntii fiecruia. Din pcate, stilul de via al omului modern este ct se poate de
neprielnic acestui sistem imunitar, care mai ales pe termen lung se dovedete a fi extrem
de sensibil la intoxicaiile lente prin alimentaie, la calitatea ndoielnic a apei de but, la
sedentarism, la stres, la poluarea atmosferic i la o multitudine de ali factori nocivi. Din
acest motiv, epidemiile de grip, de hepatit viral, infeciile renale etc. fac ravagii n
ultimele decenii, adesea medicaia modern abia reuind s atenueze simptomele bolii,
fr a reui s in sub control infecia n sine. Medicina naturist are ns mijloace pentru
a revigora acest sistem imunitar, iar primul i probabil cel mai important dintre ele este
dezintoxicarea, despre care am vorbit pe larg nainte. Odat organismul dezintoxicat,
terenul este pregtit pentru aciunea unei alte arme a naturii: stimulentele imunitare din
plante medicinale, despre care vom vorbi n continuare.

ARNICA

Este o plant superb, cu flori mari i galbene, care crete pe pajitile nalte ale munilor
notri la nceputul verii. Arnica (Arnica montana) este o rival serioas a echinaceei,
avnd, pe lng efectele imunostimulatoare i o aciune antibiotic puternic, motiv pentru
care adesea este folosit pentru tratarea infeciilor deja declanate. Mai mult, datorit
efectelor sale antidepresive i tonice cerebrale, este un excelent remediu pentru perioada
de toamn-iarn, cnd tonusul psihic este n scdere (ceea ce afecteaz nefast
capacitatea organismului de a se apra de boli).

Cum se administreaz arnica?
Avnd (n doze mari) o toxicitate destul de mare, arnica se folosete intern, mai ales sub
form de tinctur, care permite o dozare exact i are efecte foarte puternice n cantiti
mici. Tinctura de arnic se gsete n farmaciile naturiste i se administreaz de regul
cte 50 de picturi, diluate ntr-o jumtate de pahar de ap, de trei-patru ori pe zi.
Persoanele care au probleme de imunitate la nivelul gtului vor face gargar cu dou
lingurie de tinctur de arnic, diluate ntr-o jumtate de pahar cu ap.

Cui i este recomandat arnica?
La fel ca i la echinacea, o cur de dou sptmni cu arnic este recomandat
persoanelor care nu au probleme majore de sntate, dar care vor s evite bolile iernii, n
special rcelile. Cele mai spectaculoase efecte se obin ns n mrirea imunitii
persoanelor deja afectate de boli cum ar fi guturaiul, faringita, amigdalita, bronita,
sinuzita, eventual cronicizate. Tinctura de arnic completeaz foarte bine i tratamentul cu
antibiotice de sintez. Este indicat n bolile nsoite de febr, n prevenirea i n tratarea
infeciilor rinichilor i cilor urinare.

ECHINACEA

Este o plant nltu, a crei tulpin florifer depete adesea un metru, adus din
America de Nord, unde era un leac de cpti al pieilor roii. A fost preluat de ctre
cercettorii americani din medicina tradiional a amerindienilor i ulterior, de ctre cei
germani, care au descoperit faptul c are efecte uimitoare de mrire a rezistenei naturale
a organismului la infecii. Se pare c cele mai spectaculoase rezultate le are, n timpul
sezonului rece, n prevenirea gripei, fiind denumit adesea vaccinul antigripal natural.
Cea mai folosit este specia cu flori roii (Echinacea purpurea), care este fr doar i
poate cel mai vndut stimulent imunitar de pe mapamond la ora actual. Care sunt atuurile
acestui remediu? Acioneaz relativ rapid (n 3-4 zile apar efectele de mrire a capacitii
de aprare a organismului n faa infeciilor), are o toxicitate sczut (este indicat i copiilor
mici), poate fi folosit pe termen lung, fr a da efecte adverse.

109
Cum se administreaz echinacea?
Pe termen scurt, cel mai rapid i simplu mod de administrare este tinctura, pe care o
gsim n prezent n mai toate farmaciile i magazinele naturiste. Se ia o linguri de
tinctur de trei ori pe zi, de preferin pe stomacul gol, pentru prevenirea mbolnvirii.
Atunci cnd rceala s-a instalat deja, se iau pn la 4 lingurie pe zi sau se apeleaz la
remedii mai puternice, cum ar fi arnica. Pe termen mai lung, efecte extraordinare are
pulberea de echinacea, care - dei este mai greu de gsit la Plafar i e ceva mai complicat
de administrat - este mult mai eficient dect tinctura. Se ia o jumtate de linguri de
pulbere de echinacea, obinut prin mcinarea plantei cu rnia electric de cafea, de trei
ori pe zi, n cure de minimum dou sptmni. Este un remediu excepional atunci cnd
simim c ne ncearc rceala, cnd avem infecii n gt, ale amigdalelor sau ale
sinusurilor, care nu mai cedeaz. Reacia imunitar potenat de tratamentele cu pulbere
de echinacea este att de puternic, nct persoane care se tratau de un banal guturai au
constatat dispariia unor infecii renale, a unor boli de piele de origine infecioas sau chiar
a unor tumori benigne, care nu cedaser la nici o alt form de tratament.

Cui i este recomandat echinacea?
Este n primul rnd indicat persoanelor relativ sntoase, care vor s se fereasc de
bolile respiratorii din timpul iernii. O cur de 10-14 zile cu tinctur sau pulbere de
echinacea mrete considerabil capacitatea de aprare a organismului n faa infeciilor.
Apoi, echinacea, mai ales sub form de pulbere, este un adevrat elixir pentru persoanele
foarte sensibile la frig, care fac guturai, se confrunt cu umflarea amigdalelor sau a
ganglionilor la cea mai mic pal de curent. O cur de o lun cu echinacea sub form de
pulbere ajut la eliminarea gradat a infeciilor persistente i mrete rezistena la bolile
infecioase.

GINSENGUL

Ginsengul (Panax ginseng) este una dintre plantele medicinale emblematice ale lumii. A
fost, se pare, prima dat cultivat n China, de unde s-a rspndit pe tot continentul asiatic.
n prezent, exist o multitudine de tipuri de ginseng, dintre care cele mai apreciate sunt cel
chinez i cel coreean. Rdcina acestei plante este considerat una dintre cele mai bune
adaptogene, motiv pentru care este folosit cu succes ntr-o mare varietate de boli. Ce
nseamn plant adaptogen? Plantele din aceast categorie sunt cele care mresc
capacitatea i viteza de adaptare a organismului la condiiile neprielnice de via (frig,
stres, absena luminii, carene de alimentaie, etc.). n contextul articolului nostru,
intereseaz n primul rnd efectul ginsengului de mrire a imunitii i a rezistenei
organismului la frig i la oscilaiile de temperatur.

Cum se administreaz ginsengul?
n farmaciile noastre, ginsengul se gsete mai ales sub form de capsule care conin
pulbere de rdcin, pur sau n amestec cu alte plante chinezeti. Aceste capsule se
administreaz conform prospectului, doza pentru un adult fiind n jur de un gram de plant
pe zi, n timp ce pentru copii ea se njumtete sau se mparte la trei. De asemenea, mai
exist i fiole cu extract de ginseng, de obicei combinat cu lptior de matc. Se ia cte o
fiol pe zi. Un tratament pentru mrirea imunitii poate dura ntre zece i treizeci de zile,
putnd fi reluat periodic, atunci cnd ne simim slbii sau cu imunitatea sczut.

Cui i este recomandat ginsengul?
Ca stimulent imunitar, aceast plant este recomandat structurilor mai puin robuste, care
au o rezisten redus la efort i intemperii. Este, de asemenea, de un real folos
persoanelor convalescente, mai n vrst, care se confrunt cu perioade de epuizare fizic
sau intelectual.


110
Precauii la tratamentul cu ginseng
La femeile aflate la menopauz, ginsengul poate declana reacii cum ar fi bufeurile,
reapariia temporar a unor sngerri similare celor menstruale. Este contraindicat
administrarea ginsengului copiilor sub 10 ani. De asemenea, este contraindicat
administrarea ginsengului, atunci cnd exist afeciuni tumorale, benigne sau maligne.

MGHIRANUL

Mghiranul (Majorana hortensis) este o plant aromatic i condimentar n compoziia
creia nu au fost descoperite principii imunostimulatoare propriu-zise. Cu toate acestea,
este probabil unul din mijloacele cele mai rapide de mrire a imunitii, care ne poate salva
atunci cnd declanarea guturaiului sau a gripei este iminent. Secretul su este c are
efecte de mrire rapid a temperaturii organismului, producnd un fel de acces de febr
(deloc dezagreabil), care permite sistemului imunitar s acioneze extrem de eficient. De
altfel, problema febrei este foarte controversat n medicin, tot mai muli cercettori
susinnd c n anumite limite este extrem de benefic pentru organism, temperatura
ridicat fiind un sprijin pentru anumite celule cu rol imunitar n neutralizarea microbilor.
Cert este c 2-3 cni de ceai fierbinte de mghiran, pe lng faptul c produc o
transpiraie intens i ne nclzesc puternic corpul, sunt adesea un remediu salvator n
fazele incipiente ale rcelii. S vedem n continuare cum se administreaz i cui i este
recomandat n mod special acest remediu.

Cum se administreaz mghiranul?
O linguri de pulbere de mghiran (l gsii n mai toate magazinele naturiste, chiar i n
cele alimentare, sub form de condiment) se oprete cu o can de ap fierbinte vreme de
15 minute, dup care se filtreaz i se consum ct mai cald. Se beau dou-patru cni de
infuzie fierbinte de mghiran ntr-un interval de timp de dou ore, ceea ce va produce o
puternic nclzire a corpului, precum i o senzaie de relaxare n toi muchii. Este bine
s nu facem cantiti mari de ceai dintr-o dat, ca temperatura acestuia s nu scad,
pierzndu-i efectele sudorifice scontate. De asemenea, e util s ne pregtim nite haine
de schimb, pentru c pe parcursul tratamentului vom transpira intens. Acest tratament se
aplic o zi, maximum trei (timp n care va trebui s ne ferim de frig i vom evita oboseala),
fiind cu adevrat salvator atunci cnd simim c ne mbolnvim de grip, n chiar primele
faze ale bolii.

Cui i este recomandat mghiranul?
n primul rnd, este indicat persoanelor foarte sensibile la frig, care au probleme circulatorii
traduse prin rceala extremitilor sau care se confrunt cu oboseal i contracturi
musculare. De asemenea, tratamentul cu mghiran are efecte antidepresive i chiar
euforizante intense, fiind n consecin un remediu excelent pentru momentele de impas
psihologic, cnd boala poate aprea ca o consecin a asteniei, tristeii sau a lipsei
noastre de tonus luntric. Foarte potrivit este acest tratament i persoanelor
supraponderale sau care rein foarte mult ap n corp, efectele sale diuretice i sudorifice
puternice fcndu-l un remediu ideal att pe termen scurt, ct i pentru cure mai lungi.

Precauii i contraindicaii ale tratamentului intern cu mghiran
Aceast plant nu va fi folosit de ctre persoanele care sufer de hipertensiune, care au
avut accidente vasculare, care deja au febr cu valori mari (peste 38 de grade Celsius).

Ginsengul romnesc - BRNCA URSULUI (Heraclea sphondylium)

Crete nalt, chiar foarte nalt pentru o plant ierboas, putnd depi doi metri,
are frunzele mari i de un verde nchis, florile albe i seminele late, cu un miros foarte
ptrunztor i un gust picant. O ntlnim de la deal, unde prefer pdurile luminoase i
umede, pn la munte, unde crete pe marginea drumeagurilor i a praielor. Se folosesc
111
de la ea rdcinile, care se culeg primvara, florile, seminele i frunzele, care se
recolteaz la nceputul lui august. Toate prile plantei au proprieti revigorante i tonice,
ns inflorescenele i mai ales, seminele au o asemenea putere curativ, nct pe bun
dreptate au fost asemnate cu ginsengul, pe care ns l depesc n multe privine.
Seminele de brnca-ursului redau tinereea biologic i fertilitatea, regleaz activitatea
sistemului nervos, ajut la refacerea capacitii funcionale a rinichilor, previn i combat cu
o eficien extraordinar hipertensiunea, avnd multe alte ntrebuinri despre care vom
vorbi n continuare.

Recoltare i uscare
Florile i seminele de brnca-ursului se recolteaz prin desprinderea lor de pe lujerul
plantei, pe timp uscat i pe ct posibil, spre orele serii, cnd razele soarelui au o
intensitate mai mic. Dup recoltare se pun la uscat n strat subire, pe hrtie, n locuri
lipsite de umiditate i bine aerisite, ntruct planta este sensibil la umezeal i poate
mucegi foarte uor. Atunci cnd tijele inflorescenelor devin rigide i trosnesc cnd sunt
ndoite, iar seminele scot un sunet sec i sunt tari la pipit, procesul de uscare s-a
ncheiat, iar planta se pune la pstrare n sculei de pnz sau de hrtie.

Preparare i administrare

Tinctura de brnca-ursului
Este cel mai eficient preparat obinut din brnca-ursului, fiind o form de administrare n
care planta acioneaz nu doar foarte puternic, ci i extrem de rapid. Se obine prin
mcinarea inflorescenelor i seminelor cu rnia electric de cafea, dup care pulberea
obinut se pune ntr-un borcan care va fi umplut pn la o treime cu ea, restul fiind
completat cu alcool de 70. Se nchide borcanul ermetic i se las la macerat vreme de 8-
10 zile, agitnd din cnd n cnd coninutul. Preparatul se filtreaz prin tifon, iar tinctura
obinut se pstreaz n sticlue mici i nchise la culoare.
Se administreaz pe stomacul gol, de trei ori pe zi, cte o linguri de soluie diluat n
jumtate de pahar de ap.

Pulberea de brnca-ursului
Planta se macin cu rnia electric de cafea sau se mrunete n piu, dup care se
pune la pstrare ntr-un borcan de sticl nchis ermetic. Se ia o linguri de pulbere pe
stomacul gol de trei ori pe zi. La copiii peste 12 ani doza va fi njumtit, cei cu vrsta
ntre 6 i 12 ani vor lua un sfert de linguri, iar sub aceast vrst doza va fi de un vrf de
cuit. Planta se ine sub limb cteva minute, dup care se nghite cu ap. Este o form de
administrare folosit mai ales atunci cnd tinctura nu este tolerat.

Uleiul de brnca-ursului
10 linguri de pulbere din planta uscat se pun n jumtate de litru de ulei rafinat de floarea-
soarelui i se las s se macereze la soare vreme de trei sptmni, ntr-un borcan nchis
ermetic, dup care se filtreaz prin tifon. Se va obine un ulei ceva mai nchis la culoare i
puternic aromat, care va fi pstrat n sticlue mici, n locuri ntunecoase, fiind folosit pentru
aplicaii externe.

Cataplasm cu frunze de brnca-ursului
Frunzele proaspete sunt zdrobite cu sucitorul pe o planet de lemn, dup care sunt
aplicate pe zona tratat, unde se las vreme de 3-4 ore (eventual se fixeaz cu tifon prins
cu leucoplast). Dup ndeprtarea cataplasmei, pielea se spal bine cu infuzie de mueel,
dup care se las s se zvnte la aer, evitndu-se ns contactul direct cu razele solare.

Boli care se vindec prin administrarea de brnca-ursului

Impoten - se ia tinctur, cte o linguri, de 3-4 ori pe zi.
112
Frigiditate - o linguri de tinctur luat cu 20-30 de minute nainte de actul sexual
relaxeaz musculatura uterin, mrete stimularea neuro-transmitorilor care genereaz
dorina erotic i ajut la dezinhibarea psihic.

Sterilitate la femei i brbai - se face tratament de lung durat cu tinctur de brnca-
ursului, cte o linguri de patru ori pe zi. Eficiena este mult mrit dac se ine un regim
lacto-vegetarian i se renun la alcool, tutun i cafea.

Menopauz prematur - se face un tratament progresiv cu tinctur. Se ncepe cu 20 de
picturi luate de trei ori pe zi, n prima sptmn i se crete doza cu cte 10 picturi pe
sptmn, pn cnd se ajunge la 50 de picturi, luate de trei ori pe zi, n a patra
sptmn. Se face o lun de tratament cu zece zile de pauz. Aceast gradare a
tratamentului este necesar pentru a preveni fenomenele neplcute date de relansarea
activitii hormonale (bufeuri, nervozitate, sngerri menstruale prelungite). De asemenea,
eficiena tratamentului este sporit de o diet lacto-vegetarian i cu multe cruditi.

Insuficien ovarian, insuficienta dezvoltare a snilor i a altor caracteristici
feminine - o lingur de miere se amestec bine cu o linguri de tinctur i se ia pe
stomacul gol nainte de mas. Se iau 3-4 asemenea doze pe zi.

Epilepsie - se fac cure succesive, de cte 40 de zile, cu 10-20 de zile pauz. Se ia pe
nemncate cte o linguri ras de pulbere de brnca-ursului, de 3-4 ori pe zi.

Hipertensiune - 50 de picturi de tinctur se administreaz de patru ori pe zi, nainte de
mesele principale.

Insuficien renal, adjuvant n boli venerice - se ia o linguri de tinctur diluat n
jumtate de pahar de ap, de 3-4 ori pe zi. Tratamentul se face minimum 40 de zile i are
un efect de stimulare a circulaiei sanguine i a imunitii locale, de restabilire a funciei
renale.

Dou aplicaii externe

Adjuvant n scleroza n plci - se aplic frunze zdrobite de brnca-ursului pe coloan,
vreme de 3-4 ore pe zi. Tratamentul se repet ct de des pe timpul verii, cnd se gsesc
frunze crude din aceast plant. n sezonul rece se fac masaje pe coloan cu ulei de
brnca-ursului.

Rceli frecvente ale rinichilor, anexit i metroanexit - tlpile se maseaz de dou ori
pe zi energic, cu ulei de brnca-ursului. Suplimentar se fac masaje cu ulei cald pe zona
bazinului, dup care se acoper cu o pnz de bumbac i o ptur de ln, pentru a
pstra cldura. Tratamentul are un excelent efect de stimulare a imunitii locale lund cu
mna rcelile de tot felul.

Precauii la tratamentul cu brnca-ursului

Supradozarea acestui remediu produce reacii de tip alergic, vasodilataie periferic i
hipotensiune.

Afeciunile prostatei manifeste sau latente pot fi activate de aceast plant. n cazul n
care apare o jen la urinare, se va ntrerupe tratamentul cu brnca-ursului i se va trece la
o cur cu ceaiuri din plantele: pufuli (Epilobium hirsutum) i ghimpe (Xanthium
spinosum), dup care se va putea relua tratamentul iniial. n caz de hipotensiune, planta
va fi administrat mpreun cu mghiranul (Majorana hortensis), care are rol compensator.

113
Planta este contraindicat femeilor gravide. Dup tratamentul extern cu brnca-ursului
este interzis expunerea la soare, deoarece are proprieti fotosensibilizante.
Le recomand tuturor celor care au probleme legate de epilepsie s apeleze la
virtuile acestei plante
Toi brbaii ar trebui s cunoasc aceast plant

MEDICAMENTELE VERZI

Greu de crezut c frunzele unor plante pe care le vrm toat ziua n ciorbe i n
salate au i valoare de medicament. Singurul fel n care v putei convinge de
adevr este s le ncercai. Sntatea se desparte de boal n farfurie. Noi
propunem, dumneavoastr alegei!

FRUNZELE DE RIDICHE DE LUN (Raphanus sativus)

Sunt arareori folosite n alimentaie, pentru c foarte puini oameni tiu c frunzele de
ridiche au efecte vitaminizante i remineralizante mult mai puternice dect rdcinile roii
i apetisante. Ele conin vitaminele A, B1, B2 i vitamina C, avnd n acelai timp efecte
antitoxice i depurative puternice, mai ales n cure ndelungate. Iat cteva dintre bolile n
care este recomandat cura cu frunze de ridiche de lun:

Avitaminoza A i B, scorbut - se consum salat de frunze de ridichi de lun, cte dou-
trei porii pe zi, nainte de mesele principale. Dup o cur de 1-2 sptmni, anumite
simptome specifice avitaminozelor de primvar, cum ar fi sngerrile gingiilor, astenia,
tulburrile de ritm cardiac ori somnolen, dispar.

Intoxicaie medicamentoas - cura de o lun cu salat preparat din frunze i rdcini
proaspete de ridichi de lun este un excepional detoxifiant pentru ntreg organismul. Ea
ajut la refacerea florei intestinale normale, protejeaz stomacul, elimin o bun parte din
bolile infecioase, care apar atunci cnd sistemul imunitar este slbit de administrarea
abuziv de medicamente. Acest tratament este recomandat mai ales persoanelor care au
luat vreme ndelungat medicamente de sintez cu efecte antibiotice, antiinflamatoare
(mai ales corticoizi), tranchilizante.

Hiperexcitabilitate nervoas i sexual - se consum salat din frunze, 3-4 porii pe zi,
pe stomacul gol. Dac rdcinile de ridiche au efecte stimulente nervoase i uor
afrodiziace, frunzele sunt, dimpotriv, calmante uoare i anafrodiziace. Pentru un efect
mai puternic, se recomand salatele din frunze de ridiche i frunze de salat verde,
asezonate cu ulei de dovleac i zeam de lmie, fr sare.

Boli hepatice i biliare - se consum suc de frunze de ridiche (obinut printr-una din
metodele prezentate), cte 1 pahar de 2 ori pe zi. Are efecte tonice hepatice, stimuleaz
peristaltismul, fiind un remediu blnd i uor pentru persoanele cu astfel de probleme.
Durata minim a unei cure este de 12 zile.

FRUNZELE DE LOBOD (Atriplex hortensis)

Le cunoatem mai ales ca ingredient pentru ciorbe, ns folosite n stare crud, ca salat
sau suc, au efecte terapeutice mult mai puternice. n medicina popular romneasc, cele
trei varieti de lobod cunoscute (cu frunze roii, verzi i galbene) erau frecvent folosite
primvara, pentru rezolvarea celor mai diverse probleme de sntate. Iat cteva dintre
indicaiile lor terapeutice:

Chisturi ovariene i mamare aprute pe fondul dezechilibrului hormonal - se face o cur
de douzeci i opt de zile cu suc de frunze de lobod. Se bea o jumtate de pahar, de trei
114
ori pe zi, pe nemncate. Tratamentul este bine s se nceap atunci cnd luna este n
descretere.

Acnee, boli de piele n general - se consum salate de frunze de lobod i de ppdie,
cte 2-3 porii pe zi. O cur dureaz minimum dou sptmni (o lun la persoanele cu
boli cronice).

Adjuvant n bronit i astm - se mestec frunze proaspete de lobod, bine splate n
prealabil. Prile aeriene ale lobodei au efecte antiinflamatoare, emoliente i
antiinfecioase asupra cilor respiratorii superioare. De asemenea, frunzele acestei plante
scad febra.

Alergie - n perioadele de sensibilitate maxim, se consum salate din frunze proaspete
de lobod. Efecte mai puternice se obin dac se adaug frunze de ppdie i de mcri.

Dureri abdominale, probleme digestive la femeile nsrcinate - frunzele proaspete de
lobod se toac mrunt, se amestec cu miere i se aplic pe abdomen. Se acoper cu o
folie de plastic, peste care se aplic o bucic de material de ln i se ine minimum o
or.

FRUNZELE DE PPDIE (Taraxacum officinalis)

Fr doar i poate sunt cel mai puternic detoxifiant dintre frunzele de primvar. Gustul
lor, pregnant amrui, le recomand ca un excelent drenor pentru ficat i vezica biliar, ele
avnd n acelai timp efecte laxative, diuretice i depurative puternice.

Hepatit viral de tip A, B i C - sucul de frunze de ppdie are efecte miraculoase n
toate bolile de ficat. Se consum cte o jumtate de pahar dimineaa i seara, pe stomacul
gol. Tratamentul dureaz 2-3 luni i se combin cu o alimentaie strict vegetarian, fr
prjeli i alimente cu aditivi sintetici. Efecte antivirale i stimulente imunitare foarte
puternice are combinaia de suc de ppdie cu suc din frunze de ptrunjel, n proporii
egale - se beau dou pahare pe zi.

Dischinezie biliar - se consum salata de frunze de ppdie la mesele principale. O
cur dureaz minimum dousprezece zile.

Diabet zaharat de tip II (inclusiv formele insulino-dependente) - un grup de americani,
membri ai unei asociaii a diabeticilor insulino-dependeni, au realizat pe ei nii un
experiment tulburtor. Vreme de mai multe luni, au consumat frunze de ppdie, nainte i
dup fiecare mas, sub form de salat sau ca atare. Dup o lun, majoritatea lor a trebuit
s-i reduc la jumtate doza de insulin, pentru ca dup trei luni, unii dintre ei s renune
practic la aceasta, precum i la orice alt medicaie de sintez. n timpul curei, ei au
consumat 100-150 g de frunze crude de ppdie, fr nici un fel de alt adaos. Dup un an
de la tratamentul intensiv cu ppdie, n condiiile unui regim cu raia de hidrai de carbon
riguros calculat i al repetrii curei la 1-2 luni, rezultatele au rmas stabile.

Constipaie (mai ales la persoanele obligate la un trai sedentar) - se bea dimineaa un
pahar de suc de ppdie, obinut prin metoda descris n caseta acestui articol.
Tratamentul se face vreme de dou sptmni la rnd.

Pentru eliminarea calculilor reno-urinari - studii de ultim or fcute n Statele Unite au
pus n eviden faptul c anumite principii active din frunzele i rdcina de ppdie
modific peristaltismul (contraciile muchilor netezi) cilor urinare, ceea ce permite
eliminarea rapid a calculilor de dimensiuni mici. Pentru a obine acest efect, se consum
115
trei pahare de suc de frunze de ppdie pe zi, pe stomacul gol, preferabil la intervale
scurte unul dup cellalt. O cur dureaz cinci-apte zile, iar la nevoie se poate relua.

Acnee (mai ales la persoanele constipate) - se face o cur cu suc, din care se beau un
pahar dimineaa i unul seara, pe nemncate. Cura dureaz trei sptmni i se asociaz
cu un regim vegetarian, cu multe cruditi.

FRUNZELE DE MCRI (Rumex acetosa)

Cu frunzele sale acrioare i nviortoare, adevrat elixir pentru persoanele astenice sau
cu lips de apetit de via, mcriul este remediul ideal pentru a ne trezi din amoreala
sfritului sezonului rece. Ele stimuleaz digestia, au efecte detoxifiante, neutralizeaz
otrvurile preluate din mediul nconjurtor tot mai poluat. Se folosesc cu succes pentru
tratarea urmtoarelor afeciuni:

Intoxicaii cu mercur, plumb i alte metale grele - se consum o salat obinut dintr-o
mn de frunze proaspete cu jumtate de or naintea mesei principale, de prnz. De
regul, o cur dureaz paisprezece zile, iar n cazul persoanelor intoxicate cronic se reia
de cinci-ase ori.

Indigestie, inapeten - se mestec cteva frunze proaspete de mcri nainte de mas.
Principiile active din mcri stimuleaz producia de sucuri gastrice, amplific uor apetitul
i mresc puterea de digestie. Senzaie de vom, migren - se iau 1-2 linguri de suc de
mcri la intervale de o or-dou. La persoanele la care aceste probleme apar pe fondul
unor tulburri hepato-biliare, sucul de mcri se amestec n proporii egale cu cel de
ppdie i se administreaz n acelai mod.

Alergie, eczeme alergice - se face o cur cu frunze de mcri, o mn pe zi, consumate
ca atare sau sub form de salat. Se consum pe stomacul gol, vreme de paisprezece
zile, cu o pauz de patru-cinci zile, dup care se poate relua.

Pareze ale nervilor periferici, adjuvant n hemiplegie - se bea suc de mcri, un sfert
de pahar dimineaa i un sfert de pahar seara, nainte de culcare. Tratamentul se face n
serii succesive, vreme de dou sptmni, cu o sptmn de pauz.
Important Raia maxim zilnic de frunze de mcri este de 70-100 de grame pentru un
adult, peste aceast doz putnd aprea fenomene de demineralizare, tulburri digestive,
ameeli, tulburri nervoase.

SUC 1
ntr-un mixer electric se pune o mn de frunze proaspete din plantele enumerate n text,
tiate nu prea mrunt, dup care se adaug trei sferturi de pahar de ap. Se mixeaz
vreme de 2-3 minute acest amestec, apoi se las s mai stea vreme de un sfert de or,
dup care se filtreaz prin strecurtoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obine aproximativ
un pahar de suc de culoare verde intens, suc care va fi but
ntr-o singur doz, dimineaa, pe stomacul gol. Pentru curele mai puternice de curare a
sngelui se beau 2 pahare de suc pe zi: dimineaa i seara.

SUC 2
O mn de frunze proaspete se taie fin, ca zarzavatul pentru ciorbe. Se pun ntr-un vas de
sticl sau ceramic i se toarn deasupra un pahar de ap cldu (n nici un caz
fierbinte), dup care se las s se macereze la temperatura camerei vreme de patru ore i
se filtreaz prin tifon. Se obine ceva mai mult de un pahar de suc cu miros puternic,
specific frunzelor din care a fost preparat, doz care va fi consumat pe stomacul gol,
imediat dup preparare.
116
Dozele de suc recomandate n cadrul articolului se refer la aceste dou metode de
extracie, prin care sucul este deja diluat ntr-o anumit proporie cu ap. n cazul obinerii
prin alte metode a sucului pur (nediluat) din frunze, e necesar ca dozele zilnice s fie
reduse n mod corespunztor (cel mai adesea nu se depete o cantitate de 100-150 ml
de suc nediluat pe zi).

SALAT Poria pentru o persoan se prepar dintr-o mn de frunze proaspete, care se
spal bine cu ap cldu, se taie mrunt i se pun ntr-un castron. Se amestec cu o
linguri de oet de mere, un vrf de cuit de sare i o jumtate de linguri de ulei (de
floarea-soarelui sau de msline, obinut prin presare la rece). Se consum la maximum 30
de minute de la preparare. ntr-o cur de primvar, se consum o asemenea salat
dimineaa la prima mas, nainte de a ncepe s consumm alte alimente i o porie la
prnz. O cur cu salat dureaz minimum 12 zile. Pentru tratarea unor boli cronice, cura
de salat dureaz 1-2 luni.

GENIANA i CERENELUL

Ai fost n pdure n luna noiembrie? Dac nu, atunci ar trebui s o facei. Dei pare greu
de crezut, la sfritul mohortei toamne, natura este de o frumusee uimitoare. Ultimele
frunze se cern n lumina aurie a soarelui dezvelind trunchiurile copacilor n toat puterea i
frumuseea lor, n vreme ce tcerea pdurii vestete somnul de iarn. Arse de brumele
dimineii, aproape toate plantele s-au oprit din vegetaie, trgndu-i seva i ntreaga
vitalitate nspre rdcini. E vremea lor! Vremea celor mai puternice leacuri ascunse n
adncul pmntului.

CERENELUL (Geum urbanum)

Trecem pe lng el de zeci de ori, fr s tim c este o plant medicinal i nc una de
prim rang. Cerenelul are nite flori mici, galbene, cu cinci petale, este nalt de nici
jumtate de metru, iar frunzele sale sunt dinate. Rdcina este puternic, peren
(dormiteaz iarna n pmnt, renviind odat cu primvara) i - foarte interesant - are un
miros care aduce aminte de cuioare, datorit unei substane volatile pe care o secret
ambele specii. Este extrem de rspndit, crescnd n mas la adpostul umbros al pdurii,
dar i pe marginile de drumuri, pe lng cas ori pe locurile virane. Se culege de la el
rdcina (rizomul), care se scoate toamna, n noiembrie, cnd are maximum de principii
active. Rizomii se dezgroap, se spal rapid n curent de ap rece, se despic n dou sau
n patru i se usuc n strat subire, n locuri lipsite de umiditate i bine aerisite. Atunci
cnd rdcinile capt o consisten lemnoas i devin casante, rupndu-se cu un pocnet
sec, procesul uscrii s-a ncheiat. Rizomii de cerenel se pstreaz n sculee de hrtie,
n locuri curate i lipsite de umiditate. Iat, n continuare i cteva utilizri terapeutice ale
lor.

Faringit, amigdalit, bronit cronic - se ia de trei ori pe zi cte o jumtate de
linguri ras de pulbere de cerenel. Tratamentul dureaz minimum 2 sptmni n bolile
acute i 6 sptmni n cele cronice, avnd efecte puternic antibiotice, astringente (reduce
catarul) i tonice.

Depresie psihic, melancolie, astenie fizic i psihic - zilnic se administreaz dou
cni de infuzie combinat de cerenel. Se fac cure de ase sptmni, cu dou sptmni
de pauz. Cerenelul este un stimulent blnd, dar puternic al sistemului nervos central, iar
aceste cure au o intens aciune tonic psihic, favoriznd recptarea tonusului interior i
a bunei dispoziii.

Infecii intestinale, dizenterie (adjuvant), diaree - se iau patru linguri de pulbere de
rdcin de cerenel pe zi, pn la eliminarea afeciunii. Rdcina de cerenel are efecte
117
antibacteriene, este un astringent excelent i n plus, ajut la meninerea vitalitii
pacientului. Atunci cnd diareea sau dizenteria este nsoit i de o puternic deshidratare,
se face o infuzie combinat din cerenel i coada-racului (Potentilla anserina), n pri
egale (1 linguri din fiecare, la o can de ap), din care se beau 3-4 cni pe zi.

Boala canceroas - se administreaz cte o jumtate de linguri de pulbere sau
jumtate de pahar de infuzie combinat de cerenel, cu treizeci de minute nainte de mas.
Aceast plant este foarte util ca adjuvant n cancer, eliminnd anumite tulburri conexe
cu el. Astfel, cerenelul ajut la recptarea apetitului alimentar, amplific procesele de
asimilare, oprind scderea n greutate, mpiedic apariia deranjamentelor intestinale (la
care sunt predispui, mai ales cei care in regimuri de cruditi). n plus, ajut la
meninerea tonusului fizic i, mai ales psihic, element de maxim importan la bolnavii de
cancer.

Hemoragie uterin, adjuvant n hemoragiile interne - se ia o doz de oc de 2-3
lingurie de pulbere de cerenel, dup care se continu cu administrarea a cte o linguri
de pulbere de patru ori pe zi, vreme de 4-5 zile. Cerenelul reduce sngerrile prin
micorarea calibrului vaselor sanguine, ajut la combaterea anemiei produse de
hemoragii, menine tonusul fizic, eliminnd ntr-o mare msur senzaia de slbiciune care
apare dup hemoragii.

APLICAII EXTERNE

Afte bucale, gingivite, stomatite - se fac de 3-4 ori pe zi cltiri ale gurii cu infuzie
combinat de cerenel. Tratamentul dureaz 6-12 zile i are o aciune antiinfecioas,
cicatrizant i regenerativ epitelial.

Dureri de dini - se pune pe dinte un tampon de vat impregnat cu tinctur de cerenel,
care se ine vreme de cinci minute. Are efecte anestezice, eliminnd durerea pentru o
perioad de 15-30 de minute.

Dureri musculare - se face un masaj uor al zonei afectate cu tinctur de cerenel, vreme
de 10 minute, dup care se aplic alifie de arnic sau de ttneas.

Medicina popular: despre cerenel se spune c i ajut s i recapete puterile pe cei
care au fost mult vreme bolnavi, pe cei care au fost deocheai sau care sunt sub influena
unui farmec sau al unui blestem. Tot despre cerenel se spunea c ajut omul s-i
recapete tria, att cea trupeasc, ct i cea sufleteasc. De aceea, vracii l ddeau ca
fiertur sau plmdit n rachiu, pentru toate beteugurile care slbeau trupul i sufletul.
Chiar pentru ntrirea oaselor se ddea cerenel vreme de apte sptmni la rnd,
mpreun cu rdcina de fierea-pmntului (genian) i iarb de coada-oricelului.

GENIANA (Geniana cruciata)

Numele i vine din Antichitate, de la Gentius, regele Iliriei, care a descoperit i a menionat
pentru prima oar ntr-un tratat aceast plant medicinal. De mai bine de dou mii de ani,
geniana este folosit n toat Europa ca tonic amar, ca anti-toxic i stimulent al funciilor
ficatului. n medicina popular romneasc, ocup un loc de cinste, fiind denumit de
ctre vindectorii populari din nordul rii cpitanul buruienilor de leac. Este folosit ca
tonic digestiv i al ntregului organism, precum i ca remediu mpotriva diferitelor otrviri.
Are tulpinile lungi, de pn la jumtate de metru, i arcuite, flori superbe - albastru-mov,
rdcinile sunt lungi ca nite fire i extrem de amare, motiv pentru care planta mai este
numit la noi i fierea-pmntului. Se recolteaz la fel ca i cerenelul, n noiembrie, prin
dezgropare. Uscarea i condiionarea rdcinii acestei plante se face ntocmai ca i la
cerenel. Iat n continuare cteva utilizri terapeutice ale genianei:
118
Crize biliare, dischinezie biliar, prevenirea litiazei biliare - se administreaz rdcin
de genian sub form de tinctur, din care se ia cte o linguri, diluat ntr-un sfert de
pahar de ap, de 3-4 ori pe zi. Cele mai bune momente pentru administrare sunt
dimineaa, imediat dup trezire i cu un sfert de or naintea meselor principale.

Boli de ficat - rdcina de genian are efecte tonice hepatice, adic stimuleaz funcia i
ajut la regenerarea celulei hepatice, inhib - conform unor studii recente - dezvoltarea
virusurilor care afecteaz ficatul. Se administreaz contra hepatitei cronice i acute, contra
sechelelor post-hepatice. De regul, se administreaz sub form de pulbere, din care se ia
o jumtate de linguri de 3-4 ori pe zi, n cure de 6-12 sptmni.

Balonare, dispepsie, constipaie aton - rdcina acestei plante excepionale conine
un principiu activ numit amarogentina, care este considerat cea mai amar substan din
lume. Ea stimuleaz foarte puternic secreia i eliberarea sucurilor gastrice i a bilei
necesare procesului de digestie, stimuleaz peristaltismul, eliminnd majoritatea
tulburrilor digestive. Se fac cure de cte 3-6 sptmni cu macerat la rece de genian,
din care se ia cte un sfert de pahar de patru ori pe zi, de preferin cu un sfert de or
nainte de mas.

Indigestii frecvente, gastrita hipo-acid - un studiu german condus de dr. Franz Goetzl
a artat c tinctura de genian mrete simitor puterea de digestie i elimin senzaia de
greutate n stomac sau de grea de dinainte i de dup mas. Se administreaz o
linguri de tinctur de genian diluat n puin ap, cu 10-15 minute nainte de fiecare
mas.

Lipsa poftei de mncare la copii - se pun 10-15 picturi de tinctur de genian ntr-o
linguri de miere i se administreaz cu un sfert de or - douzeci de minute nainte de a
mnca. Acest remediu simplu va declana prompt o poft de mncare sntoas.

Hipotiroidie i tulburri conexe - se administreaz tinctur de genian ca adjuvant n
tratamentul acestei afeciuni, cte o linguri de patru ori pe zi, n cure de trei luni, cu 15-
30 zile de pauz. Are puternice efecte de stimulare a metabolismului i favorizeaz - se
pare - secreia normal de hormoni tiroidieni.

O APLICAIE EXTERN:

Leziuni ale pielii cu risc de malignizare - se pun zilnic cataplasme cu rdcin de
genian preparate astfel: se ia pulberea de rdcin i se pune ntr-un vas n care se
adaug progresiv ap cldu, amestecnd continuu, pn se formeaz o past. Se
nvelete n tifon i se aplic pe locul afectat, unde se ine vreme de 1-3 ore.

Medicina magic: rdcina de genian mpreun cu cea de angelic scot - se spune -
rul din trup i din suflet. Despre Pintea Viteazu se spunea c purta mereu cu el o plosc
umplut cu plmdeala celor dou rdcini, pe care o folosea contra rului la inim. Se
credea, chiar, c rdcina de genian administrat nou sau apte zile la rnd are
proprieti exorcizante, scond demonii care produc feluritele boli, precum i orice ru din
trup.

Modul de preparare al rdcinilor

Macerat la rece
Se pun dou lingurie de pulbere de rdcini (obinut prin mcinarea cu rnia electric
de cafea) ntr-un pahar (200 ml) de ap i se las vreme de 8-10 ore la temperatura
camerei, dup care se strecoar. Se consum 1-3 pahare pe zi din acest macerat,
119
ntotdeauna pe stomacul gol, cu minimum 15 minute nainte de mas. n funcie de
afeciunea tratat, cura cu astfel de macerate dureaz 3-6 sptmni.

Infuzie combinat
Se pun dou lingurie de pulbere de rdcin ntr-un pahar de ap i se las s macereze
vreme de 6-8 ore la temperatura camerei, dup care se strecoar. Extractul obinut se
pune deoparte, iar planta rmas dup filtrare se oprete cu nc un pahar de ap, dup
care se las s se rceasc. n final, se combin cele dou extracte, iar preparatul obinut
se va administra pe parcursul unei zile.
Tinctur
Se pun ntr-un borcan douzeci de linguri de pulbere de rdcin, care se acoper cu
alcool alimentar de 50 de grade, amestecnd continuu. Cnd ntreaga mas de pulbere a
fost acoperit, rmnnd deasupra un strat de alcool de dou degete, se nchide ermetic
borcanul i se las coninutul la macerat vreme de 12 zile, dup care se strecoar.
Extractul obinut se pune n sticlue mici, nchise la culoare i se pstreaz vreme de
maximum 2 ani. Se administreaz de regul o linguri de 4 ori pe zi, n tratamente de 1-3
luni.

OETUL DE MERE

Cel mai modest dintre alimente vindec 100 de boli!
Este vorba despre un leac excepional i pe care l avei la ndemn n permanen n
cmar. Este vorba de unul din cele mai vechi medicamente cunoscute de umanitate,
menionat pentru prima oar n tratate de medicin egiptene, scrise n urm cu mai bine
de trei milenii: oetul de mere. Medicii Greciei antice l foloseau pe scar larg, nsui
Hipocrate punndu-l la loc de cinste n scrierile sale. n medicina popular romneasc,
este folosit din timpuri imemoriale. ranii notri din zonele de deal i de munte prepar i
astzi oetul de mere n fiecare toamn, folosindu-l apoi pe timpul lungii ierni contra
diferitelor boli ori, pur i simplu, pentru meninerea sntii. Practic nu exist zon n care
s nu fie cunoscut folosirea acestui remediu popular. Dei nu este un panaceu, ar putea
candida cu anse serioase la acest titlu. De ce? Pentru c licoarea acrioar i uor
tulbure rezultat n urma fermentrii cidrului de mere vindec nu mai puin de... o sut de
afeciuni din cele mai diverse, de la banalele dureri de cap, la boli metabolice grave.

Compoziia oetului de mere
n principal, aceast licoare este compus din ap i din acizi organici, ntre care
predomin acidul acetic, la care se adaug acid propionic, acid lactic, pectin, enzime,
cantiti infime de aminoacizi. Acest cocteil de acizi organici i enzime este un foarte
puternic stimulent al digestiei i al metabolismului, cu efecte excepionale de dezintoxicare
a organismului. ns oetul de mere mai are i alte caliti, fiindc a preluat de la fructele
din care este obinut cteva substane n form natural extrem de utile pentru organism,
dintre care vom meniona n continuare doar cteva:
- potasiu - este un mineral esenial pentru meninerea sntii aparatului cardiovascular.
El regleaz activitatea inimii i normalizeaz tensiunea arterial.
- vitamin C - ajut la asimilarea fierului necesar organismului, are efect preventiv n bolile
infecioase.
- vitamine B1, B2 i B6 - au efect ntineritor i ntrzie apariia semnelor btrneii. Au
efect pozitiv asupra tonusului sistemului nervos central. - izoflavonoide - sunt o categorie
de substane organice coninute de oet, care au un puternic efect antioxidant. Ele
favorizeaz normalizarea ciclului menstrual la femei i rennoirea hematiilor (globulelor
roii).
- magneziu i fosfor - sunt dou substane minerale coninute de oet, cu un rol foarte
important n meninerea sntii i echilibrului sistemului nervos. Au, de asemenea,
efecte favorabile asupra sistemului imunitar i favorizeaz consolidarea oaselor.

120
Boli care se trateaz intern cu oet de mere
n cele ce urmeaz nu vom putea enumera toate afeciunile care se trateaz cu rezultate
bune cu ajutorul oetului de mere, pur i simplu din cauz c lista este prea lung pentru a
putea fi cuprins integral. Vom detalia doar principalele categorii de afeciuni care rspund
pozitiv la administrarea oetului de mere:

* Reumatism, reumatism degenerativ - se ia de trei ori pe zi cte o lingur de oet de
mere amestecat cu o linguri de miere. Cura dureaz minimum trei luni i are efecte de
dezintoxicare a organismului foarte puternice. n plus, anumite substane coninute de
oetul de mere au efecte antiinflamatoare articulare i mpiedic procesele de mbtrnire
i de degenerare a cartilajelor i a epiteliilor.

* Litiaz renal (pietre la rinichi) - prevenire i combatere - se bea de trei ori pe zi cte
un pahar de ap plat (srac n minerale) n care se dizolv 1-2 lingurie de oet de mere.
Remediul se ia vreme de o lun.

* Obezitate, ngrare - cu oetul de mere se fac cele mai simple i mai eficiente
tratamente de reglare ponderal. Iat unul dintre ele: se bea n fiecare diminea, la
trezire, pe stomacul gol, un pahar de ap de izvor, n care au fost dizolvate dou lingurie
de oet de mere. Apoi, pe parcursul zilei, dup fiecare mas, vom bea o jumtate de pahar
de ap n care am adugat o linguri de oet de mere i dou lingurie de miere. Oetul de
mere stimuleaz procesele de eliminare din organism (n special tranzitul intestinal) i
activeaz anumite lanuri metabolice care favorizeaz slbitul. Dac vrei o cur de slbire
forte, folosii-o pe urmtoarea: nainte de fiecare mas, orict de mbelugat sau srac,
se nghit doi cei de usturoi pisai mpreun cu o lingur mare de oet de mere i puin
ap. Este un preparat nu prea rafinat ca arom i cu att mai puin ca gust, ns efectul
merit efortul. Ar mai fi de reinut c aceast cur, destul de dur pentru tubul digestiv, nu
se face mai mult de apte zile la rnd, urmate de apte zile de pauz.

* Colecistit, dischinezie biliar, litiaze biliar - majoritatea persoanelor care au
probleme cu bila ar putea fi scutite de multe necazuri lund 1-2 lingurie de oet de mere
cu 10 minute nainte de fiecare mas (20-25 de minute n cazul persoanelor cu un apetit
alimentar foarte puternic).

* Indigestii frecvente, hipoaciditate - bei nainte de mas cu 5-10 minute i imediat
dup mas cte un sfert de pahar de ap n care a fost diluat o linguri de oet. Oetul
stimuleaz salivaia, secreia de sucuri gastrice i mrete peristaltismul tubului digestiv.

* Inapeten, anemie, slbiciune corporal la copii - medicina popular recomand n
toate aceste cazuri administrarea unei lingurie de oet, combinat cu o linguri de miere,
nainte de fiecare mas (doza va fi redus la jumtate, n cazul copiilor sub cinci ani).
Oetul de mere, pe lng faptul c stimuleaz pofta de mncare i digestia, ajut la
asimilarea fierului i a altor minerale eseniale din alimente, favorizeaz procesul
producerii hematiilor (globulelor roii), stimuleaz foarte blnd sistemul nervos central,
inducnd o stare de vioiciune i tonus. Suplimentar, pe lng administrare intern, se fac
sptmnal frecii pe tot corpul cu oet de mere, mai ales n cazul copiilor debili, care se
mbolnvesc uor.

* Migrenele - mai ales cele care apar ca o consecin a unor probleme hepato-biliare sau
a constipaiei, se trateaz intern cu oet de mere, din care se iau 2 lingurie diluate n
puin ap. Extern se fac fricionri ale tmplelor i ale bazei craniului (deasupra cefei) cu
oet de mere. O metod popular care uneori d rezultate surprinztor de rapide este
inspirarea vreme de cinci minute a vaporilor de oet de deasupra unui vas umplut cu acest
lichid.

121
Aplicaii externe cu oet de mere

* Durerile de gt - se face din or n or gargar cu o soluie de oet concentrat: 4 linguri
de oet la o can (250 ml) de ap. Dup ce durerile de gt se atenueaz, gargara se face
mai rar: din 3 n 3 ore. Este un tratament deosebit de eficient n fazele incipiente ale
rcelilor. Procedura are un efect foarte bun i n cazul n care avem senzaia de gt uscat.

* Oboseala cronic, epuizare - se face un masaj al ntregului corp cu oet de mere sau,
mai bine, cu un oet de mere aromatizat cu lavand. Se ia oet de mere n palm i se
ntinde pe piele cu micri blnde i energice (fcute mereu n sens ascendent)
insistndu-se asupra umerilor, a cefei, a toracelui i n zona frunii. Acest tratament
dureaz 30 minute i va fi urmat obligatoriu de un du, dup care v vei simi proaspei i
n form. Acelai tratament este recomandat contra surmenajului intelectual, precum i
contra febrei musculare.

* Contra mbtrnirii premature a esuturilor, inclusiv a pielii, se fac de dou ori pe lun
masaje ale ntregului corp cu oet de mere. Acest produs natural favorizeaz recptarea
supleei i a tonusului tegumentelor, nvioreaz, cur pielea, previne apariia infeciilor i
a dermatozelor.

* Micozele unghiilor - se face un tratament de lung durat, dar cu o eficien
excepional, verificat n practic: de trei ori pe zi, dimineaa, la prnz i seara, se ine
degetul n oet de mere timp de o jumtate de or. Peste noapte, se nvelete degetul
bolnav n vat mbibat cu oet de mere i se nfoar n plastic (degetare tiate din
mnuile chirurgicale). Din cnd n cnd, se mai tamponeaz unghia i cu tinctur de
propolis sau de muguri de plop, care au efecte antiinfecioase foarte puternice i
acioneaz foarte bine pe esuturile nmuiate anterior de oet. Dup 2-3 luni, micoza va
disprea.

* Rceala, adjuvant n cazul pneumoniilor i infeciilor gripale severe - se fac fricionri ale
ntregului corp, dar n special ale toracelui, cu oet de mere. Dup tratament, pacientul se
nvelete bine i se las s asude vreme de mcar 10 minute. O eficien deosebit n
cazul n care aceste boli sunt nsoite de febr sau de dureri musculare o are masajul cu
oet mentolat, care are o importan terapeutica att de mare, nct vom vorbi despre el
detaliat.

OETURILE AROMATE

Se obin din plante care conin uleiuri volatile (ment, lavand, cimbru, rozmarin, trandafir,
tarhon etc.), care sunt puse la macerat n oet de mere. Iat reeta complet de obinere a
acestor preparate: se piseaz mrunt planta aromatic aleas i apoi se pun 6-8 linguri
rase de pulbere ntr-o sticl n care se adaug apoi o jumtate de litru de oet. Se nchide
sticla ermetic i se las la macerat vreme de 10-14 zile, dup care se filtreaz.

Oetul mentolat
Se obine, aa cum arat i numele, din ment, cel mai adesea din specia numit menta
dulce (Mentha viridis), care este mai rece dect celelalte soiuri ale acestei plante. Folosit
extern, este un foarte puternic febrifug, utilizat n toate tipurile de infecii respiratorii i
infecii nsoite de temperatur ridicat. Mai este recomandat contra durerilor de cap,
contra durerilor musculare, contra reumatismului inflamator (cu senzaia de fierbinte la
nivelul articulaiei), contra strilor de grea la femeile gravide.

Oetul de levnic
Este un foarte bun relaxant, folosit extern n cazurile de surmenaj fizic i intelectual,
anxietate (stri de team fr motiv aparent), stri de agitaie la copii, insomnie. n arsurile
122
uoare (de gradul I i I), oetul de levnic este un excelent calmant i ajut la refacerea
rapid a pielii. Folosit intern, 4 lingurie pe zi, este un remediu excelent contra problemelor
biliare (dischinezie, colecistit) i contra infeciilor cu giardia lamblia.

Oetul de rozmarin
Aplicat pe piele, este excelent pentru meninerea tinereii i supleei acesteia, fiind unul din
secretele cosmeticienilor renumii. Fricionrile cu oet de rozmarin dau rezultate foarte
bune n tratarea paraliziilor de tot felul, fcnd adevrate minuni n unele cazuri. n fine,
intern, oetul de rozmarin (folosit chiar n alimentaie) este un bun stimulent al digestiei, un
tratament eficace contra gastritelor hipoacide i a atoniilor digestive. De asemenea, este
un excelent stimulent al... memoriei. (Amintii-v acest lucru!)

COMBINAIILE DE SUCURI

Septembrie e apogeul legumelor. Sevele lor ascund energii binefctoare care ne
fortific i ne vindec de o mulime de boli. Primii cu ncredere sprijinul uria al
naturii.
Am vorbit pe larg despre cura cu sucuri de legume care, aa cum am vzut, este un
excelent mijloc de ntreinere a sntii. Prin aportul lor de minerale, vitamine i enzime,
aceste sucuri sunt un excelent revigorant, detoxifiant i tonic pentru organism. Ceea ce
ns puini tiu este c aceste aparent banale sucuri, combinate n anumite proporii i
administrate n doze suficient de mari, pot deveni remedii extraordinar de puternice. Iat
cteva din medicamentele care la nceputul lui septembrie, au maximumul puterii
vindectoare i ne stau la dispoziie din belug:

Sucul de cartofi
Se obine la fel ca i celelalte sucuri, prin centrifugarea tuberculilor foarte bine splai n
prealabil.
Este recomandat s fie consumat atunci cnd este foarte proaspt, altfel el oxidndu-se
rapid i pierzndu-i o parte din calitile terapeutice. Constituie unul din cele mai blnde
remedii din gama pe care o vom prezenta acum, avnd efecte calmante, antiacide i uor
depurative. Ce l face atunci un medicament puternic? Studii recente au artat c sucul
foarte proaspt de cartof conine anumite substane nrudite cu cortizonul, care au efecte
de inhibare a dezvoltrii tumorilor, de oprire a proliferrii virusurilor hepatice, efecte
hipotensoare i... anticoncepionale. S vedem n continuare mai multe despre aplicaiile
acestui remediu:

Obezitate - o jumtate de pahar de suc de cartofi but cu un sfert de or nainte de fiecare
mas (indiferent ct de srac din punct de vedere cantitativ ar fi) are efecte de inhibare a
apetitului alimentar foarte puternice. Mai mult, acest remediu stimuleaz din plin procesele
de eliminare, ceea ce determin o accelerare a procesului de slbire.

Hepatit viral A, B, C - se bea de dou ori pe zi o combinaie format dintr-un sfert de
pahar (50 ml) de suc de ptrunjel i trei sferturi de pahar (150 ml) de suc de cartofi. Cura
dureaz vreme de 30 de zile, cu o pauz de 10 zile, dup care se poate relua. Efectele n
tratarea hepatitelor, cronice sau acute, sunt cu adevrat extraordinare.

Constipaii uoare, reumatism - se bea jumtate de litru de suc de cartofi pe parcursul
unei zile, timp de 2-3 sptmni. Pentru a face gustul mai suportabil, se poate aduga i
suc de morcov.

Scorbut - sucul de cartofi este n aceast afeciune unul din cele mai puternice i mai
rapide remedii cunoscute. Se bea un pahar pe zi, n timpul sezonului rece.

123
Cancer gastric - se bea cte un sfert de pahar (50 ml) de suc de cartofi de 3-4 ori pe zi.
Pentru un gust mai blnd i un efect mai puternic, se dilueaz cu suc de morcov. Efecte i
mai puternice se obin cu urmtoarea combinaie, care are o eficien foarte mare i n
cazul gastritei. Se face urmtorul amestec de sucuri: 100 ml cartofi + 100 ml varz + 500
ml morcov. Se bea aceast cantitate pe parcursul unei zile. n ciuda gustului destul de
greu de suportat, acest amestec, but n cure de 20 de zile, are efecte excepionale n
aceast categorie de afeciuni. Dac simii c v este greu s bei foarte mult din aceast
combinaie, putei njumti cantitatea zilnic.

Suc de sfecl roie
Terapeutul austriac Rudolf Breuss consider acest suc drept unul din cele mai puternice
remedii n tratarea cancerului i a leucemiei. Tuturor pacienilor slbii, anemici sau care
nu aveau poft de mncare le prescria o cur cu acest suc, pe care l recomanda s fie
but cu linguria, pentru a avea efecte mai puternice.

Anemie, slbiciune general a organismului - se bea pe parcursul unei zile un pahar de
suc, n reprize, pe ct posibil nainte de mas cu minimum o jumtate de or.

Grip - se beau 1-2 pahare de suc de sfecl roie pe zi. Acest remediu are efecte
antifebrile, tonice i mrete rapid capacitatea de lupt a organismului mpotriva infeciei.

Alergie - se bea pe stomacul gol cte un sfert de pahar de suc de sfecl roie, diluat cu
suc de morcov, de 2-3 ori pe zi. O cur dureaz 30 de zile i are o eficien extraordinar
n cazul alergiilor la polen i la praf.

O combinaie contra cancerului i leucemiei - se amestec: 50 ml ptrunjel + 100 ml
sfecl + 400 ml morcov + 1 linguri suc de lmie. Se bea ntreaga cantitate pe parcursul
unei zile, n cure de minimum o lun.

Sucul de ceap
Este att de puternic, nct nu poate fi consumat dect n doze mici (maximum 50 ml pe
zi) i n combinaie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel de morcov. Poate fi
considerat un adevrat panaceu n bolile respiratorii, n diabet, n infeciile urinare i
renale, precum i n anumite dereglri hormonale. Este un puternic antiinfecios, elimin
paraziii intestinali, stimuleaz n mod deosebit activitatea rinichilor. Iat n continuare
cteva dintre bolile n care este deosebit de eficient:

Viermi intestinali (ascaris, tenie) - 2 linguri de suc de ceap se dizolv ntr-un pahar de
lapte. Se beau dou asemenea doze, dimineaa i seara, pe stomacul gol. O cur dureaz
minimum 10 zile. Preventiv, se administreaz copiilor expui la infecia cu parazii
intestinali o doz la 3-4 zile.

Ascita - se bea zilnic jumtate de pahar de lapte, n care au fost dizolvate 3-4 lingurie de
suc proaspt de ceap.

Diabet - la o or dup mas, se beau 2 linguri de suc de ceap diluate n jumtate de
pahar de suc de morcov. Tratamentul se face vreme de minimum trei sptmni, timp n
care, n cazul pacienilor insulino-dependeni, glicemia va fi verificat regulat, pentru a se
ajusta doza zilnic de insulin.

Astm, bronit, tuse - se amestec dou linguri de suc de ceap cu patru linguri de
miere. Se administreaz acest remediu pe parcursul unei zile.

124
Infecii renale i urinare (cistit) recidivante - ntr-un pahar de suc de morcov se
adaug 2 linguri de suc de ceap i 6 linguri de suc de elin. Se beau 2-3 asemenea
doze pe zi, n cure de minimum dou sptmni.

Dereglri ale glandelor cortico-suprarenale - se bea sucul de mai sus (de la infecii
renale): o doz pe zi, n cure de dou luni.

O combinaie puternic detoxifiant: 40 ml ceap + 100 ml elin + 50 ml ridiche (neagr
sau roie). Se iau din acest suc cte 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Este un excelent drenor i
detoxifiant al organismului, indicat pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor
alergice, lupusului eritematos, bolilor imune n general.

Suc de ridichi negre i roii
Sucul obinut din ambele tipuri de ridichi are - vei vedea - un miros destul de greu de
suportat, din cauza unor substane sulfuroase care se disperseaz n timpul preparrii.
Efectele terapeutice compenseaz din plin acest neajuns. n primul rnd, acest suc este o
adevrat mtur pentru vezica biliar i pentru rinichi, pe care le cur rapid de calculi.
Apoi, are un efect puternic diuretic, motiv pentru care este folosit i ca detoxifiant n
reumatism, n bolile produse de intoxicarea lent a organismului. n medicina
mnstireasc este la mare pre acest suc pentru tratarea bolilor respiratorii cronice.

Reumatism - se dizolv un sfert de pahar de suc de ridiche n trei sferturi de pahar de suc
de morcovi. Se beau pe stomacul gol dou asemenea doze pe zi: una dimineaa i una
seara. Cura dureaz minimum dou sptmni i se face mai ales la schimbarea de
anotimp.

Bronit cronic - ntr-o jumtate de pahar de suc de ridiche se pun 4 linguri de miere i
se amestec bine. Se bea cu nghiituri mici acest remediu, dimineaa.

Calculi biliari - se amestec patru linguri de suc de ridiche cu aceeai cantitate de suc de
ptrunjel. Se bea aceast combinaie nainte de fiecare mas cu un sfert de or.
Tratamentul dureaz trei sptmni i este deosebit de eficient n cazul microlitiazei.

Calculi renali - se beau zilnic 50-100 ml (un sfert - o jumtate de pahar) de suc de ridiche.
Efecte mai puternice are urmtoarea combinaie:

O combinaie pentru eliminarea calculilor renali: 400 ml morcov + 100 ml castravei +
100 ml ridichi (negre sau roii) - rezult 600 ml, care se beau, n cteva reprize, dimineaa,
pe stomacul gol. Tratamentul dureaz minimum 21 de zile i este eficient indiferent de
natura calculilor.

Suc de varz
La fel ca i celelalte sucuri prezentate pn acum, este obinut prin stoarcerea prin
centrifugare a frunzelor de varz proaspete i bine splate. Are prin excelen efecte
tonice, purificatoare, antiinflamatoare, fiind recomandat n mai mult de cincizeci de
afeciuni. Se remarc prin faptul c deblocheaz tranzitul intestinal, prin efectul su de
stimulare i de normalizare a digestiei i, nu n ultimul rnd, prin aciunea sa
anticancerigen. Iat cteva din recomandrile terapeutice ale sucului de varz:

Constipaie, prevenirea viermilor intestinali - se bea dimineaa i seara cte o jumtate
de pahar - un pahar de suc de varz. Pentru un gust mai bun, se adaug cteva picturi
de suc proaspt de lmie.

125
Cancer al tubului digestiv - se combin un pahar de suc de varz cu dou pahare de
suc de morcov. Se bea ntreaga cantitate pe parcursul unei zile. Tratamentul dureaz trei
luni, timp n care se va menine o alimentaie strict vegetarian i preponderent crudivor.

Cancer la gt - se aplic tratamentul de la cancerul cu localizare pe tubul digestiv.
Suplimentar, se face, de trei ori pe zi, cte o gargar cu suc proaspt de varz.

Diabet - se bea jumtate de pahar de suc de varz dimineaa i la prnz. Acest remediu
are un efect foarte interesant de stabilizare a valorilor glicemiei.

Adenom de prostat - se face o cur de trei luni, n care se bea cte o jumtate de pahar
de suc de varz, de trei ori pe zi, dimineaa, la prnz i seara. Tratamentul cu suc de varz
are efecte puternic antiinflamatoare asupra prostatei i a traiectului urinar.

O combinaie pentru a slbi rapid: 200 ml suc de varz + 200 ml grepfrut. Se bea din
acest amestec cte un pahar, cu 5-10 minute naintea fiecrei mese. Este o combinaie
mai puin obinuit ntre un suc alcalin (cel de varz) i un suc acid (cel de grepfrut), care
are un puternic efect inhibitor al apetitului alimentar i favorizeaz ajungerea rapid la
saietate pentru o perioad lung de timp. Un tratament dureaz dou luni i se poate
relua la nevoie dup o pauz de 10 zile.

ALERGII

Nu exist vreo alt boal creia primvara s-i fie att de prielnic. Cu toate acestea,
medicul specialist i natura v ajut s o biruii!
Ce este alergia? Pe nelesul tuturor, este o reacie exagerat a organismului la anumite
alimente, substane naturale sau chimice, manifestri climatice, animale, insecte,
mprejurri de via. n mare, se pot distinge dou forme de manifestare: alergia care are
cauze obiective (praf, polen, pr de animale, purici, pianjeni etc.) i alergia provocat de
cauze subiective (fobii, manii etc.). n primul caz, boala se poate trata de un medic
specialist cu medicamente antihistaminice i cu o serie de produse naturiste. n al doilea
caz, ea trebuie tratat de ctre medicul psihiatru. Deci, din start ar trebui difereniate
aceste tipologii, lucru nu prea uor, pentru c la toate alergiile este implicat i factorul
psihic.
Simptomele alergiilor sunt, i ele, de multe feluri. Unele se manifest cu pusee periodice
(febra fnului etc.), altele sunt permanente: strnuturi repetate, edeme, rinoree abundent
sero-mucoas, lcrimri, obstrucie nazal, secreii purulente i multe alte complicaii. La
alergia digestiv pot aprea vom, anumite dermatoze. La cazurile de alergie
medicamentoas, aceste simptome pot ajunge la oc anafilactic, care este o reacie
alergic, critic, uneori fatal. Apare de obicei dup injectarea unui ser sau drog.
Avnd n vedere complexitatea acestor afeciuni, se recomand ca fiecare bolnav s
consulte medicul i s respecte cu strictee indicaiile primite, pentru c n unele cazuri,
chiar viaa bolnavului este n pericol i trebuie luate msuri urgente i calificate.

TRATAMENTE

Consultai doi medici specialiti
Primul lucru pe care trebuie s-l fac un bolnav de alergie este s fac un control foarte
atent la un medic specialist ORL-ist, pentru a depista eventualele afeciuni care pot fi
prezente (deviaie de sept, polipi, sinuzite, hipertrofie de cozi de cornete etc.). Pe urm
urmeaz o vizit la un alt specialist, i anume medicul alergolog. Cine dorete s se
trateze corect de alergie nu poate s se lipseasc de aceste vizite medicale.



126
Folosii-v subcontientul
Al doilea lucru extrem de important vizeaz o msur psihologic, ce ine de
autosugestie: convingei-v subcontientul c v simii mai bine. Fr aceast
convingere, este foarte dificil de tratat orice tip de alergie. Am s v spun o mic poveste,
chiar dac ocupm un pic de spaiu n plus cu ea. n anii '70, ntr-un spital oarecare a venit
un om care avea convingerea c n ziua cnd va mplini 50 de ani, la ora 12, va muri.
Evenimentul i fusese prezis de o ghicitoare, cnd avea 15 ani. Individul era convins c
premoniia este adevrat, pentru c tot ce i prezisese acea femeie s-a adeverit. Ei bine,
pacientului i s-au fcut absolut toate analizele i era perfect sntos. La cererea lui, n
salonul unde fusese internat s-a pus i un ceas, ce mergea ns cu o or n urm. n ziua
cu pricina, cnd ceasul a artat ora 12 (de fapt era 13), omul a murit, cu toat asistena
medical de excepie. Autosugestia jucase rol de clu.
Alergia este o reacie exagerat a organismului, dar de fiecare dat, acest lucru
este posibil doar cu ajutorul subcontientului. Probabil, nc din cea mai fraged copilrie,
bolnavul a vzut anumite manifestri, probabil ale prinilor (excesul de curenie, anumite
gesturi sau sugestii), care au fost recepionate i mult amplificate.
Emile Coue, un farmacist din Nancy (Frana) a devenit celebru tratnd - cu ajutorul
subcontientului, o mulime de afeciuni, printre care i alergia. Nu are rost s insist asupra
succeselor sale, pentru c sunt de notorietate mondial. Ceea ce trebuie reinut este
metoda lui, foarte simpl, prin care se pot implanta n subcontient o serie de comenzi, pe
care el le va executa.
Se face un irag de mtnii (se pot face din bile, mrgele etc.) care va conine 21
de buci. Din acestea, una trebuie s fie mai mare. Dimineaa, n momentul cnd bolnavul
se trezete, imediat ct este nc n pat, trebuie s ia n mn aceste mtnii i s
nceap s spun n gnd sau chiar cu voce tare urmtoarele cuvinte: Din zi n zi, sunt tot
mai sntos.
Se trece cte o mrgea dintr-o mn n cealalt i de fiecare dat se spune aceast
propoziie. n acest fel, ea se va rosti de 20 de ori dimineaa, fr s se numere, deoarece
la fiecare mrgea, mesajul se repet. Procedeul se practic i seara, nainte de a adormi.
Timp de 30-40 de zile, subcontientul recepioneaz comanda i o va executa. ntr-adevr,
v vei simi mai bine. ncercai! Metoda e simpl i fr risc.

Nu excludei tratamentele cu medicamente
Muli dintre cei care doresc s aplice tratamente naturiste exclud medicamentele. Este cea
mai mare greeal! Trebuie luate i medicamentele care sunt date de medici, pentru c
tratamentul naturist nu poate exclude, n toate cazurile, tratamentul medicamentos.
Tratamentele naturiste trebuie s fie luate doar n completare, pentru a ajuta ca
tratamentul medicamentos s fie mai eficient. Doar n aceste cazuri se obin rezultate.
Treptat, n funcie de cum va reaciona organismul, se va putea reduce din medicamente,
dar numai cu acordul medicului curant.

Apelai la calmante din plante
n toate formele de alergie trebuie avut n vedere c afeciunea poate fi agravat de
sistemul nervos, caz n care este foarte indicat s se recurg la tratamente cu ajutorul
plantelor medicinale. Este vorba despre cteva plante cunoscute, care se gsesc la orice
magazin de profil: ciuboica-cucului, levnica, pducel, roini, suntoare, talpa-gtei.
Din aceste plante se fac ceaiuri i se pot consuma 2-3 cni pe zi. (Pe fiecare pachet exist
instruciuni de preparare.) Cel mai bine este ns s se fac o tinctur cu 50 g de plant
mrunit, pus n 250 ml alcool alimentar de 70 de grade. Se ine timp de 15 zile, agitnd
des, apoi se strecoar i se pune la rece. Se vor lua cte 10 picturi (o linguri) de 2-3 ori
pe zi sau n funcie de ct de nervoi suntei n momentul respectiv. Se ia n diluie cu 100
ml ap, naintea meselor, cu 15-20 de minute. n rstimpul acesta, substana activ
ptrunde n organism datorit alcoolului, care este un bun vehicul i o transport direct n
snge.
127
Tincturile se iau pe perioade scurte, de 7-10 zile, sau mai lungi, dar este bine s se fac o
pauz. Nu este indicat s se permanentizeze aceste tratamente.

Alte msuri
n tratarea alergiilor se pot lua i o serie de msuri de ordin igieno-dietetic: combaterea
sedentarismului, regim alimentar cu suprimarea condimentelor, alcoolului, alimentelor
excitante, conservelor, fumatului. Eventual, schimbarea climatului, cura de altitudine,
talasoterapie. Suplimentar, se indic consumul de calciu, magneziu, vitaminele C, D,
complex B. Pentru carena de calciu, se recomand consumul pastei preparate din urzici.
Se iau cte 2-3 linguri, de 2-3 ori pe zi, din vrfuri tinere de urzici fierte i tocate. Vitamina
B natural se poate lua din drojdia de bere.
Pentru cei mai sensibili la gustul drojdiei, exist alternativ cu oetul de mere cu miere. Se
pun dou linguri de oet la 200 ml ap i se pune miere dup gust.
Dac nu exist alergie la ea, diabet zaharat sau obezitate, mierea se poate lua n toate
cazurile, ajutnd foarte mult. Se pot lua zilnic cte 2-3 linguri de miere.

TRATAMENTE CU PLANTE

Se aplic concomitent cu recomandrile fcute anterior

Alergia nazo-faringian
n formele cronice ale alergiei nazo-sinusale se vor urmri, n primul rnd, ameliorarea
respiraiei nazale (cu ap cu sare sau suc de lmie) i instituirea tratamentului antialergic.

Modul de folosire a plantelor medicinale

Brad (Abies alba) - se folosesc ramuri tinere, muguri sau conuri verzi mrunite. Se pun 2
lingurie n 250 ml ap i se fierb timp de 15 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-
3 cni, cu nghiituri mici (n special cnd este prezenta i faringita). Se pot face i inhalaii
cu aburii plantei, n timpul fierberii i, de asemenea, se recomand aplicarea de comprese
calde pe gt sau pe frunte. Procedeul se repet de 2-3 ori pe zi. Bradul este un foarte bun
dezinfectant.

Brustur (Arctium lapa) - o linguri de rdcin mrunit se pune n 250 ml ap i se
fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoar. Se consum 2-3 cni, cu nghiituri mici. i n
acest caz se recomand inhalaii cu aburii plantei, n timpul fierberii, i comprese calde pe
gt i frunte. Se repet de 2-3 ori pe zi. Are i rol antibiotic.

Ciuboica-cucului (Primula officinalis) - o linguri de rdcin mrunit se pune n 250
ml ap i se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoar. Se consum 2-3 cni, cu nghiituri
mici. Se aplic i comprese externe. Ciuboica-cucului are i un efect calmant.

Coada-oricelului (Achillea milefolium) - 1-2 lingurie de plant se opresc cu 250 ml ap
clocotit. Se acoper 15 minute, apoi se strecoar. Se administreaz 2-3 cni pe zi cu
nghiituri mici. Extern, se pun cataplasme calde, cu plant fiart. De asemenea, se pot
face inhalaii.

Ienupr (Juniperus communis) - o linguri de bace se pun n 250 ml ap i se fac
inhalaii n timp ce acestea fierb. La inhalaii se poate folosi i tinctur de ienupr. Se
folosete conform indicaiilor productorului. Este un foarte bun dezinfectant.

Lmie (Citrus lemonium) - se va pune suc de lmie n toate ceaiurile care se consum.
De asemenea, este foarte indicat s se pun 2-3 picturi de lmie n fiecare nar, de 2-3
ori pe zi. Chiar dac ustur un pic, sunt foarte eficiente.

128
Ovz (Avena sativa) - se pun 2 linguri de semine n 500 ml ap i se fierb pn se
nmoaie boabele. Ele se mnnc, iar fiertura se bea. Este foarte emolient, indicat n
special pentru faringe. Extern, se pot aplica comprese calde cu acest lichid.

Ridiche neagr (Raphanus sativus niger) - se consum aa cum este, pentru c poate
aduce decongestionarea mucoaselor. De asemenea, se poate amesteca cu miere n pri
egale i se ia cte o linguri de trei ori pe zi.

Salvie (Salvia officinalis) - o linguri de plant mrunit se oprete cu 250 ml ap
clocotit. Se acoper 15 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma cte 3 cni pe zi. Se
recomand mai ales atunci cnd exist secreii abundente, pentru diminuarea lor. Se
poate aplica i sub form de compres extern, cald.
Decocturile i infuziile din plantele enumerate mai sus se pot introduce i n nas, sub
form de picturi, de trei ori pe zi, sau chiar s se fac splturi nazale. Este bine ca
plantele s fie folosite alternativ, pentru a nu se obinui organismul cu ele (atenie, unele
dintre ele pot fi socotite alergeni, de unii dintre bolnavi, i nu sunt suportate).

Sirop antialergic
Se pun la fiert, ntr-un litru de ap, 10 nuci sparte i foile de la 5 cepe roii (de mrime
potrivit). Se las pe foc mic, pn cnd lichidul scade la jumtate. Se va lsa acoperit
pn se rcete complet, eventual chiar pn a doua zi. Se strecoar, se toarn totul ntr-
o sticl de 1 litru i se completeaz cu miere poliflor. Se ine la rece, n sticl bine
nchis. Se va lua dup fiecare mas cte o lingur de sirop, dup ce a fost foarte bine
agitat. (Se interzice celor care din anumite motive nu pot consuma miere - diabet.)

Ceai complex antialergic
Ingrediente: se iau 50 g trei-frai-ptai (un pachet), 2 linguri de flori de coada-oricelului,
1 lingur flori de levnic, 4 linguri de talpa-gtei, 4 linguri de frunze de urzic, 3 linguri
de rdcin de brusture. Se amestec toate plantele. Se ia din acest amestec o lingur i
se oprete cu 300 ml ap clocotit. Se acoper pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se
vor consuma 2-3 cni de ceai, timp de 30 de zile, cu efecte deosebit de bune pentru
organism. (n cazul cnd alergia e nsoit de urticarie se mai pot aduga i 4 linguri de
iarb-mare).

Orice tratament ncepe cu o cur de dezintoxicare, care va ine minimum 7 zile, timp n
care se vor consuma ceaiuri depurative i laxative i se va prefera numai hrana vegetal.
Se consum pn la 3 litri de lichid pe zi, n majoritate sub form de ceai.

Alte recomandri :

Complexul vitaminic B este un tonic al organismului i echilibreaz sistemul endocrin i
nervos. Luai pentru aceasta drojdie de bere uscat. Se pune ntr-un pahar de ap s se
dizolve i se bea. Se ia de dou ori pe zi, cte o linguri.

Quercina poate menine sub control eliberarea de histamine i alte substane care
declaneaz reacia alergic. Se gsesc n vinul rou. Deci, bei un pahar de vin rou, de
50 ml, la mas.

Ardeiul iute, hreanul, ceapa, usturoiul sunt utile pentru c subiaz secreiile i ajut la
curirea cilor respiratorii.



129
CEAPA

In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita fermierii pentru a-i
ajuta sa combata gripa.
Multi dintre fermieri si familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.
Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti membrii familiei erau
sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca
a pus o ceapa necuratata intr-un vas in fiecare camera a casei (si probabil pe vremea
aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a crezut si a cerut una din cepe pentru a o
analiza la microscop. Spre surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. In mod
evident aceasta a absorbit virusul pastrand familia sanatoasa.
Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona. Acum multi ani
angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi dintre clienti. In urmatorul an ea a pus
cepe in boluri peste tot in salon. Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit.
Treaba functioneaza ! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa).
Morala povestii este : cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri in fiecare camera
din casa. Daca lucrati la birou, puneti unul sub birou sau undeva pe un raft. Incercati si veti
vedea. Noi am facut asta anul trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit de gripa. Daca
va ajuta pe voi si pe cei dragi sa nu va imbolnaviti, cu atat mai bine. Daca totusi faceti
gripa, va fi o forma usoara. Oricum... ce aveti de pierdut ? Doar cateva cepe !!!!
Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o prietena din Oregon
care de obicei imi trimite contributii la articolele pe tema sanatatii. Ea mi-a povestit
urmatoarea experienta despre ceapa : "Eu nu stiam despre povestea cu fermierul.... dar
stiu ca eu personal am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit un articol care
spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui unul din capete intr-o furculita si sa pui
capatul infipt in furculita intr-un borcan gol... iar apoi sa pui borcanul langa patul
pacientului peste noapte.
Se spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza germenilor... si chiar
asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un dezastru dar eu deja ma simteam mai bine.
Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa cat si usturoiul distribuite prin
camera au salvat pe multi de la ciuma neagra. Ele au multe proprietati antibacteriale si
antiseptice."

Si acum inca o nota : Cepele abandonate devin otrvitoare !!!

Am folosit o ceapa care fusese lasata in frigider. Uneori nu folosesc o ceapa
intreaga odata, ci pastrez cealalta jumatate pentru mai tarziu.
Dupa ce am citit aceasta informatie mi-am schimbat parerea... si pe viitor voi
cumpara cepe mai mici.
Am avut privilegiul sa vizitez Mullins Food Products, divizia de fabricare a
maionezei. Mullins este mare si este detinuta de 11 frati si surori din familia Mullins.
Prietena mea Jeanne este CEO acolo.
A venit vorba despre intoxicatii alimentare si am dorit sa le impartasesc ceea ce am
aflat de la un chimist.
Tipul care ne-a condus in turul fabricii se numea Ed si era unul dintre frati. Ed este
un expert in chimie si este implica in dezvoltarea formulei sosului. El a dezvoltat formula
sosului si pentru McDonald's.
Deci retineti ca Ed este un magician al chimiei alimentare. In timpul vizitei cineva a
intrebat daca chiar trebuie sa ne facem griji cu privire la maioneza. Oamenii intotdeauna
sunt ingrijorati ca maioneza se va strica. Raspunsul lui Ed va va surprinde. El a spus ca
toata maioneza produsa comercial este sigura.
"Nici macar nu trebuie pusa la frigider. Nu face nici un rau sa fie pusa, dar nu e
neaparat necesar". El a explicat ca pH-ul maionezei este stabilit la o valoare la care
bacteriile nu pot supravietui in mediul inconjurator.
130
El a vorbit despre picnicul esential, cu bolul de salata de cartofi pe masa si cum
toata lumea da vina pe maioneza cand cuiva ii este rau.
Ed spune ca atunci cand este raportata intoxicatia alimentara, primul lucru pe care il
cerceteaza autoritatile este cand a mancat bolnavul ultima oara CEAPA si de unde au
venit aceste cepe (din salata de cartofi?) Ed spune ca nu maioneza (atata timp cat nu e
facuta in casa) este cea care se strica la aer. Cel mai probabil este ceapa, iar daca nu
ceapa, atunci CARTOFII.
El a explicat ca ceapa este o mare piata de desfacere pentru bacterii, in special
ceapa negatita.. Nu ar trebui niciodata sa pastrezi o bucata de ceapa taiata. Nu este
sigura nici daca o pui intr-o punga etansa si o bagi la frigider. Se contamineaza deja
suficient doar prin faptul ca e taiata si sta la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa
pentru cine o ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in hotdog la
meciurile de baseball!)
Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti nebuneste s-ar putea sa fii
in regula... dar daca tai ceapa lasata ca sa o pui in sandwich iti cauti problemele cu
lumanarea. Atat ceapa cat si cartofii fierti dintr-o salata de cartofi vor atrage si favoriza
inmultirea bacteriilor mult mai repede decat orice maioneza preparata comercial.
Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul) am de gand sa fiu
foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai multe motive acord credubilitate unui chimist
si unei companii care produce milioane de tone de maioneza pe an.
De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA. Stomacul
lor nu o poate metaboliza.
Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si sa o folosesti pentru gatit a doua
zi. Devine otravitoare intr-o singura noapte si creeaza bacterii toxice care pot provoca
infectii la stomac din cauza excesului de secretie de bila.


DROJDIA DE BERE

Era n iarna anului 1898, ntr-o sear friguroas de februarie, cnd inginerul german
Wolfgang Schulze a rmas mult dup lsarea ntunericului n laboratoarele fabricii de bere
n care lucra. Cnd i-a terminat munca, a stins lumina de la biroul su, apoi a pit prin
ntuneric spre ieire, cnd, deodat, a vzut un fenomen uluitor: vasele n care se afla
drojdia de bere iradiau o lumin fluorescent. A fost ca un semn; din momentul acela,
inginerul german a nceput s studieze fr ncetare ceea ce era considerat un simplu
reziduu - drojdia. Surprizele nu au ntrziat s apar. La scurt vreme, Schulze a
descoperit c substana aceea pstoas i maronie avea o mulime de nsuiri legate de
sntate: aplicat pe piele, drojdia de bere vindeca foarte rapid rnile, iar administrat
intern scurta convalescena dup diferite boli. Chiar i animalele slbite se nzdrveneau
ca prin farmec atunci cnd erau tratate cu ea. ncurajat de aceste rezultate, inginerul i-a
tratat cu drojdie i soia bolnav de cancer i - minune! - boala nu a mai progresat. Din
nefericire, la vremea aceea era probabil mult prea devreme pentru asemenea descoperiri,
aa c observaiile i cercetrile lui Schulze au fost trecute sub tcere de ctre
comunitatea medical, pentru ca apoi s cad n uitare. Abia pe la mijlocul secolului al XX-
lea, cercetrile inginerului german aveau s fie luate n serios de ctre medici i
biochimiti, un demers care a revoluionat tiina n general i medicina n special.

Ce este drojdia de bere?

Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae), de dimensiuni
microscopice, dar care se comport ca nite adevrate uzine de medicamente, care
produc aproape ntreaga gam de aminoacizi eseniali, toate vitaminele din complexul B,
enzime, minerale n form asimilabil (calciu, magneziu, fosfor) i anumite oligoelemente
indispensabile vieii (n special seleniu). Sute de studii fcute n ultimele decenii arat
131
faptul c substanele secretate de drojdia de bere joac un rol esenial n ntreinerea
sntii i n vindecarea unor boli, de la cele mai uoare la cele mai grave.
Poate cea mai important calitate a acestui supliment nutritiv este faptul c acoper
carenele de vitamine din complexul B, care, mai ales la sfrit de iarn i nceput de
primvar, afecteaz majoritatea oamenilor. Aceasta, n condiiile n care cele nou
vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru funcionarea oricrui organ sau
sistem din corp. Vitamina B1 este necesar pentru sistemul nervos i cardiovascular, fiind
folosit contra bolilor de inim, contra depresiei i a asteniei. Vitamina B2 este esenial
pentru piele, fiind indicat n toate afeciunile dermatologice. Vitamina B3 este implicat n
procese ce in de echilibrarea sistemului nervos, n timp ce vitamina B5 este un stimulent
natural al glandelor cortico-suprarenale, mrind rezistena la infecii i la stres. Vitaminele
B7 i B8 sunt implicate n metabolismul colesterolului i al proteinelor, fiind importante i
pentru meninerea sntii i rezistenei prului. Vitamina B9 este un elixir contra anemiei
i pentru meninerea echilibrului hormonal, n timp ce vitamina B12, care acioneaz
asupra sistemului nervos, mrete puterea de concentrare, favorizeaz eliminarea unor
simptome specifice stresului psihic. n fine, vitamina B15 - ultima descoperit - favorizeaz
schimburile de oxigen la nivelul esuturilor i este un remediu minune contra mbtrnirii,
contra infertilitii i a bolilor hepatice. Numai din aceast scurt enumerare i ne putem da
seama de extraordinarele aplicaii terapeutice ale drojdiei de bere. ns, nainte de a le
cunoate, va trebui s aflm cte ceva despre modul de administrare a acesteia.

Cum se administreaz drojdia de bere

Drojdia proaspt
Este vorba de aparent banalul ingredient pentru creterea aluatului, care se vinde n
magazinele alimentare la calup, avnd o culoare brun i un miros de... bere. Se consum
n combinaie cu miere: la o linguri de drojdie se adaug dou lingurie de miere de
albine, frecndu-se pn cnd se obine o past omogen. Doza zilnic pentru un adult
este de 3 lingurie de drojdie de bere, care se administreaz pe stomacul gol, dimineaa, la
prnz i seara.

Drojdia uscat
O gsim ambalat sub form de pliculee, fiind n ultima vreme preferat de ctre
comerciani n faa drojdiei proaspete, care este mult mai greu de conservat i are un
termen de valabilitate mai scurt. nainte de a administra drojdia uscat, asigurai-v c nu
este aditivat sintetic, caz n care nu este recomandat n tratament. Este mai puin activ
din punct de vedere terapeutic, dar n lipsa celei proaspete, poate fi folosit i ea cu
succes. Mod de administrare: n jumtate de litru de suc de morcovi (obinut casnic cu
ajutorul storctorului electric) se pun 2 lingurie de praf de drojdie uscat, se amestec
bine i se pstreaz la frigider. Se bea ntreaga cantitate de preparat ntr-o zi, fracionat
n 3 reprize.

Tabletele de drojdie
Le gsim n farmacii i n magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie,
condiionate sub form de comprimate. Sunt de regul foarte eficiente n terapie, fiind
obinute din culturi de drojdie selecionate aa nct s aib o concentraie ridicat de
vitamine din complexul B i de seleniu. Se administreaz conform prospectului.
O cur cu drojdie dureaz minimum 10 zile i maximum 30 de zile (pentru a nu afecta flora
intestinal), urmate de o sptmn de pauz, dup care tratamentul se poate relua.

Drojdia de bere n prevenirea bolilor

La copii: administrarea de drojdie de bere este foarte important pentru stimularea
proceselor de cretere (ajut la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea psihic i
mental armonioas. Mai ales copiii bolnvicioi, anemici, cu o slab capacitate de
132
concentrare sau cu un grad ridicat de nervozitate ar trebui s consume drojdie de bere.
Doza pentru copiii ntre 4 i 8 ani este, de regul, o treime din cea pentru aduli, iar pentru
copiii ntre 8 i 14 ani este o jumtate din doza pentru aduli.

La adolesceni: vitaminele i aminoacizii din drojdie ajut la reglarea proceselor
hormonale, mpiedicnd apariia unor fenomene neplcute la nivel fizic, cum ar fi:
maturizarea ntrziat a organelor genitale, apariia erupiilor puternice de acnee,
hirsutismul la fete. De asemenea, curele cu drojdie de bere (se administreaz n aceleai
doze ca la aduli) de 10 zile pe lun ajut la dezvoltarea intelectului i la inerea sub
control a fenomenelor din sfera emoional.

La aduli: acest produs natural este un excelent susintor de efort, care ajut la
mbuntirea performanelor fizice i intelectuale. Un alt element important este faptul c
drojdia de bere este un excelent remediu antistres, diminund efectele nefaste ale
acestuia asupra corpului i asupra psihicului.

La persoanele de vrsta a treia: drojdia de bere, prin coninutul su de vitamine,
aminoacizi i oligoelemente, este un excelent medicament pentru prelungirea tinereii
biologice. La schimbarea anotimpurilor este util o cur de 3 sptmni cu acest produs
natural, care mpiedic apariia bolilor degenerative, susine activitatea hormonal,
menine sntatea sistemului nervos i a celui cardiac.

Drojdia de bere n tratamentul bolilor

Anemie. Pentru tulburrile de asimilare a mineralelor (n special a calciului i a
magneziului) - se face o cur de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu nu doar
foarte bogat n minerale i vitamine, dar care i ajut la metabolizarea corect a acestora.
Mai mult, s-a demonstrat faptul c administrarea de drojdie de bere stimuleaz producerea
de ctre organism a elementelor figurate ale sngelui, ceea ce deschide noi perspective n
tratarea anemiei, dar i a tulburrilor de coagulare, precum i a altor boli ale sngelui.

Hepatit viral A, B i C. Doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme de 18 ani felul n
care organismul uman se apr n faa infeciilor cu virusuri hepatice. El a observat n
studiile pe animale de laborator c rezistena n faa acestor virusuri crete foarte mult
atunci cnd se administreaz drojdie de bere. De vin pentru aceast imunitate sporit
sunt nite compui pe baz de seleniu, care ajut activitatea unor celule ale sistemului
imunitar.

Rceli i boli infecioase n general, deficiene imunitare. Se administreaz vreme de
2-3 sptmni cte trei lingurie de drojdie proaspt pe zi. Seleniul, precum i anumite
vitamine coninute de acest produs natural, mresc foarte mult rezistena organismului la
orice gen de infecie.

Supragreutate, obezitate. Studii americane arat c tratamentele de 20 de zile cu drojdie
de bere, repetate de mai multe ori la rnd, ajut la scderea n greutate. Aceast
remarcabil proprietate se datoreaz cromului coninut din belug de drojdia de bere,
oligoelement important i ntr-o alt maladie n care acelai remediu ajut foarte mult, i
anume diabetul.

Boli cardiovasculare cronice. Consumul de drojdie de bere regleaz nivelul
colesterolului n snge, aduce la valorile normale tensiunea i favorizeaz activitatea
miocardului. Studii comparative efectuate au artat c persoanele cu boli cardiace care
consum sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai puine probleme dect
cardiacii din loturile martor.

133
Paralizie, Parkinson, Alzheimer. Se face n fiecare lun o cur de cte dou sptmni,
n care se consum zilnic 3-4 lingurie de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternic
aciune rentineritoare, cu efecte tonice asupra ntregului sistem nervos. Acelai tratament
este valabil i n depresie, precum i n tulburrile psihice generate de stres.

Psoriazis, sclerodermie, afeciuni dermatologice n general. Se fac cure de o lun cu
drojdie de bere (4 lingurie pe zi), cu o sptmn de pauz. Complexul de vitamine B,
precum i anti-oxidanii coninui de drojdie sunt de un real ajutor pentru mbuntirea
metabolismului celular la nivelul pielii.

Acnee. Se face tratamentul intern descris mai sus, la care se adaug mti obinute din: 2
lingurie de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de msline i 2 linguri de miere lichid.
Amestecul se omogenizeaz i apoi se ntinde pe ten, unde se las vreme de 30 de
minute, dup care se spal cu ap cldu.

Precauii la tratamentul cu drojdie
Cu excepia persoanelor alergice la acest produs, nu se cunosc contraindicaii la
tratamentul cu drojdie. Uneori, administrarea intern a drojdiei de bere poate da o uoar
balonare, caz n care se va administra un carminativ uor, cum ar fi praful de chimen sau
de anason, din care se ia cte o jumtate de linguri de 3 ori pe zi.

Drojdia de bere i cancerul
Studiile fcute n Occident, mai ales n Germania, au artat fr dubiu c asemenea altor
remedii naturale, drojdia de bere este foarte util n tratamentul bolilor tumorale maligne.
Mai mult, dac armurariul era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor,
drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau
recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iat mai multe elemente n acest sens:

Iradierea are mai puine efecte adverse atunci cnd este asociat cu consumul zilnic de
drojdie de bere (minimum 6 lingurie pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici
din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evoluia bolnavilor de cancer, crora li s-a
administrat acest produs. La pacienii tratai prin iradiere care au primit simultan drojdie de
bere s-a observat o stare de sntate mult mai bun fa de pacienii tratai numai prin
iradieri. Drojdia de bere stimuleaz apetitul, ajut somnul i peristaltismul intestinal. De
asemenea, protejeaz mucoasele - aspect important, mai ales n cancerul de gt i
esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt ndeprtate i n ceea ce privete
manifestrile externe: formarea de ragade cu infecii, deformarea unghiilor i inflamarea
lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische
Krebsgesellschaft (Asociaia Oncologic Bavarez), a stabilit, n urma studiilor realizate la
departamentul de oncologie din Munchen, c Afectarea datorat iradierii a sczut n
proporie considerabil, inflamaiile au disprut, la fel i atrofiile pielii, care au fost nlocuite
de epiteliu normal. Pn astzi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat
astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere. Asociaia Oncologic
Bavarez menioneaz n scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza
drojdia de bere mpotriva acestei boli.

Efectele directe ale tratamentului cu drojdie n boala canceroas sunt n curs de
cercetare, existnd indicii serioase c n cazul majoritii formelor de cancer, consumul de
drojdie de bere determin stagnarea i apoi remisia formaiunilor tumorale maligne. Prof.
dr. Gottschalk observ la animalele de experien tratate cu drojdie de bere faptul c, n
mai puin de trei luni, cancerul de prostat, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea
zilnic a acestui produs natural.



134
REMEDII NATURALE CONTRA REUMATISMULUI

Printre bolile aate de umezeal i frig, la loc de frunte se afl reumatismul.

UNTUL-PMNTULUI (Tamus communis)
Numele i vine de la uriaele rdcini pe care aceast plant ierboas le dezvolt n
pmnturile pietroase pe care crete. n ciuda dimensiunilor, ele au ns o consisten
moale, care aduce cumva cu cea a untului, de unde i numele. O proprietate interesant a
acestei rdcini este c n contact cu pielea uman are un efect rubefiant, producnd o
uoar reacie iritativ, stimulnd circulaia sanguin i nclzind locul tratat. n majoritatea
satelor din zona Carpailor de curbur i din zona muntoas a Banatului, precum i din
Apuseni, oamenii folosesc extern aceast rdcin, contra afeciunilor reumatice. Modul
de folosire: se rad rdcinile i se pun ntr-o sticl, n care se adaug apoi uic de 30-40
de grade, ct s le acopere i s formeze o pelicul de 1-2 centimetri deasupra. Se
nchide sticla i se las la macerat vreme de 6 zile, timp n care recipientul se scutur de
3-4 ori pe zi, pentru o mai bun extracie a principiilor active. n final, se filtreaz
preparatul, iar cu soluia obinut se fac fricionri ale zonelor dureroase, de 2-3 ori pe zi.
O alt reet pe baz de untul-pmntului este combinarea sucului de rdcin cu
lanolin, n pri egale, obinndu-se o alifie cu care se ung zonele dureroase. Toate
aceste remedii pe baz de untul-pmntului nclzesc articulaiile, stimuleaz circulaia
sanguin n aceast zon, dup un tratament de 1-2 sptmni aprnd o reducere
sensibil a durerilor reumatice i o cretere a elasticitii articulaiilor.

Nucul (Juglans regia)
n comuna Bertea, din judeul Prahova, se folosete din strmoi un remediu simplu,
obinut din frunze i coji verzi de nuc. Btrnii tiau acest tratament pe care l foloseau
sistematic, pentru c le elimin durerile i le red flexibilitatea articulaiilor, aa nct
puteau merge la munc chiar i la vrste naintate, de 70-80, chiar 90 de ani.

Modul de preparare: n zece litri de ap clocotit se pun frunze i, eventual, coji verzi de
nuc ct cuprinde, se fierb vreme de 30 de minute, apoi se adaug n apa fierbinte de baie.
Se fac sptmnal 2-3 asemenea bi ale ntregului corp. Procedeul are efect rapid,
durerile disprnd ca prin farmec. n Bertea i n satele din jur, bile cu frunze de nuc se
combin i cu bile cu flori de fn, obinndu-se rezultate excelente. De asemenea,
reumaticii consum multe nuci, care sunt foarte bogate n vitamine i minerale, precum i
n alte substane active, care au efect antiinflamator articular i ajut la meninerea tinereii
i flexibilitii ntregului corp.

Fagul (Fagus sylvatica)
n drumeiile mele prin locurile slbatice din Munii Buzului, am ntlnit o dat un
moneag care cioplea cu cuitul nite crengi de fag, ndeprtnd scoara, pe care o punea
ntr-o desag. Eram singuri n muni, iar el era att de absorbit de munca lui, nct abia
ntr-un trziu m-a observat. Ne-am dat binee i
l-am ntrebat ce face cu atta scoar de fag. Atunci el mi-a spus urmtoarea poveste: n
tineree, lucrase la pdure, la tiat copaci. Era printre cei mai harnici din echipa de tietori
i, fie ploaie, fie frig sau viscol, lucra la pdure fr s ia n seama c-i ud ori nfrigurat.
ntr-o diminea de noiembrie, pur i simplu nu s-a mai putut ridica din pat, din cauza
durerilor de articulaii, nu se mai putea mica deloc. Dar omul era tnr i nu putea zace,
aa c s-a dus la doctori i s-a cutat, dar abia dac i-au putut alina un pic durerile, nici
vorb s se vindece i s se ntoarc la munc. Atunci s-a dus la o bab meter dintr-un
ctun ndeprtat i ea i-a spus s cojeasc cam 4 mini de scoar de fag, s o lase la
nmuiat de seara pn dimineaa ntr-o gleat de ap, apoi s o fiarb n nc o gleat
de ap, pre de o jumtate de ceas. La urm, s fac o baie ct de fierbinte poate rbda,
cu cele dou licori obinute, i asta vreme de dou sptmni la rnd, zilnic. I-a mai spus
s se fereasc de umezeal, i totdeauna s poarte pe el veminte de ln, c lna
135
trage reumatismul din oase. Apoi, n fiecare primvar, s mnnce cam o lingur de
muguri de fag n fiecare zi, iar de cum d frigul, s se scalde, mcar o dat pe sptmn,
n acel preparat din scoar de fag. Moul avea, cnd l-am ntlnit, vreo 80 de ani, i
mergea sprinten la deal, nct abia m ineam dup el. Iar secretul vigorii lui, spunea el,
era acea scoar de fag care-l salvase n tineree de la invaliditate.

Hreanul (Armoracia lapathifolia)
Este planta cea mai folosit n popor contra reumatismului, printre altele i pentru c este
pe ct de puternic, pe att de accesibil. Nu exist grdin unde s nu fie prezent
frunza lunguia a hreanului i s nu fie scoase la iveal toamna, de sub brzdarul
plugului, rdcinile sale albe.
Mod de folosire
Extern: rdcinile de hrean rase se pun ntr-o basma, care apoi se aplic pe articulaia
dureroas, ct timp se poate suporta, dar fr s apar leziuni la nivelul pielii. Aplicaia se
repet de 1-2 ori pe zi, pn la dispariia inflamaiei articulare. Este eficient mai ales n
cazul bolnavilor la care puseele reumatice apar i se agraveaz pe fondul frigului i al
umezelii.
Intern: peste dou linguri de rdcini rase, se pune o can de lapte fierbinte, dup care se
las o or pentru extragerea principiilor active i apoi se bea preparatul obinut, cu
nghiituri rare. Tratamentul se face n fiecare diminea, vreme de minimum o lun.

Mesteacnul (Betula alba)
Puini tiu c n unele zone de munte din Romnia, mesteacnul, cu scoara sa alb-
argintie i portul su zvelt, era considerat arbore sacru. Aceasta, poate i pentru c din
toate prile acestei plante se obin remedii dintre cele mai puternice, contra unui numr
impresionant de boli. De pild, cel mai bun remediu contra reumatismului la persoanele de
vrsta a treia este seva de mesteacn. n medicina popular romneasc, se recomand
s se bea primvara, n fiecare zi, cte o can - dou de sev de mesteacn, obinut prin
crestarea tulpinii i punerea unei evi colectoare n orificiul fcut. Numaidect - se spune -
reumatismul se trage din oase dup acest tratament.
Mod de folosire: n sezonul rece, se face un macerat la rece din frunze uscate de
mesteacn: dou lingurie de plant mcinat se pun la macerat ntr-o can (300 ml) de
ap, de seara pn dimineaa, cnd se strecoar. Se bea acest preparat pe stomacul gol,
naintea micului dejun. O cur dureaz minimum o lun i are puternice efecte depurative
i antitoxice, precum i antiinflamatoare articulare. Dar cel mai puternic antiinflamator
articular este remediul despre care voi vorbi n continuare:

Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra)
Tinctura obinut din el este un adevrat cortizon natural, care are efecte antiinflamatoare
comparabile cu substana farmaceutic de sintez, dar cu efecte adverse mult mai reduse.
Mod de folosire: tinctura se obine din 100 g de rdcin mcinat cu rnia electric de
cafea sau zdrobit n piu, la care se adaug o jumtate de litru de alcool alimentar. Se
las s se macereze ntr-o sticl nchis, vreme de 10 zile. Dup trecerea acestui interval,
se filtreaz preparatul, iar din tinctura obinut se ia cte o linguri de 4-6 ori pe zi.
Tratamentul dureaz vreme de 14-20 de zile, dup care obligatoriu se face o pauz de 10
zile i se poate relua. Lemnul-dulce administrat intern reduce inflamaia, mpiedic apariia
proceselor degenerative, protejeaz i chiar ajut s se regenereze finele esuturi
cartilaginoase din zona articulaiilor. Efecte excelente se obin prin asocierea acestui
remediu cu un regim lacto-vegetarian, cu multe cruditi.

Dreele (Lysimachia nummularia)
Undeva, la poalele munilor Penteleu, pe lng localitatea Bisoca, ntr-o pdure deas, de
amestec de foioase, se afl trei lacuri, care n timp au devenit mlatini acoperite cu un
strat de muchi, ca o imens plapum. Este un peisaj de basm: hectare ntregi de muchi
verde i mtsos, peste care cad razele soarelui, filtrate de crengile copacilor. n aceste
136
locuri umede i mai tot timpul rcoroase, ideale pentru agravarea unei boli reumatice,
crete, n mod paradoxal, una din cele mai puternice ierburi anti-reumatice - dreele.
Reeta am aflat-o de la localnici i este extraordinar de eficient, spun ei. Cu partea
aerian a acestei plante se face urmtoarea aplicaie: dou linguri de frunze i tulpini
uscate i mrunite se opresc cu o can de ap, dup care se las s se infuzeze vreme
de 20 de minute. Cu preparatul obinut se face o compres care se pune peste articulaia
dureroas, iar deasupra se pune o sticl cu ap ct mai fierbinte, ca s menin o
temperatur ridicat pe locul tratat. Aplicaia dureaz vreme de o jumtate de or i se
face de 1-2 ori pe zi. Este extrem de eficient, chiar i n reumatismele aflate n faza
acut, care se amelioreaz n cteva zile de tratament cu comprese cu extract de dree.

REMEDII NATURALE CONTRA GRIPEI

Boala infectioasa contagioasa, cauzata de un grup de virusuri in continua
transformare, gripa loveste cu o agresivitate ce difera de la un val epidemic la altul, cu
daune imense pentru om si societate, uneori chiar dezastruoase (sa amintim doar cele 20
de milioane de victime ale "gripei spaniole"...). Virusurile acestei boli provin de la fiinte
purtatoare, bolnave ori aparent sanatoase, animale, pasari, oameni. Cercetari de data
recenta sustin chiar ca acesti agresori sunt adusi din neant, in coada cometelor sau in
meteoriti. In ce priveste victimele, ele se recruteaza mai ales dintre oamenii care in
anotimpul rece s-au suprasaturat cu alimente "moarte", fara vitaminele naturale din
legume si fructe, cu multe carnuri si grasimi, si a caror rezistenta fata de boala scade.
Epuizarea fizica si stressul cotidian, in conditii de frig, sunt implicate in producerea
bolii, stiut fiind ca oboseala nervoasa scade imunitatea, ceea ce il face pe om sa nu poata
raspunde in mod adecvat in fata unei agresiuni (motiv pentru care contracteaza repetate
infectii, raceli, herpes, pneumonii s.a.).
Vaccinarea anti-gripala: este contraindicata daca boala a aparut, fiind posibile
complicatii din cele mai grave, deoarece organismul este deja solicitat imunologic si nu
este oportuna o solicitare suplimentara.
Masurile de prevenire a gripei cuprind mai ales mijloacele ce urmaresc cresterea
rezistentei generale a corpului prin reconsiderarea alimentatiei naturale, a dozarii efortului
in perioada frigului, ocrotirea rezistentei mucoaselor respiratorii, pentru a nu deveni porti
de patrundere pentru agentii patogeni. Nu consumati alimente reci sau fierbinti, evitati
condimentele, renuntati la fumat si la alcool.
Evitarea pe cat posibil a contactului dintre oamenii sanatosi si bolnavi, respectarea
carantinei in spitale, maternitati, camine, crese s.a. sunt masuri epidemiologice strict
necesare.
Complicatiile gripei, prevenirea si tratarea lor. Am credinta, pe baza experientei
personale, ca respectarea recomandarilor de mai sus inlatura in cea mai mare masura
riscul complicatiilor legate de contractarea acestei viroze, ce pot fi numeroase si greu de
stapanit. Astfel, se pot produce meningo-encefalite, alterarea muschiului inimii, pneumonii,
ruperea pleurei (pneumotorax), hemoragii, nefrite, astuparea unui vas de sange,
reaprinderea unei tuberculoze, otita, sinuzita, avort, nasteri premature, malformatii
congenitale, alergii cu blocarea laringelui, astm, apendicita acuta, peritonita, pancreatita.
Oricare complicatie poate surveni in timpul ori dupa trecerea puseului febril, cand dupa un
interval oarecare reapare ridicarea temperaturii si apar simptomele unei noi afectiuni. In
primele luni de sarcina, gripa ameninta integritatea fatului. Unele observatii arata ca
infarctul ori atacul de apoplexie sunt precedate de gripa sau o alta viroza; la fel, herpesul
recidivant, Zona Zoster si pareza faciala "a frigora". Repet insa: respectarea chiar din
primele ore a masurilor generale de tratament asigura stapanirea bolii de catre organismul
insusi, prin mijloacele de aparare cu care este natural dotat. O atentie sporita trebuie sa
manifeste bolnavii cirotici, pentru ca unele medicamente, miscari sau tusea pot rupe
varicele esofagiene. Din aceleasi motive, cei cu hernie diafragmatica isi agraveaza
suferinta (am indicat repausul mai mult in fotoliu). Important de stiut: gripa care nu trece in
doua saptamani necesita neintarziat control medical (un indiciu fiind si mentinerea
137
nejustificata a unei temperaturi de peste 37,6 grade C). Diabeticii de ambele tipuri sa
continue tratamentele care sa le corecteze glicemia, cu un plus de atentie pentru repausul
fizic si aportul sporit de apa, pentru a usura functionarea rinichilor, aflati deja in suferinta la
cei cu glicemia crescuta. La fel si cei cu cataracta ori glaucom, sa nu neglijeze aplicarea
instilatiilor oculare, la intervale regulate.
Pacientii neoplazici, desi slabiti fizic si imunologic, au nevoie totusi de regim
restrictiv pe durata febrei.
Ce trebuie facut dupa gripa? Deoarece aparatul digestiv, ficatul si pancreasul au
fost agresate, este indicat ca alimentatia sa se reia cu mancaruri usor digerabile, sucuri de
fructe si legume, supe si creme de zarzavaturi, prune uscate, putina zeama de varza
murata, tarate, grau incoltit, apoi lapte si lactate cat mai proaspete, carne slaba, peste,
pasare, de preferat fierte. Toate acestea sunt necesare, pentru ca organismul, o data
scapat de boala, are nevoie de un timp pentru a-si reveni. Gripa este o boala ce lasa
organismul cu imunitatea prabusita.

Cum recunoastem gripa?
Afirmatia unor persoane ca nu au temperatura cand fac gripa nu este adevarata,
pentru ca aceasta boala implica obligatoriu prezenta febrei. In absenta ei, diagnosticul se
exclude. Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C, timp de 3-5 zile,
apoi scade cand organismul reuseste sa produca anticorpi suficienti sa neutralizeze
agresorii.
Boala invadeaza - afirma unii cercetatori - mai ales organismele suprasaturate de
mancare si toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, sa se produca un proces
depurativ.
La febra se adauga o stare de rau general, dureri musculare, frisoane, greturi ori
varsaturi repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabila, dureri de ochi,
infundarea nasului, secretie nazala iritanta, usturime in gat.
Aceasta usturime este, de obicei, primul semn al bolii si trebuie luate urgent primele
masuri. In acest moment, temperatura nu depaseste 37,5 grade C si se considera ca
viroza s-a declansat.
Respiratiile frecvente, greutatea in respiratie (mai ales la sugari si copilul mic, la
batrani, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale si ale muschilor membrelor si
coloanei vertebrale completeaza tabloul clinic al prezentei maladiei gripale de forma
obisnuita si necomplicata.
Bine ar fi ca boala sa poata fi prevenita prin masuri de crestere a rezistentei
organismului la infectii in anotimpul friguros. (Hrana monotona, lipsita de fructe si legume
proaspete, asociata cu stresul cotidian scad imunitatea.)

Cum pot fi prevenite complicatiile si vindecata gripa?
Se spune adesea ca "bine tratata, gripa dureaza 7 zile, iar fara tratament se
vindeca intr-o saptamana".
Mai aproape de adevar sunt aceia care afirma ca: "o gripa dusa pe picioare
dureaza mai mult". Intr-adevar, repausul fizic si alimentar este cel mai eficace remediu
natural de lupta cu boala, un mijloc de tratament ce trebuie adoptat inca la inceput,
singurul menit sa evite complicatii ulterioare, soldate adesea cu moartea.
Temperatura foarte ridicata (repet, nu exista gripa fara febra) justifica si ea
impunerea unui repaus alimentar total, deoarece, cand organismul este febril, mancarea
ingerata ramane nedigerata, cauzand dereglari gastro-intestinale ce se adauga
constipatiei, prezenta si ea in suferintele febrile.
Controlul temperaturii de doua-trei ori pe zi are un dublu scop: preventiv (e bine ca
boala sa fie surprinsa din timp, cand cateva zile de repaus si un regim moderat cu multe
lichide o pot stopa) si altul de supraveghere a evolutiei bolii.
O febra ce se prelungeste peste 3-5 zile semnaleaza prezenta unei complicatii, a
unei suprainfectii microbiene si/sau fungice (cu un mucegai) ce se adauga gripei.
138
Ceaiurile de fructe de padure si frunze de nuc sunt de preferat celor preparate din
flori ce contin polen (tei, musetel, sunatoare etc). Ele trebuie indulcite cu zahar (eventual),
evitand in timpul bolii consumul de miere, care poate avea in unele cazuri efecte
alergizante pentru mucoasa bronhica.
Apa de menta (cateva frunze de izma se tin 30 de minute in apa, la temperatura
camerei, fara a se fierbe), usor indulcita si cu un adaos de 1-2 lingurite de zeama de
citrice, bauta fragmentat pe durata a cateva ore, are efecte benefice in combaterea
durerilor de cap, a greturilor, a vomei sau a tulburarilor abdominale cauzate de constipatie
(daca aceasta dureaza mai mult de 3 zile, se recurge la o clisma cu apa simpla, la
temperatura de 37-38 grade C).
Apa de baut (minerala ori de la robinet), la temperatura camerei, consumata pe
toata durata febrei, in cantitate de aproximativ 1,5 l pentru 24 de ore (la o greutate
corporala de 60 kg), asigura o buna si naturala transpiratie (spre deosebire de cea
produsa de medicamente), ce ajuta enorm rinichii, extrem de solicitati in timpul acestei boli
(dovada urina de culoare inchisa). Apa in cantitate sporita are efecte bune si asupra
circulatiei capilare din creier, inima, plamani si piele.
Sucurile de fructe si legume, preparate pe moment in casa si numai diluate cu apa,
sunt de preferat celor din comert (conservate) sau compoturilor si supelor cu legume fierte
(supele de carne sunt contraindicate pe intreaga durata a febrei).
Febra ridicata poate fi potolita prin aplicarea de comprese cu apa rece si felii de
cartofi cruzi pe frunte, luand si 1-3 fiole de Algocalmin pe zi (pe cale orala, evitati tabletele)
si prin recurgerea la un post alimentar aproape total.
Repausul in fotoliu este si el un mod de usurare a bolii, fiindca previne iritarea
faringelui prin refluxul de continut gastric ori prin agravarea unei hernii hiatale de catre
tusea ce insoteste gripa. La copilul mic, febra nu produce frisoane, ci convulsii ce pot fi
inlaturate prin impachetari in prosoape umezite cu apa la temperatura camerei, timp de
cateva minute.
Evitati Fenobarbitalul ori Romerganul, nu folositi instilatiile ce contin Cloramfenicol
(cazuri mortale), preparatele glicerinate (produc pneumonii), Efedrina - mai mult de 1-2 zile
(paralizeaza muschii vaselor nazale si pierderea mirosului). Persoanele cu antecedente de
infectie rinosinuzala sa evite suflarea nasului cu insistenta (alternativa este sa scuipe in
batista) pentru ca astfel se impiedica eliminarea si drenarea secretiei din "buretii ososi"
(sinusurile), ba mai mult, se impinge continutul infectios din nas in sinusurile paranazale,
unele situate in apropierea creierului.
Aerisirea repetata a camerei, pastrarea unei temperaturi moderate si baile calde la
picioare pot aduce un sprijin in remediul bolii.
Bolnavii ce nu pot ramane la domiciliu trebuie sa evite cat mai mult efortul fizic, sa
nu consume decat sucurile si ceaiurile indicate mai sus, iar daca temperatura nu scade in
2-3 zile sa solicite sfatul medicului.
Vaccinurile si celelalte preparate din antigene virale ori bacteriene nu trebuie
folosite de catre cei la care gripa deja s-a instalat.
Solicitat deja imunologic, organismul nu mai trebuie supus la un efort suplimentar
de aparare, care poate reprezenta un risc cu complicatii imprevizibile.
Femeia gravida trebuie sa fie deosebit de atenta in a respecta recomandarile de
tratament in caz de gripa, iar in primele doua luni de sarcina o recomandare de intrerupere
nu este ceva nefondat sau exagerat. Pe durata febrei, mamele ce alapteaza se vor mulge,
aplicand repetat comprese cu apa rece pe sani. Alimentarea pruncului la san trebuie
oprita.
Femeile aflate in aceste doua situatii sa evite pe cat posibil orice medicamente,
apeland la mijloacele naturale de aparare.
Fumatorii sa faca un efort ca in perioada acuta a acestei boli sa renunte la tigari.
Pentru periajul dintilor si clatirea gurii (am stabilit ca mancarea nu-si are rostul in
gripa), se foloseste numai apa la temperatura camerei. Important: daca febra se mentine
continuu peste 39-40 grade C, mai mult de 4-5 zile, daca e insotita de varsaturi repetate,
dureri mari de cap, dureri de ochi, dureri in lungul muschilor sirii spinarii, daca nu se
139
suporta lumina si se instaleaza o toropeala accentuata - toate aceste simptome pledeaza
pentru un diagnostic de meningo-encefalita, situatie ce necesita urgent un consult medical
competent.
Complicatiile gripei sunt numeroase si de aici nevoia adoptarii unor masuri
riguroase de tratament pentru a evita riscul aparitiei unor rinite, sinuzite, amigdalite, otite,
mastoidite, traheobronsite, pneumonii, tuberculoze, astm, paralizie faciala, herpes la ochi,
zona zoster, alergii, apendicita, hemoragii, tromboflebite, arterite, infarct de miocard, la
plamani, la creier ori intestinal, ruperea varicelor esofagiene la cirotici.
Toate aceste complicatii sunt posibile pentru ca organismul este slabit imunologic,
devenind prada usoara pentru microbi, de unde si necesitatea cresterii rezistentei naturale
a organismului si a stoparii penetrarii agentului patogen prin poarta sa de intrare: mucoasa
nazala.

Gripa si antibioticele
Inca de la inceput trebuie precizat ca aceste medicamente nu au nici un efect in
combaterea gripei aflata in stadiu incipient.
Numai in gripa tratata neglijent si tardiv, cand apar complicatii bacteriene
infectioase, trebuie luate antibiotice, dar numai dupa o corecta evaluare a raportului
beneficiu/risc.
Ultimele cercetari medicale confirma o situatie foarte grava, si anume: desi
antibioticele au salvat si salveaza multe vieti, administrarea lor in exces a dus la o
adaptare a germenilor care provoaca boala, anulandu-le eficienta, fapt ce face necesare
alte antibiotice si mai puternice (mult mai scumpe si nu lipsite de riscuri) pentru tratarea
unor infectii bacteriene odinioara banale (otite, pneumonii, sifilis, blenoragie, meningo-
encefalite si multe altele).
Sunt tot mai frecvente infectiile cu germeni patogeni, ce nu pot fi distrusi de nici
unul din antibioticele cunoscute.
De retinut : orice gripa care nu trece in 5-6 zile sau o viroza respiratorie care nu
cedeaza in 2-3 saptamani necesita control medical urgent.

Ce trebuie facut dupa stingerea febrei gripale?
Reluarea unei alimentatii normale, rabdare, deoarece aparatul digestiv a fost
agresat.
Se incepe deci cu mancare usor digerabila: supe si creme din zarzavaturi, piureuri
de cartofi si legume, morcovi, telina, sfecla, putina varza murata, prune uscate oparite,
grau germinat, tarate si se continua cu sucuri de fructe proaspat preparate. In functie de
toleranta, se introduc treptat lactatele, supele de carne, carnea slaba, pestele (preferabil
fierte ori pregatite la cuptor).
Acest tratament de recuperare digestiva se completeaza cu cel de antrenare fizica
si exercitii respiratorii de recuperare psihica, toate necesare pentru ca organismul scapat
din boala are nevoie de timp ca sa-si revina dupa conflictul infectios.
De asemenea, in sezonul friguros purtati haine adecvate, calduroase.
Natura l-a inzestrat pe om cu mijloacele necesare de a face fata agresiunilor virale,
numai ca noi am uitat sa traim cat mai aproape de natura si in spiritul ei, stilul nostru de
viata fiind prea adesea irational.
Batranii, copiii mici, femeile gravide si bolnavii cronici trebuie sa evite, pe cat
posibil, contactul direct cu persoanele gripate, iar acestea sa caute sa se izoleze de cei din
jur, sa tina fularul la gura cand vorbesc, stranuta sau tusesc.

Tratamente naturiste
n cazurile usoare, necomplicate, se poate apela la urmtoarele tratamente:
tratamente naturiste:
Extern :
mpachetare cald cu infuzie de flori de tei sau soc;
frectii cu otet de ment, salvie sau levntic;
140
inhalatii cu aburi de infuzie de busuioc sau musetel, urzic sau glbenele;
comprese fierbinti pe piept cu suc de lmaie;
bi fierbinti la picioare cu fin de mustar.

Ca tratament intern, adjuvant n grip si guturai, se recomand urmatoarele plante:
Flores Tyliae (flori de tei), Flores Sambuci (flori de soc) - infuzie din 1-2 lingurite la o
can de ap (se beau 2-3 cni pe zi)
Flores et Radix Primulae (flori si rdcin de ciubotica-cucului) - mai ales cand
afectiunea este nsotit de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din rdcini) dintr-o
lingurit la o can de ap, se beau 2-3 cni pe zi.
Herba Hyssopii (isop) - infuzie (1-2 lingurite de plant la o can de ap; se beau 2-3
cni pe zi)
Cartex Salicis (coaj de salcie) decoct din 2 linguri coaj la o can de ap; se beau
2-3 linguri pe zi.

Se pot utiliza urmtoarele amestecuri:

1. CORTEX CINAMMOMI (scortisoar) - 10 g
FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 30 g.
HERBA ORIGANI (sovarv) - 30 g.
HERBA SERPYLLI (cimbrisor) - 10 g.
RADIX GEL (radacin de cerentel) - 20 g.
Se prepar o infuzie dintr-o lingur amestec la o can de ap, se beau 2-3 cni pe zi,
ndulcit cu miere.

2. FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 20 g.
FLORES TILIAE (flori de tei) - 20 g.
HERBA CENTAURI (tintaur) - 10 g.
HERBA TARAXACI (ppdie) - 10 g.
CORTEX SALICIS (coaj de salvie) - 20 g.
STROBULI LUPULI (conuri de hamei) - 20 g.
Se prepar un decoct (prin fierbere 5 minute) dintr-o lingur de amestec la o can de ap,
se beau 2-3 cni pe zi ndulcite cu miere

3. FLORES CHAMOMILLAE (flori de musetel) - 20 g.
FLORES SAMBUCI (flori de soc) - 20 g.
FLORES TILIAE (flori de tei) - 20 g.
HERBA ORIGANI (sovarv) - 30 g.
HERBA SERPYLLI (cimbrisor) - 10 g.

Infuzie din 2 lingurite de amestec la o can de ap, se beau 2-3 cni pe zi. In
anotimpul rece, mai expusi infectiei gripale sunt copii si btranii, persoanele cu imunitatee
sczut. Protejati-v organismul prin evitarea expunerii ndelungate la frig si umezeal,
printr-un aport proteic si vitaminic suplimentar n perioadele reci ale anului. Aportul de
citrice (bogate n vitamina C), o alimentatie echilibrat din punct de vedere nutritional,
evitarea suprasolicitrii fizice, a aglomerrilor umane, v pot feri de grip si complicatii.

Cum scapam de raceala si gripa
Se spune ca o gripa netratata dureaza o saptamana, in timp ce una tratata dureaza
sapte zile. Aceasta afirmatie nu este intru totul adevarata, pentru ca daca stim ce leacuri
sa folosim, in ce cantitati si cat de des, chiar si cea mai "fioroasa" epidemie poate fi
invinsa.
Iata in continuare ghidul celor mai puternice remedii naturale contra gripei.

141
FITOTERAPIE
Maghiranul - se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se pun intre
o lingurita si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa vasul acoperit 15-
20 de minute, dupa care se strecoara. Indulcit cu miere, ceaiul se bea intotdeauna
fierbinte.
La 10-15 minute vom transpira, eliminand din abundenta toxine, in timp ce sinusurile si
caile respiratorii superioare se vor descongestiona.
In faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana de ceai la 20-40 de
minute, timp de cateva ore. In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in
afara perioadelor de febra, cu aceeasi frecventa, timp de o zi.
Busuiocul - administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere, revitalizeaza rapid
organismul si ne invioreaza, ajutandu-ne de asemenea sa stopam procesul gripal in orice
faza a sa, dar mai ales in faza de debut.
Se bea foarte cald, inghitind lent si lasandu-l sa alunece pe gat, abtinandu-ne sa mancam
in timpul tratamentului.
O doza de soc consta in 6-7 cani cu infuzie de busuioc indulcit cu miere, baute la intervale
de 15-30 de minute una de alta.
Ceaiul se prepara prin punerea a 1-2 tulpini florifere de busuioc la o cana de apa clocotita
si lasarea la infuzat timp de 15 minute; daca apare febra, se adauga si 1-2 lingurite de
menta la o cana de ceai.

HOMEOPATIE
Oscillococcinum - este un remediu produs de laboratoarele franceze Boiron, prezentat sub
forma de granule ambalate in mici flacoane, granule care inglobeaza in cantitati
infinitezimale un extract vegetal.
Acest medicament incredibil de eficient - declara cei care l-au folosit, si numarul lor este
mare - poate fi administrat cu succes atat atunci cand suntem sanatosi, pentru a preveni
imbolnavirea, cat si in timpul fazei de coctiune ori chiar dupa declansarea starii gripale.
Administrarea se face conform prospectului inclus in fiecare cutie.
Este bine sa stiti ca si atunci cand profilaxia gripei a dat gres se mai poate opri procesul de
evolutie al bolii, luand o noua serie de 3 doze de Oscillococcinum.
Vaccinul antigripal Plantextrakt - nu este, asa cum s-ar putea crede, o solutie injectabila, ci
este vorba tot de un remediu homeopatic.
Granulele acestui vaccin, care se administreaza oral, contin in cantitati infinitezimale
virusuri de la Institutul "Cantacuzino", preluati din cele mai recente tulpini.
Administrarea se face numai in scop profilactic, in modul indicat de farmacist.

LEACURI DIN BATRANI

Hreanul - sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca fara gres daca punem pe
frunte 2-3 linguri de hrean ras, invelit intr-o basma rosie.
Hreanul se tine 5-30 de minute pe frunte si la radacina nasului.
Cei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea inflamatii
serioase. In tratamentul gripei si al guturaiului, desfundarea nasului este foarte importanta,
deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile bronsice si pulmonare.
Ca si tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de 5 zile in care
facem aceasta aplicatie de 1-2 ori pe zi eliminand rapid aceasta afectiune.
Ceapa - tusea si bronsitele sunt vindecate cu decoct de ceapa.
Se iau doua cepe intregi, cu tot cu coaja, de marime medie, se spala si se pun la fiert in 1
si 1/2 cana de apa, timp de un sfert de ora.
Se bea decoctul cald, indulcit sau nu, pe stomacul gol si fara alte adaosuri.
Ceaiul are un gust nu tocmai placut, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu exista
leac mai bun contra tusei si durerilor de gat si de piept.


142
BAI
Imediat ce simtiti primele semne ale racelii, recurgeti la traditionala si eficienta
terapie a bailor.
Cu ajutorul lor, debutul unei infectii poate sa fie stopat.
Baie de picioare cu temperatura progresiva - bagati-va picioarele intr-un lighean cu
circa 1,5 litri de apa calda (35 grade C), adaugand progresiv apa fierbinte, pana cand
atingeti temperatura finala de 40 grade C.
Durata baii este de 10-15 minute.
Picioarele se sterg si se incalta sosete groase.
Baia progresiva poate fi facuta zilnic.
Bai complete cu ace de pin (sau esenta) - temperatura din baie sa fie de 18-21
grade C, iar temperatura apei din cada de 35-38 grade C.
Durata baii sa nu depaseasca 20 de minute.
Se adauga 150 g de ace de pin oparite intr-un saculet pe baie de aburi sau 10
picaturi de ulei de pin (se gaseste la Plafar).
Dupa baie, obligatoriu, urmeaza odihna la caldura in pat, vreme de o ora. (Nu faceti
niciodata baie cu stomacul plin.
Evitati baile calde daca suferiti de varice, iritatii si infectii ale pielii, tulburari de ritm
cardiac.)

PLANTE MEDICINALE

Tinctur de fructe de soc. Da, este vorba despre celebrul remediu de slbit, care are
ns efecte mult mai valoroase dect simpla reducere a kilogramelor n plus. Conform
studiilor efectuate vreme de mai bine de 10 ani la Universitatea de Stat din Israel i n
cteva zeci de spitale din aceast ar, care este cea mai bine dotat din lume contra
epidemiilor i contra armelor biologice, socul este un inamic redutabil pentru virusurile
gripale. Sucul de fructe de soc conservat n alcool (adic tinctur) are o aciune antiviral
uimitor de puternic, greu de egalat de orice alt remediu cunoscut, natural sau nu. Un
cercettor israelian eminent, specializat n virusologie, a artat c extractul de fructe de
soc pur i simplu blocheaz penetrarea celulelor umane de ctre virusurile din clasa A (din
care face parte i cel care a declanat epidemia de grip aviar) i din clasa B. El a fcut
teste de laborator att pe zeci de tulpini de virusuri gripale, ct i pe voluntari bolnavi de
grip, i a obinut rezultate uluitoare. Testele fcute pe pacieni au artat c la un procent
de aproximativ 35% dintre cei tratai, simptomele gripei au fost foarte slabe, n timp ce la
ali 40% dintre bolnavii tratai cu soc, simptomele gripei au disprut n 3-4 zile, fr a mai
aprea nici o alt complicaie ulterioar. Mai mult, dintre cei care au luat preventiv n
timpul epidemiilor de grip 15-30 ml de extract, procentul de mbolnvire a fost de dou
pn la trei ori mai sczut fa de lotul martor. n concluzie, dac vrei s prevenii gripa,
facei n timpul epidemiei o cur de dou sptmni cu tinctur de fructe de soc, n care s
luai 3-6 linguri pe zi (fiecare doz diluat n ap). Dac deja v-a prins gripa, vei lua 2
linguri de tinctur diluate n jumtate de pahar de ap, de 3-4 ori pe zi (de preferin la
intervale de patru ore o doz de cealalt).

Mugurii i mldiele de mesteacn. Maceratul glicerinat din prile tinere ale acestui
arbore l gsim n farmaciile naturiste. Se administreaz 50 de picturi din acest remediu,
de trei ori pe zi, n cure de 1-2 luni. Are extrem de valoroasa calitate de a amplifica
imunitatea la nivelul cilor respiratorii medii i superioare, adic exact n locurile care sunt
cele mai afectate ntr-o prim faz de infeciile gripale. Dac cellalt remediu menionat,
tinctura de fructe de soc, are efecte antivirale directe, acest extract de mesteacn are un
alt rol foarte important: stimuleaz organismul s lupte singur contra infeciei. Este un
excelent mijloc de prevenire a gripei, care fie va fi inut la distan, fie se va manifesta
ntr-o form mult mai uoar datorit acestui tratament.


143
AROMOTERAPIE
Este acea metod de tratament n care se folosesc uleiurile aromatice (numite i
eseniale, volatile sau eterice) extrase din plante. Ce sunt uleiurile volatile? Sunt substane
care, aa cum o arat i numele, se evapor foarte repede n aer liber i care pe lng
aceast calitate fizic, au o mulime de caliti farmacodinamice extrem de utile n
tratamentul tuturor bolilor respiratorii, dar n special al gripei i complicaiilor sale. Iat n
continuare trei sugestii de uleiuri volatile:

Uleiul de ment. Se iau de patru ori pe zi cte 1-2 picturi, amestecate cu o linguri de
miere. Este un foarte puternic stimulent respirator, mpiedicnd blocarea plmnilor (care
este cauza decesului n cazul bolnavilor de grip aviar), dilatnd i ajutnd la curarea
arborelui bronic de secreii, desfundnd cile respiratorii superioare.

Uleiul de cimbru. Este un puternic antibiotic i un antiviral destul de bun. mpiedic
apariia suprainfeciilor bacteriene care produc pneumonia i alte complicaii severe ale
gripei. Se administreaz
2-3 picturi de dou ori pe zi, n cure de 7-14 zile.

Uleiul de busuioc. Tempereaz accesele de tuse, desfund i favorizeaz curarea
cilor respiratorii. Se administreaz 3 picturi dizolvate n puin miere, de 2-3 ori pe zi.
Tratamentul dureaz minimum 5 zile.

HIPERTERMIE
La o temperatur a corpului situat n jurul valorii de 38 de grade Celsius (adic peste
temperatura normal cu un grad-dou), sistemul imunitar lupt cel mai bine cu infeciile
virale i bacteriene. De aceea, mai ales la debutul bolii, dac provocm aceast
hipertermie (cretere a temperaturii) a organismului, avem mari anse s scpm de grip
sau s o facem ntr-o form foarte uoar. Cum putem provoca hipertermia? Iat n
continuare dou metode:

Baia fierbinte. Are un efect extrem de rapid i este relativ uor de fcut. Iat cum se
procedeaz: ne bgm n cada cu ap la o temperatur suportabil i apoi lsm apa
fierbinte s curg pn nclzete apa din cad la limita suportabilitii noastre. n acel
moment oprim nclzirea apei i rmnem vreme de 15 minute n cad, adugnd din
cnd n cnd ap fierbinte, ct s meninem temperatura constant. La sfritul procedurii,
ieim din cad, ne tergem bine cu un prosop, ne mbrcm gros i ne bgm sub ptur
pentru jumtate de or. Dac vom simi o cldur puternic n tot corpul i vom transpira
puternic, este semn c procedura i face efectul. Este un mijloc rapid i sigur, ns este
contraindicat ferm cardiacilor i are n plus un efect devitalizant destul de puternic. De
aceea este bine s ncercai i urmtorul mijloc:

Infuzia fierbinte de mghiran (majoran sau mgheran). But ct de cald putei
suporta, rapid i n mari cantiti, este un hipertermiant extrem de puternic. Se face o
infuzie dintr-o lingur de plant mrunit care se pune ntr-o can de ap clocotit, se
las acoperit vreme de un sfert de or, dup care se filtreaz. Se beau ntr-un interval de
una, maximum dou ore, 2-3 cni din aceast infuzie, ct mai cald posibil. Efectul este
impresionant: corpul se nclzete puternic i transpir, senzaia de congestie din zona
gtului i a sinusurilor dispare, apare o stare de relaxare i bun dispoziie (planta este
uor euforizant). Acest tratament fcut n fazele incipiente ale gripei are adesea efecte
miraculoase.





144
REMEDII DIETOTERAPEUTICE

Ardeiul iute - are o aciune antiseptic extrem de puternic asupra zonei gtului.
Consumai cnd simii c v ncearc gripa un ardei iute mpreun cu o farfurie de ciorb
sau de sup cald. Efectul su terapeutic extrem de prompt v va surprinde.

Usturoiul - nenumrate studii au confirmat faptul c usturoiul confer efectiv un gen de
invulnerabilitate la grip. Secretul su sunt substanele volatile pe care le conine i care
au darul de a distruge virusurile i bacteriile, innd la distan infeciile respiratorii. Se
consum n scop profilactic doi cei de usturoi pe zi (minimum), mai ales n timpul
epidemiilor.

Ceap - un remediu care - se pare - oprete gripa s afecteze arborele bronic i plmnii
este ceaiul de ceap fierbinte. Dou cepe de mrime medie, cu tot cu coaj, se fierb un
sfert de or la foc mic n jumtate de litru de ap. n final se strecoar preparatul, se
ndulcete puin i se bea ntr-o singur repriz, ct mai fierbinte. Are un gust mai mult
dect neplcut, dar efectul su terapeutic merit "chinul" de a-l bea. Ceaiul de ceap, mai
ales administrat repetat, degajeaz arborele bronic de secreii, oprete tusea (inclusiv
cea convulsiv), grbete procesul de vindecare.

Hreanul - compuii si care-i dau gustul iute inconfundabil sunt un adevrat inamic al
microorganismelor care produc infecii respiratorii de tot felul. Se amestec patru lingurie
de hrean ras cu dou linguri de miere i se consum pe parcursul zilei pentru prevenirea
mbolnvirii n timpul epidemiilor. Dac boala s-a instalat, consumai hrean simplu sau cu
sfecl roie, att pentru efectul su antiseptic respirator, ct i pentru aciunea sa de
desfundare a cilor respiratorii superioare.

Lmia - nite substane numite flavone, coninute de sucul i mai ales de coaja de
lmie, sunt un stimulent imunitar i un febrifug excelente, fiind un ajutor nepreuit atunci
cnd gripa s-a instalat. Se prepar un suc astfel: se stoarce o lmie, se pune ntr-o
jumtate de litru de ap, n care se adaug coaja sa tiat ct mai fin i dou linguri de
miere. Se amestec bine toate ingredientele i se las apoi s se macereze dou ore la
temperatura camerei. Se consum acest preparat pe stomacul gol, n mai multe reprize.

COADA-CALULUI

Este o iarb de leac cu puteri de excepie, care doarme sub zpezile abundente ale
lui Furar, conservnd n ea o energie care va exploda n curnd. Este diferit ca plant i
pentru c rsare de dou ori pe an: imediat ce zpada s-a topit (atunci apar, ca nite mici
ciuperci, plriile cu spori din care se va nmuli), i a doua oar vara, cnd din iarb apar
tulpini de un verde deschis, cu frunze subiri, aezate ca o coad de cal. Este o plant de
leac cunoscut i folosit n Europa din timpuri imemoriale. Marii medici i nvai ai
Antichitii, Galen, Dioscoride i Plinius, o menioneaz n tratatele lor chiar cu denumirea
de coada-calului, recomandnd-o cu precdere n bolile de plmni i de rinichi, care se
agraveaz iarna. n acelai scop o recomandau i medicii Evului Mediu (Paracelsus,
Culpeper), iar mai trziu, preotul Kneipp, printele terapiei naturale contemporane. Studii
de ultim or pun n eviden proprieti excepionale ale acestei plante foarte rspndite
la noi. Anumite substane secretate de coada-calului protejeaz aparatul respirator
mpotriva infeciilor i refac esuturile distruse n cazul bronitei, pneumoniei sau
tuberculozei. Extrem de bogat n minerale, aceast plant consolideaz oasele i dinii,
protejeaz inima i vasele de snge (greu ncercate din cauza alimentaiei srace din
sezonul rece). n plus, tulpinile de coada-calului sunt un excelent stimulent i dezinfectant
pentru aparatul urinar, fiind extrem de utile la trecerea dintre iarn i primvar, cnd
sensibilitatea la infecii este cea mai mare. S aflm n continuare mai multe despre
aceast plant care ne ajut s luptm cu bolile iernii.
145
Ce folosim de la coada-calului
n terapie, se folosesc prile aeriene ale plantei, care se recolteaz i se usuc n timpul
verii. Este una din plantele medicinale cele mai folosite i cele mai rspndite de la noi din
ar, fiind disponibil n acest moment n orice farmacie sau magazin naturist. Este bine s
cumprm coada-calului numai de la surse autorizate, pentru c, alturi de cele dou
specii bune (Equisetum arvense i Equisetum maxima), exist i altele otrvitoare
(Equisetum palustre este cea mai frecvent), care nu se folosesc intern. Apoi, pentru ca
aceast iarb de leac s fie eficient, trebuie s nu fie mai veche de doi ani, iar tulpinile
uscate s aib o culoare verde pronunat, i nu glbuie sau brun - semn clar c este
alterat i nu este eficient n tratament.

Cum s preparm aceast plant

Pulberea
Se obine prin mcinarea plantei uscate ct mai fin, cu rnia electric de cafea.
Depozitarea se face n borcane de sticl, nchise ermetic. Se administreaz, de 3-4 ori pe
zi, cte o linguri ras, pe stomacul gol, fiind foarte eficient i bine tolerat de organism
n tratamentele de lung durat.
Este probabil unul din cele mai bune remedii pentru tratarea hemoragiilor, a anemiilor
posthemoragice, pentru prevenirea i tratarea infeciilor bronice i pulmonare, pentru
consolidarea oaselor i a dinilor, pentru prevenirea i tratarea bolilor cardiovasculare.

Maceratul la rece
ntr-un litru de ap se pun 4-6 lingurie de pulbere de coada-calului i se las s macereze
10-12 ore la temperatura camerei, dup care se filtreaz. Se consum ntreaga cantitate
pe parcursul unei zile, pentru stimularea funciei renale, contra infeciilor, pentru eliminarea
nisipului din rinichi.

Decoctul combinat de coada-calului
Contra afeciunilor reno-urinare se recomand i bile cu decoct combinat de coada-
calului, obinut astfel: se pun la macerat 3-4 linguri de coada-calului mrunit, n jumtate
de litru de ap, vreme de 8-10 ore, dup care se filtreaz. Preparatul rezultat se pune
deoparte, iar planta rmas dup filtrare se fierbe n nc jumtate de litru de ap, vreme
de cinci minute, dup care se las s se rceasc i se filtreaz. n final, se amestec cele
dou extracte, obinndu-se aproximativ un litru de preparat, care se folosete intern (2-3
cni pe zi) sau extern, sub form de comprese i bi.

Cataplasme cu coada-calului
2-3 tulpini uscate de coada-calului se las timp de 1-2 ore s se nmoaie n ap cald (40-
50 grade Celsius). Dup trecerea acestui interval de timp, se aplic direct pe locul afectat,
acoperindu-se cu un tifon, i se las vreme de o or.

Tratamente interne cu coada-calului

Bronit, pneumonie, tuberculoz pulmonar - se ia de 3 ori pe zi cte o linguri de
pulbere de coada-calului, pe stomacul gol. Are efecte antiseptice (mai ales antibacteriene),
ajut la refacerea rapid a esuturilor distruse de infecii, fiind un remediu foarte eficient
atunci cnd boala deja s-a instalat sau tinde s se cronicizeze.

Pentru consolidarea oaselor, vindecarea rapid a fracturilor - studii de medicin
experimental arat c oasele fracturate se sudeaz de 1,5 pn la 2 ori mai repede
atunci cnd se administreaz coada-calului, care este bogat n sruri de calciu i
magneziu i, n plus, prin mecanisme nc necunoscute, permite asimilarea rapid a
acestor minerale. Se iau de regul 4 lingurie de pulbere, pe stomacul gol, cu 5-10 minute
146
nainte de mas. Este un remediu recomandat i n osteoporoz, mai ales n combinaie
cu lemnul-dulce.

Prevenirea i tratarea arteriosclerozei - se administreaz 2-3 lingurie de pulbere de
coada-calului pe zi. Studii de ultim or arat c n organismul uman, cantitatea de siliciu
scade odat cu vrsta, ceea ce determin rigidizarea i sclerozarea vaselor de snge, mai
ales a arterelor. Ori, coada-calului este planta care conine cea mai mare cantitate de
siliciu solubil din lume, n cure de 2-3 luni fiind un rentineritor de excepie. Tratamentul cu
pulbere de coada-calului este foarte eficient i n hipertensiune, precum i n bolile de
inim (coninutul ridicat de potasiu al acestei plante este un argument n plus n acest
sens).

Retenie de ap n esuturi, cistit, nefrit - se administreaz zilnic 3 pahare de macerat
la rece de coada-calului. O cur dureaz minimum 14 zile i are efecte diuretice i
stimulente ale funciei renale. De asemenea, coada-calului are efecte antibiotice de
intensitate medie, care sunt mult potenate de bile de ezut fierbini cu coada-calului (1
litru de decoct la cinci litri de ap pentru baie).

Nisip la rinichi (microlitiaz renal) - se administreaz decoctul combinat de coada-
calului, 2-3 cni pe zi. Terapeutul german Sebastien Kneipp recomand, tot n acest scop,
un ceai preparat din coada-calului, fructe de ienupr i flori de soc. Din aceste plante,
combinate n proporii egale, se prepar un decoct obinut dup metoda pe care am
prezentat-o anterior, din care se beau 2-3 cni pe zi.

Hemoragii abundente n timpul ciclului menstrual - ca remediu de urgen, se ia o
doz unic, de 2-3 lingurie de pulbere, dup care se continu cinci zile tratamentul, cu 1-2
lingurie pe zi. Coada-calului are efecte antihemoragice puternice i permite refacerea
rapid dup sngerrile abundente, fiind unul din cele mai bune remedii n anemia post-
hemoragic. Acest tratament este un foarte bun adjuvant i n toate tipurile de hemoragie
intern.

Colagenoz - siliciul, coninut din belug de coada-calului, este un mineral esenial n
producerea colagenului (care este un adeziv corporal ce menine unite esuturile
musculare i pielea). S-a constatat ca aportul mrit de siliciu obinut prin administrarea
sistematic de coada-calului (4 grame de pulbere pe zi) contribuie, alturi de regimul
vegetarian preponderent crudivor, la ameliorarea acestei boli.

Hiperaciditate gastric, ulcer - se ia 1 linguri ras de coada-calului, pe stomacul gol,
de 3-4 ori pe zi. Este un excelent antiacid, avnd i proprieti cicatrizante foarte bune. Se
fac cure cu acest remediu, ncepnd cu sfritul lui februarie i pn la nceputul lui mai,
acesta fiind intervalul de timp n care se manifest cel mai frecvent aceste afeciuni.

Tratamente externe cu coada-calului

Abces - se pun comprese cu decoct de coada-calului ceva mai concentrat (6 linguri la
litru) pe locul afectat. Compresele se in cte un sfert de or, schimbndu-le din cnd n
cnd. Aceast aplicaie cur abcesele, le dreneaz i accelereaz cicatrizarea treptat.

Eczeme, eczeme cu mncrimi - se fac splturi cu decoct de coada-calului, dup care
se aplic o cataplasm, ce se ine vreme de 1-3 ore, iar apoi locul tratat se las s se
zvnte la aer.

Hemoragii nazale (epistaxis) - ntr-un pahar de decoct combinat de coada-calului se pune
o linguri de sare i se amestec bine. Se trage puin pe nas din acest preparat. Efectul
de oprire al sngerrii va fi prompt.
147
Contuzii - se pune o cataplasm cu coada-calului (se prepar dup metoda descris
anterior) i se ine vreme de 2-3 ore pe locul afectat.

Transpiraie abundent a picioarelor - se fac seara bi fierbini de picioare cu decoct de
coada-calului.

PRECAUII

Administrarea plantei pe perioade de timp mai lungi de dou sptmni (cu dou
sptmni de pauz) nu este recomandat copiilor, datorit coninutului ridicat de siliciu
anorganic.

Pentru nfrumuseare

Celulita i vergeturile se trateaz att intern, ct i extern cu coada-calului. Intern se va
face o cur de o lun, cu macerat la rece, din care se vor bea 1-2 cni pe zi. Extern, se
face un masaj energic cu unguent de coada-calului, pe locurile afectate.

Prul i unghiile - dup cura intern cu coada-calului, devin mult mai solide, i recapt
structura i culoarea normal. Se iau 3-4 lingurie rase de coada-calului, n cure de 1-2
luni.

Cura de slbire - este mult mai eficient dac se face un tratament cu macerat la rece de
coada-calului. Studii fcute de ctre medicul francez Bruneton, n 1995, arat c
administrarea acestei plante amplific efectul dietelor, prin mrirea intensitii proceselor
de eliminare pe cale renal i digestiv. Se face un tratament de minimum 28 de zile, n
care se beau 2-3 cni pe zi, cu puin nainte de mas.

CASTANELE i GHINDA

n nemrginita ei buntate pentru toate fpturile vii, mama natur are grij i de bietele
vieuitoare ale pdurii, pe care iarna le amenin cu foamete i nghe. Exact acum, cnd
oamenii strng ultima recolt din grdini i livezi, pregtindu-se s o depoziteze n
hambare, arborii din pduri i scutur roadele singuri, spre bucuria slbticiunilor.
Alunele, ghinda, castanele, jirul, scoruele - toate se gsesc din abunden n luna
octombrie, prin lizierele i luminiurile atinse de aripa toamnei. i, cum n marea farmacie
a naturii darurile de hran sunt i daruri de sntate, fructele pdurii reprezint, i ele,
leacuri adesea miraculoase, pe care toamna ni le aduce n dar.

CASTANELE SLBATICE

Aparent, banalele castane, pe care le gsim la vremea aceasta prin mai toate parcurile
oraelor, ascund sub coaja lor maronie substane vindectoare foarte puternice. Ele reduc
durerea i inflamaia, protejeaz vasele de snge, opresc hemoragiile, stimuleaz
circulaia sanguin. Mai mult, n ultimii ani, ele au devenit o preioas materie prim pentru
industria de cosmetice i unguente, deoarece, folosite extern, au efecte benefice asupra
pielii i a circulaiei periferice.

Recoltarea se face foarte uor, prin simpla lor culegere de pe jos. Se usuc n strat gros
(10-15 cm), n locuri cldue i bine aerisite, vreme de trei sptmni, dup care pot fi
puse la pstrare n sculee de pnz ori de hrtie sau pot fi preparate imediat.

Fin de castane: castanele uscate se piseaz cu tot cu coaj n piu, pn se
mrunesc suficient pentru a fi mcinate n maina electric de cafea, dup care se cern
148
ct mai fin. Praful alb-glbui care rezult, adic fina de castane, va fi folosit apoi intern i
extern pentru urmtoarele afeciuni:

Hemoroizi, hemoroizi sngernzi - se iau zilnic, pe stomacul gol, 3-4 lingurie de fin
de castane. Planta se ine sub limb vreme de 5-10 minute, dup care se nghite cu ap.
O cur dureaz 2-6 sptmni, n funcie de gravitatea afeciunii, i are un efect
extraordinar i asupra venelor, vindecnd o serie ntreag de boli pentru care farmacia
modern nc nu a descoperit medicamente.

Varice, flebit, afeciuni ale venelor n general - se face tratamentul intern de la
hemoroizi i, n plus, se aplic o cataplasm cu fin de castane preparat astfel: la patru
linguri de fin de castane se adaug iaurt proaspt, amestecndu-se continuu, aa nct
s se formeze o past groas. Aceast past se aplic cu un tifon pe locul afectat, dup
care se acoper cu o folie de nylon i se leag (dar fr a strnge deloc). Se ine 1-2 ore.
Tratamentul se repet zilnic sau o dat la dou zile, vreme de o lun.

Tromboflebit, tromboze - se pun ntr-un borcan patruzeci de castane proaspt culese i
bine zdrobite (cu tot cu coaj), peste care se adaug alcool alimentar de 80 de grade, ct
s le acopere i s rmn deasupra o pelicul de lichid de 2-3 degete. Se nchide
borcanul i se las coninutul s se macereze vreme de 20 de zile, dup care se filtreaz.
Se administreaz o linguri din aceast tinctur de patru ori pe zi, vreme de o lun.

Prostatit, adenom de prostat - se administreaz tinctur, obinut dup metoda de
mai sus, cte 4 lingurie pe zi, n cure de 2-3 luni. Coaja i miezul castanelor au principii
active antiinflamatoare puternice, care acioneaz asupra prostatei.

Reumatism - se fac splturi cu zeama obinut dup fierberea a 5 mini de castane n 5
litri de ap, pn cnd lichidul scade la jumtate. Bile vor fi ct mai fierbini posibil.
Procedura se repet o dat la dou zile.
O credin popular spune c cei care poart n buzunare castane sunt ferii de dureri
reumatice, de dureri de ale (lombosciatic) i de nepeneli (nevralgii, ntinderi de
muchi). Muli oameni care au ncercat acest procedeu, mai degrab magic dect medical,
au declarat c au obinut rezultate excelente.

CASTANELE COMESTIBILE

Au fost aduse pe teritoriul rii noastre odat cu primele legiuni romane care au ocupat
Dacia, iar de atunci, castanul comestibil a fost aclimatizat i cultivat mai ales n zona de
vest a rii. Mai trziu, prin secolul al XIV-lea, castanii comestibili au fost intens plantai n
jurul mnstirilor din Oltenia i Moldova, iar cu ocazia aceasta, fructele lor au intrat n
reetele vestitelor leacuri monahale, ocupnd printre acestea un loc de cinste. Cu ele se
tratau reumatismul i degerturile, problemele digestive i intestinale, diferitele boli ale
btrneii. Nu n ultimul rnd, castanele au fost folosite ca hran uoar i extrem de
hrnitoare pentru convalesceni, bogia lor de minerale i de vitamine (greu degradabile
n procesul preparrii) fiind un excelent sprijin pentru o vindecare rapid.

Culegerea castanelor comestibile se face de la sfritul lui septembrie i pn la
nceputul lui noiembrie. Pentru uz intern, se folosesc fructele proaspete. Pentru utilizri
externe, sunt foarte eficiente i castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele
slbatice).

Piure de castane: este unul dintre puinele produse prelucrate termic care pstreaz, n
mare parte, vitaminele fructului proaspt. REETA: se spal bine castanele cu tot cu
coaj, dup care se pun n ap clocotit, unde se las s fiarb la foc mediu, vreme de 45
de minute (nu mai mult, pentru a nu iei taninurile din coaj, care dau un gust neplcut).
149
Se scot castanele din apa clocotit i se cojesc ct sunt calde, dup care se piseaz cu o
furculi sau se zdrobesc cu un bttor din lemn. Iat n continuare cteva indicaii
terapeutice pentru acest remediu:

Hemoroizi, varice, tromboflebit - se consum cte o farfurie de piure de castane,
ndulcit cu miere i aromatizat cu coaj de lmie ras, nainte de micul dejun i de cin.
Se face o cur de cteva sptmni. Acest preparat stimuleaz tranzitul intestinal, are
efecte antiinflamatoare i tonice vasculare.

Boli cronice de rinichi - vitaminele din miezul castanelor, precum i anumite principii din
coaj au efecte stimulente asupra activitii renale i mpiedic formarea calculilor. Se
consum cte o farfurie de piure de castane nainte de fiecare mas, n cure de minimum
dou sptmni.

Indigestie, diaree - treizeci de castane comestibile (proaspete sau uscate) se piseaz i
se pun s fiarb la foc mic n trei cni de ap, pn cnd scad la o treime. Zeama foarte
concentrat rezultat se bea ntr-o doz unic.

Convalescen, perioada de cretere la copii - se consum o combinaie de piure de
castane i brnz de vaci (n proporii egale), ndulcite cu miere. Este o hran uor
digerabil i foarte energizant.

Degerturi, dureri reumatice care se agraveaz la frig - cinci mini de castane se fierb
cu trei litri de ap pn cnd scad la jumtate. Se filtreaz decoctul rezultat, cu care se fac
splturi ct mai calde posibil pe locurile afectate. Aplicaia dureaz 10-15 minute i se
repet zilnic, pn la completa vindecare.

GHINDA

n octombrie, frumoasele fructe ale stejarilor, cu plriuele lor aezate pe cretet,
formeaz un adevrat covor n pdurile de deal i de cmpie sau n preajma arborilor
solitari. n urm cu un secol, ghindele erau considerate o adevrat bogie, culeas cu
grij, pentru a fi folosit ca medicament pentru oameni i ca aliment pentru animale, pe
perioada iernii. Ele erau, totodat, i obiecte de veneraie magic. Astfel, se credea c
ghindele conin n ele o tainic esen a vigorii stejarului, capabil s redea puterile celor
bolnavi sau obosii, s prelungeasc tinereea i s aduc noroc i prosperitate. Ghinda se
administra uscat i pisat, sub form de decoct, plmdit n vin sau sub forma unei
cafele .

Preparate din ghind

Pulberea de ghind - se culeg ghindele i se las s se usuce ntr-un loc clduros i bine
ventilat, n strat de 2-3 degete grosime, timp de 3-4 sptmni. Dup ce s-au uscat, se
macin cu rnia electric de cafea sau se piseaz n piu, iar din pulberea obinut se
administreaz cte 3-4 lingurie pe zi.

Cafeaua de ghind - pe o tav ncins se prjesc, vreme de un sfert de or, ghinde i
semine de nut (n proporia 2:1), amestecndu-le mereu, aa nct s nu se rumeneasc
prea tare. Se macin i se obine o pulbere maronie - cafeaua de ghind. Se pun la o
jumtate de can de ap (150 ml) 1-3 lingurie din aceast pulbere, dup care se mai las
s fiarb 2-3 minute. Se consum cald. Iat n continuare cteva indicaii terapeutice:

Diaree, dizenterie - se iau 3-4 lingurie de pulbere de ghind pe zi, pe stomacul gol.
Planta se ine sub limb vreme de cteva minute, dup care se nghite cu ap. n cazurile
150
grave, doza se poate mri pn la 10 lingurie pe zi, acest leac vegetal avnd o toxicitate
foarte sczut.

Adjuvant n hemoragii interne - se administreaz pe stomacul gol 2-3 lingurie de
pulbere de ghind, foarte fin mcinat. Dac hemoragia este puternic, se fierb 6 lingurie
de pulbere de ghind ntr-o can de ap, vreme de dou minute, dup care se filtreaz i
se consum pe stomacul gol, n doz unic.

Colit de fermentaie, enterit - se beau 2-3 cni de cafea de ghind pe zi. Acest
preparat nu se va ndulci i va fi but ntotdeauna pe stomacul gol, nainte de mas.

Ulcer, gastrit - se administreaz cte 1 linguri de pulbere de ghind de 2-3 ori pe zi,
ntre mese sau atunci cnd apar dureri (dar ntotdeauna pe stomacul gol). Acest remediu
are efecte antiacide, calmante gastrice i cicatrizante.

Debilitate, anemie - se face o cur de o lun, timp n care se administreaz n fiecare zi
cte 3 lingurie rase de pulbere de ghind. Pentru a nu aprea constipaia, se
administreaz concomitent i tre de gru, miere, fructe proaspete.
- se bea o cafea de ghind (obinut din 2-4 lingurie la o can de ap) ndulcit cu miere.
Are un efect energizant, oarecum asemntor cu cel al cafelei clasice, dar fr s mai
apar acea accentuare a oboselii, resimit dup trecerea efectului cofeinei.

LEURDA

Verioar bun cu usturoiul, i-a luat-o nainte, devenind o adevrat vedet
Venirea primverii se simte mai nti n aer, ca o adiere de vnt prietenoas i blnd.
Apoi, un semn sigur este cntecul psrilor, care de la mijlocul lui februarie ncepe din nou
s fie vesel i tot mai prezent, pentru ca la nceputul lui martie - atunci cnd mai este
zpad afar - trilurile de o veselie debordant s invadeze vzduhul de cnd mijesc zorii.
n fine, cerul ncepe s capete nuane tot mai deschise, n timp ce, prin contrast, pmntul
care iese de sub zpezi are culoarea aceea nchis, care vestete c este pregtit s
hrneasc milioanele de flori care-i vor nla n curnd capetele spre lumin. Vine
primvara! Nu doar calendaristic, ci i pe cmpuri, prin pduri i livezi. n curnd, pdurile
vor fi brodate cu violetul brebeneilor parfumai, cu albul vesel al pscuelor i cu verdele
crud al frunzelor de leurd. Ce bogie de culori i miresme, dar i cte medicamente i
tonice aprute n farmacia naturii, prin mugurii tineri, prin florile abia mijite sau prin frunzele
crude i fragede. Oferta de sntate a primverii a fost lansat. S nu pregetm s o
folosim.

Leurda
Descrierea plantei
Numele latinesc al leurdei este Allium ursinum (usturoiul ursului) i, ntr-adevr, urii o
consum ca medicament, imediat ce ies din hibernare. De altfel, se pare c apariia
frunzelor de leurd este i semnul c n curnd animalele vor iei din brloguri pentru a se
bucura de razele soarelui de primvar.
Este o plant de talie medie-mic, cu frunze crnoase, de un verde puternic, care face
nite flori mici i albe. Popular, mai este numit i usturoi, pentru c frunzele i tulpinile
sale au un gust i un miros puternic de usturoi, cu care de altfel este i rud, din punct de
vedere botanic. Leurda crete numai n pdurile din Europa Central, iar pn n prezent
nu a putut fi aclimatizat n nici o alt regiune. De asemenea, nu a putut fi cultivat, fiind o
specie eminamente slbatic, prezent n pdurile de stejar, frasin sau fag. n urma unor
studii efectuate n laboratoarele din Germania, a fost declarat Planta mileniului trei,
efectele sale asupra inimii i a vaselor de snge, asupra digestiei, asupra sistemului
imunitar i a celui endocrin uimind pur i simplu oamenii de tiin. n prezent, leurda este
considerat mai puternic din punct de vedere terapeutic dect usturoiul, care la rndul
151
su este unul dintre cele mai folosite i apreciate medicamente naturale din lume. Cum
este posibil acest lucru? Ei bine, n comparaie cu celebrul ei vr, leurda a crescut liber,
neinfluenat de mna omului, pstrndu-i neatinse nsuirile cu care a fost nzestrat.
Aa se explic faptul c are efecte terapeutice att de puternice.

Recoltarea
Pentru alimentaie i preparare n stare proaspt, se recolteaz frunzele fragede, tinere,
n lunile martie-aprilie. Se taie cu un cuita, pentru a nu scoate afar planta cu tot cu
rdcin, care trebuie s rmn n pmnt pentru a permite regenerarea ei. De regul,
leurda crete n asociaii dense, n multe locuri, pe hectare ntregi de pdure, aa nct
doza pentru cteva zile de tratament o putem recolta n mai puin de jumtate de or.
Dup recoltare, frunzele de leurd se pstreaz n frigider, la 2-4 grade Celsius. (Uscarea
frunzelor de leurd se face foarte greu, deoarece conin foarte mult ap i fermenteaz
imediat ce au fost lsate mai multe zile s stea la temperatura camerei.)

Preparate terapeutice pe baz de leurd

Salat
Poria pentru o persoan se prepar dintr-o mn de frunze proaspete, care se spal bine
cu ap cldu, se taie mrunt i se pun ntr-un castron. Se amestec cu o linguri de oet
de mere, un vrf de cuit de sare i o jumtate de linguri de ulei, dup care se consum
la maximum 30 de minute de la preparare.
ntr-o cur cu leurd, se consum o asemenea salat pe zi, dimineaa, la prima mas,
nainte de a ncepe s consumm alte alimente. O cur cu salat dureaz minimum 10
zile. Este foarte bine tolerat de ficat. Dei are un puternic miros i gust de usturoi, nu d
respiraiei izul neplcut pe care l d usturoiul (se pare c din cauza coninutului ridicat de
clorofil).

Sucul
Se poate prepara prin dou modaliti, n funcie de mijloacele pe care le avem la
ndemn.

Metoda I: ntr-un mixer electric se pune o mn de frunze de leurd tiate nu foarte
mrunt, dup care se adaug trei sferturi de pahar de ap. Se mixeaz vreme de 2-3
minute, apoi se las s mai stea vreme de un sfert de or, dup care se filtreaz prin
strecurtoarea pentru ceai sau prin tifon. Se obine aproximativ un pahar de suc cu o
culoare verde intens, care va fi but ntr-o singur doz, dimineaa, pe stomacul gol.
Pentru curele mai puternice de curare a sngelui se beau 2 pahare de suc de leurd pe
zi: dimineaa i seara.

Metoda II: O mn de frunze de leurd se taie foarte fin, ca zarzavatul pentru ciorbe. Se
pun ntr-un vas de sticl sau ceramic i se toarn deasupra un pahar de ap cldu (dar
n nici-un caz fierbinte), se las s se macereze la temperatura camerei vreme de patru
ore, dup care se filtreaz prin tifon. Se obine ceva mai mult de un pahar de suc de
leurd, doz care va fi consumat pe stomacul gol, imediat dup preparare.

Tinctur
Frunzele proaspete de leurd se taie ct mai fin i se pun ntr-un borcan de sticl cu filet,
pn cnd acesta se umple pe trei sferturi. Deasupra se adaug alcool alimentar de 70 de
grade, ct s le acopere, dup care borcanul se nchide ermetic. Se las la macerat vreme
de zece zile, la temperatura camerei, timp n care se agit coninutul borcanului de 2-3 ori
pe zi, pentru o mai bun extragere a principiilor active. Dup trecerea acestui interval de
timp, se filtreaz preparatul obinut, trgndu-se n sticle mici, care vor fi pstrate nchise
ermetic, n locuri ntunecoase i rcoroase.
152
Se administreaz cte o linguri de tinctur, diluat n jumtate de pahar de ap, de 3-4
ori pe zi, n cure de minimum trei sptmni.

Boli care se vindec prin tratamentul cu leurd

Tromboflebit, trombozele n general - dintre plantele medicinale din flora european,
leurda are printre cele mai puternice efecte fluidifiante sanguine i antiagregante
plachetare. Se consum sub form de suc: 1-2 pahare pe zi, pe stomacul gol, n cure de
minimum 20 de zile. Cnd sezonul de culegere se sfrete, se administreaz tinctur de
leurd: o linguri diluat n jumtate de pahar de ap, de patru ori pe zi, n cure de cte o
lun, cu o sptmn de pauz.

Sechele dup accidentul vascular, prevenirea accidentului vascular - se face o cur
cu salat de leurd, vreme de dou sptmni, timp n care se consum cte o porie de
salat, obinut dintr-o mn de frunze, n fiecare diminea. Dup cura de salat se
continu cu tratamentul cu tinctur: o linguri n jumtate de pahar de ap. Se
administreaz de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul cu tinctur dureaz
minimum dou luni.

Ateroscleroz, boli cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului - leurda
este foarte bogat n adenozin, o substan care, conform unor studii recente, are un rol
esenial n reducerea colesterolului, n mpiedicarea formrii trombilor, n scderea
tensiunii arteriale. Astfel, leurda este pe termen lung adjuvantul ideal n tratarea bolilor
cardiace (ischemie, aritmie, tahicardie), fiind administrat n cure de cte 2-3 luni, cu dou
sptmni de pauz, sub form de tinctur. Se ia 1 linguri de tinctur diluat n puin
ap, de patru ori pe zi, naintea meselor principale. n timpul primverii, este foarte util o
cur cu salat de leurd, cu o durat de minimum dou sptmni.

Hipertensiune arterial - substanele active coninute de leurd au efecte vasodilatatoare
i ajut la meninerea n limite normale a presiunii sanguine. Se administreaz tinctur,
cte patru lingurie pe zi, diluate n foarte puin ap (mai ales n cazul n care este
contraindicat aportul suplimentar de lichide). Tratamentul se face vreme de dou luni, cu
dou sptmni de pauz.

Reumatism, reumatism degenerativ - se face o cur cu suc de leurd de trei sptmni,
timp n care se consum cte dou pahare de suc pe zi, dimineaa, pe stomacul gol. n
paralel, se ine o cur vegetarian cu multe cruditi. Sucul de leurd are puternice efecte
depurative, fiind eficient i n tratarea sclerodermiei, psoriazisului, acneei i n general a
bolilor de piele care apar pe fondul intoxicrii organismului.

Oprirea procesului de mbtrnire - se consum zilnic salat de leurd, naintea
meselor principale, pe o perioad ct mai ndelungat, n timpul sezonului de recoltare a
frunzelor. Studii de ultim or arat c anumite substane active din leurd neutralizeaz
radicalii liberi din snge, au efecte de relansare a activitii endocrine, previn sclerozarea
vaselor de snge i favorizeaz circulaia cerebral.

nlturarea efectelor nocive ale nicotinei i ale fumatului - att clorofila din frunzele
proaspete de leurd, ct i anumite substane similare cu cele coninute de usturoi au
efecte antitoxice puternice. Ele contracareaz efectele duntoare ale nicotinei i ale
gudroanelor din igri, fiind un mijloc de protecie excelent, att pentru fumtorii activi, ct
i pentru cei pasivi. De asemenea, se pare c pe perioada curei cu leurd, renunarea la
fumat este mai uoar. Se consum suc de leurd, cte 2 pahare pe zi, dimineaa i
seara, pe o perioad de minimum dou sptmni.

153
Prevenirea i tratarea guturaiului, gripei i infeciilor respiratorii n general - studiile
de laborator au artat c anumite principii active ale leurdei au efecte de inhibare i
distrugere a virusurilor gripale, intensificnd n acelai timp activitatea celulelor sistemului
imunitar. Din acest motiv, o cur cu salat sau suc de leurd este un remediu excelent
pentru prevenirea rcelilor care apar la tranziia dintre anotimpul rece i cel cald.

Precauii la tratamentul cu leurd
Leurda este mult mai bine tolerat de sistemul digestiv dect usturoiul, ns la persoanele
cu stomac sau colon extrem de sensibil poate provoca stri de jen sau uoare crampe.
Mamele care alpteaz nu vor consuma leurd, deoarece aceasta transmite un gust
neplcut laptelui.

URZICA

Aa cum Martie nu lipsete din post, nici urzicua nu lipsete din Martie. Tovari de
drum, unul aduce cu el primvara, cellalt sntatea.
Nu exist plant mai modest dect urzica, dar nici mai iubit, n lumea satului
romnesc. Folosit, deopotriv, n ritualuri magice de facere i desfacere, buruian de
baz n atelierul fermectoarelor a cror spi nu s-a pierdut, ea este, totodat, i o plant
de protecie fizic, un remediu de for prin care natura i dovedete puterea asupra
suferinelor omeneti. Cu domiciliul universal - de la margini de an i de drum pn la
maluri de ap i streini umede de pduri, i iese n drum, cu frunzele ei epoase i pline
de clorofil, vrndu-se dinadins sub talpa piciorului: Ia-m i bea-m, dac vrei s
trieti fr medicamente n buzunar. ntr-adevr, cine recurge la zeama i ceaiul lor, se
va conecta direct la o surs excepional de energie, ca s nu mai vorbim de remediul pe
care l reprezint pentru anemii, probleme respiratorii, boli de rinichi, genitale, de piele i
multe altele. n concluzie: n loc s-o clcai, mai bine culegei-o i luai-o acas,
mulumindu-i n gnd pentru sacrificiul ei.

Recoltarea i condiionarea urzicii
Rdcinile urzicii sunt subiri i ntinse pe sub pmnt ca o reea, adesea lung de
civa metri (urzicile cresc n colonii), care se dezgroap foarte uor, ntruct se dezvolt
la adncime mic. Dup dezgropare, rdcinile se taie, lsnd o parte dintre ele n
continuare n pmnt, pentru a asigura regenerarea, iar apoi se spal ntr-un curent rapid
de ap i se las la zvntat. Se prepar proaspete sau se usuc la soare, pn cnd
devin casante, semn c pot fi depozitate.
Frunzele de urzic tinere se culeg n luna martie i la nceputul lui aprilie, prin
rupere cu mna. Este bine n timpul recoltrii s ne protejm cu o mnu, ntruct perii
iritativi ai urzicii se dezvolt cu mult nainte ca frunzele s ajung la maturitate. De regul,
frunzele fragede de urzic nu se usuc, ci se consum proaspete, aa cum vom vedea n
continuare.

Preparate terapeutice pe baz de urzic

Suc
Se obine ntocmai ca i cel de leurd, prin mixare sau prin macerare n ap.

Tinctur
Rdcinile proaspete de urzic se taie ct se poate de mrunt i se pun ntr-un borcan cu
filet, dup care se adaug alcool de aptezeci de grade, ct s le cuprind. Se nchide
borcanul ermetic i se las la macerat 2-3 sptmni, ntr-un loc cldu. Dup trecerea
perioadei de macerare, se filtreaz, iar tinctura obinut se pstreaz n sticlue mici,
nchise la culoare.
154
Se administreaz o linguri din aceast tinctur de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. De
regul, fiecare doz de tinctur se dilueaz n jumtate de pahar de ap nainte de
administrare.

Pulbere de rdcin
Se macin fin cu rnia electric de cafea rdcinile uscate de urzic. Administrarea se
face pe stomacul gol: 1 linguri de pulbere de 4-6 ori pe zi.

Sirop de urzic
Se prepar din frunzele proaspete de urzic, care se toac foarte fin, dup care se pun
ntr-un borcan, umplndu-l pe trei sferturi. Se completeaz volumul rmas cu miere de
albine lichid, amestecndu-se continuu, aa nct s omogenizm preparatul. Se nchide
borcanul i se las coninutul la macerat vreme de 30 de zile, dup care se filtreaz,
obinndu-se un sirop verzui, cu efecte detoxifiante i rentineritoare excepionale.

Boli care se vindec prin tratamentul cu urzic

Alergie, boli autoimune - se consum zilnic 2 pahare de suc de urzic, pe stomacul gol,
nainte de mesele principale. Acest suc are o aciune puternic depurativ, regleaz
activitatea imunitar i are efect antiinflamator. O cur dureaz minimum 21 de zile, cu 5
zile pauz, dup care se poate relua. n afara sezonului se consum siropul de urzic: 4-5
lingurie pe zi, n cure de 1-2 luni.

Adenom de prostat, prostatit - se ia cte o linguri de tinctur de rdcin de urzic,
de patru ori pe zi. Suplimentar, se bea suc de urzic (obinut ns nu doar din frunze, ci i
din rdcini), cte un pahar pe zi. Tratamentul dureaz minimum o lun, iar efectele sunt
spectaculoase, pentru c urzica acioneaz nu doar ca antiinflamator i antitumoral, ci are
i efecte de reglare hormonal foarte bune, acionnd asupra cauzei bolii.

Anemie, demineralizare - se consum 1-2 pahare de suc de urzic pe zi. Simultan, se
consum urzici fierte (gtite), cte un castron pe zi minimum, pentru un aport masiv de
minerale. De regul, o cur de remineralizare cu suc i fiertur de urzici dureaz dou
sptmni. Efectele sunt mult mai puternice dac se consum i 1-2 glbenuuri crude pe
zi.

Ciclu menstrual neregulat sau cu sngerri abundente - se consum suc de urzici,
dou pahare pe zi, n cure de cte trei sptmni, cu o sptmn de pauz. Frunzele de
urzic sunt antihemoragice i antiinflamatoare, iar pe termen lung au efecte reglatoare
endocrine foarte bune. Sunt recomandate la femei i pentru bolile de piele (cum ar fi
acneea sau anumite eczeme) care apar pe fondul dereglrilor hormonale.

Boli de rinichi cronicizate, adjuvant n insuficien renal - se consum cte un pahar
de suc de urzic pe zi, dimineaa, imediat dup trezire. Tratamentul se menine 20-30 de
zile i are efecte diuretice i regenerative asupra epiteliului renal.

Hipertensiune - se bea nainte de mesele principale cte o jumtate de pahar de suc de
urzic. Pe lng efectele de reglare a tensiunii arteriale, extractul apos de urzic are un
efect protector asupra vaselor de snge, mpiedic sclerozarea i rigidizarea acestora.

Cderea prului, calviie (chelie) - este tiut c fiertura de frunze de urzic pus n ultima
cltire la splarea pe cap face ca prul s creasc sntos i frumos. Recent, oamenii de
tiin au observat c, la rndul su, rdcina de urzic luat de data aceast intern
ncetinete sau oprete procesele hormonale care duc la degradarea i cderea firelor de
pr odat cu vrsta. Se fac tratamente de cte 60 de zile, timp n care se administreaz
cte o jumtate de linguri de pulbere de rdcin de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol.
155
O observaie important
S-a constatat c frunzele i rdcina de urzic au efecte destul de diferite, aa nct este
necesar utilizarea lor separat, pentru tratarea anumitor categorii de afeciuni. Astfel,
rdcinile luate intern sunt foarte bune regulatoare ale activitii hormonale la brbai,
favorizeaz regenerarea firului de pr i a epiteliilor, au efecte imunomodulatoare i
anticancerigene. n schimb, frunzele sunt foarte bune 100 antihemoragice i
antiinflamatoare, conin multe minerale, au un efect depurativ, regulator al tensiunii i
diuretic puternic.

Leacuri populare cu urzic

Contra reumatismului - frunzele de urzic proaspt culese sunt aplicate direct pe
articulaia afectat, legndu-se mprejur un bandaj de tifon i lsndu-se s stea 5-15
minute. Imediat va aprea o reacie iritativ local puternic (urzicarea), care va pune
sngele n micare, va produce o nclzire a ntregii zone i va determina schimbarea
metabolismului local. Nu sunt exact cunoscute procesele care se desfoar atunci cnd
ne urzicm voluntar, cert este ns c, n urma aplicrii repetate a acestei proceduri de
medicin popular, articulaiile se dezumfl i se elasticizeaz, durerile se estompeaz i
este oprit evoluia reumatismului.

Pentru tratarea durerilor de spate (nevralgia sciatic) - se bate cu tulpini de urzica
proaspt culeas pielea de pe zona dureroas a spatelui, vreme de 5-10 minute. Apoi se
nvelete zona tratat cu o estur foarte clduroas i ct mai fin (ca s nu irite i mai
tare) din fire naturale. Pacientul va rmne culcat pe burt i nvelit vreme de 30 de
minute, dup care se va face o frecie uoar cu ulei de floarea-soarelui.

Cei cu circulaia periferic slab, care au minile i picioarele mai tot timpul reci, se vor
urzica uor, vreme de 5-10 minute, pe pielea de pe zona labelor picioarelor i a minilor.
Aceast procedur, la fel ca i cele anterioare, este contraindicat n cazul persoanelor cu
sensibilitate alergic foarte mare. n unele sate era obiceiul ca atunci cnd ieeau primele
urzici fragede s se mearg pe ele descul, pentru a pune sngele n micare, pentru a
alunga durerile de spate i de rrunchi. Acest mers peste urzici se fcea de regul
primvara, cnd urzicile nu erau nc foarte iritative.


MCRIUL i BOZUL

Cine crede c toamna natura moare se neal. E doar o simpl schimbare de decor.
Cderea frunzelor e un semn c viaa florilor i a arborilor se mut de la suprafa n
adnc, acolo unde rdcinile lor, pline de sev i for, sunt scoase la bal. Dou
dintre plantele pe care vi le recomandm sunt mcriul i bozul, nepreuite prin
zestrea lor tmduitoare, pregtite s v cad n brae i n cana cu ceai.


RDCIN DE MCRI

Mcriul (Rumex acetosa) este o plant nltu (atinge un metru), cu frunzele alungite,
amintind de o sgeat. Partea aerian are un gust acrior foarte plcut i rcoritor, motiv
pentru care era frecvent folosit n alimentaie de ctre ranii notri. Rdcina sa
pivotant, cu un gust amrui-dulceag, era utilizat n medicina popular n tratarea
afeciunilor pielii. n prezent, rdcina de mcri este o adevrat revelaie n tratarea
bolilor de ficat, n special a hepatitelor virale extrem de agresive (A, B, C), precum i a
intoxicaiilor de tot felul.

156

Unde gsim i cum culegem rdcina de mcri
Mcriul este o plant foarte adaptabil, crescnd n locuri deschise (pajiti i fnee n
special), din zonele de cmpie i pn la munte, la 2000 de metri altitudine. Rdcina sa
este profund i se culege prin dezgropare cu cazmaua n luna octombrie, dup ce tulpina
i frunzele s-au uscat. Dup dezgropare, rdcinile se spal de pmnt n ap rece, dup
care se despic n patru i se las la uscat n locuri lipsite de umiditate i bine aerisite. n
momentul n care fragmentele de rdcin i pierd elasticitatea i se rup cu un pocnet sec
atunci cnd le ndoim, procesul de uscare s-a terminat.

Forme de administrare

Pulbere Nu ntmpltor am pus-o prima, ntruct este forma de administrare cea mai
eficient i cu aciunea cea mai rapid. Se obine prin sfrmarea rdcinilor de mcri n
piu, urmat de mcinarea lor cu rnia electric de cafea. Se obine astfel o pulbere din
care se administreaz de regul cte o jumtate de linguri de patru ori pe zi. Planta se ia
pe stomacul gol, se ine sub limb vreme de 10-15 minute, dup care se nghite cu ap.

Un mic secret: n bolile de ficat i n bolile produse de intoxicarea organismului (care sunt
principala specialitate a acestei plante), pulberea de mcri este foarte eficient n
combinaie cu cea a plantelor amare: anghinare, intaur, genian, pelin etc.

Decoctul Dou lingurie de rdcin de mcri, mrunit, se las la nmuiat ntr-o
jumtate de can de ap de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz; maceratul se pune
deoparte, iar planta rmas se fierbe cu nc o jumtate de can de ap 1-2 minute, dup
care se las la rcit; se combin cele dou extracte. Preparatul obinut se consum n 2-3
reprize pe parcursul unei zile.

Ce boli vindec

Hepatit viral de tip A, B, C. Urmtorul caz este relevant pentru a ilustra eficiena
terapeutic a acestei plante: Doamna G.L. era ntr-o situaie disperat - suferea de o
hepatit de tip C cu o evoluie galopant i care tindea spre ciroz. Pacienta era slab
(pierduse mai mult de zece kilograme ntr-un an), pielea avea o tent galben, nu putea
merge la serviciu i nu putea face nici un fel de efort. n momentul n care a nceput
tratamentul cu un amestec de pulberi de rdcin de mcri, iarb de anghinare (Cinar
scolymus), semine de armurariu (Silbyum marianum) i iarb de suntoare (Hypericum
perforatum), n proporii egale, deja ncercase cam toate tratamentele alopate sau
naturiste cunoscute n prezent, fr nici un rezultat. Ei bine, lund din aceast combinaie
cte o linguri de pulbere pe stomacul gol, de patru ori pe zi, dup cteva sptmni au
aprut i mult ateptatele rezultate pozitive. Mai nti i-a revenit pofta de mncare i a
cptat o rezisten ceva mai mare la efort. ncetul cu ncetul, pielea a nceput s revin la
culoarea normal, iar tonusul psihic a cunoscut mbuntiri spectaculoase. Interesant
este c n primele luni, la analizele de snge nu a fost evideniat o mbuntire
considerabil a strii de sntate a ficatului, dar ea devenise ncreztoare n tratament,
aa c l-a continuat. Dup patru luni, analiza sngelui a artat, n sfrit, c procesele de
destrucie la nivelul ficatului au ncetat i lucrurile tind s revin la normal. Eficiena
rdcinii de mcri a fost demonstrat fr nici un fel de dubiu n momentul, mai mult
dect neplcut, n care planta s-a terminat i nu a mai putut fi gsit cu nici un chip la
vreun Plafar sau la un culegtor de plante. Imediat, pacienta, dei lua celelalte plante din
amestec, a nceput s se simt ru i s prezinte aceleai simptome de dinainte de
tratament. Din fericire, s-a gsit o nou surs a rdcinii miraculoase, cu care s-a putut
continua tratamentul, aa nct n prezent pacienta este complet restabilit, i-a reluat
serviciul i este chiar mai energic dect nainte. Periodic, ea recurge la cure de 3 luni cu
amestecul care a vindecat-o i care o ajut s se menin sntoas.
157

Sechele posthepatice, tulburri hepatice aprute pe fond de oboseal. Se asociaz
pulberea de rdcin de mcri cu cea de iarb de anghinare, n proporii egale, i se
administreaz de trei ori pe zi, nainte de mesele principale. Tratamentul este de minimum
dou sptmni n afeciunile uoare i de dou-trei luni n cele severe.

Adjuvant n bolile tumorale maligne i benigne. Se ia rdcin de mcri sub form de
pulbere, cte o linguri de patru ori pe zi. Anumite substane coninute de acesta au
efecte imunostimulente, mobiliznd organismul s elimine pe cale natural formaiunile
tumorale. Mai mult, rdcina de mcri este un stimulent blnd i eficient al digestiei, ajut
la meninerea tonusului fizic i psihic, elemente extrem de importante n tratamentul bolii
canceroase.

Petele pe piele aprute din cauza unor dezechilibre interne. Se beau zilnic pe
stomacul gol 2-3 cni de decoct de rdcin de mcri. Este un remediu de medicin
popular romneasc folosit n foarte multe zone ale rii, a crui eficien este explicat
tiinific prin efectul su extrem de benefic asupra ficatului i prin calitatea sa de
detoxifiant. O cur pentru rezolvarea acestui gen de probleme dureaz minimum o lun,
iar eficiena remediului crete, dac se adaug i o linguri de iarb de trei-frai-ptai
(Viola tricolor) la o can de preparat.

Acnee. Patru lingurie de pulbere de rdcin de mcri se combin cu patru lingurie de
miere. Se consum acest preparat pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Cura dureaz
minimum dou luni.

RDCIN DE BOZ

Bozul (Sambucus ebulus) este fratele mai slbatic al socului, avnd frunzele, florile i
fructele foarte asemntoare cu ale acestuia, dar fiind considerabil mai scund i avnd o
rezisten mult mai mare la condiiile vitrege de mediu. Se distinge printr-un miros al
frunzelor, al tulpinilor i al rdcinilor care poate fi caracterizat pe drept cuvnt ca nesuferit
sau chiar dezgusttor, dar care vom vedea c are rolul su n terapie (bozul este un
inhibitor redutabil al apetitului alimentar). Rdcina de boz este fr doar i poate unul
dintre cele mai puternice purgative i detoxifiante din flora noastr, fiind o adevrat
mtur pentru organism. Cel mai semnificativ ns, este efectul acestei plante n curele de
slbit, unde este o arm redutabil, probabil fr egal n flora noastr medicinal.

Unde gsim i cum culegem rdcina de boz
Puine plante sunt att de puin pretenioase ca bozul, care se aeaz oriunde este lumin
destul i pmnt cu multe resturi organice. Ca atare, l gsim de la munte pn la
cmpie, pe marginile de drum, n locurile virane, pe malul apelor curgtoare, la margini de
pdure. Rdcina sa este adnc i foarte puternic, necesitnd un efort considerabil la
dezgropare, care de obicei se face la sfritul lui octombrie, cnd planta i-a sfrit
vegetaia, iar pmntul este umezit de ploile de toamn i, n consecin, mai uor de
spat. Dup dezgropare, rdcina se spal n ap, se taie mrunt i (n cazul n care nu o
folosim crud) se ntinde la uscat n strat foarte subire, n locuri bine aerisite.

Forme de administrare

Plmdeal n uic
Este forma cea mai eficient de administrare a rdcinii de boz, care este foarte puternic
i, ca atare, trebuie luat n preparate care s permit o dozare foarte bun. Se prepar
din 100 g de rdcin proaspt, tiat foarte mrunt, care se pun ntr-un litru de uic
tare, unde se las s se macereze vreme de 5 zile. Dup trecerea timpului de macerare
se filtreaz i se pstreaz ntr-o sticl nchis la culoare. Se iau de regul 1-3 linguri pe
158
stomacul gol, nainte de mas, pentru cura de slbire i cu dou ore nainte de mas,
pentru efectul purgativ.

Maceratul la rece
Dou vrfuri de cuit de rdcin de boz mrunit se las la nmuiat ntr-un pahar (200
ml) de ap, de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz. Preparatul astfel obinut se ia pe
stomacul gol, cte 1-2 pahare pe zi.

Ce boli vindec

Constipaie. Rdcina de boz (mai ales macerat n uic) este printre cele mai puternice
remedii laxativ-purgative din flora noastr. Se iau 1-2 linguri de plmdeal de dou-trei
ori pe zi, pe stomacul gol. De regul, un tratament dureaz dou sptmni, apoi se face
o pauz de o sptmn, dup care se poate relua.

Obezitate, ngrare, apetit alimentar necontrolat. n tratarea acestei categorii de
afeciuni, pe drept cuvnt bozul poate fi considerat planta-minune. De ce? n primul rnd
pentru c rdcina de boz intensific extraordinar procesele de eliminare, fiind un diuretic
i un laxativ-purgativ redutabil, care produce o scdere rapid n greutate. Apoi, mirosul
su destul de neplcut, de care vorbeam mai sus inhib extraordinar de mult apetitul, dac
bozul este administrat nainte de a mnca. Aadar, administrarea unei linguri de
plmdeal de boz n uic cu cteva minute nainte de mas este un remediu de slbire
care i va corecta i pe cei mai nrii mnccioi. Merit s ncercai aceast metod,
aducndu-v ns aminte de un singur lucru: este foarte puternic i, ca atare, trebuie luat
cu msur. n cazul n care abuzai de el, este foarte posibil s avei o scdere mai brusc
n greutate dect v-ai dori i, n plus, s v confruntai cu un deranj stomacal destul de
serios.

Gastrit hipoacid, capacitate de digestie slab. Printele Elefterie de la Mnstirea
Secu - un duhovnic i un vindector excepional - obinuia s-i trateze pacienii cu
probleme digestive cu rdcin de boz. Se ia un vrf de cuit de pulbere din aceast
rdcin, cu 20-30 de minute nainte de mesele principale. Efectul de stimulare i reglare
al digestiei este excepional.

Cistit i infecii renale recidivante, ascit. De patru ori pe zi se ia cte o jumtate de
pahar de macerat la rece. n cazul n care este contraindicat aportul suplimentar de lichide,
rdcina de boz se ia sub form de pulbere - cte un vrf de cuit de 3-4 ori pe zi.

Precauii
Rdcinile de boz sunt un purgativ cu o aciune extrem de drastic i care pot da efecte
secundare extrem de neplcute (deshidratare, colici abdominale, stri de iritaie a tubului
digestiv). Din acest motiv este extrem de important s nu se depeasc dozele
menionate n rndurile de mai sus. De asemenea, aceast plant sau extractele obinute
din ea nu vor fi lsate la ndemna copiilor.

Contraindicaii

Intern, planta nu va fi administrat persoanelor cu diaree, care sufer de colon iritabil,
gastrit hiperacid, care sunt slbite. Rdcina de boz este, de asemenea, contraindicat
persoanelor care au senzaie de vom accentuat.





159
SOCUL i fructele lui

Cercetri recente plaseaz socul n fruntea celor mai puternice stimulente ale
sistemului imunitar. Fructele lui sunt un concurent redutabil al vaccinurilor
antigripale.
n laboratoarele supersofisticate ale unei universiti medicale din Israel se fac
experimente care ar putea influena soarta omenirii. Subiectul cercetrii sunt nite... bobite
negre-albstrui ale unei plante capabile s neutralizeze cei mai periculoi microbi i s
mreasc extraordinar capacitatea natural de aprare a organismului. Se pare c
aceast plant are cu adevrat ceva special, pentru c a declanat o desfurare de fore
fr precedent; sute de cercettori de prima mn lucreaz de mai bine de zece ani la
aceste studii care au cptat o copleitoare importan, n condiiile n care omenirea este
tot mai ameninat de spectrul unor boli incurabile cum ar fi SIDA i SARS, cancerul sau
leucemia. Curios, un banal extract din fructele acestei plante devanseaz mult, ca
eficien, substanele chimice obinute prin sintezele cele mai complicate. Despre ce
plant este vorba? Ei bine, aceste studii se refer la o mai veche cunotin a noastr,
care la noi n ar s-a impus ca remediu de prima mn n curele de slbire i de
dezintoxicare rapid: socul. Ce au special aceste fructe de soc? Nu ne-ar ajunge paginile
pentru a consemna toate faptele experimentale i concluziile la care s-a ajuns n ultimii
ani, legate de aceast plant, n urma unor studii desfurate n paralel, n zeci de spitale
i institute. Extractele de fructe de soc sunt un puternic concurent al medicamentelor
antivirale de ultim generaie, ajut la vindecarea majoritii bolilor degenerative, la
prevenirea bolii canceroase, la combaterea tumorilor benigne, prelungesc tinereea
biologic. n cele ce urmeaz, ne propunem s facem o scurt i foarte necesar sintez
despre utilizrile acestei extraordinare plante, n tratarea i prevenirea bolilor:

Unde gsim fructele de soc
n miez de toamn, fructele socului (Sambucus nigra) pot fi gsite mai ales n zonele
muntoase, pe vile rurilor i praielor, unde razele soarelui ptrund mai greu, iar ciclul de
vegetaie al acestei plante este ntrziat. Cel mai frecvent ntlnim socul n marginile de
pdure, n zonele limitrofe drumurilor forestiere, n tieturile de pdure unde arborii de
baz nc nu s-au regenerat i unde arbutii de talie mic se dezvolt luxuriant.

Recoltarea fructelor de soc
Se face prin tierea ciorchinilor cu boabe de pe ramuri. La trei-patru ore de la culegere,
aceste boabe se vor prepara sau vor fi puse la frigider, unde se pot pstra 24-48 de ore.
Dac nu se folosesc n stare proaspt, pentru preparate cum ar fi siropul, tinctura sau
sucul, fructele de soc pot fi uscate, dar numai pe cale artificial. Boabele se desprind de
pe ciorchine i se pun n strat foarte subire pe o sob sau pe un calorifer, care asigur o
temperatur n jur de 40 de grade Celsius. Se las boabele s se deshidrateze pn cnd
seamn cu stafidele. Atunci se depoziteaz n pungi de hrtie, n locuri uscate i
ntunecoase.

Cele mai eficiente preparate din fructe de soc

Suc proaspt
Se obine prin zdrobirea boabelor de oc cu ajutorul mixerului electric, sau manual, cu
ajutorul unei linguri de lemn. Dup zdrobire, pasta rezultat se filtreaz printr-un tifon pus
n dou, sucul obinut fiind pus ntr-o sticl curat i apoi depozitat la rece. Termenul de
valabilitate al acestui suc n condiiile pstrrii la frigider este de maximum 48 de ore. Se
administreaz 3-4 linguri pe zi, pe stomacul gol, pentru tratarea constipaiei, a colitelor de
putrefacie, pentru ntrirea capacitii de aprare a organismului.



160
Tinctur
Se obine prin amestecarea sucului proaspt de fructe de soc cu alcool alimentar de
nouzeci de grade. ntr-o sticl, se pun un pahar de suc de fructe de soc i un pahar de
alcool alimentar, dup care se agit bine amestecul pentru a se omogeniza. Ulterior,
tinctura se pune la pstrare n sticl bine nchis, la loc ntunecos i rece. Termenul su
de valabilitate este de doi ani. Se administreaz 1-4 linguri pe zi, ca remediu forte n curele
de slbire, ca detoxifiant n bolile cronice i degenerative, pentru sporirea rapid a
imunitii.

Pentru o scdere rapid n greutate - n cazul persoanelor obeze sau supraponderale,
schema de tratament este urmtoarea: n prima zi se ia o linguri pe stomacul gol, la ora
18; n a doua zi se iau 2 lingurie la aceeai or .a.m.d., pn n ziua a aptea, cnd se
ajunge la 7 lingurie luate o dat. Se menine aceast doz vreme de 30 de zile. Aceast
cretere gradat a dozei este necesar pentru a nu aprea diareea sau colicile
abdominale. Dac pe msur ce se crete doza apare totui diareea puternic, se iau n
completare (sublingual) 2-3 lingurie de pulbere de scoar de stejar (Quercus robur) pe zi
sau de iarb de coada-racului (Potentilla anserina), iar dac diareea persist, atunci se
reduce doza sau chiar se ntrerupe tratamentul. n cazul n care apare balonarea (fenomen
rar la tratamentul cu soc), consumai zilnic 1-2 lingurie de chimen sau fenicul.

Pulbere
Se obine prin mcinarea ct mai fin a boabelor uscate cu rnia electric de cafea. Se
administreaz 3-4 lingurie de pulbere pe zi, pe stomacul gol, fiind recomandat n tratarea
avitaminozelor, a bolilor oculare, a diareei (fructele uscate au un efect opus extractelor
proaspete), a colitei.

Sirop
La dou pahare de suc proaspt de fructe de soc, obinut dup metoda de mai sus, se
adaug dou pahare de zahr brun i coaja ras de la dou lmi. Se pune acest
amestec pe foc i se las s clocoteasc scurt, dup care se toarn fierbinte ntr-o sticl
care va fi nchis apoi ermetic. Se iau 4-5 lingurie din acest preparat pe zi, pentru un efect
uor laxativ, tonic, vitaminizant i remineralizant.

Boli care se trateaz cu fructe de soc

Grip, guturai, sensibilitate la epidemiile de grip - vaccinurile antigripale cele mai
sofisticate au acum o concurent serioas: tinctura de fructe de soc. Cel puin aa susin
cercettorii, care au testat extractul pe zeci de tipuri de virusuri care produc grip.
Concluzia: substanele coninute de fructele de soc blocheaz infectarea celulelor
sntoase de ctre virusurile gripale i, ca atare, stopeaz boala, att n fazele incipiente,
ct i n cele avansate. Aciunea fructelor de soc este deocamdat unic n lume, nici un
alt medicament de sintez sau natural neajungnd la asemenea performane. Preventiv, n
timpul epidemiilor de grip care se fac deja simite la nceputul toamnei, se fac cure de
dou sptmni, timp n care se iau 2-3 linguri de tinctur de soc pe zi. Dac gripa v-a
prins deja, luai pe parcursul unei zile 2-4 linguri de tinctur diluat n ap, timp de 7-10
zile la rnd. Vindecarea se va face mult mai rapid, iar n plus, vor fi mult diminuate anumite
simptome, cum ar fi febra, durerile musculare, strile de slbiciune.

Obezitate, ngrare - acum cteva luni, am vzut un caz care mi-a reconfirmat
uimitoarea capacitate a tincturii de soc de a rezolva rapid acest tip de probleme. Pacienta,
n vrst de 38 de ani, avea o greutate cu douzeci de kilograme peste cea normal, iar
curele de nfometare pe care le ncercase ddeau rezultate mult prea lente, aa nct se
descuraja i renuna la ele. n disperare de cauz, a apelat la o cur cu tinctur de fructe
de soc, pe care a inut-o vreme de trei luni nentrerupt. nc din primele dou sptmni, a
sesizat o puternic intensificare a tranzitului intestinal, precum i o eliminare a apei din
161
corp, aa nct a sczut trei kilograme n greutate, aproape fr efort. A continuat
tratamentul intens cu tinctur de fructe de soc i, pe lng faptul c slbea la aceeai
cantitate de hran consumat, de la un moment dat a nceput s nu mai simt acea
nevoie imperioas de a mnca. A reuit n cele nouzeci de zile de tratament s
slbeasc aproape 15 kilograme, iar scderea n greutate s-a corelat cu o extraordinar
modificare n bine a trsturilor fizice. Aspectul ncrcat al tenului a disprut nc din
primele sptmni, pielea a cptat un aspect luminos, ntreg corpul ctignd parc o
nou tineree. Schema de administrare folosit n acest tratament este cea prezentat mai
sus, la modul de obinere a tincturii de soc.

Constipaie, constipaie cronic, colit de putrefacie - se administreaz dimineaa, pe
nemncate, una-trei linguri de tinctur de soc, diluate ntr-o can de ap. Tratamentul se
face vreme de patru sptmni la rnd i se poate relua, la nevoie, dup o pauz de 5-7
zile.

Herpes - atunci cnd apar primele simptome ale unei erupii herpetice (uoar febr,
nervozitate, usturime sau mncrimi), se ia cte o lingur de tinctur, diluat n jumtate
de pahar de ap, din or n or, n total 3-4 doze. Se menine tratamentul vreme de o
sptmn. Anumite principii active din fructele de soc anihileaz mecanismul enzimatic
prin care virusurile ptrund n celulele sntoase, stopnd astfel boala ori grbind
vindecarea. Un fenomen similar se petrece i n cazul infeciei cu temutul virus HIV,
despre al crei tratament vom vorbi n continuare.

Adjuvant n tratamentul infeciei cu HIV - se fac tratamente de lung durat cu tinctur
de fructe de soc. Se administreaz 2-4 linguri pe zi, pe stomacul gol, n cure de 45 de zile,
cu o sptmn de pauz, dup care se reia.

Pentru mbuntirea vederii nocturne, adjuvant n tratarea bolilor oculare - se iau
zilnic 3-4 lingurie de pulbere de fructe uscate de soc. Administrarea se face pe stomacul
gol, n cure de 3-4 sptmni. Anumii pigmeni (care dau culoarea neagr boabelor),
vitaminele i mineralele din compoziia acestor fructe au un efect excepional asupra
ochilor.

Adjuvant n tratarea tumorilor maligne i benigne - o cur de treizeci de zile cu tinctur
de fructe de soc, administrat cte 2 linguri pe zi, are efecte surprinztor de puternice, prin
activarea sistemului imunitar, element extrem de important n tratarea acestei categorii de
afeciuni.

Psoriazis, alergie cutanat, sclerodermie, boli de piele rezistente la tratamentele
clasice - mai ales n lunile octombrie-noiembrie, cnd multe boli de piele, cum ar fi
psoriazisul sau sclerodermia, tind s recidiveze sau s se agraveze, cura cu suc sau
tinctur de fructe de soc este ct se poate de binevenit. Se administreaz zilnic 1-2
lingurie de suc sau 3-4 lingurie de tinctur, pe o perioad de minimum patru sptmni.

Precauii i contraindicaii

Intrucat are un efect laxativ si purgativ puternic, tinctura de soc va fi administrat cu
pruden n doze mari (peste 2 linguri pe zi), pentru a nu accelera prea mult
tranzitul intestinal. Cu excepia cazurilor n care se folosete tinctur de fructe de
soc pentru slbire rapid sau contra constipaiei, este indicat s se ia zilnic i cte
una-dou lingurie de pulbere de creioar (Alchemilla vulgaris) sau de scoar de
stejar (Quercus sp.), pentru a ine sub control tranzitul intestinal.
Preparatele obtinute din frunzele de soc proaspete, mai ales tinctura i sucul, sunt
contraindicate n cazurile de diaree acut i cronic, precum i n cazul colitei de
fermentaie.
162
Persoanele care au un colon sensibil sau sufera frecvent de balonare, ar fi bine sa
consume in paralel cu preparatele din fructe de soc i anumite condimente cu rol
carminativ i antiinflamator intestinal: semine de fenicul, semine de chimen,
busuioc, ment.

Atenie la toxicitatea socului
Fructele de soc sunt foarte puternice ca remediu, fiind mai degrab medicament dect
aliment. i ca orice medicament ingerat n doze prea mari, poate da reacii adverse ct se
poate de neplcute: vom, arsuri la stomac, inflamarea gtului, dificulti n respiraie.
Dozele periculoase sunt de 200 de grame de fruct sau de suc i de 300 de grame de
tinctur/zi.


FNUL i florile de fn

Domnule, da de ce alegi florile separat i nu le culegi laolalt, cum le-o pus Dumnezeu?
ntrebarea vine de la o femeie n vrst, care se odihnete, ferindu-se de suliele fierbini
ale razelor de soare, sub o tuf de alun. Nici nu o observasem. Este mbrcat n straie de
munc, dar foarte curate, are o broboad alb strns cu un nod mare sub brbie i m
privete cu curiozitate cum mi culeg plantele medicinale de pe fneaa care n curnd va fi
cosit. Are 74 de ani btui pe muchie i nc o mai in puterile s mearg la ntors fnul i
s-i ajute fiicele i ginerele la munca de pe cmp. Au ncercat-o, nu-i vorb, i
reumatismul, i durerile de spate, ba, la un moment dat, a ajuns prin spitale din cauza unei
nepeneli (pareze) a feei, dar pn la urm, tot cu leacurile din btrni s-a vindecat. De
la buna ei tie c nu e leac mai bun pentru durerile de spate, de piept ori de picioare, ca
florile de fn. i buruienile de leac culese pe alese sunt bune, le tie dup nume c-s
trifoite, vulturici ori snziene, dar la vremea asta cel mai bine e s-i iei scuturtura de la
fn, c-n florile proaspt cosite i uscate e cea mai mare putere. i apoi cum s nu fie,
dac Dumnezeu dup nelepciunea Lui o pus toate florile aiestea de leac mpreun?
Nici n farmacie nu gseti attea leacuri i att de meteugit amestecate ca pe pajitea
de sub munte, n luna lui Cuptor.
M opresc din cules i m adpostesc de soare mpreun cu interlocutoarea mea sub tufa
de alun, pentru a o asculta mai bine i a putea s-mi iau notie. Florile de fn ca s fie
bune nu trebuie s le vad soarele mai mult de cinci zile la rnd, c altfel i pierd puterea.
Trebuie luate imediat ce s-a strns fnul n cpie i puse ntr-o desag, pe care s o
pstrezi n loc curat i uscat. La nevoie, scoi florile aiestea i faci scldtur pentru
reumatism i dureri de rrunchi, oblojeli calde pentru plmni i reci pentru vtmtur
(hernie) sau dureri de cap de la cldur i oboseal.

Un imens potenial terapeutic
Dac imensa ntindere de fnee cu flori puse laolalt de bunul Dumnezeu aflat sub
culmile abrupte ale Bucegilor ar fi fost n Alpii Elveieni, n Tirol, n Frana sau n Germania,
cu siguran n jurul ei ar fi funcionat cteva sanatorii care s pun n valoare aceast
resurs. Pentru c n prezent, puinele fnee din Europa rmase nemodificate de mna
omului i nepoluate sunt un tezaur de sntate, care aduce imense beneficii celor care
tiu s-l exploateze. Exist n aceste ri zeci de sanatorii i clinici unde se fac adevrate
minuni cu florile de fn. Folosite sub form de mpachetri, ele stimuleaz circulaia
sanguin periferic, relaxeaz musculatura, favorizeaz eliminarea toxinelor, intensific
metabolismul. Bile de flori de fn reduc inflamaiile articulaiilor, stimuleaz imunitatea
general, decongestioneaz traseul respirator. Cercettorii au studiat chiar i calitatea
somnului, atunci cnd se doarme pe fn proaspt cosit. Ei au pornit de la credina
popular a ranilor din Tirol c un somn de jumtate de or pe fn proaspt e la fel de
odihnitor ca o noapte de odihn n pat. Cei care dorm pe fn proaspt se trezesc
regenerai, sensibilitatea lor la stres se reduce, iar n timp, chiar anumite afeciuni psihice
uoare se remediaz. n sanatoriile de lux din Elveia, bogaii stresai din toat lumea
163
pltesc sume impresionante pentru privilegiul de a se relaxa n voie pe o mn de fn i
de a face proceduri cu acest remediu, pe ct de simplu n aparen, pe att de complex ca
aciune terapeutic.

Cnd fnul devine medicament
Fnul este un amestec de specii ierboase din familia gramineelor i din peste aizeci de
specii de plante medicinale. n mai toate fneele ntlnim trifoiul rou, trifoiul alb,
ghizdeiul, coada-oricelului, drobia, ptlagina, cimbriorul, busuiocul slbatic, piciorul-
cocoului, clopoeii. n fneele din zona de cmpie i de deal, mai apar trifoiul de balt,
salvia de cmp, cicoarea, lipicioasa, snziana galben. La munte, ntlnim n fnee
creioara, angelica, brnca-ursului, arnica, intaura. Aadar, afirmaia c n fn se
ascunde o adevrat farmacie nu este deloc exagerat, o multitudine de specii medicinale
cu aciuni terapeutice din cele mai diverse fiind recoltate laolalt cu iarba.

Florile de fn
Florile de fn se obin prin scuturarea fnului imediat dup uscare. Atunci, prin sita fcut
de paiele uscate, sunt cernute flori, semine i frunze ale plantelor medicinale care cresc
laolalt cu iarba. Pentru obinerea acestor flori, fnul trebuie scuturat ct este proaspt
(imediat dup uscare), altfel se scutur singur i florile se pierd n timpul transportului i al
diferitelor manipulri, ori se degradeaz n timpul depozitrii. Valoarea terapeutic cea mai
mare o au florile obinute din fnul din anul respectiv, n timp, ele pierzndu-i puterea
curativ. Dac nu am obinut din timp flori de fn, se poate folosi fnul ca atare, mrind
doar concentraia extractelor folosite de cinci ori. n sanatoriile cu tradiie din Occident,
care utilizeaz acest gen de remedii, este folosit de obicei fnul ca atare, fr a mai
separa florile de el.

REETE CU FN I FLORI DE FN

Baia fierbinte cu flori de fn

Mod de preparare
n cinci litri de ap fiart se adaug 10-15 mini de flori de fn. Se las s se infuzeze
vreme de 15-20 minute, amestecnd din cnd n cnd. Se filtreaz infuzia i se toarn
fierbinte n apa de baie, potrivindu-se temperatura apei, aa nct s se ajung la 38-40C.
Baia dureaz 20-30 de minute, timp n care apa trebuie meninut mereu foarte cald prin
adugarea de ap fierbinte sau infuzie de flori de fn fierbinte.

Cteva indicaii i efecte terapeutice
Baia fierbinte cu flori de fn activeaz circulaia, permite preluarea rapid a principiilor
active din plante, mrete pe moment capacitatea de aprare a organismului n faa
infeciilor. Este un remediu excelent contra infeciilor renale i a cistitei, reumatismului,
guturaiului, gripei (n faza incipient). Este recomandat cu precdere persoanelor cu mare
sensibilitate la frig i la curenii de aer rece.
Bile fierbini pariale, cum ar fi cea de ezut sau a membrelor, se fac ntr-un lighean,
numai cu infuzie rcit pn la temperatura de 37-39 C, fr adaos de ap.

Contraindicaii i precauii
La baia complet cu flori de fn, creterea temperaturii se va face gradat, pornind de la
temperatura de 36-37C. Nu vor face aceste bi fierbini persoanele hipertensive, care
sufer de ischemie cardiac, epilepsie, tromboflebit, arterit obliterant n forme grave,
care au suferit accidente vasculare.




164
Baia cu extract complet de flori de fn

Mod de preparare
n 5 litri de ap se pun la nmuiat 7-10 mini de flori de fn, timp de 8-10 ore, la
temperatura camerei (de dimineaa pn seara). Se filtreaz maceratul i se pune
deoparte ntr-un vas. Florile de fn rmase, la care se mai adaug 3-4 mini de flori
proaspete, se pun la fiert 1-2 minute n 5 litri de ap clocotit, dup care se las s mai
infuzeze timp de 20-30 minute. Dup ce s-a rcit acest decoct, se filtreaz i se combin
cu maceratul la rece obinut iniial, dup care se toarn n apa de baie.
Acest extract conine, att principiile active obinute prin macerare, ct i cele extrase la
temperaturi nalte, fiind din acest motiv cel mai activ.

Cataplasm cu flori de fn

Cataplasm cald
O mn de flori de fn se opresc cu o can de ap clocotit, vreme de 10-15 minute. Se
scot apoi florile de fn i se filtreaz. Se nvelesc n tifon i se aplic ct se poate de calde
pe locul afectat.
Cataplasm rece
O mn de flori de fn se macin cu rnia de cafea sau se mrunesc n piu. Se
adaug peste ele apoi ap cald (la 37-42C) i se las s stea vreme de 1-2 ore; apoi se
nvelesc n tifon i se aplic pe locul afectat.

Boli care se trateaz cu succes cu ajutorul florilor de fn:

Afeciuni ale nervilor periferici, dureri musculare. Se fac bi generale calde, cu extract
complet de flori de fn, bi care vor avea o durat de 30 de minute. Tratamentul se face
de 2-3 ori pe sptmn i are efecte blnde, de reglare a activitii sistemului nervos
central, dar i de stimulare a nervilor periferici, de eliminare a durerilor musculare. Sunt
indicate n parezele uoare, n nevralgii, n mialgii.

Cistit i boli renale. Se recomand bile fierbini de ezut fcute seara, vreme de 10-20
de minute. ntr-un lighean se toarn 5-7 litri de infuzie fierbinte de flori de fn, care se las
s se rceasc la 39C. Dup aezarea n lighean, se mai adaug din cnd n cnd infuzie
fierbinte, pentru ca temperatura s rmn constant. Dup baie, corpul nu se terge, ci
se nvelesc alele ntr-un prosop uscat i cald, dup care pacientul se acoper cu o
ptur, vreme de o jumtate de or.

Reumatism. n reumatism se folosesc bile pariale i cele complete. De obicei, terapeuii
naturiti recomand bile complete foarte fierbini, fcute cu extract complet de flori de fn:
se toarn n cada cu ap fierbinte (la 39-41C) 5 litri de extract complet de flori de fn, se
acoper cada cu o folie, aa nct doar capul i gtul s ias afar, restul corpului
inspirnd aburii de flori de fn din cad. Din cnd n cnd, se mai adaug infuzie
fierbinte, pentru ca temperatura apei s nu scad. Aceste bi se fac o dat la dou zile, pe
o perioad de minimum 10 zile; apoi se reduc treptat. Tratamentul este deosebit de
eficient, deoarece la aciunea antireumatic, analgezic, antiinflamatoare articular a
plantelor se mai adaug un proces amplu de dezintoxicare. Reamintim c aceste bi
fierbini sunt contraindicate persoanelor care sufer de boli cardiace i vasculare.

Boli de piele. Numeroase plante care cresc laolalt cu fnul au efecte antiseptice i
modific anumite procese metabolice la nivelul pielii, atunci cnd sunt utilizate extern:
trifoiul rou combate ciupercile parazite, piciorul-cocoului este antibacterian, ptlagina
este antibacterian i favorizeaz refacerea esuturilor, snziana galben este
cicatrizant, cimbriorul i coada-oricelului sunt antiinflamatoare i antialergice etc. Iat
de ce bile cu extract complet de flori de fn sunt ct se poate de indicate ca adjuvant sau
165
chiar ca modalitate principal de tratament pentru eczeme, infecii bacteriene ori cu
ciuperci la nivelul pielii, sclerodermie. Excepie fac infeciile n faza acut, care necesit
folosirea unor antiseptice puternice, precum i anumite dermatoze, care se agraveaz n
mediu umed.
Pentru tratarea alergiilor, infeciilor, acneei, psoriazisului, dermatozelor rebele la alte forme
de tratament, se recomand bi pariale (n care s fie introdus doar partea afectat) cu
extract complet de flori de fn. Se ncepe cu o cur intensiv: 1-2 bi de 15-30 minute pe
zi, timp de o sptmn, apoi se face o baie la 2 zile, timp de alte trei sptmni. n
paralel, se fac cure de dezintoxicare cu plante, cum ar fi trei-frai-ptai, soc, angelic.

Migren. Exist mai multe modaliti de aplicare a florilor de fn, n funcie de tipul de
pacient i circumstanele n care apare aceast afeciune:
Daca durerea se diminueaza la cald, se pune o cataplasma cu flori de fan pe ceafa,
peste care se ine o sticl umplut cu ap fierbinte (pentru ca temperatura s nu
scad). Aplicaia dureaz o jumtate de or - o or, timp n care pacientul rmne
ct mai relaxat, ntins pe burt, cutnd s respire ct mai profund.
In cazurile in care durerea se agraveaza la caldura, se fac cataplasme reci cu flori
de fan, pe frunte i tmple, care se schimb la 10-15 minute. O astfel de procedur
va fi fcut timp de maximum o or pe zi.
Baile complete cu extract la rece din flori de fan sunt indicate mai ales persoanelor
surmenate, care lucreaz intelectual vreme ndelungat, care se simt slbite i
devitalizate. Se fac cure - o baie complet la 3 zile, vreme de 3 sptmni.

Insomnie. Se recomand bile complete cu extract complet din flori de fn fcute seara,
chiar nainte de culcare. Temperatura apei de baie va fi reglat aa nct pacientul s se
simt ct mai destins. Baia dureaz 30 de minute. n prima sptmn va fi fcut cte o
baie pe zi, nainte de culcare. Apoi se face cte o baie la 3 zile.

Adjuvant n boala canceroas. Bile cu extract complet de flori de fn sunt un adjuvant
preios n tratamentul cancerului, datorit efectelor detoxifiante i anticancerigene ale
anumitor plante din fn. Printre plantele purificatoare menionm drobia, sovrful,
chimenul, snzienele albe, iar dintre cele anticancerigene: brnca-ursului (frunza mai
ales), iarba-arpelui, cimbriorul, trifoiul rou. Bile contra cancerului vor fi fcute de
regul o dat pe sptmn, maximum de dou ori pe sptmn, i vor dura jumtate de
or. Temperatura nu va fi nici prea mare, nici prea mic, pentru a nu suprasolicita
organismul. Folosirea extractului complet va da acestei bi i valene revitalizante
deosebite (datorit pstrrii anumitor proprieti bioenergetice ale florilor de fn).

PLANTELE LINITII

Cte suferine exist n om, tot attea plante vindectoare. Chiar i nelinitea are
flori care i vin de hac.
Sfritul lui august - nceputul lui septembrie este momentul cnd natura cunoate
o transformare semnificativ: soarele i slbete intensitatea, lumina amiezii capt o
tent aurie, cerul devine albastru adnc, verdele frunzelor se nchide la culoare i devine
mai puin pregnant, semn c plantele au ajuns la maturitate. Este o perioad ntructva de
odihn, de repaus ntre vara tumultuoas i grbit i toamna melancolic, care
pregtete natura de hibernare. Un moment de mplinire i linite, indus deopotriv de
peisaje, de temperaturile domolite, de aromele specifice nceputului autumnal. Un moment
propice i calmului sufletesc, un rgaz pentru a vindeca agitaia vacanei i a verii, mai
micile sau mai marile spaime i angoase, ori poate strile emoionale negative. Un
moment de a ridica stavil ntre lumea cea zgomotoas i noi. n farmacia naturii exist
leac pentru tot, flori i plante medicinale care tmduiesc nu doar trupul, ci i problemele
psihice.

166
Noaptea adorm foarte greu i am un somn uor, trezindu-m la orice stimul
Este o form de insomnie specific persoanelor cu o mare energie psihic, pe care ns
nu tiu s o canalizeze, precum i celor emotivi, la care aceast problem apare temporar,
n timpul perioadelor mai agitate. Un remediu sedativ care rareori d gre n aceste cazuri
este tinctura de valerian (Valeriana officinalis). Se folosete rdcina, care n luna
septembrie, este gata de recoltare i care se prepar astfel: se pun ntr-un borcan cu filet
zece linguri de pulbere de valerian, peste care se adaug dou pahare (400 ml) de alcool
alimentar de 70 de grade. Se nchide borcanul ermetic i se las s se macereze vreme
de dou sptmni, dup care se filtreaz, iar tinctura rezultat se pune n sticlue mici,
nchise la culoare. Se iau, cu 10 minute nainte de culcare, 1-2 lingurie de tinctur de
rdcin de valerian, diluate n jumtate de pahar de ap. Tratamentul se face
dousprezece seri la rnd, urmate de patru zile de pauz. Valeriana calmeaz prompt
gndurile i emoiile, atenueaz stresul i frica, induce o stare de linite i calm propice
unui somn odihnitor.

M enervez foarte uor
Controlul impulsiunilor agresive este fr doar i poate una din cele mai spinoase
probleme ale psihologiei i ale medicinii. Aceasta, cu att mai mult cu ct strile de
nervozitate sunt de mai multe feluri: exteriorizate sau interiorizate, de moment sau de
durat, motivate mai mult sau mai puin etc. Cert este un lucru - strile de enervare
repetate, orict de justificate ar putea prea, sunt o adevrat otrav, att pentru psihic,
ct i pentru corp, att pentru propria fiin, ct i pentru cei din jur. Calmantele de sintez
nu sunt dect rareori o soluie pentru cei care se confrunt cu aceast problem, plantele
medicinale cu aciunea lor blnd i de lung durat fiind un remediu mult mai potrivit.
Dintre remediile vegetale folosite contra nervozitii am ales dou, pe care le vom
prezenta n continuare:

Mugurii de tei (Tilia sp.) se gsesc n farmacii sub forma maceratului glicerinat i se
administreaz sub forma unor cure de 1-2 luni. n fiecare zi, se iau de trei ori, cte 50 de
picturi din acest preparat, diluate n puin ap. Mugurii de tei sunt n mod special
recomandai persoanelor impulsive, extrovertite, dominatoare, care au accese de furie.

Captalanul (Petasites officinalis) este o plant de munte, care crete n apropierea
cursurilor de ap. Se mai numete i brusture dulce, datorit parfumului frunzelor sale
uriae, care au proprieti calmante excepionale. Din frunzele uscate se face o pulbere
prin mcinarea cu rnia electric de cafea, pulbere din care se administreaz de 3 ori pe
zi cte o linguri ras, n cure de minimum o lun. Este un remediu excepional n tratarea
nervozitii la persoanele introvertite, care nu i exteriorizeaz dect foarte rar
resentimentele i ajung s triasc stri de frustrare intens, explodnd.

Am comaruri sau visuri chinuitoare, adesea somnul meu este ntrerupt de stri
puternice de nelinite
Originea acestor tulburri de somn este nc neelucidat. Ipoteza cel mai des vehiculat
este aceea c frustrrile i temerile nerezolvate i apoi refulate n timpul strii de veghe se
concretizeaz n timp ce dormim sub forma viselor urte. Problema este c, repetate,
aceste vise ajung s fac somnul prea puin odihnitor i s produc, printr-o reacie n lan,
tulburri emoionale mult mai grave. Ce este de fcut? n flora noastr medicinal exist o
plant despre care tocmai am vorbit, captalanul, care pe lng calitatea sa excepional
de calmant, mai are o enigmatic proprietate: limpezete visele i face somnul mai
odihnitor. Cei care au studiat efectele acestei plante asupra psihicului uman au afirmat
chiar c acest remediu favorizeaz o stare de expansiune afectiv ce elimin emoiile
neplcute i favorizeaz, n timpul strii de somn, trirea unor emoii benefice: iubire,
bucurie, calm etc. Se administreaz dup-amiaza, la ora 17, o linguri din pulberea
acestei plante i nc o linguri seara, nainte de culcare. Tratamentul dureaz o lun i
se poate relua dup 5-7 zile de pauz.
167
Vremea rea mi d stri de tristee i nelinite
n termeni de specialitate, aceast problem, de care sufer milioane de oameni, se
numete meteosensibilitate i este tot mai larg rspndit. Mai ales n perioadele ploioase,
cu cer nchis i cu plafon de nori jos, strile emoionale cunosc aceeai evoluie ca i
vremea de afar, tinznd s devin instabile i mohorte. Care este leacul? O plant cu
proprieti psihostabilizante, care crete n grdin: rozmarinul (Rosmarinus officinalis).
Din aceast plant se realizeaz o infuzie combinat astfel: se pun 2-3 lingurie de
rozmarin mrunit la macerat ntr-o can de ap, vreme de 8-10 ore, dup care se
filtreaz. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rmas dup filtrare se oprete
cu o can de ap clocotit, dup care se las s se rceasc i se filtreaz. n final, se
amestec cele dou extracte, obinndu-se aproximativ o jumtate de litru de preparat,
care se administreaz pe parcursul unei zile. Rozmarinul confer o stare de bun
dispoziie i tonus psihic, atenueaz fluctuaiile emoionale specifice meteosensibililor,
micoreaz receptivitatea la stimulii percepui ca negativi (lumin redus i cenuie,
zgomotul monoton al ploii, umezeal etc.).
n perioadele friguroase i umede, un leac extraordinar pentru psihic i corp se obine
dintr-o rud de origine mediteranean a rozmarinului, i anume mghiranul (Majorana
hortensis). O infuzie fierbinte, obinut prin oprirea a 3 lingurie de mghiran cu o
jumtate de litru de ap, are proprieti nclzitoare rapide, relaxante i chiar euforizante,
risipind depresia indus de vremea de afar.

Sufr de anxietate
Anxietatea este o stare de team puternic, fr un motiv aparent. n prezent constituie -
se pare - cea mai frecvent ntlnit tulburare emoional la noi n ar. Cauza profund a
anxietii este acumularea de frici, de tensiuni cauzatoare de ngrijorare, care ajung
ulterior s se traduc prin apariia unor stri de angoas, de team, cu att mai intens, cu
ct motivul ei scap celui care o triete. Exist n momentul actual medicaie anxiolitic,
care se administreaz celor la care aceast tulburare emoional apare n forme grave. n
formele mai uoare, ns, este extrem de eficient un remediu pe ct de cunoscut, pe att
de puternic: iarba de suntoare (Hypericum perforatum). Studiile moderne arat c
aceast iarb de leac aparent banal acioneaz ca un adevrat normalizator al activitii
emoionale, reducnd pur i simplu gradul de excitabilitate psihic, dar fr a da reacii
adverse, de genul apatiei, al strilor de confuzie mental etc. Din contr, suntoarea este
un vigilizant, adic un remediu care ine mintea treaz i limpede, conferind un gen de
imunitate la stri emoionale negative, cum ar fi anxietatea, depresia, astenia. Se
administreaz de trei ori pe zi cte o linguri de pulbere de plant, luat cu puin ap.

n situaiile stresante simt cum ritmul cardiac o ia la galop i m panichez
Ghizdeiul (Lotus corniculatus) este o plant cu tulpini ierboase i flori delicate, de
culoare galben, extrem de des ntlnit pe pajitile din zonele de deal i de munte de la
noi. Aa cum o arat i denumirea tiinific, este nrudit cu faimosul lotus i are dou
caliti terapeutice extrem de preioase: acioneaz ca un calmant psihic blnd i totodat
regleaz activitatea i ritmul cardiac. Este probabil cel mai eficient remediu de la noi, n
tratarea nevrozelor cardiace. Se administreaz sub form de tinctur preparat astfel: se
pun ntr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de tulpini nflorite de ghizdei,
peste care se adaug dou pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se
nchide borcanul ermetic i se las la macerat vreme de zece zile, dup care se filtreaz,
iar tinctura rezultat va fi pus n sticlue mici, nchise la culoare. Se ia cte o linguri de
tinctur de ghizdei de patru ori pe zi, n cure de 2-3 luni.

Am un somn greu, dar m trezesc mai obosit dect m culc
Aceast tulburare de somn se datoreaz fie unei stri de epuizare cronic, fie unor
disfuncionaliti ale sistemului nervos, pentru care momentan nu exist tratament n
medicina oficial. n medicina tradiional, exist ns un leac cu efecte excepionale:
combinaia n proporii egale de frunze de pelin (Arthemisia absinthum) i semine de
168
chimen (Carum carvi). Din fiecare plant se face o tinctur dup reeta prezentat la
ghizdei, dup care cele dou tincturi se combin n proporii egale. Din acest amestec se
iau seara, cu zece minute nainte de culcare, 50 de picturi, putndu-se ajunge gradat,
dac nu apar efectele scontate, la 150 de picturi, administrate n doz unic.
Administrarea se face pe stomacul gol, ultima mas fiind luat cu minimum 3 ore nainte
de culcare. Tratamentul va fi urmat vreme de 21 de zile, dup care se face o pauz de 10
zile. Tratamentul se poate relua dac este nevoie. Efectele acestui amestec de chimen i
pelin sunt uimitoare: somnul devine mult mai uor i mai limpede, ne amintim visele mult
mai uor i, cel mai interesant, ne putem programa aceste vise. Pentru aceasta, nainte de
a adormi, ne vom relaxa profund i apoi ne vom gndi cu intensitate la un peisaj plcut i
odihnitor, trind cu anticipaie bucuria din vis, atunci cnd ne vom regsi n acel decor.
Dup ceva antrenament, visele plcute pe care ni le dorim vor ncepe s apar, iar somnul
va deveni mult mai odihnitor, ne vom trezi nviorai i bine dispui.

ARARUL (Acer platanoides)

Aria de rspndire: Ararul se ntlnete frecvent pe tot continentul european. Este
deseori plantat n parcuri, pentru umbra generoas a frunziului su.

Perioada de nflorire: martie - mai.

Aspectul: Ararul este un arbore viguros, ns rareori depete 20 m n nlime. El
formeaz o coroan arcuit simetric, pe un trunchi mai degrab scurt. Scoara neted,
cenuie, se desprinde de trunchi sub form unor solzi alungii. Frunzele sunt lobate, avnd
practic aceeai culoare i acelai luciu pe ambele fee. Lobii sunt ascuii i puin zimai pe
margini. n lunile de primvar, ararul poart flori alb-glbui, dispuse n inflorescene
umbeliforme. Fructele sunt prevzute cu dou aripioare mbinate, astfel nct descriu un
unghi obtuz. ntre ele, n vrful acestui unghi, se gsete smna, o mic nuc turtit.
Fructele verzi pot fi vzute nc din mai, atrnnd n ciorchini grei pe crengi. Mai trziu, i
schimb culoarea n maroniu i se las duse de vnt, rotindu-se prin aer ca nite elice.
Toamna, frunzele ararului se coloreaz n nuane strlucitoare de rou i galben.

Istoric: Ararul apare deja n scrierile istoricului roman Plinius Secundus (23-79 d.Hr.), dar
l aflm menionat i n papirusuri, ca unul din cele mai importante remedii folosite n
medicina Egiptului antic. n secolul XII, clugria Hildegard von Bingen l caracterizeaz
drept un arbore uscat i rece. Ea l recomand pentru combaterea febrei prelungite, fie
punnd frunzele n baia bolnavului, fie pregtind o licoare ce se amestec n vin. i ali
vindectori ai Evului Mediu au cunoscut foarte bine ararul. Toi l-au prezentat ca pe un
remediu cu aciune antifebril.
n zilele noastre, ararului i se acord din nou atenie, mai ales datorit calitilor sevei
sale. Dei recoltarea sevei de arar are o ndelungat tradiie, ea a fost practic uitat
pentru mult timp. Astzi, seva este foarte apreciat ca sirop, respectiv ca ndulcitor. Ea se
obine la fel ca rinile sau cauciucul, prin crestarea scoarei. E regretabil faptul c n
prezent s-a renunat aproape cu totul la utilizarea ararului n scopuri medicale, dei pn
la nceputul secolului XIX se preparau remedii, att din crengile i frunzele lui, ct i din
trunchi i sev. Acum, nu se mai folosete dect siropul, ca edulcorant n diete.
Extragerea sevei se face dup anumite reguli. Manevrele brutale, executate de oameni
nepricepui, pot duce la uscarea copacului, dac el pierde prea mult sev.

Ararul n medicina popular: Ca leac ntrebuinat n medicina popular, ararul continu
s-i pstreze o anume nsemntate. Sunt preuite n special proprietile sale antipiretice
i dezinflamatoare. Bucile de scoar i frunzele proaspete se strivesc bine, se aeaz
pe o pnz curat i se nfoar n jurul ncheieturilor umflate, ori se pun pe ochii obosii.
i atunci cnd ne simim labele picioarelor grele i nfierbntate, putem conta pe efectul
rcoritor al frunzelor de arar, introduse n osete. nepturile de insecte se pot trata, de
169
asemenea, cu scoar i frunze proaspete. Bolnavilor cu febr le ajut frunzele strivite,
puse la tlpi.

nsemntatea n ezoterism: Ararul ocup locul al aselea n seria simbolic a celor
apte arbori cosmici. El corespunde planetei Jupiter, zilei de joi, culorii albastre, iar dintre
metale, zincului. Este copacul care linitete orice fierbineal i spaim. Lsnd s ard
mocnit puin lemn de arar pe mangal ncins, el degaj un fum plcut mirositor, ce
calmeaz i rcorete mnia i agitaia.

Fizioterapie astrologic: Ararul se afl n relaie cu planeta Jupiter.

Efect stimulator: n disfunciile hepatice, n special n stazele biliare, ce pot influena
negativ procesele metabolice.

Efect de atenuare: contra secreiei prea abundente de bil, pentru normalizarea funciilor
ficatului i colecistului.
Remediul se practic fie prin aplicarea de cataplasme cu frunze i scoar, fie prin
consumarea siropului. La cataplasme, se pot ntrebuina att scoara, ct i frunzele
proaspete sau uscate.

Vindecri energetice: Ararul le este indicat mai cu seam celor pe care un eveniment
sau o mprejurare i-a zguduit i i-a nspimntat, astfel nct ei nu mai reuesc s-i
recapete linitea i echilibrul. Modalitatea cea mai rapid de contracarare a acestei stri
neplcute i de limpezire a sentimentelor este aceea de a se odihni i rcori zilnic cteva
minute la umbra unui arar. Terapia poate fi completat cu prepararea unui ceai din frunze
proaspete.

Utilizarea n medicina veterinar: Frunzele de arar constituie un furaj hrnitor i
fortifiant, ce se poate aduga ca supliment la hrana zilnic a animalelor.

n buctrie: Mugurii foarte fragezi de arar, nc nedesfcui, se pot folosi ca adaos n
salate. Siropul obinut primvara servete ca un ndulcitor bine tolerat, cu efect uor
laxativ. Din aceeai sev se poate prepara i un oet.

Utilizarea n cosmetic: Infuziile ajut la curarea tenului, iar frunzele proaspete, strivite,
au o aciune dezinflamatoare i calmant asupra pielii iritate.


ZMBRUL (Pinus cembra)

ntr-una din povetile noastre se spune c un drume, hoinrind dimineaa prin
pdure, a dat de un zmbru pe care trsnetul l despicase, dezgolindu-i rdcina
noduroas. Omul a mngiat-o cu luare aminte, parc ncercnd s aline durerea
copacului. Atunci i-a ptruns n nri o arom puternic, ce se ridica din lemnul uscat, i
ndat a auzit un glas care i vorbea. Era al fpturii ce trise ascuns n acel arbore, un
pitic btrn, care va deveni nsoitorul i sftuitorul drumeului.
Zmbrul, un conifer din familia pinului, ne insufl perseveren i fermitate a voinei,
rezisten, dar i nelepciunea de a ceda. El ne transmite impulsuri ncurajatoare, ne
nva s acordm n orice situaie rgazul necesar devenirii i maturizrii, s apelm la
fora elementelor naturii i s ne artm conciliani n mprejurrile furtunoase. Ne
ndeamn la moderaie i puin odihn, atunci cnd muncim peste msur, irosindu-ne
puterea nechibzuit. Pentru ca sfaturile lui nelepte s ajung la noi, nu e nevoie dect de
linite, rbdare, tcere i atenie. Fiina tainic a copacului ne hrnete psihic, ne aprinde,
ne nvioreaz i ne face s respirm liber.
170
Aria de rspndire: Zmbrul este un arbore ce crete n zonele montane, la altitudini de
1500 - 2400 m. l ntlnim n Europa (inclusiv n Carpai), n Manciuria, Siberia i Japonia.

Aspectul: n condiii propice, zmbrul poate atinge nlimi de pn la 35 m. Crengile
viguroase, deprtate de trunchi, alctuiesc o coroan aproximativ piramidal. La arborii
mai vrstnici, scoara maroniu-rocat plesnete, acoperindu-se cu solzi mruni.
Frunzele, n form de ace, cresc n cinci mnunchiuri, la vrful unor rmurele scurte, au
trei muchii, sunt lucioase i de un verde-albstrui. Florile sunt unisexuate, cele femele fiind
dispuse n conuri de form rotunjit, compact, care la nceput au o culoare violet-verzuie
i devin brune, pe msur ce se maturizeaz.

Istoric: Informaiile referitoare la istoria zmbrului nu sunt prea bogate. Lonicerul este
descris ca o varietate de pin (care ar putea fi ns i pinul comun, Pinus silvestris), ale
crui ace pot fi folosite contra durerilor de dini, afeciunilor hepatice, tusei, ca i pentru
purificarea alimentelor. Aceeai descriere o gsim i la Hieronymus Bosch, ntr-o lucrare
din 1565.
n general, proprietile zmbrului sunt comparabile cu cele ale molidului (Picea
abies), pinului (Pinus silvestris) i zadei.

Fitoterapie astrologic: Zmbrul se afl n relaie cu Marte, Jupiter i Venus.
Efect stimulator: n afeciunile hepatice i astenie general.

Efect de atenuare: n bolile de plmni i tuse.

Vindecri energetice: De regul, aciunea zmbrului este mai energic dect a bradului
sau molidului. El radiaz o for vital neobinuit de mare i, de asemenea, mult cldur.
Zmbrul nu posed fineea bradului i a molidului, n schimb se observ la el o atitudine
ndrjit, aproape rzboinic. El poate compensa lipsa de putere i de entuziasm, ca i pe
cea de ncredere n sine. Oamenii care au nevoie de ajutorul zmbrului cedeaz n faa
celor mai mrunte obstacole, totodat suferind din pricina lipsei lor de fermitate. Sunt n
general ezitani i deseori au extremitile reci, din cauza unei circulaii defectuoase.
n buctrie: Crude sau prjite, seminele zmbrului sunt nu numai comestibile, dar i
gustoase. n unele regiuni, oamenii le adun pentru a se delecta cu ele pe timpul iernii.
Dar cnd avem asemenea intenii, e bine s cerem mai nti voie pdurarului.

CAMFORUL i RICINUL dou leacuri uitate

Remediile btrnilor, redescoperite cu entuziasm de tiin
Cu ceva timp n urm, mi-a czut n mn o carte rar: un manual de farmacie editat n
anul 1827. O carte scris cu caractere chirilice, plin de reete i sfaturi medicale pentru o
sumedenie de boli. M-am hotrt s o studiez din pur curiozitate, convins fiind c reetele
de acolo erau total depite de cercetrile fitoterapiei moderne. Curiozitatea mea s-a
transformat ns n uimire cnd am regsit acolo remedii care fac astzi vlv n Occident
: folosirea gelului de aloe, a eucaliptului, a extractelor de muguri sau a... spnzului erau
lucruri la ordinea zilei n marile farmacii din Iai, Bucureti sau Sibiu acum dou secole.
nainte cu mult de a fi descoperite principiile active ale plantelor, nainte de a fi puse la
punct procedurile microbiologiei, maetrii farmaciilor tiau s stimuleze capacitatea
natural de aprare a organismului, s previn o sumedenie de tulburri i afeciuni.
Redescoperirea descoperirilor lor nu face dect s reconfirme virtuile de excepie ale
remediilor naturii, pe care tiina pare n sfrit hotrt s le exploreze i s le repun n
drepturi, dup ce anterior au fost abandonate pentru mirajul medicamentelor chimice
atotputernice. Din sipetul cu leacuri vechi am ales acum dou remedii-forte: camforul i
ricinul, care la noi sunt pe cale de dispariie, n timp ce n Occident reprezint o adevrat
revelaie.

171
CAMFORUL

Camforul este obinut din rina unui copac originar din sudul Chinei, Cinnamomum
camphora, nrudit cu arborele din care se obine scorioara. Arborele de camfor este un
fenomen de vitalitate: ajunge la vrste de peste dou mii de ani, atinge cincizeci de metri
nlime, secret antibiotice i antimicrobiene att de puternice nct este practic
invulnerabil la boli. Firete, proprietile sale terapeutice sunt pe msura caracteristicilor
sale biologice, fiind printre cele mai vechi i mai folosite medicamente din lume. Chinezii,
la fel ca i indienii, aveau un adevrat cult pentru aceast rin despre care spuneau c
sporete energia tuturor celorlalte plante cu care intr n amestec, c este printre puinele
remedii capabile s renvie spiritul adormit i c stimuleaz circulaia energiilor stagnante.
Apoi, camforul mpreun cu theriacul veneian (un remediu alchimic obinut din rina de
zad) se spune c sunt singurele componente ale bitterului suedez care nu pot fi
substituite de nicio alt plant. Camforul regleaz activitatea inimii i a sistemului nervos,
decongestioneaz cile respiratorii i plmnii, scade febra, unete toate componentele
remediilor n care intr, fcnd din acestea un tot unitar. Apoi, se mai spunea c aceast
rin are proprietatea de a transporta i de a difuza n tot corpul principiile vindectoare
ale celorlalte plante.
Pn de curnd, n mai toate farmaciile noastre se preparau remedii pe baz de camfor
pentru afeciuni din cele mai diverse, de la astm la reumatism, de la hipertensiune la grip,
remedii pe care din pcate le gsim tot mai greu, fiind mpinse deoparte de avalana de
medicamente de sintez. Iat cteva dintre cele mai reuite remedii pe baz de camfor i
cteva din aplicaiile lor.

Alcoolul camforat
Este leacul pe baz de camfor cel mai simplu i mai la ndemn pentru a fi folosit att
intern, ct i extern. Se obine prin dizolvarea cristalelor de camfor n alcool alimentar de
mare puritate (96 de grade), n proporie de 1:9. Pentru a obine 100 de grame de alcool
camforat, se pun ntr-o sticl 10 grame de camfor i 90 de grame de alcool, dup care se
pune dopul i se agit bine pentru a se omogeniza. Intern, se administreaz 50 de picturi
de camfor de 3-4 ori pe zi, iar extern se folosete sub form de comprese sau pentru
fricionri.

Unguentul cu camfor
n varianta sa casnic, se obine din untur (circa 10 linguri) i cristale de camfor (10 g).
Se pune ntr-un vas camforul, se adaug peste el o linguri-dou de alcool alimentar de
96 de grade, se zdrobete i se amestec bine pentru a se dizolva, dup care se adaug
osnz de porc (untura de prjituri) i se omogenizeaz prin amestecare. Se pstreaz la
frigider i se aplic local. Cel mai bine este ns s gsii o farmacie n care se mai
prepar unguentul camforat, al crui mod de obinere este relativ similar cu cel descris mai
sus, att doar c n loc de untur (care are numeroase inconveniente) se folosete un
amestec de lanolin i vaselin.

Elixirul pentru inim i sistemul nervos
Este o veche reet farmaceutic, readus de curnd la lumin n Occident i care face
adevrate minuni n clinicile i sanatoriile naturiste din Germania i Frana. Se obine din
camfor i tinctur de pducel. Mai nti se prepar tinctura de pducel: se umple pe
jumtate un borcan cu pulbere (obinut prin mcinarea cu rnia electric de cafea) de
flori i frunze de pducel (Crataegus sp.); se completeaz volumul rmas cu alcool
alimentar de 70 de grade; se nchide ermetic borcanul i se las s se macereze 8 zile,
dup care se filtreaz coninutul, iar tinctura rezultat se trage separat ntr-o sticl nchis
la culoare. La jumtate de litru de tinctur de pducel astfel obinut se adaug o linguri
(aproximativ 7 grame) de camfor, care se va dizolva prin agitare. Din acest elixir se ia cte
o linguri de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol.

172
Afeciuni n care sunt recomandate preparatele cu camfor

Palpitaii cardiace, hipertensiune - Se administreaz elixirul de mai sus pentru inim i
sistemul nervos, din care se ia cte o linguri de patru ori pe zi, la orele 8, 12, 18 i 22. Se
face o cur de trei luni, cu trei sptmni de pauz, dup care se reia de cte ori este
nevoie. Este un remediu extraordinar mai ales pentru firile agitate, cu tendin spre
irascibilitate, nervozitate sau anxietate.

Tulburri de menopauz (bufeuri, transpiraie, aritmie, nervozitate) - Se ia de trei ori
pe zi cte o linguri din elixirul pe baz de camfor i pducel descris mai sus. Tratamentul
dureaz un an i are efecte de reglare hormonal i nervoas, extraordinare. Persoane
care erau dependente de medicamentele hormonale de sintez au reuit s le nlocuiasc
cu acest remediu simplu i fr efecte adverse.

Sindrom premenstrual, ciclu menstrual abundent i/sau dureros - Se ia alcool
camforat ncepnd cu o sptmn nainte de ciclul menstrual i pn n ultima zi, cte o
linguri de patru ori pe zi. Camforul are efect de reglare a gonadelor, este un anafrodiziac
de intensitate medie, iar cercetri de ultima or confirm efectele sale contraceptive, cu
care era creditat n trecut de ctre medicina chinez.

Tulburri de dinamic sexual la brbai - Se recomand, de asemenea, alcoolul
camforat: cte o linguri de patru ori pe zi, pentru combaterea ejaculrii premature i a
hiperexcitabilitii. Contra ejaculrii premature se mai folosete extern un unguent special
cu camfor, care reduce excitabilitatea senzorilor tactili de la nivelul glandului.

Epuizare psihic - Se recomand elixirul pentru inim i sistemul nervos pe baz de
camfor: 2-3 lingurie pe zi, pe stomacul gol.

Utilizarea extern a camforului

Reumatism - se fac aplicaii cu unguent de camfor de 2-3 ori pe zi, pe articulaiile
dureroase.

Bronit, astm, adjuvant n pneumonie - Se amestec n unguentul camforat clasic
cteva picturi de ulei volatil de ment (se gsete n magazinele naturiste). Se maseaz
cu acest unguent ntreaga zon toracic (pieptul i spatele). Efectele de stimulare i
uurare a respiraiei, de eliberare a cilor respiratorii de secreii sunt imediate. Acest
tratament este indicat i contra tusei.

Mncrimi ale pielii, indiferent de natura lor - Se pun n alcoolul camforat cteva
picturi de ulei volatil de ment. Se aplic pe piele printr-o fricionare uoar.

Dureri de cap - Se maseaz ceafa i tmplele cu alcool camforat.

Crampe musculare - Se maseaz blnd zona afectat cu unguent camforat.

Leac bbesc - Pe timp de iarn, o bucic de camfor, pus ntr-o pungu i atrnat la
gtul copiilor (i adulilor), i ferete de rceli i gripe.

Atenie, nu supradozai camforul!
Intern, n doze mai mari de 4-6 g pe zi, camforul genereaz simptome neplcute:
hipotensiune, deranjamente digestive, dificultate n respiraie. La aduli, o doz de peste
17 g produce paralizia unor centri nervoi, care duce la com i apoi la moarte.


173
ULEIUL DE RICIN

Ricinul este un arbust adus din India n Europa cu milenii n urm. Prima extracie a
uleiului de ricin a avut loc, se pare, acum nu mai puin de ase mii de ani i tot de atunci
este folosit i n terapie, fiind probabil cel mai vechi medicament de semisintez din lume.
Care sunt proprietile sale? n primul rnd, deblocheaz tranzitul intestinal i intensific
eliminarea materiilor toxice din organism. Apoi, folosit extern, este un adevrat elixir pentru
piele, pr i mucoase, avnd proprieti trofice, antimicrobiene, antitumorale. Att n
farmacia, ct i n medicina popular romneasc, era un leac de cpti, avnd foarte
multe aplicaii. Iat-le pe cele mai importante dintre ele:
Mijloc eficient pentru vindecarea negilor - Timp de 10-15 minute se maseaza negul
(negii) cu ulei de ricin. Procedura se aplica de doua ori pe zi dimineata si seara, pina
cind tratamentul isi face efectul.
Iritarea si inrosirea mucoasei ochilor - Se picura 1-2 picaturi de ulei de ricin in fiecare
ochi. Are efectul calmant si cu ajutorul vitaminei A si a altor componente, efect terapeutic.
Efect de stimulare a cresterii genelor si sprincenelor (este o metoda folosita de multe
vedete. Una dintre ele este Catherine Deneuve).
Hemoroizi - Pentru ungerea anusului (extern), dar si cite 1-1/2 lingurita intern, pentru a
avea un scaun ce nu irita si nu agraveaza hemoroizii.
Cand ombilicul nou-nascutului se cicatrizeaza prea incet, se recomanda ungerea
acestuia cu ulei de ricin.
Uleiul de ricin este foarte potrivit si in tratamentul escoriatiilor, zgirieturilor, a taieturilor,
ulceratiilor, a diverselor eruptii. Cel mai bine pentru a evita durerile este sa se foloseasca o
pana, care se inmoaie in ulei si cu care se ung locurile afectate.
Pentru a inmuia bataturile si pielea ingrosata - Se ung picioarele de trei ori pe
saptamina cu ulei de ricin, dupa ce au fost bine spalate cu apa calda si sapun. Dupa
ungerea cu ulei se imbraca sosete de bumbac, lasindu-le peste noapte.
Uleiul de ricin se recomanda si in tratamentul papiloamelor, alunitelor, ca si a
pigmentatiei hepatice. Pentru aceasta se frictioneaza insistent locurile afectate cu ulei de
ricin, dimineata si seara. Efectul se face vizibil dupa aproximativ o luna.
In bronsite si raceli se fac frectii pe piept cu un amestec de 2 linguri ulei de ricin si 1
lingura terebentina. Dupa ce se frictioneaza bine pieptul bolnavului, se infasoara bine cu
un sal de lina, apoi se imbraca un tricou gros (din bumbac flausat). In raceli frectia se face
seara, inainte de culcare, iar in faze mai severe de 2 ori pe zi.
Constipaie, constipaie aton - n cazurile uoare se ia o lingur pe zi, dimineaa. n
cazurile cronice se iau 3-4 linguri pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face vreme de
dou sptmni, urmat de una-dou sptmni de pauz, pentru a nu da dependen.
Este un remediu eficient i n cazul persoanelor sedentare sau imobilizate la pat.

Viermi intestinali - Se consum dimineaa 100-200 g de semine de dovleac, dup care
se iau 1-2 linguri de ulei de ricin. Tratamentul se repet apte zile la rnd.

Lipoame - Am aflat urmtorul tratament de la o btrn din satul Moeciu de Jos, judeul
Braov: se unge n fiecare zi zona afectat cu ulei de ricin vreme de un sfert de or, att
174
ct poate absorbi pielea. Se face tratamentul vreme de 3-4 sptmni sau, dac este
nevoie, i mai mult. Lipoamele scad gradat, cu timpul ajungnd s se resoarb.

Alunie (nevi) - Se ung nevii cu ulei de ricin de 2-3 ori pe zi. Tratamentul dureaz 2-3 luni.

Pete pe piele la persoanele cu probleme hepatice - Se fricioneaz uor zona cu
tulburri de pigmentaie, cte un sfert de or n fiecare zi. n cteva sptmni pielea i
recapt coloraia normal.
Alopecie (chelie) - Se frictioneaza la radacina cu ulei de ricin. Procedura se aplica seara
inainte de culcare, pentru ca uleiul sa actioneze peste noapte. A doua zi dimineata se
spala bine parul si pielea capului. Tratamentul se face de trei ori pe saptamina, pina cind
se obtine rezultatul dorit. Apoi, pentru intretinere, se poate aplica tratamentul de doua ori
pe luna.
Prevenirea crprii pielii i a degerturilor - Dup baie se maseaz corpul cu ulei de
ricin din abunden, dup care se las pielea la aer s se zvnte vreme de o jumtate de
or. Ca preparat de masaj, mai ales pentru persoanele cu pielea uscat, uleiul de ricin
este nentrecut, singurul neajuns fiind mirosul su destul de neplcut. Pentru a rezolva
acest inconvenient se adaug la uleiul de ricin cteva picturi de ulei de lmie, care va
da o arom plcut i nviortoare.

PELINUL (Artemisia absinthium) - Amreala care vindec

n satele de cmpie, pelinul crete pe mai toate marginile de drum. Verde-nisipiu la
culoare, nu l-ai bga n seam dac n-ar umple lumea fierbinte a verii cu o arom
puternic, dulce-amruie i ameitoare. Nu-i pas de cldur i soare. Ba ai zice c
ariele usturtoare ale verii i priesc. Crete viguros i nvalnic, n veritabile lanuri, n timp
ce n jurul su plantele se usuc sub ari. E uimitoare vitalitatea acestei plante, ce pare
s se hrneasc direct din soare, fr a mai avea nevoie de ap i de pmnt. De altfel, n
medicina popular romneasc, pelinul are un loc privilegiat, fiind considerat plant
magic, de simbol solar, care alung spiritele rele, cur fiina uman de impuriti i i
red vigoarea i vioiciunea. Pelinul este cel mai puternic tonic amar de la noi. n industrie,
planta este folosit la prepararea vinului, a vermutului i a lichiorului de absint. Ca remediu
de sntate, tocmai principiile amare ale pelinului (uleiul eteric pe care-l conine, de
culoare verde-albastr) l fac s aib efecte vindectoare excepionale. Dar atenie
maxim: n exces, pelinul e toxic, d agitaie, halucinaii, pierderea cunotinei, iar abuzul
de buturi de pelin duce la tulburri psihice, pierderea memoriei, grea.

Unde gsim i cum culegem pelinul
Este o plant nltu, cu o tulpin care poate ajunge la peste un metru nlime. Are
frunzele verzi-argintii, cu un peduncul lung, flori glbui, iar n vrf, face nite bobie (fructe)
mici, de asemenea albicioase. Se aseamn foarte bine cu o surat de-a sa, pelinia
(Artemisia vulgaris), cele dou deosebindu-se n principal prin culoarea tulpinii: cea a
pelinului are nite peri foarte fini albicioi, n timp ce tulpina peliniei este brun-roiatic. De
la pelin se culege prin tiere vrful tulpinii, pe la sfritul lui iulie - nceputul lui august.
Dup recoltare planta se folosete proaspt, pentru aplicaii externe, pentru prepararea
vinurilor i a unor siropuri terapeutice, ori se usuc n strat subire la umbr, dup care se
depoziteaz n locuri ntunecoase i uscate. Termenul su de valabilitate este de 2 ani.

Cteva reete pe baz de pelin

Pulbere
Se obine prin mcinare ct mai fin cu rnia electric de cafea. Depozitarea pulberii de
pelin se face n borcane de sticl nchise ermetic, n locuri ntunecoase i reci, pe o
175
perioad de maximum 2 sptmni (deoarece uleiurile sale volatile se evapor foarte
rapid). De regul, se administreaz de 3-4 ori pe zi cte un sfert - o jumtate de linguri
ras, pe stomacul gol.

Tinctur
Se pun ntr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de pelin, peste care se
adaug dou pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se nchide borcanul
ermetic i se las s se macereze vreme de dou sptmni, dup care se filtreaz, iar
tinctura rezultat se pune n sticlue mici, nchise la culoare. Se administreaz din acest
remediu, de patru ori pe zi, cte 50 de picturi diluate n puin ap.

Vin de pelin
ntr-un litru de vin natural alb se pun zece tulpini proaspete de pelin, zdrobite n prealabil,
i se las s macereze vreme de trei sptmni, dup care se strecoar. Se iau 1-3 linguri
din acest vin, nainte sau dup mas, pentru stimularea activitii tubului digestiv,
combaterea balonrii i a indigestiei.

Sirop de pelin
Era foarte mult folosit de ctre clugrii benedictini, care l considerau un panaceu pentru
digestie i eliminare. Iat reeta sa de preparare: un borcan de 400 ml se umple pe sfert cu
frunze fin tiate de pelin proaspt, iar restul de trei sferturi se completeaz cu miere. Se
pune un capac i se ls vreme de o lun la macerat. Va rezulta un sirop vscos, amrui
i aromat, cu efecte tonice digestive, carminative (reduce balonarea), laxative.

Infuzie combinat
Se pun 3-4 linguri de pelin mrunit la macerat n jumtate de litru de ap, vreme de 8-10
ore, dup care se filtreaz. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rmas dup
filtrare se fierbe n nc jumtate de litru de ap, vreme de cinci minute, dup care se las
s se rceasc i se filtreaz. n final se amestec cele dou extracte, obinndu-se
aproximativ un litru de preparat, care se folosete extern, sub form de comprese,
splturi, clisme i bi.

Plasture cu pelin
Se amestec 2 linguri de pelin mrunit cu miezul proaspt de la 4 felii de pine i cu vin
sau oet, pn cnd se formeaz un fel de aluat. Acest aluat se aplic pe zona afectat,
dup care se acoper cu o bucic de nailon i se las vreme de patru ore. Aceast
aplicaie se folosete contra luxaiilor, reumatismului i a nevralgiei.

PELINUL CA MEDICAMENT

TRATAMENTE INTERNE

Digestie dificil, gastrit hipo-acid, senzaie de grea sau deranjamente stomacale
frecvente Nici o alt plant nu se poate compara cu pelinul, atunci cnd este vorba de
stimularea activitii stomacului i a digestiei. Preotul german Sebastien Kneipp spunea
despre pelin c este cel mai bun purificator i ntritor al sistemului digestiv, fiind eficient
chiar i la persoanele foarte n vrst sau care sufer de afeciuni cronice. Se
administreaz, cu 5-10 minute nainte de mas, cte cincizeci de picturi de tinctur de
pelin, diluate ntr-un sfert de pahar de ap. Se fac cure de 3 sptmni, cu zece zile de
pauz, dup care se poate relua tratamentul.

Hepatit, ciroz - pulberea de pelin este un extraordinar tonic i protector al ficatului. Se
administreaz cte un sfert - o jumtate de linguri de 3 ori pe zi, n cure de dou
sptmni, cu o sptmn de pauz. Cercetri de ultim or fcute n China au artat c
176
pulberea de pelin este eficient chiar i n cazurile persoanelor care au ficatul grav afectat
dup otrviri sau dup consumul ndelungat al unor substane toxice, cum ar fi alcoolul.

Indigestie, balonare - se iau nainte de mas 2-3 linguri de vin de pelin sau o jumtate de
linguri de tinctur. Este un tratament care activeaz puternic secreia de sucuri digestive
i peristaltismul (micarea) tubului digestiv, normaliznd digestia i mpiedicnd apariia
balonrii i a altor tulburri digestive. Este un tratament foarte eficient i contra dispepsiei,
dischineziei biliare, colecistitei i pentru profilaxia litiazei biliare.

Giardia, viermi intestinali - cel mai eficient remediu din flora noastr n aceast categorie
de afeciuni este pelinul, care pe lng faptul c secret substane extrem de toxice pentru
viermi i ali parazii intestinali, are i o puternic aciune de activare a peristaltismului
tubului digestiv, ceea ce l face s acioneze n profunzime. Se administreaz cte 4
lingurie de tinctur, n cure de 14 zile, cu 10 zile de pauz. Poate fi administrat singur sau
n combinaie cu medicamente de sintez, a cror aciune o poteneaz foarte mult.

Lipsa poftei de mncare la copii - se administreaz sirop de pelin, cte o linguri, cu 15
minute naintea meselor principale. Este recomandat s nu se foloseasc n cure mai lungi
de 21 de zile, cu 14 zile de pauz. Acest remediu este foarte eficient, att pentru copii, ct
i pentru aduli, i n tratarea constipaiei atone i a atoniei gastro-intestinale. De
asemenea, are efecte benefice n tratarea bronitei, a astmului i a pneumoniei.

Intoxicaii alimentare, otrviri - dup acordarea ajutorului de urgen i stabilizarea
pacientului, pentru revigorarea organismului i ndeprtarea ct mai rapid a sechelelor,
se face o cur de 2 sptmni cu pulbere de pelin, din care se iau cte dou lingurie pe
zi. Pelinul este depurativ, stimuleaz i tonifiaz ficatul, stimuleaz eliminarea toxinelor
rmase n organism.

Retard mental la copii, incapacitate de concentrare i de memorare - n urm cu ase
ani am vzut un caz cu adevrat uimitor. O mam care avea un copil de 14 ani cu
probleme grave de memorare i de concentrare l-a tratat vreme de 3 sptmni cu o
combinaie de tinctur de pelin i de chimen n proporii egale. n fiecare zi, i administra
cte 4 lingurie din acest amestec de tincturi, la orele 8, 12, 16, 22. Dup trecerea celor 3
sptmni de tratament, performanele intelectuale ale micului pacient s-au ameliorat
nesperat de mult: de unde nu putea fi atent la teme sau la explicaii, nici cteva minute,
ajunsese s poat rmne concentrat i un sfert de or sau mai mult; capacitatea de
memorare, de asemenea, i s-a mbuntit considerabil, inclusiv cea de lung durat. ns
faptul cel mai neobinuit a fost c acest copil, care avea o disfuncie a glandelor lacrimare
ce mpiedica lcrimarea i producea probleme oculare grave, a plns - ceea ce nu i se
ntmplase niciodat n via. Medicii, care considerau practic incurabile toate aceste
probleme ale micului pacient, nu au putut explica altfel aceast reabilitare spectaculoas,
dect prin aciunea acestor dou plante, care au avut efecte cu adevrat miraculoase.

Dureri de cap, vomismente, migrene - se trateaz prin administrarea de tinctur de
pelin, din care se iau cte 50 de picturi de 4-6 ori pe zi. Pelinul ajut la normalizarea
circulaiei cerebrale, combate voma, nltur tulburrile digestive i n special biliare, care
adesea sunt asociate i stau la baza migrenelor.

TRATAMENTE EXTERNE

Limbrici i oxiuri - se face n fiecare diminea clism cu infuzie combinat de pelin,
vreme de 7 zile. Pelinul este unul din cele mai puternice vermifuge din flora noastr, folosit
att intern, ct i extern.

177
Anexit, metroanexit i complicaiile lor - se fac bi de ezut fierbini, cu infuzie
combinat de pelin. Aceast procedur are un puternic efect antiinflamator i antiinfecios,
acionnd totodat ca un puternic stimulent al activitii ovarelor. n trecut, femeile care
aveau anexit corelat cu amenoree (absena ciclului menstrual) fceau asemenea bi
fierbini cu pelin i luau intern pelini (surata pelinului despre care am vorbit la nceputul
acestui articol), ceea ce le redeclana numaidect menstruaia.

Contra reumatismului i paraliziei - se fac bi cu infuzie combinat de pelin (5 litri la o
cad de ap), de dou ori pe sptmn. Extern, pelinul acioneaz ca tonic nervos,
ameliornd local circulaia impulsurilor nervoase. n tratamentul reumatismului,
suplimentar se pun plasturi cu pelin pe locurile afectate, remediu indicat i n tratarea
luxaiilor i a entorselor.

Candidoz vaginal, adjuvant n infecia cu trichomonas - se fac, cu ajutorul
irigatorului, splturi vaginale zilnice cu infuzie combinat de pelin, n tratamente de cte 7
zile, urmate de 7 zile de pauz (pentru refacerea florei normale la acest nivel). Pelinul este
un puternic antiinfecios i antiinflamator, reduce secreiile anormale, calmeaz senzaia
de mncrime sau usturime.
Dou indicaii de medicin magic:

Contra mbolnvirilor la copii - se pune o cunun cu frunze de pelin la capul patului n
care dorm copiii. n unele sate, exist obiceiul s se treac, n nopile cu lun nou, pruncii
printr-un cerc fcut din tulpini proaspete de pelin. Se crede c aceast plant ferete copiii
de epilepsie, de friguri, de felurite boli de plmni, precum i de posesiunile demonice.

Pentru purificarea locuinei - se mtur vreme de apte sptmni, n fiecare smbt,
dimineaa, cu o mtur simbolic din frunze de pelin, fiecare col al casei. Astfel, se
spunea, erau alungate spiritele rele, erau curate seminele vrajbei i ale certei din cas,
lsnd ocupanii s triasc n pace i armonie. Frunzele de pelin puse sub perne i prin
aternuturi alungau, de asemenea, duhurile necurate, i mai aveau i o alt utilitate de
ordin practic: ndeprtau insectele, care nu suport aroma acestei plante.

Precauii la tratamentul intern cu pelin
O anumit substan din compoziia pelinului d dependen pacienilor, care l folosesc
vreme de mai mult de o lun. n plus, atunci cnd este supradozat (se iau peste opt grame
pe zi), pelinul produce reacii adverse, traduse prin tremurturi ale membrelor, convulsii i
halucinaii. Din aceste motive, tratamentele cu pelin nu vor fi mai lungi de dou, maximum
trei sptmni, urmate de 10-14 zile de pauz. De asemenea, nu se vor lua mai mult de
ase grame pe zi din aceast plant.

Contraindicaii ferme
Pelinul este contraindicat femeilor nsrcinate sau care alpteaz i bolnavilor foarte
slbii.

CIMBRUL

Plant medicinal strveche, se spune c protejeaz i confer invulnerabilitate fa
de boli. Exact ce ne trebuie, acum, cnd toamna se pregtete de ploi i frig
Cine nu-i cunoate aroma, care la vremea toamnei i a conservelor se rspndete peste
buctrii i cmri? Imposibil de confundat, mireasma lui iute i piperat e legat n
amintire, mai ales de bunicile stpnind peste putinile cu varz i borcane de murturi. Dar
la fel ca toate ierburile bune de hran, cimbrul este totodat i una din cele mai puternice
plante medicinale, despre care egiptenii spuneau c druiete invulnerabilitate fa de boli.
i pentru c afar e iari toamn i mirosul lui se rspndete peste pmnt, este timpul
s vorbim despre minunile ascunse n florile i n frunzele lui.
178
Cele dou specii de cimbru
Sub aceeai denumire se ascund, de fapt, dou plante diferite, nrudite prin miros i prin
proprietile lor terapeutice, dar foarte clar delimitate din punct de vedere botanic: cimbrul
de cultur (Thymus vulgaris), cu un miros neptor i mai aspru, care l face s fie folosit
doar ca remediu de sntate, i cimbrul de grdin (Satureja hortensis), cu o arom mai
blnd i foarte plcut, care l face foarte apreciat, deopotriv n buctria i n medicina
popular romneasc.

Cimbrul de cultur
Este o plant originar din Grecia, de nici patruzeci de centimetri nlime, cu flori mici, de
culoare roz-pal, care apar de la mijlocul verii i pn toamna trziu. Se folosesc tulpinile
nflorite, care se recolteaz acum, n octombrie, i se pun la uscat pentru a fi folosite tot
timpul iernii. Cimbrul de cultur este un adevrat antibiotic natural, care nu numai c
distruge majoritatea bacteriilor i microorganismelor duntoare, dar ntrete i
capacitatea organismului de a se autoapra, fcndu-l mai puternic. Este un remediu ideal
pentru sezonul rece, n care tocmai intrm, fiind - aa cum vom vedea - o adevrat
pavz mpotriva tuturor bolilor i neplcerilor pe care sfritul de toamn i apoi iarna le
vor aduce.

Modalitati de preparare si de administrare a cimbrului

Pulberea Se obtine prin macinarea cat mai fina cu rasnita electrica de cafea a partilor
aeriene ale plantei. Depozitarea pulberii de cimbru se face in borcane de sticla inchise
ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum o saptamana, deoarece
uleiurile sale volatile se evapora foarte rapid. De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi,
cate un sfert - o jumatate de lingurita rasa, pe stomacul gol.

Uleiul volatil Se obtine doar prin procedee industriale, la noi, in magazinele si in
farmaciile naturiste, fiind disponibil gata preparat. Se va folosi doar uleiul de cimbru din
magazine specializate si care poate fi folosit pentru uz intern. Se administreaza de regula
cate 3 picaturi de ulei de cimbru, dizolvate intr-o lingurita de miere sau puse intr-o lingura
de apa, de 2 ori pe zi, in cure de 5-14 zile. La copiii intre 8 si 12 ani, doza se
injumatateste, iar la cei intre 5 si 8 ani, se administreaza o singura picatura, de doua ori pe
zi.

Extractul hidroalcoolic (tinctura) Se pun intr-un borcan 15 linguri de pulbere de cimbru,
care se acopera cu 400 ml de alcool alimentar de 50 de grade, amestecand incontinuu.
Cand intreaga masa de pulbere a fost acoperita, se inchide borcanul ermetic si se lasa
continutul la macerat vreme de 12 zile. Apoi preparatul se strecoara, se adauga 10 picaturi
de ulei volatil de cimbru, se agita bine, iar extractul astfel obtinut se pune in sticlute mici,
inchise la culoare. Se administreaza de regula o lingurita de 4-6 ori pe zi, in tratamente cu
o durata de 1-3 luni.

Infuzia combinata Se pun 3-4 linguri de cimbru maruntit la macerat in jumatate de litru de
apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar
planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci
minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua
extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata de cimbru, care se
foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern, sub forma de comprese si bai.

Infuzia fierbinte Se prepara prin oparirea unei lingurite de pulbere de cimbru cu o cana de
apa, dupa care se lasa acoperit amestecul sa infuzeze vreme de 10-15 minute si apoi se
filtreaza. Se administreaza cat mai calda posibil.


179
Tratamente interne cu cimbru

Bronsita acuta, raceala (viroza respiratorie) - in ultimii ani, mai multe cercetari au
ratat uimitoarele efecte terapeutice ale cimbrului in infectiile respiratorii acute. Intr-
unul dintre aceste studii, facut la un institut de cercetari din Berlin, 189 de pacienti
cu bronsita acuta abia declansata au fost tratati cu cimbru, ca remediu principal, la
care s-a adaugat un extract de ciubotica-cucului (Primula officinalis) . Dupa trei zile
de tratament cu aceste plante, aproximativ 53% dintre cei tratati nu mai prezentau
nici un fel de simptom al bronsitei, iar la 25% dintre pacienti, simptome cum ar fi
tusea, durerile in zona pieptului, catarul, febra ori starea de astenie erau mult
ameliorate, chiar daca nu disparusera total. Asadar, contra racelii si bronsitei se
recomanda tinctura de cimbru, cate o lingurita de 4-6 ori pe zi, in cure de maximum
12 zile. Pentru o eficienta sporita, tinctura de cimbru se poate combina in proportia
de 2:1 cu tinctura de radacina de ciubotica-cucului, combinatia administrandu- se in
aceeasi doza.
Bronsita cronica, tuse convulsiva, tuse productiva - ca remediu de urgenta, se
administreaza cateva inghitituri de infuzie fierbinte de cimbru, care are efecte
bronhodilatatoare, expectorante si calmante rapide. Pentru un tratament de lunga
durata, se recomanda pulberea, din care se ia de trei ori pe zi cate o lingurita rasa.
Tratamentul dureaza 4 saptamani. Suplimentar, se fac bai fierbinti cu infuzie de
cimbru, care au efecte puternice de intarire a imunitatii. Intr-un studiu facut in
Germania , s-a observat ca in aceste afectiuni rezultate mai bune se obtin daca in
paralel cu pulberea de cimbru se ia si tinctura de iedera (Hedera helix), cate 4 ml
(aproximativ o lingurita) pe zi, in cura de 4 saptamani.
Astmul, pneumonia, infectiile respiratorii recidivante - se administreaza uleiul
volatil, cate 2-3 picaturi, de 4 ori pe zi, in cure de 10-20 de zile. De preferinta se ia
diluat in infuzia combinata de cimbru: o doza de ulei volatil la un sfert de pahar (50
ml) de infuzie combinata din aceeasi planta. Acest tratament are un efect antibiotic
si bronhodilatator puternic, usurand respiratia, eliminand infectiile bacteriene. Este
un tratament adjuvant foarte bun si contra tuberculozei.
Laringita, faringita, amigdalita - se ia intern uleiul de cimbru, cate 2-3 picaturi,
inghitite cu putina apa, de trei ori pe zi. Extern, se face gargara cu infuzie
combinata de cimbru, macar de doua ori pe zi, fiecare aplicatie durand minimum
cinci minute. Tratamentul dureaza 5-7 zile, in cazul formei acute a acestor afectiuni,
si 12-21 de zile pentru forma cronica.
Colita, enterocolita, colon iritabil, colon spastic - faima de condiment a
cimbrului nu se datoreaza neaparat aromei sale (care este mai putin placuta ca a
cimbrului de gradina), ci efectului sau terapeutic, cu totul exceptional, asupra tubului
digestiv. Mai multe studii arata fara dubiu ca cimbrul este unul din cele mai
puternice remedii contra colitei, distrugand flora bacteriana in exces, fie ea de
putrefactie sau de fermentatie. Apoi, cimbrul calmeaza spasmele digestive, elimina
balonarea, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv. Se ia cate o jumatate de
lingurita rasa de pulbere de cimbru, de patru ori pe zi. Tratamentul dureaza 21 de
zile, putand fi reluat de cate ori este nevoie. In cazul colitelor severe, se ia si ulei
volatil, cate 5-7 picaturi zilnic, pe perioade de 5-10 zile.
Diaree, adjuvant in dizenterie - se administreaza, de asemenea, pulberea de
cimbru, cate o lingurita, de 4-6 ori pe zi. Are actiune astringenta, distruge bacteriile
patogene din intestin, reduce crampele abdominale. Contra dizenteriei si a diareei
severe produse de toxiinfectii alimentare se face suplimentar o cura cu ulei volatil
de cimbru, din care se iau cate patru picaturi de doua ori pe zi.
Tulburari ale circulatiei cerebrale, prevenirea accidentului vascular cerebral -
se fac de patru ori pe an cure in care se administreaza, in fiecare zi, cate patru
lingurite de tinctura. Tratamentul dureaza vreme de 28 de zile si se face cu pauze
de doua luni intre doua cure. Studii de medicina experimentala facute in
180
laboratoarele din Marea Britanie, in anul 2000, arata ca cimbrul impiedica
depunerea grasimilor pe vasele de sange din creier, mentinand astfel circulatia la
un nivel optim. In plus, cimbrul impiedica imbatranirea si degenerarea celulelor
sistemului nervos, datorita efectului sau antioxidant. De asemenea, s-a observat -
de data aceasta in studii pe subiecti umani - ca cimbrul favorizeaza atentia si
concentrarea mentala.
Colesterol - un studiu amplu facut pe animale de experienta in Turcia, in anul
2006, a pus in evidenta faptul ca ingerarea regulata a cimbrului reduce cantitatea
de colesterol negativ (LDL) si reduce nivelul trigliceridelor din sange, prevenind
astfel bolile cardiovasculare. Se recomanda, asadar, consumul cimbrului in
alimentatie ca si condiment. Suplimentar, se tin cure de cate 6 saptamani, timp in
care se administreaza zilnic cate 3 grame de pulbere de parti aeriene.
Tromboze - in frunzele cimbrului au fost descoperite doua principii active care
impiedica formarea cheagurilor de sange. Se administreaza infuzia combinata de
cimbru, din care se iau cate 2-3 cani pe zi, in fiecare doza de infuzie combinata
dizolvandu-se in prealabil doua picaturi de ulei volatil de cimbru. O cura dureaza
vreme de trei saptamani si se repeta dupa o pauza de minimum o luna.
Infectii renale si urinare, adjuvant in uretrita (inclusiv gonococica) - se
administreaza uleiul volatil de cimbru, din care se iau cate 3 picaturi, de trei-patru
ori pe zi, in cure de 7-14 zile. Un studiu german extrem de amanuntit arata ca uleiul
volatil de cimbru, care are efecte antibiotice si antimicotice extrem de puternice,
este eliminat in proportie de 20% prin urina, vreme de 41 de ore de la ingerare,
exercitandu- si astfel actiunea curativa la nivelul rinichilor, al vezicii urinare si al
uretrei. Pentru a beneficia de aceste efecte terapeutice este esential, insa, ca pe
timpul tratamentului sa fie mentinuta o dieta alcalina, care sa favorizeze efectul
antiseptic al cimbrului. Acelasi tratament este eficient si in tratarea infectiilor genito-
urinare cronice, cum ar fie nefrita, pielita, salpingita. Suplimentar, se pun comprese
cu extractul alcoolic de cimbru pe zonele afectate, comprese care se tin vreme de
minimum o ora pe zi.
Adjuvant in hipertensiune arteriala - un grup de cercetatori din fosta Uniune
Sovietica, sub indrumarea dr. Z.T. Kulieva, au demonstrat ca administrarea uleiului
volatil de cimbru reduce semnificativ presiunea arteriala. De asemenea, acest ulei
reduce susceptibilitatea aparatului cardiovascular la influenta daunatoare a stresului
psihic. Ca atare, este recomandat consumul cimbrului in alimentatie drept
condiment, iar suplimentar, se fac cure cu tinctura de cimbru, din care se
administreaza cate o lingurita de patru ori pe zi. Tratamentul dureaza vreme de 56
de zile si este recomandat in mod special hipertensivilor foarte sensibili la stres,
hipertensivilor care au avut, sau au o dieta preponderent carnivora ori se confrunta
cu tulburari digestive de genul aerofagiei, balonarii sau colitei.
Viermi intestinali - se administreaza uleiul volatil de cimbru, cate cinci picaturi,
puse intr-o lingura de ulei de masline sau de floarea-soarelui. Se iau doua astfel de
doze pe zi, prima dimineata, pe stomacul gol, cu cel putin jumatate de ora inainte
de a manca, iar cealalta seara, inainte de culcare. Tratamentul dureaza vreme de
28 de zile. Uleiul de cimbru inhiba dezvoltarea parazitilor intestinali, paralizeaza
centrii nervosi ai viermilor, ajutand la eliminarea lor prin scaun.
Infectia cu Giardia lamblia - o combinatie imbatabila in tratarea acestei boli este
cea dintre cimbru si rostopasca (Chelidonium majus). Tincturile celor doua plante
se amesteca in parti egale si se pun apoi intr-o sticla care se inchide ermetic. Se
administreaza cate o lingurita din acest amestec, diluata intr-un sfert de pahar de
apa, in care se adauga si doua picaturi de ulei de cimbru. Aceasta doza se ia de
patru ori pe zi. Tratamentul se face vreme de trei saptamani, iar daca mai este
necesar, se poate relua dupa 14 zile de pauza. Conform unui studiu mexican facut
in anul 2006, sub conducerea dr. F. Calzada, principiile active din cimbru, mai ales
uleiul volatil, distrug Giardia lamblia si impiedica reproducerea sa. Un alt studiu, de
data aceasta iranian, publicat in 2008, arata ca cimbrul este foarte eficient in
181
infectia cu protozoarele Entamoeba histolytica, Trypanosoma brucei si
Trypanosoma cruzi, care produc boli tropicale pe cat de periculoase, pe atat de
raspandite in zonele calde. Uleiul volatil de cimbru are, conform studiului iranian
mentionat, o actiune terapeutica comparabila cu cea a metronidazolului, care este
medicamentul cel mai frecvent folosit in aceste afectiuni, dar fara a avea si efectele
adverse ale produsului de sinteza.
Candidoza bucala, digestiva, respiratorie, genitala - intr-o jumatate de cana de
infuzie combinata de cimbru se pun doua picaturi de ulei volatil de cimbru si se
consuma acest amestec la 2 ore dupa masa. Se iau 2-3 astfel de doze pe zi, in
cure de 12-21 de zile, urmate de 14 zile de pauza, dupa care se poate relua.
Cimbrul, si mai ales compusii sai aromatici, sunt printre cele mai puternice
anticandidozice cunoscute, atat in medicina naturala, cat si in cea alopata.
Nenumarate teste de laborator au pus in evidenta efectul puternic de distrugere al
diverselor specii si tulpini de Candida sub actiunea cimbrului.

Tratamente externe cu cimbru

Sinuzita - se fac aromatizari in incapere, cu ulei volatil de cimbru sau, mai bine,
daca este suportata - se face inhalatie cu acelasi ulei volatil. Suplimentar se pun pe
frunte comprese cu tinctura de cimbru. Se tin vreme de 20 de minute pe zi, pana la
vindecare. Cimbrul actioneaza astfel direct la nivelul cailor respiratorii superioare,
exercitandu-si actiunea antibiotica si decongestiva.
Rani, ulcere pe piele, arsuri - pentru prevenirea infectarii acestor leziuni se fac
spalaturi cu extract alcoolic sau cu infuzie combinata de cimbru. Aceste extracte au
un efect antibiotic foarte puternic, avand de asemenea un usor efect cicatrizant.
Circulatie periferica deficitara - se fac bai fierbinti cu infuzie combinata de cimbru
(5 litri la o cada cu apa). Facute saptamanal, activeaza puternic circulatia,
actioneaza asupra metabolismului organismului, intensificand arderile, si intaresc
sistemul imunitar.
Micoza vaginala, candidoza vaginala, leucoree, infectii bacterine genitale - se
fac spalaturi vaginale cu infuzie combinata de cimbru pana la vindecare. Cimbrul
are un efect antifungic si antibacterian puternic si cu spectru larg, foarte rar in
lumea plantelor medicinale. De asemenea, are efecte antiinflamatoare, fiind util in
tratamentul salpingitelor (inflamatia trompelor uterine).
Reumatism - se pun cataplasme fierbinti cu cimbru pe locul afectat. Acest
tratament intensifica circulatia sanguina pe segmentul afectat, reduce rigiditatea
articulara si sensibilitatea la frig, are efecte calmante si antialgice.
Micoze localizate pe unghii (onicomicoze) - se pune o compresa cu tinctura de
cimbru pe unghia bolnava, care se inveleste apoi in nailon, pentru a se evita
evaporarea, si se tine vreme de 1-2 ore. Imediat ce se indeparteaza compresa,
partea afectata de unghie se pileste si se lasa apoi sa se usuce la aer. Procedura
se repeta zilnic, pana cand intreaga portiune de unghie afectata de micoza este
indepartata prin pilire. Uneori, daca micoza este foarte extinsa, este posibil ca
unghia tratata chiar sa cada si sa creasca o unghie noua, sanatoasa.
Micoze localizate la degetele picioarelor (boala piciorului de atlet) - se pun
intre degetele afectate tampoane imbibate in tinctura de cimbru, apoi se incalta
piciorul cu o soseta care se tine toata noaptea, asa incat sa permita tincturii sa isi
exercite efectul antiseptic pe o perioada mai lunga de timp. Cimbrul, folosit in
special sub forma de ulei volatil si de tinctura, este un antimicotic de prima mana.
Acest lucru a fost obiectivat printr-un studiu facut in anul 2008 de un colectiv de
cercetatori sarbi de la institutul "Sinisa Stankovic" din Belgrad. Ei au testat cimbrul
pe 17 specii de ciuperci parazite si au constatat ca uleiul sau volatil este mult mai
puternic decat un produs de sinteza antifungic, bifonazolul, dar si decat uleiul volatil
al altor plante cu actiune antifungica demonstrata (menta, chimen, fenicul).
182
Gingivite, carii, placa bacteriana - cinci picaturi de ulei volatil de cimbru se dizolva
intr-un litru de infuzie combinata obtinuta din aceeasi planta. Cu acest preparat
(care la rece poate fi pastrat 3-5 zile fara sa se altereze) se fac de trei ori pe zi
clatiri ale gurii, de preferinta dupa mesele principale. Fiecare clatire va dura vreme
de cinci minute, timp in care preparatul din cimbru va fi agitat cu putere in gura,
pentru a-si exercita actiunea asupra dintilor, asupra gingiilor si asupra intregii
mucoase bucale. Studii facute in laboratoare din Elvetia si din Germania au aratat
ca un constituent din uleiul volatil de cimbru, timolul, distruge mare parte din
bacteriile cu potential daunator din cavitatea bucala, inlatura infectia la nivelul
gingiilor, protejeaza dintii de formarea cariilor si incetineste evolutia cariilor deja
existente.

Efectele psihologice ale cimbrului de cultura

Uscat, da o aroma inconfundabila mancarurilor, in special la varza si cartofi.
In Grecia antica, cimbrul era un ingredient indispensabil in alimentatia tinerilor
razboinici, carora - se spunea - le amplifica increderea in sine si curajul. De altfel, cei mai
multi cercetatori spun ca denumirea stiintifica a cimbrului "Thymus" vine de la grecescul
"thymos", care inseamna curaj.
Medicii greci si apoi cei ai evului mediu foloseau cimbrul pentru pacientii slabiti fizic
si psihic, pentru efectele sale tonice si revigorante. De altfel, cimbrul are o actiune
demonstrata de imbunatatire a circulatiei cerebrale, iar studiile au aratat ca are o certa
actiune de favorizare sau chiar de inducere a unor stari de atentie, vigilenta, concentrare
mentala.
In medicina macrobiotica se recomanda consumul de cimbru pentru amplificarea
capacitatii de control a emotiilor si pentru intarirea "imunitatii" la stresul psihic.

Precautii si contraindicatii

Supradozat, cimbrul si mai ales uleiul volatil extras din el dau reactii adverse extrem
de puternice : convulsii, varsaturi, dureri abdominale puternice, delir.
Cimbrul se va administra cu prudenta, la inceput in doze reduse la un sfert, in
cazurile de hipotensiune, colon iritabil, ulcer gastric si gastrita hiper-acida.
Daca se constata o exacerbare sau o reactivare a simptomelor uneia dintre aceste
afectiuni, tratamentul intern cu cimbru va fi oprit.
Ingerarea cimbrului este contraindicata pentru femeile insarcinate. De asemenea,
femeile care alapteaza vor consuma maximum 1 gram de cimbru pe zi si vor evita
administrarea interna a uleiului volatil de cimbru.
Extern, cimbrul poate da persoanelor cu sensibilitate alergica marita reactii alergice
la nivel cutanat, iar aplicat multa vreme pe piele poate produce leziuni cu aspectul unei
arsuri.

Efectele antibiotice ale cimbrului

Cimbrul nu doar ca intrece ca eficienta multe medicamente antiinfectioase, dar este
o completare extraordinara la tratamentele clasice. Este o planta medicinala care ar putea
modifica viziunea asupra a ceea ce inseamna tratament antiinfectios cu adevarat eficient.
Mai multe studii facute in laboratoare sau spitale din Germania, Spania, Elvetia, Japonia,
Anglia ori Romania au arata faptul ca cimbrul, in special uleiul volatil obtinut din el, are
efecte antibiotice extrem de puternice si cu un spectru foarte larg. Conform studiilor,
compusii uleiului volatil de cimbru ataca membrana celulara a bacteriilor, reducandu-i
permeabilitatea, ceea ce duce la moartea microorganismelor respective.
Mai mult, s-a demonstrat ca bacteriile nu pot dezvolta rezistenta la uleiul de cimbru,
asa cum o fac in cazul antibioticelor de sinteza, deoarece acest ulei are componente atat
de multe si de variate, incat face imposibila o adaptare a microorganismelor. In plus, studii
183
foarte recente arata ca uleiul de cimbru potenteaza activitatea unor antibiotice, adica un
antibiotic administrat in paralel cu uleiul de cimbru este mult mai eficient decat luat singur.
In multe cazuri de infectii bacteriene, o corelare a tratamentului alopat cu cel natural, cu
cimbru, va face sa fie evitate cazurile foarte periculoase de rezistenta a bacteriilor la
tratament sau de recidiva a infectiei. Iata in continuare si o lista sumara a bacteriilor care
sunt distruse de uleiul de cimbru: Staphylococcus aureus (produce infectii urinare,
respiratorii), Clostridium botulinum (produce botulism), Eschericcia choli (produce infectii
reno-urinare si digestive), Shigella sonnei (produce toxiinfectie alimentara, dizenterie),
Bacillus subtilis (produce gastro-enterita) , Salmonella enteridis (produce toxiinfectie
alimentara), Campylobacter jejuni (produce infectii gastro-intestinale), Lysteria
moncytogenes produce infectii care afecteaza sistemul digestiv si cel nervos).
Contra tuturor infectiilor bacteriene mentionate se recomanda un tratament cu o
durata de 7-12 zile, timp in care se iau cate 3-5 picaturi de ulei volatil de cimbru, de trei-
patru ori pe zi, cu putina apa sau cu miere.


GUTUILE i PERELE

Sub razele aurii ale soarelui de toamn se coc ultimele fructe ale anului. Pere dulci
parfumate, mere roii i pline de sev, struguri translucizi cu gust tmios, gutui
dulci-amrui de culoarea aurului. Natura nu obosete s-i mplineasc minunile. Iar
cnd ele sunt i minuni de ordin terapeutic, e cazul s le cercetm cu mai mult
atenie

GUTUI

Primele mrturii despre cultivarea acestor fructe galbene, cu un gust neobinuit, dulce-
astringent, i cu un parfum amrui inconfundabil, dateaz de acum 4000 de ani. Atunci s-
au cultivat - se pare - pentru prima oar, n nsoritele insule ale arhipelagului grecesc. Din
Grecia antic gutuile s-au rspndit apoi n ntreaga Europ i n Asia, ajungnd s fie
considerate adevrate ingrediente magice. Romanii le numeau mere de aur i le
foloseau pentru a se feri de deochi (ochiul ru) i de farmece. ndrgostiii celebrau
ritualuri erotice, mncnd un fruct de gutui, pentru a-i rmne fideli pentru eternitate.
Copiii debili sau bolnvicioi erau mbiai n decoct de gutui pentru a deveni puternici i
invulnerabili la boli. Grecii considerau gutuile fructele iubirii i ale fericirii i le aduceau
drept ofrand Afroditei, zeia frumuseii i a dragostei. n timpurile noastre, cercetrile au
pus n eviden proprieti, dac nu magice, cel puin extraordinare, ale acestor fructe n
alt domeniu: cel al medicinii. Gutuile conin substane care stimuleaz ficatul i pancreasul,
ncetinesc procesele de mbtrnire i combat incredibil de eficient teribilul cancer. V
oferim n continuare un mic ghid de folosire a acestor fructe, nc foarte puin cunoscute i
apreciate ca valoare terapeutic:

Insuficien pancreatic, pancreatit. Sucul proaspt de gutui face adevrate minuni n
vindecarea acestor afeciuni, altfel foarte dificil de tratat prin metode clasice. Se bea de trei
ori pe zi cte o jumtate de pahar de suc de gutui, diluat cu jumtate de pahar de suc de
mere, n cure de minimum trei sptmni. Sucul de gutui are efecte stimulente ale
activitii pancreasului i antiinflamatoare, fiind un excelent adjuvant al medicaiei clasice
n aceste boli.

Hepatit, insuficien hepatic - se face o cur ct mai lung (ideal ar fi de o lun i
jumtate) de nectar proaspt de gutui, din care se bea cte un litru - un litru i jumtate pe
zi. Substanele coninute de aceste fructe stimuleaz activitatea hepatic, mresc gradat
pofta de mncare, au efecte imunostimulente. Cercetri recente efectuate n Japonia au
pus n eviden existena n coaja gutuilor a unor substane antivirale, care se pare c
inhib dezvoltarea microorganismelor ce declaneaz hepatita de tip A, B i C.
184
Boal canceroas - consumul ca atare de gutui, precum i al nectarului (care trebuie s
includ i coaja) obinut din aceste fructe are efecte excepionale n tratarea acestei
teribile maladii. n anul 2004, cercettorul nipon Kanematsu Sugiura a demonstrat tiinific
faptul c anumite substane coninute de gutui (n special vitamina B17) ajut la
distrugerea celulelor maligne, fr a le afecta pe cele normale.

Enterit, enterocolit. Un litru - un litru i jumtate de decoct de gutui but zilnic elimin
sau amelioreaz simitor aceste afeciuni. Gutuile rase i amestecate cu miere, cte
jumtate de kilogram pe zi, combat foarte eficient colita de fermentaie. n Anglia, decoctul
de gutui este folosit chiar contra hemoragiilor intestinale.

Colon iritabil, ptozarea intestinelor. Sucul de gutui, din care se consum cte o
jumtate de litru pe zi (eventual n combinaie cu sucul de mere), are efecte tonice
remarcabile la nivelul intestinelor. De asemenea, rase i consumate cu miere, gutuile au
efecte antiinflamatoare, fiind un remediu surprinztor de eficient pentru persoanele care au
colonul iritabil.

Senzaie de grea i greutate n stomac dimineaa. Se consum dimineaa, pe
stomacul gol, un sfert sau o jumtate de gutuie, nendulcit. Are un gust destul de
neplcut, ns este nentrecut ca remediu antivomitiv i ca stimulent al digestiei.

Hemoroizi. Se consum dimineaa i seara cte o gutuie cu tot cu coaj, ras i
amestecat cu miere. Are efecte uor laxative, astringente (oprete sngerrile) i
antiinflamatoare. Extern, se folosete o soluie obinut din seminele acestui fruct:
smburii a dou gutui se strivesc i se pun la macerat ntr-un sfert de pahar de ap, de
seara i pn dimineaa, cnd soluia se filtreaz. Cu preparatul obinut se fac comprese
care se pun pe zona afectat. Dac este posibil, se pot face i clisme, cu o par de
cauciuc.

PERE

Sunt printre primele fructe cultivate pe pmnt. Mai nti, perii au crescut spontan la
poalele munilor Himalaya, n urm cu 6000 de ani. Apoi au fost cultivai i a nceput
rspndirea lor gradat n Asia i pe continentul european, avnd un loc privilegiat n
grdinile regale din ntreaga lume. Se spunea despre pere c aduc n sufletul fiinei umane
blndeea i iertarea, fiind recomandate n alimentaia persoanelor cu porniri colerice, care
se enerveaz foarte uor. Plinius considera c perele sunt fructele speranei, care readuc
optimismul i favorizeaz pornirile generoase.
Despre valoarea terapeutic a acestor fructe nu s-a tiut mult vreme mai nimic. Studii
recente au artat, ns, c perele se disting prin cteva caliti vindectoare, rar ntlnite la
alte alimente, fiind excepionale n tratarea afeciunilor renale i urinare, a bolilor cardio-
vasculare, precum i n intoxicaii i n bolile care apar pe fondul deficienelor imunitare.

Colita de putrefacie este eliminat ntr-o sptmn cu urmtorul tratament: naintea
fiecreia dintre cele trei mese principale se consum cte o jumtate de kilogram de pere
proaspete. Regimul alimentar n aceast perioad i 2 luni dup tratament va fi exclusiv
lacto-vegetarian, fr nici un fel de carne, fr ou, fr majoritatea lactatelor (se pot
consuma doar unt, smntn de fermentaie i iaurt).

Anemia (inclusiv cea care apare la copii). Se consum zilnic minimum un kilogram de
pere, ca atare sau sub form de nectar. Perele, pe lng faptul c sunt destul de bogate n
fier, stimuleaz hematopoeza, adic procesul de formare a globulelor roii.

Infecii asociate cu febr, deficiene imunitare. Se face o cur de 1-2 sptmni cu
nectar de pere, din care se consum minimum un litru pe zi. Aceste fructe favorizeaz
185
producia de celule cu rol imunitar, amelioreaz strile febrile, hrnesc organismul,
ajutndu-l s lupte cu boala.

Hipertensiune, aritmie cardiac, boli cardio-vasculare n general. Studii recente au
artat c un consum ridicat de polifenoli (substane organice prezente mai ales n fructe)
din surse naturale este n strns legtur cu un risc mult mai sczut de apariie a bolilor
cardio-vasculare. Perele i piersicile sunt cele mai bogate n aceste substane naturale,
mai ales cnd nu sunt tratate cu pesticide. Mai ales persoanele cu predispoziie spre
aceast categorie de afeciuni, sau la care bolile cardio-vasculare sunt deja instalate, ar
trebui s consume n timpul toamnei mari cantiti din aceste fructe, n special pere,
netratate chimic.

Litiaz renal (mai ales cu urai). Se consum zilnic, vreme de 2-3 sptmni, cte 1-2
litri de suc de pere. Acest remediu nu numai c dizolv i mrunete pietrele, ci i
favorizeaz eliminarea lor prompt, prin mrirea diurezei. De altfel, perele sunt un excelent
stimulent al activitii rinichilor, fiind folosite i n scop profilactic, mpotriva litiazelor de
orice fel.

Reete de frumusee cu gutui

Ridurile sunt foarte eficient combtute de cojile unei gutui fierte ntr-o jumtate de can de
lapte. Soluia obinut se pune cldu, sub form de compres, pe obraji, unde se ine 20-
30 de minute. Tratamentul se repet zilnic, vreme de 3-4 sptmni.

Ten gras. Se fac loionri ale obrajilor, nasului, brbiei i ale frunii cu suc proaspt de
gutui. Dup aplicarea preparatului, se rmne aa vreme de 30 de minute, dup care
pielea se spal cu ap cldu.

Prepararea fructelor n scop terapeutic

Fructele uscate. Se obin prin tierea n felii, cu o grosime de 1 cm, a fructului bine splat
n prealabil i nedecojit. Feliile se pun pe o a care se plaseaz n preajma unei surse
puternice de cldur (sob de teracot, calorifer). Dup 2-3 zile de uscare, feliile de fruct
se pun n cuptor, care se d la foc mic i se las cu uia ntredeschis, aa nct fructele
s se usuce rapid, dar fr s se ard. Cnd feliile de pere sau de gutui sunt tari i aspre
la pipit, pierzndu-i n mare msur elasticitatea, procesul de uscare s-a ncheiat, iar
produsul obinut se depoziteaz n pungi de plastic bine nchise.

Decoct de fructe uscate. Aproximativ 40 de grame de fruct uscat se fierb vreme de 10
minute, dup care se las s se rceasc i se filtreaz. Preparatul astfel obinut se
consum de regul ndulcit cu miere, fiind un excelent astringent i antiinfecios digestiv.
Acelai decoct poate fi obinut din jumtate de kilogram de gutui sau de pere proaspete,
date n prealabil prin rztoare. Decoctul de gutui este cel mai cunoscut i folosit.
Denumirea sa n limbaj de specialitate este de Decoctum Cydoniae, fiind un preparat
oficial nregistrat n farmacopeea britanic, belgian, francez, i recomandat a se
consuma n cantiti mari contra: dizenteriei, diareei, gonoreei, strilor de iritare ale
mucoaselor, durerilor de gt.

Fructe proaspete. Se consum bine splate i, important, fr a li se ndeprta coaja
(care este foarte bogat n vitamine i minerale). ntruct gustul gutuilor nu este
ntotdeauna agreat, ele se consum rase i amestecate cu miere (eventual amestecate i
cu mere i cu coaj de lmie ras).

186
Suc. Se obine din fructele proaspete, cu storctorul electric centrifugal. Se consum la
cteva minute dup preparare, cnd potenialul su terapeutic este maxim. La frigider se
poate pstra ntr-o sticl foarte bine nchis, vreme de cel mult 6 ore.

Nectar. Se obine n blender (mixer electric), n care se pun un litru de ap, 3-4 pere de
mrime medie sau 2 gutui nedecojite i 2 linguri de miere. Toate ingredientele se mixeaz
vreme de 5 minute, dup care se pune preparatul obinut ntr-o sticl cu dop, care se
pstreaz la frigider. Se consum nectarul pe parcursul unei zile.

SNTATE CU FRUNZE VERZI: mrarul, ptrunjelul i elina.

Cnd rupi o frunz de ptrunjel ca s-o pui n oala cu sup, un fir de leutean ca s boteze
ciorba cu arom sau o rmurea de mrar ca s parfumeze o salat de castravei, nu te
gndeti niciodat c verdeurile pe care le-ai cumprat la pia ascund n ele comori cu
mult mai nepreuite dect aromarea bucatelor. Ei bine, modestele frunze pe care le tocm
fr mil cu ghilotina cuitului sunt zcminte absolut fabuloase de principii vitale,
medicamente verzi, pe care natura le umple de for n luna mai. Reconsiderate cu
demnitatea care li se cuvine, scoase din rolul de Cenurese ale buctriei, ele v pot
drui remedii de sntate nepreuite. Folosii-le! Cost puin i pot mai mult dect tonele
de medicamente pe care le nghiim.

MRARUL

Este probabil zarzavatul cu cea mai lung carier din lume, folosirea sa ca adaos n
mncruri, dar i ca medicament fiind menionat ntr-un papirus egiptean vechi de peste
4000 de ani. Mrarul a fost intens folosit i n medicina tibetan (Unani) i n cea indian
(Ayurveda), unde era administrat ca tonic digestiv, antiinfecios i antiinflamator. n
Antichitate, romanii preuiau n mod special mrarul, care era un remediu de prim ajutor
contra tulburrilor digestive i a durerilor de cap ce apreau dup petrecerile prea
mbelugate. n medicina popular romneasc sucul proaspt sau decoctul obinut din
tulpinile de mrar se ddea contra bolilor de inim i contra tusei, dar i pentru diverse
boli femeieti ori pentru boli de pntece.
Secretul frunzelor sale fine, de un verde ambrat, este constituit de uleiul aromat pe care l
conin, o substan cu proprieti terapeutice excepionale. Uleiul aromatic din mrar
acioneaz n special asupra sistemului digestiv i a acelui nervos, dar are i alte aciuni,
aa cum vom vedea n cele ce urmeaz:

Mrarul i bolile digestive
Mrarul verde are darul de a ne feri de o mulime de probleme, cum ar fi: indigestia,
hipoaciditatea sau balonarea. Mrarul este de un real folos i n colite, ntruct substanele
aromate pe care le conine mpiedic bacteriile s se dezvolte n intestin. Persoanele care
se confrunt cu aceste probleme ar trebui s consume mncruri condimentate cu mult
mrar sau s mnnce salate de mrar, cu ulei de msline i suc de lmie, iar vara, s
adauge n compoziie i roii.

Mrarul i sistemul nervos
n medicina tradiional a multor popoare europene, mrarul este renumit pentru efectele
sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea ctorva tulpini de mrar verzi
combate eficient durerile de cap (inclusiv cele nsoite de ameeal i vrsturi), red
acuitatea i claritatea simurilor celor surmenai, combate astenia nervoas.

Mrarul i aparatul urinar
Consumarea a patru linguri de suc proaspt de mrar (obinut prin centrifugare), de 3-4 ori
pe zi, n cure de dou sptmni, este un puternic stimulent al activitii rinichilor, ajut la
prevenirea i combaterea calculozelor, fiind i un bun adjuvant n combaterea cistitelor i
187
infeciilor renale. Acest remediu este cu att mai indicat cu ct nu are reacii adverse i
poate fi administrat pe perioade lungi.

Mrarul i strile post-graviditate
Frunzele de mrar proaspete, mestecate zilnic de femeile care au nscut de curnd, sunt
un excelent tonic fizic i nervos, ajutnd la recptarea apetitului, stimulnd secreia
lactic, mbuntind calitatea laptelui, favoriznd recptarea tonusului psihic.

Mrarul i feminitatea
Frunzele de mrar conin mici cantiti de estrogen, hormonul feminin care catifeleaz
pielea, face ca pilozitile s creasc mult mai lent, ajut la creterea natural a snilor,
ncetinete foarte mult procesele de mbtrnire. Salatele asezonate cu mult mrar sunt
aadar recomandate n aceast perioad, cnd planta are maximum de for terapeutic,
fiind un adevrat elixir de frumusee.

PTRUNJELUL

Aceast plant este extraordinar de bogat n elemente preioase i efecte
terapeutice. Ptrunjelul conine, pentru numai o sut de grame, circa 200 mg de vitamina
C, pe cnd lmia considerat foarte bogat n vitamina C conine numai 100 mg. n
plus, el mai conine 60 mg de provitamina A (betacaroten), pe cnd morcovul conine de la
2 la 14 mg. Prin aceasta el se constituie ntr-un foarte puternic antioxidant, vitamina C i
betacarotenul fiind doi din cei trei antioxidani naturali pe care organismul are nevoie s-i
primeasc prin alimentaie. Ptrunjelul mai conine, de asemenea, 240 mg de calciu i 20
mg de fier la 100 mg.
El este un excelent antiseptic al sngelui, ca i al intestinului, dup unii terapeui
fiind un preventiv al cancerului. Ptrunjelul are un rol echilibrant prin coninutul su de
calciu i, n consecin, este foarte indicat n cazurile de rahitism i tuberculoz. Datorit
coninutului de fier, are efect antianemic i este un excelent remediu n afeciunile oculare,
datorate unor deficiene de caroten. Ptrunjelul are, de asemenea, efecte de ntrziere a
mbtrnirii. Se indic s se presare (dup ce n prealabil a fost bine splat) peste diferite
feluri de mncare; la nevoie poate fi consumat i sub form de suc.
l tim att de bine ca aliment, nct ideea c ar putea fi i medicament ni se pare
mai mult o figur de stil. Ba fiert n supe, ba tocat n salate, s-a banalizat prea tare, ca s-l
mai poi privi cu respect. i totui, va trebui s reconsiderm ptrunjelul, acordndu-i
importana pe care o merit. Puine medicamente din lume se pot compara ca eficien cu
aceast legum, care, corect preparat i administrat, are o aciune terapeutic extrem
de intens. Att de intens, nct laboratoarele unor universiti i firme farmaceutice
prestigioase din lume l-au luat n studiu pentru a-i afla tainele. Iar ceea ce s-a descoperit
despre el merit toat atenia. De aceea, l vom scoate din sup i-l vom pune acolo unde-
i e locul: ntre miracolele naturii, care cresc pn i n grdina cu zarzavat.

Ce folosim de la ptrunjel
Totul! Rdcina este un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al
ficatului i antiviral. Frunzele i tulpinile neutralizeaz i ajut la eliminarea toxinelor din
organism, mprospteaz respiraia, dizolv i ajut la eliminarea pietrelor la rinichi i la
ficat. Fructele (seminele) de ptrunjel sunt un puternic tonic digestiv, stimuleaz puternic
glandele sexuale i au efecte afrodiziace uimitor de puternice, combat alcoolismul. Iat, n
continuare, cteva preparate din ptrunjel.

Suc de frunze
Pentru a obine sucul de ptrunjel verde se mixeaz o mn de frunze proaspete, la
care s-au adugat patru linguri de ap, dup care se las jumtate de or la macerat, apoi
se filtreaz. Licoarea obinut este bine s se consume imediat sau s fie pstrat la
frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspt obinut din frunze de ptrunjel este un
188
puternic medicament, care de obicei nu se administreaz singur, ci diluat n puin suc de
rdcin de morcov. De regul, se iau de 4 ori pe zi, cte 4-6 linguri de suc de frunze de
ptrunjel, diluate n cte un sfert de pahar de suc de morcov.

Suc de rdcin
n funcie de mijloacele avute la dispoziie, se poate prepara n dou moduri:
Varianta I - cu storctorul centrifugal: Este cea mai simpl metod i presupune s avem
un storctor de fructe centrifugal (cum se gsesc n comer). Rdcinile de ptrunjel se
spal bine, eventual frecndu-le cu o perie aspr, dar fr a le rzui cu cuitul, ntruct
astfel s-ar pierde anumite vitamine i enzime preioase coninute de coaja subire de la
suprafa. Dup splare, se taie buci, apoi se pun n centrifug (nu se in nainte n ap
sau la frigider). Sucul care rezult se consum imediat sau se pune ntr-o sticl cu dop i
se las la rcoare. Se bea n maximum 30 de minute de la preparare, diluat n proporia de
1:3 n suc de morcov. Varianta II - prin tocare urmat de filtrare manual: Rdcinile de
ptrunjel se spal i se taie mrunt, dup care se trec prin maina manual de tocat
carne. Pasta astfel obinut se filtreaz printr-un tifon pus n dou, aa nct sucul obinut
n final s fie ct mai limpede. Sucul se pune deoparte, iar reziduul rezultat se folosete n
scopuri culinare sau se arunc. Administrarea se face, de asemenea, la scurt vreme
(maximum 30 de minute) dup obinerea sucului.

Pulbere
Se obine din semine de ptrunjel, prin mcinarea cu rnia electric de cafea sau
prin sfrmarea n piu (urmat de cernere prin sita pentru fin alb). Dup mcinare,
pulberea se pstreaz la frigider ntr-un borcan bine nchis, pentru a nu se evapora
uleiurile volatile. Se administreaz jumtate de linguri ras, de 2-3 ori pe zi.

Cataplasm
Rdcina de ptrunjel se d prin rztoarea fin i apoi se nvelete ntr-un tifon.
Se aplic pe locul afectat vreme de 30-60 de minute, dup care se ndeprteaz i se las
pielea s se usuce la aer. De regul, aplicaiile se fac zilnic, vreme de minimum 7 zile.

Boli care se vindec prin tratamentul intern cu ptrunjel

Hepatita viral. Studii recente au artat c ptrunjelul are un neobinuit efect de
combatere a virusurilor care atac ficatul. Se recomand aadar bolnavilor de hepatit A,
B i C s fac vreme de 4 sptmni o cur cu suc proaspt de frunze de ptrunjel, cte
cincisprezece linguri pe zi, luate de preferin pe stomacul gol, nainte de mas.

Alcoolism. ntr-un litru de ap se pun patru rdcini de ptrunjel, coaj de la o lmie i
coaj de la un grapefruit. Se fierbe tot acest amestec pn scade la jumtate, se ia de pe
foc i se adaug dou linguri de semine de ptrunjel. Se las acoperit s se rceasc i
apoi se filtreaz. Se pstreaz la frigider i se ia de patru ori pe zi cte o lingur din acest
preparat, pn la epuizarea ntregii cantiti. Acest remediu reduce nevoia de alcool,
nltur unele sechele hepatice i nervoase ale alcoolismului, dnd chiar o intoleran la
acest drog. Ca paleativ contra intoxicaiei alcoolice acute (beiei) i a urmrilor ei, se
consum mari cantiti de ptrunjel frunze, care se mestec bine, nainte de nghiire.

Celulit, acumulare de ap n esuturi. Se face o cur de suc de rdcin de ptrunjel,
minimum trei sptmni, timp n care se bea un pahar pe zi. Suplimentar, se face un
masaj energic pe zonele afectate cu suc de ptrunjel proaspt.

Litiaz renal i biliar. Se bea de trei ori pe zi, nainte de mas cu 1-2 ore, cte un sfert
de pahar de suc de ptrunjel (rdcin i frunze), diluat cu trei sferturi de pahar de suc de
morcovi.

189
Anorexie. Cteva frunze de ptrunjel mestecate nainte de mas trezesc pofta de
mncare i activeaz digestia, fiind un excelent remediu contra anorexiei. De asemenea,
acest zarzavat combate greaa, fiind de un real ajutor celor cu boli grave, care nu pot
mnca din cauza strilor de grea persistente.

Halen. Ptrunjelul verde mestecat ndelung d un miros plcut respiraiei, acioneaz ca
un dezinfectant excelent asupra cilor respiratorii medii i superioare. Se recomand ca
tratament celor care sufer de halen, precum i celor cu boli respiratorii cronice.

Infecii recidivante, imunitate slbit. n medicina arab, ptrunjelul verde tiat fin,
amestecat cu suc de lmie, ulei de msline i puin usturoi (eventual cteva felii de roii),
este folosit ca salat ce se administreaz celor care au boli infecioase recidivante. Studii
recente fcute la universitatea din Ankara (Turcia) au pus n eviden c acest remediu
culinar fcut din ptrunjel activeaz puternic sistemul imunitar i, n plus, combate direct
foarte multe specii de bacterii i ciuperci parazite.

Boala canceroas. Salatele cu mult ptrunjel i sucul de frunze i rdcin de ptrunjel
sunt un excelent adjuvant n tratamentul cancerului. Acest zarzavat proaspt menine
pofta de mncare, activeaz sistemul imunitar, susinnd organismul s lupte cu boala,
ajut la restabilirea echilibrului hormonal. n plus, ptrunjelul verde combate multe dintre
reaciile adverse ale citostaticelor i ale radioterapiei.

Sterilitate masculin, impoten. Se face un tratament de 40 de zile, timp n care se
administreaz, de patru ori pe zi, cte o jumtate de linguri de pulbere de semine de
ptrunjel, nainte de mas. Pentru efecte rapide, se ia o doz unic din urmtorul preparat:
dou lingurie de pulbere de ptrunjel i un vrf de cuit de piper negru se amestec bine
pn cnd se omogenizeaz. Remediul se ia pe stomacul gol. Acelai tratament este
extrem de eficient contra frigiditii.

Tratamentul extern cu ptrunjel

Hernie. O sut de grame de rdcini de ptrunjel se fierb vreme de 15 minute ntr-o
jumtate de litru de bor. Se scot apoi rdcinile, se zdrobesc, se pun ntr-un tifon i se
aplic sub form de cataplasm pe zona afectat. Zeama rezultat n urma fierberii
ptrunjelului n bor se bea pe parcursul unei zile.

Inflamaii ale pleoapelor i ale ochilor. Se aplic o compres cu suc de frunze de
ptrunjel, care se ine vreme de 20 de minute. Frunzele de ptrunjel au efecte
antiinfecioase, antiinflamatoare i regenerative.

Contra inflamaiilor snilor (la femeile care alpteaz). Se pune pe locul afectat o
cataplasm cu frunze i rdcini de ptrunjel, fierte cteva minute n ap. Aplicaia
dureaz 30 de minute i se repet zilnic. Cataplasma din frunze de ptrunjel proaspete,
nefierte, ajut la oprirea lactaiei.

Nevralgie. Se combin sucul de rdcin de ptrunjel n proporie egal cu alcool de 70
de grade. Se nmoaie degetul arttor n acest preparat i se ung traseele nervoase
afectate, precum i gingiile.

Precauii:
Sucul de patrunjel (radacina sau frunze) are o actiune terapeutica atat de intensa,
incat nu se folosete niciodat nediluat, ci doar amestecat cu suc de morcov, cu
care se combin foarte bine.
190
In doze mai mari de 200 ml la aduli i de 60 de ml la copii, sucul de ptrunjel poate
da reacii adverse, cum ar fi hiperexcitabilitate nervoas, anumite deranjamente
digestive.
O doza mai mare de 8 g de seminte produce vertij, spasme, deranjamente digestive
puternice.

Contraindicaii
Ptrunjelul nu va fi utilizat n scopuri terapeutice de ctre femeile nsrcinate, ntruct are
efecte abortive (produce avortul). Cel mai puternic efect abortiv l au seminele (cteva
grame determin nceperea contraciilor uterine), dar nici efectul similar al rdcinii i mai
ales al frunzelor nu este de neglijat.

ELINA

n medicina chinez se spune c nu exist aliment mai eficient pentru ntinerirea corpului
i a minii ca frunzele de elin. Ele dau vioiciune, calmeaz focul interior care mistuie
resursele vitale, dau vigoare trupului i, nu n ultimul rnd, retrezesc virilitatea i erotismul.
Aceeai prere o aveau i medicii greci i romani, care puneau frunze proaspete de elin
n vin, pentru mrirea puterii fizice i a capacitii de procreare. Vindectorii populari
romni foloseau elina verde ca pe un mic panaceu, util copiilor (pentru a-i face s creasc
repede i a-i feri de boli), adulilor (contra bolilor de rrunchi i a oboselii), btrnilor
(contra reumatismului, senilitii i a altor neajunsuri). Deopotriv aliment i medicament,
frunzele de elin au o serie de proprieti terapeutice remarcabile, recunoscute i de
medicina modern, dup cum vom afla n continuare:

elina i bolile de piele
Frunzele de elin sunt un excelent diuretic i depurativ, precum i un fin reglator
hormonal, ntrunind multe din calitile necesare tratrii unor boli de piele cu o cauzalitate
complex, cum ar fi: psoriazisul, sclerodermia, vitiligo, anumite forme de acnee,
dermatozele alergice. Se in cure de 2-3 sptmni, timp n care se consum la fiecare
mas salate asezonate cu elin verde din belug.

elina i bolile cauzate de intoxicaii
Zece-cincisprezece linguri de suc de elin consumate zilnic, n cure de dou sptmni,
sunt un excelent depurativ de primvar, care accelereaz puternic procesul de eliminare
a substanelor toxice din corp. Acest tratament este indicat n mod special persoanelor
care lucreaz ntr-un mediu poluat, celor care au consumat sau consum carne, alimente
cu aditivi alimentari, tutun sau medicamente de sintez cu efecte adverse puternice.

elina i echilibrul hormonal la femei
Studii fcute n China, Japonia, Rusia au pus n eviden faptul c o diet n care se
consum multe legume i zarzavaturi proaspete, n special elin n cantiti, mari
prelungete tinereea biologic a femeii, combate foarte eficient dismenoreea i
infertilitatea. Sucul de elin este un puternic remediu contra menopauzei premature,
precum i contra tulburrilor care apar la debutul climaxului.

elina i potena
Nu exist n medicina popular romneasc un remediu sexual mai rspndit ca sucul
proaspt de elin. Puini tiu ns c cel mai eficient nu este sucul obinut din rdcin, ci
din frunze. Din acesta se consum cte o jumtate de pahar pe zi, n cure de 3-4
sptmni.

elina i reumatismul
Salatele cu mult elin tiat mrunt sunt un excelent preventiv i adjuvant n tratamentul
reumatismului i al gutei. Ele au efect antiinflamator, depurativ i chiar uor calmant pentru
191
durere. Extern, se face urmtorul tratament contra reumatismului: frunzele de elin
oprite cu ap clocotit se las s se rceasc un pic i se pun pe articulaiile dureroase,
se nvelesc cu un celofan i pe deasupra cu o estur de ln. Se ine aceast
cataplasm vreme de dou ore. Este un tratament valabil i n vitiligo i n cancerul de
piele.

Cum se prepar sucul de verdeuri?
Se mixeaz o mn de frunze proaspete (de elin, de ptrunjel sau de mrar) la care s-
au adugat patru linguri de ap, dup care se las jumtate de or s se macereze i se
filtreaz. Licoarea obinut este bine s se consume imediat sau s fie pstrat la frigider,
dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspt, obinut din zarzavaturi, este un puternic
medicament, care de obicei nu se administreaz singur, ci diluat n puin suc de rdcin
de morcov. De regul, se iau de 4 ori pe zi cte 4-6 linguri diluate n cte un sfert de pahar
de suc de morcov.

Cum trebuie folosite verdeurile la gtit?
Este bine s inei cont de cteva sfaturi simple, referitoare la prepararea mncrii:
Nu fierbeti niciodata verdeturile, cu adaugati-le la cteva minute dup ce mncarea
a fost scoas de pe foc. n felul acesta se va pierde mai puin din aroma i puterea
lor tmduitoare.
Pentru a nu pierde nimic din proprietile terapeutice ale verdeurilor prin preparare
termic, tiai zarzavaturile foarte fin i adugai-le n mncare, doar nainte de a o
consuma.
Nu pastrati mult timp zarzavaturile in apa, dupa ce le-ai cumprat, deoarece i
pierd rapid coninutul de vitamine.
Pentr a pastra mai mult timp zarzavaturile, puneti-le n frigider (nu n congelator),
ntr-o pung de plastic bine nchis. Astfel verdeurile pot fi pstrate 2-3 zile fr s-
i piard foarte mult din proprieti.
Mancarurile cu zarzavaturi crude trebuie mestecate ndelung (de minim 30 de ori),
altfel ele vor trece prin organism complet nedigerate i, n consecin, fr s aib
aciune terapeutic.

RINA i CETINILE DE BRAD

Medicamente proaspete, de sezon
Fr a ine seama de capriciile i paradoxurile iernii, care pare c nu poate s-i intre n
drepturi, lipsindu-ne de ninsori i zpezi, natura i urmeaz netulburat tainicul su curs.
n aparenta lor ncremenire, copacii i dezvolt mugurii care vor erupe n primvar, n
vreme ce rdcinile acumuleaz ntruna seve, pentru anotimpul exploziei vegetale. n
pdurile de la munte, brazii i pinii secret acum, spre sfritul lui ianuarie, maximumul de
uleiuri aromate i volatile - care i vor ajuta s treac cu bine prin iarn. Dincolo de
ncremenirea aparent a anotimpului, lumea vegetal are abilitatea de a se menine ntr-
o continu transformare, mereu atent la primejdiile din exterior. Din acest proces continuu
de adaptare i de transformare a plantelor rezult i o multitudine de remedii puternice, pe
care noi, oamenii, le putem folosi pentru a ne ocroti sntatea. Dou dintre ele, rina i
cetinile de brad - sunt cele mai accesibile medicamente vegetale proaspete ale acestui
sezon.

Unde gsim i cum recoltm rina
Rina de brad se acumuleaz pe trunchiul arborelui, acolo unde acesta a fost rnit, ea
avnd un rol de dezinfectant i de cicatrizant. Ca atare, o vom putea recolta de pe orice
traseu turistic montan, deoarece - vei vedea - n aceste zone, brazii sunt, din pcate,
adesea scrijelii i au scurgeri mari de rin.
192
Rina se desprinde de pe trunchi cu ajutorul unui cuita, doar de acolo unde stratul este
gros i nu mai este nevoie s rzuim trunchiul, pentru a nu-l rni n plus i pentru a nu lua
i buci de scoar, care ulterior ne vor deranja n procesul preparrii. Rina se poate
depozita n pungi de plastic, dar nu mai mult de cteva zile, deoarece le va dizolva, sau n
cutii metalice, n cazul n care vrem s o inem o perioad mai lung de timp (termenul sau
de valabilitate este de 3-4 ani).

Preparate pe baz de rin

Tinctur
Se obine foarte simplu, amestecnd un pahar (200 ml) de alcool alimentar tare, de 80-90
de grade, cu 3-4 linguri de rin. Amestecul se pune ntr-un borcan care se va nchide
ermetic i se las minimum 3 zile ntr-un loc cldu, agitndu-l periodic, aa nct rina s
se dizolve ct mai bine. Apoi preparatul se filtreaz, iar tinctura rezultat se depoziteaz n
sticlue care vor fi nchise i ele ermetic. Tinctura de rin de brad este un remediu
cicatrizant, antiinfecios i antiinflamator comparabil cu propolisul, dar mult mai bine tolerat
de ctre organism.

Unguent
Se prepar din apte linguri de untur, o lingur de rin de brad ct mai curat i cte o
linguri de miere zaharisit i de cear de albine (ambele le gsim n piee, la apicultori).
Mai nti se pune ntr-un vas la foc mic untura i se las pn devine lichid, dup care se
adaug rina i ceara, care se las i ele s se dizolve complet, dup care se ia vasul de
pe foc, se adaug mierea i se las s se rceasc. Ct mai este cald, unguentul se
toarn ntr-un borcan, care va fi nchis i lsat n frigider, unde se poate pstra pn la trei
luni.

Ulei cu rin
ntr-o oal cu ap clocotit, inut pe foc mic, se pune un vas cu 100 ml (jumtate de
pahar) de ulei de msline, care se las s se nclzeasc. Dup ce uleiul a devenit
fierbinte, se pune o lingur de rin i se amestec bine pn se dizolv complet, dup
care se filtreaz, se las s se rceasc i se pune ntr-o sticl care va fi nchis ermetic.
Cu acest ulei se fac fricionri pentru combaterea afeciunilor respiratorii i se aplic pe
arsuri de gravitate mic i pe contuzii, pentru o vindecare rapid.

Rina n tratamente interne

Cistite, cistite cu hemoragie, infecii renale. Se ia de 3 ori pe zi cte o linguri de
tinctur de rin de brad, dizolvat n jumtate de pahar de ap. Preparatul se
administreaz pe stomacul gol, n cure de minimum 14 zile, avnd efecte antiinfecioase,
cicatrizante i regenerative epiteliale foarte puternice. De asemenea, rina de brad (i
ntr-o msur i mai mare cea de pin) are efecte de stimulare a diurezei i a activitii
rinichilor, similare tincturii de ienupr, dar fr aciunea iritativ a acesteia.

Tuse. Se ia de 3-4 ori pe zi cte o linguri de tinctur de rin, amestecat cu o lingur
de miere lichid. Este un excelent calmant, dezinfectant i stimulent imunitar pentru zona
gtului.

Tabagism. Se administreaz, o dat la patru ore, o jumtate de linguri de tinctur de
rin de brad, amestecat cu o linguri de miere de salcm. Acest preparat
decongestioneaz arborele bronic de secreii i, se pare, reduce dorina de a fuma, fiind
de ajutor celor care vor s renune la acest viciu extrem de periculos pentru sntate.

Balonare i colici abdominale, care apar n contact cu frigul. Se administreaz nainte
de a iei din cas o linguri de tinctur pus pe o bucic de pine uscat.
193

Infecii intestinale, colit de fermentaie. Vreme de trei sptmni se administreaz
nainte de fiecare mas o bucic de pine uscat, pe care s-a pus o linguri de tinctur
de rin. Se iau minimum trei doze pe zi.

Rina n tratamente externe

Rcelile de tot felul. Se face un masaj al ntregului corp, insistndu-se asupra zonei
toracice, cu ulei de rin preparat dup metoda de mai sus. Este un remediu popular,
care se folosete att pentru prevenirea mbolnvirilor, ct i pentru vindecarea rapid.
Amigdalit. Se face gargar cu dou lingurie de tinctur de rin dizolvat n puin
ap. Aceast procedur are un efect antimicrobian i stimulent imunitar rapid, fiind
recomandat i n faringit, traheit, faringo-amigdalit etc.

Negi. O bucic de rin se pune pe locul afectat i se acoper cu un plasture care s o
fixeze. Rina se ine 24 de ore, dup care se schimb, tratamentul fcndu-se 7 zile la
rnd.

Rni. Se cicatrizeaz mult mai repede i fr urme, dac se trateaz cu tinctur de rin.
Aceasta se aplic folosind un tampon de vat, cu care se nmoaie locul afectat, curat
bine n prealabil.

Arsuri. Atunci cnd sunt de gravitate mic, se trateaz cu unguentul de rin, a crui
reet am prezentat-o anterior. Arsurile de gravitate mai mare se trateaz ntr-o prim faz
cu tinctur de rin, pentru a preveni infecia, dup mai multe zile folosindu-se unguentul.

Eczeme infecioase uscate. Se trateaz cu comprese cu tinctur de rin, care se in
timp de un sfert de or, pentru a nmuia tegumentele, dup care se las s se usuce, iar
deasupra se pune o pelicul de ulei de rin. Acelai tratament se aplic n cazul
contuziilor (vntilor), efecte mai bune obinndu-se prin utilizarea unguentului n locul
uleiului.

Precauii i contraindicaii
La anumite persoane, rina poate provoca reacii alergice, att administrat intern, ct i
n contact cu pielea. Din acest motiv, nainte de a ncepe un tratament cu acest produs,
este necesar s facem un test, administrnd intern sau aplicnd pe piele cteva picturi
de tinctur i vznd care este reacia. Dac apar senzaii neplcute de iritaie, inflamaie,
dac se declaneaz catar respirator sau apare nroirea pielii, nu va fi fcut tratament cu
rin. Rina dizolv substana din care este alctuit dantura, motiv pentru care nu se
administreaz pe cale bucal dect sub form de tinctur.

Tratament cu cetini de brad
n aceast perioad, n acele bradului este secretat o foarte mare cantitate de uleiuri
aromatice cu efecte vindectoare excepionale. Aflate la ndemn, e pcat s nu le
folosim.

Sirop din ace de brad
Se prepar din acele de brad desprinse de pe cetini cu ajutorul unui cuit, splate i strivite
ulterior pe o planet de lemn, cu un sucitor. Se umple un borcan pe un sfert cu aceste
ace de brad, dup care se adaug deasupra miere, pn se umple complet. Se nchide
ermetic. Se ine pe calorifer sau n apropierea unei surse de cldur vreme de trei
sptmni, dup care siropul obinut se filtreaz. Are un miros foarte puternic de brad
(mult mai puternic dect cel preparat din muguri). Se va folosi n urmtoarele afeciuni:

194
Tuse persistent, imunitate sczut a segmentului respirator. Se administreaz cte o
jumtate de linguri de sirop de ace de brad, de 6 ori pe zi. Tratamentul dureaz
minimum 7 zile i are efecte antiinfecioase, imunostimulente i regenerative puternice.

Apetit alimentar excesiv. Se administreaz cu cinci minute nainte i dup mas, cte o
lingur de sirop de ace de brad, fr ap. Acest preparat este foarte bun i ca desert,
ntruct inhib pentru o perioad destul de mare apetitul pentru dulciuri.

Oboseal intelectual. Se iau 1-2 lingurie de sirop de ace de brad, atunci cnd trebuie
fcut un efort mental prelungit. Mierea din sirop redreseaz rapid glicemia i hrnete
creierul, n timp ce uleiul volatil din ace are efecte tonice psihice i cerebrale.

Sterilitate la femei. Se face o cur de 1-2 luni cu sirop de ace de pin (se prepar ntocmai
ca i cel din ace de brad). Acele de pin au efecte puternice de stimulare i de reglare a
activitii glandelor sexuale la femei.

Baie aromatic din cetini de brad
Cinci mini de cetini de brad mrunite (ace cu crengue cu tot) se pun la macerat n doi
litri de ap, la temperatura camerei, vreme de opt-zece ore (de diminea pn dup-
amiaza). Dup trecerea acestui interval de timp, preparatul se strecoar, maceratul
rezultat punndu-se deoparte, n timp ce planta rmas se pune n ali doi litri de ap
clocotit i se las s stea acoperit pn se rcete, dup care se filtreaz. n final, se
combin cele dou preparate (maceratul i infuzia rcit) i se vor pune n apa de baie,
care va fi la o temperatur de 38-39 de grade Celsius. Baia dureaz 20-30 de minute,
dup care pacientul se va usca puin prin tamponare cu prosopul i va rmne s se
odihneasc, la loc foarte clduros, timp de o jumtate de or. Iat cteva recomandri ale
acestei bi:

Artrit, poliartrit reumatoid. Se fac de 2-3 ori pe sptmn aceste bi ct mai
fierbini, care au efecte foarte puternice, mai ales n perioadele reci ale anului.

Prevenirea rcelilor i gripelor. Se fac de 1-2 ori pe sptmn bi cu cetini de brad.
Uleiurile volatile degajate din acele de brad au efecte excepionale asupra ntregului
aparat respirator, fiind un excelent mijloc profilactic, dar i pentru tratarea n faza incipient
a gripei i guturaiului.

Oboseal fizic i psihic. Se fac bi calde cu cetini de brad, la sfritul zilei. Medicul
Bach (fondatorul terapiei florale) spunea despre cetinile de brad c sunt un excelent tonic
psihic, util n strile de oboseal, epuizare, dar i mpotriva... descurajrii, auto-
condamnrii i dezndejdii.


VREMEA GRNELOR COAPTE:

Sntate cu cereale. Hambarele rii sunt pline cu grne coapte. Indienii i japonezii
le folosesc de sute de ani, pentru tratarea unor boli incurabile.

Dac avei n cas un animal, pasre cnttoare sau patruped, ai observat, desigur, c
atunci cnd este bolnav refuz mncarea, mulumindu-se cu puin ap. Instinctiv,
animalele i aplic o terapie cunoscut nc din ndeprtata Antichitate: postul i
dezintoxicarea, eliminarea zgurelor, a toxinelor din organism. Medicina tradiional chinez
i indian demonstreaz, pe baza unei experiene de mii de ani, c principiul dezintoxicrii
este fundamental n terapeutic, fenomen observat i la numeroii bolnavi care i-au
ncercat ansele prin tratamente naturiste. Fr respectarea dezintoxicrii, orice ncercare
de vindecare a bolii, orice remediu (chiar i naturist) este sortit unui succes limitat. Nu de
195
puine ori, dezintoxicarea, splarea organismului de reziduuri nocive, reprezint ea nsi
o metod de vindecare cu rezultate spectaculoase, indiferent dac e vorba de
dezintoxicarea prin post cu ap i pine, cu ceaiuri i sucuri de legume, cu cereale etc. n
Occident, principiul dezintoxicrii a fost i este practicat de mari terapeui, precum Kneipp,
Kuhne, Oshawa, Breuss, dr. Jean Valnet i muli alii. n Romnia, metoda a fost aplicat
cu mult succes de cunoscutul terapeut ing. Valeriu Popa, fiind integrat, astzi, obligatoriu,
n toate tratamentele vindectorilor naturiti.

Metoda de dezintoxicare Oshawa

Face parte din medicina tradiionala japonez i a fost ndelung practicat de cunoscutul
terapeut George Oshawa (1893-1966), celebru prin lucrrile sale despre macrobiotic,
tiina unei alimentaii corecte, bazat pe consumul echilibrat de alimente ncrcate cu
energii masculine (Yang) i feminine (Yin). Practicanii macrobioticii (milioane, n Occident,
America, Australia i Canada), vd n alimentaie principalul drum ctre o sntate
perfect. Se spune, de altfel, c nsui Oshawa s-ar fi vindecat singur de tuberculoz prin
alimentaie macrobiotic.
n ce privete dezintoxicarea cu cereale, ea se bazeaz pe: gru, orez, mei sau hric,
cumprate, dac este posibil, de la rani, ct mai sntoase i bine coapte, obinute din
locuri unde nu s-au folosit ngrminte chimice. Cura de dezintoxicare cu cereale
dureaz 10 zile, folosindu-se reete rapide, uor de preparat. Cerealele enumerate vor fi
consumate n orice cantitate (se poate mnca din ele pe sturate), n mai multe mese pe
zi. Singurele adausuri permise: apa i sarea grunjoas. Practicat experimental i n unele
spitale din Romnia, dezintoxicarea cu cereale a dat rezultate spectaculoase n
vindecarea unor boli aparent incurabile. Ceea ce se tie mai puin despre aceste cereale
este c ele au o compoziie chimic remarcabil, nu au aproape deloc grsimi, conin toi
nutrienii necesari unei persoane adulte i chiar grul are aceeai cantitate de proteine ca
i pulpa de porc. Un studiu amplu, realizat la o universitate de medicin din statul Texas
(SUA), arat c un regim cerealier integral scade cantitatea de radicali liberi din snge.
Aa se explic efectele anticancerigene ale curei cu cereale, dovedite n decursul anilor, la
foarte muli subieci care au recurs din disperare la o asemenea diet extrem.

REETE CU CEREALE

1. Turtie din gru
Ingrediente: 500 g gru curat, 1 linguri sare grunjoas, 150 ml ap.
Mod de preparare: Se macin fin grul (cu o rni electric sau cu o moar casnic de
uruial), obinndu-se fin integral, din care se face o coc cu ap i sare. Se las la
nmuiat 30 de minute, apoi se fac turtiele, care se coc n tigaie fr ulei, la foc mic.

2. Gru, hric sau mei copt
Ingrediente: 300 g gru, hric sau mei, 1 linguri sare grunjoas. Mod de
preparare: Se spal bine grul i se pune n tigaie sau ceaun de font cu ap i sare, att
ct s-l acopere. Se las la foc iute pn se evapor apa i se amestec continuu pn
grul i schimb culoarea i este uor de mestecat. Hrica i meiul pot fi coapte fr a fi
umezite n prealabil.

3. Terci de gru
Ingrediente: 200 g fin de gru integral, 400 ml ap i un vrf de cuit sare
grunjoas.
Mod de preparare: Se pune ap cu sare la fiert. Cnd clocotete, se toarn (n ploaie)
fina de gru integral, pn se obine consistena dorit. Se fierbe 20-30 de minute.



196
4. Sup de orez cu glute de gru
Ingrediente: 100 g fin de gru integral, 100 g orez, jumtate de linguri de sare,
500 ml ap.
Mod de preparare: Din grul mcinat, puin ap i sare se face o coc moale i se las
la nmuiat 30 de minute. Se fac glute mici care se pun n ap clocotit cu sare, se fierb
10 minute, apoi se adaug orezul i se mai fierb 20 de minute.

5. Lapte de gru
Ingrediente: 40 g gru i 300 ml ap.
Mod de preparare: Se macin grul (la rnia de cafea), se pune ntr-o can mare i se
toarn ap fierbinte; se agit i se las la rcit. nainte de a se consuma, se amestec
coninutul.

6. Pilaf simplu
Ingrediente: 100 g orez, 300 ml ap, 1/2 linguri sare grunjoas. Mod de preparare:
Se spal bine orezul i se pune la fiert cu ap i sare ntr-un vas de font, la foc moderat,
20 de minute.

7. Hric crud
Ingrediente: 200 g hric.
Mod de preparare: Se spal boabele de hric, se pun ntr-un vas i se acoper cu ap.
Dup 1-2 ore hrica se nmoaie, se umfl i se poate consuma. Hrica poate fi nlocuit cu
gru, cu condiia s fie pus la nmuiat cu o sear nainte.

8. Past de orez
Ingrediente: 200 g orez, 400 ml ap, 1/2 linguri sare grunjoas. Mod de preparare:
Se macin orezul cu o rni de cafea. Se pune apa cu sare la fiert. Cnd clocotete, se
adaug fina de orez. Se fierbe 15-20 minute.

Exemplu de diet:

Mic dejun: 1-2 cni lapte de gru.
Ora 10: 3-5 linguri hric crud.
Dejun: 1) sup de orez cu glute de gru; 2) pilaf simplu cu fin de gru copt sau turtie
de gru.
Ora 17: 3-5 linguri de mei copt.
Cin: 1) terci de gru; 2) past de orez cu turtie de gru.

9. Plcint de gru cu orez fiert
Ingrediente: 500 g fin de gru integral, 200 g orez, 1 linguri de sare grunjoas.
Mod de preparare: Se prepar o coc cu ap cldu i sare din gru integral i se fierbe
orezul separat cu puin sare. Se ntinde coca cu un fcle pentru a obine o foaie de
plcint, dar ceva mai groas dect cea de la patiserie. Se pune orezul fiert la mijloc i se
ruleaz foaia de plcint. Se presar puin fin integral pe tav, se aeaz 3 rulouri i
se coc la foc iute 10-20 de minute. Se taie n felii groase i se mnnc n decurs de 7-10
ore.

10. Fulgi din cereale (gru, orez, secar, ovz)
Se cumpr de la supermarket sau magazine naturiste i se consum ca atare, uscate,
sau nmuiate n ap, simple sau combinate i n cantitatea pe care o dorim.

11. Turtie multicereal
Se prepar ca i cele din gru. Pentru a pregti coca, pe lng fina integral din gru, se
folosesc suplimentar mei mcinat i fiert, hric mcinat nmuiat cu ap 2-3 ore sau
orez mcinat i fiert, amestecate n proporii egale sau dup imaginaia de moment.
197
Evident, fiecare va adapta aceste reete dup necesitile personale sau dup sfatul
medicului i se pot face chiar asocieri pariale cu unele legume i fructe de sezon.
Soldaii romani au cucerit ntreaga lume mncnd gru, dvs. de ce s nu v cucerii
sntatea mncnd cereale? Succes!

NPRASNICUL (Geranium robertianum)

O floare ginga, cu putere de uria, Iarba sfntului Robert.
n anul 1000 dup Hristos, ntr-o mic mnstire din Frana, la Molesme, tria un preot
despre care se tia c poate vindeca orice boal. Aceasta, n ciuda faptului c el nega cu
umilin acest lucru, punnd toate miracolele terapeutice n seama lui Dumnezeu, pe care-
l chema n ajutor, prin rugciuni fierbini i posturi ndelungate, precum i pe seama
plantelor pe care le cultiva n grdina mnstirii ori le culegea din pdurile din apropiere.
Blndeea i puterea duhovniceasc a preacuviosului Robert, precum i harul su
tmduitor, cu adevrat ieit din comun, au fcut ca miile de credincioi pe care i-a ajutat
s-l priveasc, nc din timpul vieii, ca pe un sfnt. Dup moartea sa, Vaticanul i-a
recunoscut nlimea spiritual i moral, trecndu-l oficial n rndul sfinilor. Relativ puine
nvturi consemnate n scrierile vremii au rmas de la sfntul Robert. n schimb, el a
lsat oamenilor, pe care i-a iubit att de mult, o iarb cu tulpini verzi-roietice, cu flori roz-
liliachii i un miros destul de greu, de slbticiune, cu care el fcuse multe minuni
terapeutice n timpul vieii: nprasnicul. Sfntul spunea despre aceast iarb c red
tinereea i puterea, vindec fr gre tumorile, ajut trupul i spiritul s lupte mpotriva
rului din interior i din exterior. De atunci, n limba francez, la fel ca i n englez,
aceast plant a fost denumit iarba sfntului Robert. Denumirea sa latin este
Geranium robertianum, ea fiind rspndit din Europa, unde crete spontan, pn n
America i n Australia. Ce boli vindec aceast plant? Greu de rspuns la aceast
ntrebare, avnd n vedere c numrul lor este tot mai mare. S aflm n continuare
principalele indicaii ale acestei plante, nu nainte de a afla mai nti cum se culege i cum
se prepar.

Recoltarea nprasnicului
Se iau tulpinile nflorite cu tot cu frunze, dar fr rdcini, pentru ca planta s se poat
regenera dup culegere. Tulpinile sunt foarte moi i se rup cu mult uurin, aa nct nu
este nevoie de cuit la cules. Planta se poate folosi proaspt (din frunze i tulpini se
extrage sucul) sau, mai frecvent, uscat. Uscarea se face n strat subire, n locuri
umbroase i foarte bine aerisite. O dat pe zi, planta trebuie ntoars, mai ales dac n
locul de uscare aerul nu circul suficient. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de
maximum doi ani.

Cteva reete cu nprasnic
n medicina popular romneasc, exist nenumrate leacuri pe baz de nprasnic (numit
i ciocul-berzei, ciocul-cucoarei), plant renumit n zonele de munte, mai ales pentru
puterea sa revigorant att pentru femei, ct i pentru brbai. n Vrancea, brbaii fr
putere erau mbrcai mai multe zile la rnd cu cmi nmuiate n fiertur de nprasnic; n
Bistria, sucul proaspt de nprasnic era combinat cu lapte (de capr, mai ales) i era but
de femeile sterpe i de brbaii fr vigoare; n Neam, din nprasnic era fcut un decoct
but de femeile cu ciclu prelungit, lipsite de vlag ori care rceau uor la rinichi. n
mnstirile din Moldova, nprasnicul era folosit mai ales pentru bolile intestinelor, pentru
bolile organelor genitale la femei i contra cancerului uterin. n unele zone de munte, cu
decoct concentrat de nprasnic aplicat extern se vindec herpesul, n timp ce sucul era
folosit pentru ntremarea tuberculoilor. Sucul i fiertura se mai consumau cu credina c
opresc orice scurgere de snge i alung orice fel de junghi.
Iat, pe scurt, cteva modaliti de preparare a nprasnicului, preluate din medicina
popular i actualizate:

198
Suc de nprasnic
O mn de frunze i tulpini proaspt culese se mrunesc cu cuitul, se pun ntr-un mojar
i se piseaz bine pn devin ca o past. Apoi se filtreaz printr-un tifon, iar sucul rezultat
se combin imediat cu lapte sau se consum ca atare.
O metod mai modern folosete mixerul de buctrie cu care se mrunesc fin frunzele
nmuiate n puin ap, dup care stoarcerea se face mai uor.
Se administreaz 6 linguri de suc de nprasnic pe zi, de obicei diluat cu tot atta lapte
proaspt.

Ceai de nprasnic
O mn de frunze i flori uscate nemcinate se pun cu o can (250 ml) de ap la nmuiat
de seara pn dimineaa. Dimineaa se filtreaz licoarea rezultat (care nu este altceva
dect un macerat), iar planta rmas se oprete cu nc o can de ap. Dup ce se las
s se rceasc vreme de o jumtate de or la temperatura camerei, aceast infuzie se
filtreaz. La sfrit, se combin maceratul cu infuzia rcit.
Se beau 3-4 cni din acest ceai pe zi, pe stomacul gol. Ceaiul se bea nghiitur cu
nghiitur (unii terapeui recomand s se bea cu lingura).

ATENIE! Pentru ceaiul de nprasnic nu se folosete ap de la robinet, ci doar ap plat
sau, mai bine, ap de izvor, care nu trebuie s fie mai veche de 48 de ore.

Pulbere de nprasnic
Planta uscat se mrunete bine ntr-un mojar sau cu o rni electric, dup care se
face o cernere cu sita pentru fin alb. Se ia o linguri ras de plant de patru ori pe zi,
pe stomacul gol. nainte de a nghii pulberea cu puin ap, ea se ine timp de cteva
minute sub limb. Pentru vindecarea cancerului, n medicina popular francez i englez
exist o reet n care se combin pulberea de nprasnic cu glbenu proaspt de ou,
reet pe care o vom prezenta ceva mai jos.

Indicaii terapeutice ale nprasnicului

Sterilitate la brbai, impoten. n timpul sezonului, cnd nprasnicul se poate recolta
crud, se administreaz sucul: 6 linguri pe zi. n rest, se administreaz pulberea de
nprasnic, cte o linguri de patru ori pe zi. Are efecte mai ales n impotena hormonal i
psihic (mai puin n cea vascular), o cur durnd 3-6 luni, pentru a avea rezultate de
durat.

Sterilitate la femei, tulburri de ciclu menstrual (sngerri prelungite, amenoree). Se
administreaz nprasnicul sub form de pulbere, cte o linguri de patru ori pe zi, pe
stomacul gol. Terapeutul austriac Rudolf Breuss relata c a folosit ceaiul de nprasnic
pentru a trata opt cupluri care nu puteau avea copii. Ambii parteneri au but zilnic 2-3 cni
de nprasnic i, dup mai puin de un an, toate femeile erau nsrcinate, ulterior nscnd
copii sntoi.

Cancer pulmonar, mamar, intestinal, uterin. Un medic spaniol, V. Ferrandiz, a urmrit
mai multe cazuri de cancer, cu diverse localizri, tratate exclusiv cu nprasnic. Iat unul
din cazurile pe care le-a consemnat ntr-o revist de specialitate: Anna Cruz Caridade
avea un cancer de plmn, neoperabil, cu ramuri ntinzndu-se ctre gt i brae. Ea a
auzit de virtuile vindectoare ale nprasnicului i l-a ncercat. Foarte curnd, n mai puin
de trei luni, a avut loc o mbuntire, i dup un an i jumtate, ea era complet vindecat.
Ceva mai trziu i-au aprut noduli la sni, pe coaste i umeri, i medicii au sftuit-o s
urmeze o serie de tratamente de radioterapie. Dar ea i-a amintit de ce se ntmplase cu
cancerul de plmn i din nou a ncercat aceeai plant. Treptat, nodulii au nceput s se
retrag i s scad n dimensiuni, pn cnd au disprut total. n Spania i Portugalia,
zone n care nprasnicul este foarte popular, s-au nregistrat numeroase cazuri de cancer
199
vindecate cu aceast plant. n mod tradiional, se administreaz dimineaa o linguri cu
vrf de pulbere de nprasnic amestecat cu un glbenu de ou crud, iar pe parcursul zilei
se ia de nc trei ori cte o linguri de pulbere de nprasnic pe stomacul gol. Tratamentul
se asociaz cu regim vegetarian cu foarte multe cruditi, durnd minimum un an. Se
poate asocia cu alte plante i remedii.

Fibrom uterin, chisturi ovariene, tumori benigne n general. Cercetri foarte recente
au pus n eviden faptul c nprasnicul conine, ntr-o cantitate neobinuit de mare,
germaniu, un oligoelement cu efect de stimulare a oxigenrii celulare deosebit de puternic.
Or, se pare c aceast intensificare a oxigenrii celulare este cheia vindecrii tumorilor
att maligne, ct i benigne. Se fac cure ndelungate (minimum 6 luni) cu nprasnic,
administrat sub form de pulbere - 3-4 lingurie pe zi.

Iradiere, sechele dup iradiere. Ceaiul de nprasnic este foarte folositor pentru a
combate imediat efectele iradierii, precum i pentru a ndeprta anumite sechele. Se bea
ceai de nprasnic, minimum o jumtate de litru pe zi. Este eficient i n prevenirea i
combaterea bolilor de piele care apar n urma expunerii excesive la soare, inclusiv
cancerul de piele.

Diaree, colit de fermentaie. Pentru efecte rapide, se folosete ceaiul de nprasnic, din
care se bea un litru. Pentru tratarea bolilor intestinale cronice se folosete pulberea: 4
lingurie pe zi. Efecte foarte bune se obin prin asocierea cu scoara de stejar.

Boli care apar pe fondul stresului psihic accentuat i al surmenajului. Nprasnicul
este considerat n prezent una dintre cele mai bune plante adaptogene, sporind rezistena
la stres, mrind rapid imunitatea organismului, neutraliznd radicalii liberi. Este eficient
ntr-o gam foarte mare de boli foarte receptive la tensiunea psihic i la factorii de mediu
nefavorabili, de la bolile infecioase (herpes, infecii gripale) la dezordinile hormonale
(disfuncii ale gonadelor i ale glandelor cortico-suprarenale) i problemele de metabolism
(diabet, obezitate). Se administreaz sub form de pulbere: 3-4 lingurie pe zi, n cure de
minimum o lun.

Cteva utilizri externe ale nprasnicului

Herpes, herpes genital. Se fac splturi locale cu un decoct concentrat de nprasnic. Se
prepar ca i ceaiul dat mai sus, dar din 4 linguri de pulbere de nprasnic, care nu se
opresc cu ap, ci se fierb 5 minute.

Epistaxis (curgerea sngelui din nas). ntr-o can de decoct concentrat de nprasnic se
pune o linguri de sare i se amestec bine. Din aceast soluie se pune puin cte puin
n nas cu ajutorul unei pipete sau al unui tampon de vat.

Conjunctivit, blefarit, cataract. Se fac splturi oculare cu ceai de nprasnic. Iat
relatarea unei paciente din Australia, Doreen S., care a folosit acest remediu: Am
cataract la ambii ochi, ochiul stng fiind complet orb. Din cauza unor probleme de
sntate nu suport operaia, aa c am fcut un ceai din frunze de nprasnic, amestecat
n proporii egale cu aloe vera. Mi-am splat ochii cu acest amestec de dou ori pe zi.
Dup aproape trei sptmni, am nceput s am un pic de lumin n ochiul meu stng, iar
vederea ochiului drept s-a mbuntit.

Precauii i contraindicaii
Dei e o plant att de puternic, nprasnicul este aproape lipsit de reacii adverse.
Singurele probleme care s-au constatat n timpul administrrii lui sunt agravarea
inflamaiei prostatei la brbaii, care deja aveau probleme de aceast natur. Este un efect
200
advers care apare arareori i se elimin n cteva zile, prin administrarea de tinctur de
ghimpe (Xanthium spinosum) i de pufuli (Epilobium sp.).

Rdcinile vieii

TTNEAS

Puine alte plante din fitoterapeutica romneasc sunt att de divinizate, dar i att de
hulite ca ea. De cnd s-a zvonit c ar avea efecte cancerigene, marilor firme de preparate
din plante li s-a interzis pn i fabricarea nevinovatelor unguente. Suntem n faa unui
scenariu stupid. Folosit de sute de ani n medicina popular din ara noastr, ttneasa
este, n realitate, o plant-minune, o plant cu virtui terapeutice de excepie. Cu o
condiie: o administrare corect, bazat pe dozaje care s elimine orice urm de risc.

Ttneasa, n medicina veche romneasc
n limba dacilor, ttneasa se numea prodiarnela, fiind folosit nc de acum cteva mii de
ani pentru tratarea rnilor i a fracturilor, precum i pentru diferitele aciuni interne. De la
daci se pare c a nvat aceast plant celebrul medic roman Dioscoride, care a inclus-o
apoi n nu mai puin celebrul su tratat Materia medica, n acest fel denumirea dat
supravieuind pn n zilele noastre. Poate nici o iarb de leac nu a fost att de preuit i
iubit n popor ca ttneasa, care, fr discuie, intr n clasamentul primelor zece plante
tmduitoare folosite de romni. Utilizarea ttnesei n scopuri terapeutice este
menionat de etnobotaniti, practic, n toate zonele rii. Din Banat n Bucovina, din
Oltenia n Transilvania, ttneasa era principalul leac extern contra fracturilor, a
scrntiturilor i a plgilor de toate felurile. Pe cale intern, se administra contra herniei
(dac bolnavul voia s se tmduiasc repede, trebuia s mnnce turte din tre
amestecate cu rdcini pisate de ttneas, s se ncing cu o legtur fcut cu
ttneas i pedicu, s se crue de la efortul fizic mcar 3-4 sptmni). Ca vitalizant
puternic (una din denumirile populare ale ttnesei este aceea de iarb ntritoare),
ttneasa amestecat cu miere era dat celor bolnavi de tuberculoz (hectica) i de
astm (suspin). Decoctul de rdcin era but n loc de ap de bolnavii de gastrit
hiperacid i de ulcer.
Legturile cu ttneas erau folosite n Oltenia contra durerilor de cap, n Apuseni la
scrntituri i dureri de oase, n Nordul Moldovei n gastro-enterit, n Banat contra durerilor
de stomac, splin, rinichi. Zeci de reete cu ttneas au fost consemnate de ctre
culegtorii de tradiii populare, reete care vom vedea c se regsesc i n medicina
modern.

Ttneasa n terapia modern
Studiile fcute n ultimele decenii au confirmat n cea mai mare parte ceea ce se tia din
medicina popular despre ttneas. S-a stabilit faptul c principiile active ale ttnesei
favorizeaz cicatrizarea i regenerarea rapid a pielii i a mucoaselor, sudarea rapid a
fracturilor, remisia tumorilor maligne i benigne. Alantoina, considerat actualmente cel
mai important principiu activ al ttnesei, are efecte antiinflamatoare, antitumorale i
favorizeaz regenerarea esuturilor. Exist foarte multe preparate externe (mai ales
unguente) pe baz de ttneas, folosite pentru tratarea rnilor, tumorilor, nevralgiilor. Mai
multe formule Plafar de ceaiuri includ ttneasa ca plant de baz n amestec. Ceaiurile
cicatrizant gastric, calmant gastric, folosite pe scar larg la noi n ar vreme de 20 de
ani, conin ttneas i sunt folosite pentru tratarea gastritei hiper-acide i a ulcerului.
Pentru uz extern, ttneasa este cea mai folosit plant din ultimii 10 ani (la nivel
mondial), existnd peste 200 de preparate farmaceutice pe baza ei.



201
Reete cu ttneasa

Pulbere de ttneas
Rdcinile uscate se macin fin cu rnia de cafea; dac mai rmn buci nemcinate,
se face o cernere. n principiu, doza la aduli este de o linguri de trei ori pe zi. Pulberea
se ine sub limb timp de 10-15 minute, apoi se nghite cu puin ap. La copiii ntre 2 i
12 ani, doza se njumtete, iar la copiii sub 2 ani se reduce la o treime. Tratamentul
intern cu ttneas se face vreme de maximum dou luni, dup care se face o pauz de
14-21 de zile.

Macerat la rece de ttneas
La o can de ap se pun 2 lingurie de rdcin de ttneas, mcinat cu rnia
electric de cafea. Se las 8-10 ore la macerat, dup care se filtreaz. Se obine un lichid
uor vscos, puternic emolient, cu efecte cicatrizante i calmante gastrice, expectorante -
deosebite. Se beau 2-3 cni de macerat la rece pe zi, de obicei pe stomacul gol.

Decoct de ttneas
Se fierb 2 lingurie de pulbere de ttneas ntr-o jumtate de litru de ap (dou cni) timp
de 5 minute, dup care se las s se rceasc i apoi se filtreaz. Se amestec jumtate
de litru de decoct astfel obinut cu nc jumtate de litru de macerat la rece. Preparatul
obinut se bea n 3-4 reprize zilnic, pe stomacul gol.

Tinctur de ttneas
Se pun 20 linguri rase de pulbere de ttneas (obinut prin mcinare cu rnia electric
de cafea) ntr-un vas; se adaug apoi alcool de 750 (trei pri alcool alimentar de 960 i o
parte ap), att ct s cuprind pulberea i s rmn o pelicul de alcool de 4-5 cm
deasupra. Se las la macerat vreme de 10 zile, apoi se stoarce i se filtreaz. Se ine n
sticlue mici, nchise la culoare.

Alifie de ttneas
Cea mai bun alifie de ttneas se obine casnic, pe suport de unt i cear de albine. Se
pune un pachet de unt ntr-o oal i se fierbe pe foc de intensitate medie, nlturndu-se
spuma din cnd n cnd. Dup 15-20 de minute, nite sedimente nchise la culoare se
depun pe fundul cratiei, iar untul rmne limpede. Atunci se ia de pe foc i se trece untul
ncins, limpede (fr vreun sediment de pe fund) ntr-o alt oal curat, n care se adaug
i un bob de cear de albine de mrimea unei alune, dup care se amestec bine. Atunci
cnd amestecul de unt limpezit i cear este gata s se ntreasc, se adaug 3-4 linguri
cu vrf de pulbere de ttneas, obinut prin mcinare, urmat de cernere cu sita pentru
fin alb. Se amestec pn la omogenizare complet, dup care se las s se rceasc
i se pstreaz n frigider. Cu aceast alifie se ung locurile afectate, de 2-3 ori pe zi.

Cteva din bolile care se vindec cu ttneasa

CANCER - Ttneasa este un adjuvant preios pentru mai multe forme de cancer, cum ar
fi cancerul la intestin, prostat i stomac, n care s-au obinut rezultate spectaculoase. Se
administreaz decoctul, 1-3 cni pe zi, pe stomacul gol, n 3-4 reprize, din care una
obligatoriu dimineaa, la trezire, nainte de a mnca sau a consuma altceva. n tratamentul
cu ttneas al cancerului este strict necesar s nu se consume carne, zahr, alimente cu
conservani, prjeli. Regimul alimentar va fi compus din minimum 50% cruditi. Se fac
cure de patru sptmni, cu 12 zile pauz. Pe ansamblu, tratamentul dureaz ase luni.
Acelai tratament ne-a fost semnalat ca fiind valabil pentru cancer la ficat, fibrom uterin,
polipi stomacali.

GASTRIT HIPERACID i ULCER - n aceste afeciuni, un tratament intern de 2-4
sptmni cu pulbere de ttneas este cu adevrat miraculos. Principiile active ale
202
ttnesei protejeaz i ajut la refacerea pereilor stomacului, alin durerea i reduce
frecvena puseelor de gastrit, pn la vindecarea complet. Se ia o linguri de pulbere
de rdcin de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Dac vrei s obinei rezultate i mai bune,
punei la fiecare doz de ttneas cte o jumtate de linguri ras, dintr-o plant
calmant, cum ar fi florile de tei sau de salcm.

DURERI DE GT, BRONIT, BOLI PULMONARE TRENANTE - Se ine n gur o
bucic de rdcin de ttneas, sugnd-o ca pe o bomboan (pentru o eficien mai
mare, poate fi folosit direct pulberea de ttneas, care este mult mai solubil). n acest
fel, se extrag principii active care regenereaz epiteliul, calmeaz tusea, favorizeaz
expectoraia i grbesc vindecarea. Acelai tratament este deosebit de eficient n tusea
seac i iritant, n faringite i amigdalite acute i cronice.

Utilizri externe:

Cancer de piele, plgi i alunie cu risc de malignizare. Se aplic tinctur de
ttneas de 3-4 ori pe zi pe locul afectat. Pentru a spori aderena acestui extract pe
esutul tratat, se adaug n el cteva picturi de tinctur de propolis. Tinctura se picur
cu o pipet, scldnd bine toat suprafaa tratat, de mai multe ori, pn ce pe locul
afectat se formeaz o pelicul groas. (Recomand n cunotin de cauz eficiena
tincturii pe care am folosit-o i eu, cu succes, n vindecarea unei alunie pe cale de a se
canceriza.)
Entorse, luxaii i fracturi - Pe entorse i luxaii se aplic comprese cu tinctur de
ttneas sau se face un masaj foarte uor cu alifie de ttneas. Prin acest tratament
fcut zilnic, vreme de mcar o sptmn, perioada de vindecare se scurteaz cu
pn la jumtate.
Hemoroizi - Se aplic pe locul afectat, de dou ori pe zi alifia de ttneas, al crei
mod de preparare a fost descris mai sus.
Arsurile de gravitate mic, rnile, rnile vechi ori care se vindec greu,
cicatricele inestetice se trateaz eficient prin pensulri cu tinctur sau, cnd nu este
suportat alcoolul, cu decoct de ttneas, fcute de dou ori pe zi pe locul afectat.
Rni de pe colul uterin - Cu ajutorul irigatorului se fac splturi zilnice cu decoct de
ttneas. Dup introducerea decoctului, bazinul se ine mai ridicat dect trunchiul,
aa nct lichidul s ajung n profunzime. Pentru o mai mare eficien, la decoctul
obinut dup metoda prezentat mai sus se adaug dou linguri cu iarb de coada-
oricelului. Tratamentul dureaz timp de dou sptmni.
n tratamentul bolilor venerice, ttneasa este un ajutor preios, deoarece grbete
vindecarea i favorizeaz aciunea altor plante. De exemplu, ttneasa are o aciune
potenatoare pentru rostopasc, aceasta fiind un remediu preios n tratamentul
vegetaiilor veneriene (produse de papilomavirusuri) i al herpesului. Pentru igiena
obinuit a organelor genitale, decoctul de ttneas este de preferat altor soluii,
deoarece nu distruge flora normal. Decoctul de ttneas este i un anticandidozic
puternic.

Ttneasa - un pericol?!
n ultimii ani se vehiculeaz ideea c anumite plante medicinale tradiionale, printre
care la loc de frunte se afl ttneasa, ar avea efecte cancerigene. Argumentele aduse
n discuie sunt urmtoarele: 1. Animalele furajate cu cantiti mari de ttneas au avut
tulburri hepatice, unele au prezentat chiar tumori hepatice. 2. Au fost izolai anumii
compui ai ttnesei - aa-numiii alcaloizi pirolizidinici -, ai cror efecte mutagene i
cancerigene au fost demonstrate prin teste de laborator. n baza acestor dou fapte, s-a
fcut o adevrat campanie prin care s-a susinut c ttneasa este cancerigen. O
campanie care ns nu st n picioare atunci cnd se pun cteva ntrebri:
1. Care au fost dozele, calculate pe kilogram-corp, administrate animalelor din
experimente? - Dac a fost administrat 1 g de ttneas/kilogram-corp, animalelor
203
furajate cu ttneas din experimentele menionate, atunci acest fapt nu are nici o
validitate din punct de vedere al medicinii umane. Aceasta, deoarece n acest caz
ar trebui s-i administrm unui adult cu greutate normal 75 g de ttneas (o
pung i jumtate de la Plafar!) pe zi, aa nct s apar efectele cancerigene
menionate.
2. De ce sunt trecute sub tcere substanele anticancerigene din ttneas? -
Desprini de contextul plantei ca ntreg, planta care conine zeci i sute de
substane active, ntr-adevr alcaloizii n cauz ar putea avea efect cancerigen.
Problema este c nu sunt administrai alcaloizii simpli, ci planta ntreag, plant
care conine principii active cu efecte antitumorale foarte puternice.
3. Care este gradul de intensitate al presupusei aciuni cancerigene a ttnesei?
Singura referire ct de ct precis pe care o gsim n literatura noastr despre
gradul de toxicitate al ttnesei este n cartea lui Mark Mayell - Ghid naturist de
prim-ajutor (Editura Colosseum 1996), n care se afirm: n cercurile
fitoterapeutice internaionale, se sugereaz c potenialul cancerigen al unei ceti
de ceai de ttneas este mai sczut dect al unui suc ndulcit cu zaharin.
V lsm s tragei concluziile.
4. Presupunnd c ttneasa ar fi, ntr-adevr, o plant cancerigen, ar fi trebuit ca
accidentele provocate de folosirea ei s fie popularizate la nivel mondial. Unde sunt
statisticile privitoare la bolile sau mortalitatea provocate de utilizarea intern a
ttnesei? Ele nu exist! Din 85, cnd au luat natere curentele de opinie anti-
ttneas, nu a aprut i, probabil, nu va aprea vreodat vreun studiu statistic
care s arate c ttneasa utilizat n doze normale este cancerigen i mutagen.
Este foarte posibil s apar ns studii statistice care s arate c ttneasa este
un... anticancerigen redutabil. Asta, da! Ca i n cazul altor plante puternice: spnz,
nprasnic, rostopasc, mrul-lupului, problema const n dozaj, deci n modul de
administrare, lucru valabil i pentru multe dintre medicamentele de sintez, care
conin n ele procente mult mai mari de nocivitate, dect nevinovata ttneas.
De altfel, marile concerne farmaceutice recurg la mijloace din ce n ce mai
sofisticate i bizare pentru a-i vinde produsele, subminnd ct pot mijloacele naturale,
care sunt mult mai ieftine, accesibile i ntr-o diversitate care n mod normal ar anula orice
concuren. tim, desigur, c timpul va scoate adevrul la iveal, dar acest timp trece n
defavoarea celor n suferin.

TREI-FRAI PTAI (Viola tricolor) - O floare n lupt cu alergiile

De mult vreme n-a fost iarba att de nalt i att de plin de flori! Ploile din anul acesta
au fcut adevrate minuni. n pdurea din spatele casei mele, (care de fapt este un bloc
din Braov, dar aezat n plin natur), rsar n fiece zi fel de feluri de plante, daruri
nesperate de frumusee i sntate, lsate nou de Creator. Mergnd ntr-o zi la izvor,
lng un soc gata s dea n floare, am zrit o panselu slbatic. Subiric, fragil, se
bucura din toate puterile ei de via, nlndu-i petalele galbene ctre soarele strlucitor.
Cunoscut sub numele de trei-frai-ptai (sau barba-mpratului), ea este una din plantele
medicinale specifice nceputului verii, hrzit s ne apere de febra fnului, cum i se
spune alergiei n popor. Copie fidel a panselei mari, de grdin, are petalele mai pestrie
i mai firave, fiind druit ns cu har ceresc. i n natur, ca i n via, modestia ascunde
virtui.

Mic istoric
Zice-se c au fost odat trei feciori de mprat frumoi i viteji, care s-au pornit cu toii la
lupt, s biruiasc un balaur nfricotor, care nspimnta de ani de zile pe supuii tatlui
lor, furndu-le copiii, pustiindu-le holdele i ntunecndu-le soarele. Numai ce au ajuns n
vizuina fiarei, i au nceput a se lupta cu ea, de s-a oprit soarele pe cer, ca s se uite.
Cnd erau gata s-l rpun, balaurul le-a spus c, dac nu l-or lsa n via, mare npast
se va abate asupra lor. Dar ei aveau inimi viteze i nu s-au dat napoi, omorndu-l. i
204
numai ce i-a dat suflarea jivina, c toat faa i pielea li s-a umplut de bube, i din
frumuseea lor strlucitoare nu a mai rmas nimic. Cum nu se mai puteau arta aa n
lume, ei s-au pus n genunchi i au nceput a se ruga cu lacrimi la bunul Tat din Ceruri s
le curme suferina. Iar Dumnezeu le-a ascultat ruga i i-a transformat pe cei trei frai ntr-o
floare cu tulpina fraged, cu miros abia simit i suav ca tinereea lor, care vindec toate
bolile pielii. Acea floare se cheam i acum trei-frai-ptai. i dac tot v-am spus povestea
ei, s vedem unde o gsim, cum o culegem i cum o putem folosi pentru a ne redobndi
sntatea.

Descrierea plantei
Originar din Europa, Asia Occidental i Africa de Nord, panselua slbatic (trei-frai-
ptai) crete spontan pe cmpii i pe pajiti, n locuri virane i la margini de drum. Mare
iubitoare de lumin, uneori formeaz adevrate lanuri colorate i parfumate. n zona
cmpiei, florile au culoare galben deschis (ca lmia), cu pete albe ctre interior. La
munte, culoarea ei specific este albastru spre violet, cu mijlocul galben. Floricelele cresc
cte una singur pe tulpin, iar frunzele sunt ovale, cu marginea dinat.

Recoltarea
De la trei-frai-ptai se folosete numai partea aerian. Tulpina, cu frunze i flori, se taie
cu un cuit, pentru c, prin smulgere, planta ar fi distrus. Dup culegere, planta se usuc
la umbr, n straturi subiri. Timpul optim de recoltare: lunile iulie, august i septembrie.
Fiind o plant foarte bogat n ap, dup uscare, dintr-un bra de tulpini n-o s v rmn
mai mult de o mn de plant. i nc un amnunt: n timpul uscrii, vei auzi nite fonete
i pocnete stranii. Nu cumva s credei c v-a intrat n cas un priculici! Pur i simplu
capsulele plantei explodeaz.

Moduri de preparare
Infuzie. Se macin planta cu o rni de cafea sau se piseaz bine n piu ori n mojar; se
iau patru linguri de plant i se pun ntr-un sfert de litru de ap (o can de ceai) la nmuiat,
de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz maceratul rezultat, care se pune deoparte, iar
planta rmas dup filtrare se oprete cu nc o can de ap clocotit; se las s se
rceasc vreme de jumtate de or la temperatura camerei, dup care se filtreaz. La
sfrit, se combin infuzia cu maceratul la rece, iar preparatul obinut se bea pe parcursul
unei zile. Acest remediu este unul din cele mai puternice depurative cunoscute n
fitoterapia noastr, mobiliznd toxinele i accelernd eliminarea lor pe toate cele trei ci:
transpiraie, urin i prin scaun. n bolile mai uoare, se beau dou cni pe zi din acest
remediu, pe stomacul gol, dimineaa. n bolile mai grele, se beau patru cni pe zi. O cur
dureaz minimum 21 de zile.
Decoctul. n tusea grea (cu multe secreii), n astmul n faza acut, precum i n bronit,
cele mai bune rezultate le d decoctul de plant. Acesta se obine la fel ca ceaiul descris
mai sus, doar c, n loc s oprim planta cu o can de ap dup filtrare, o vom fierbe
vreme de 5 minute la foc mic.

Boli care se vindec cu trei-frai-ptai:

- Alergie la polen i praf - Toi cei care strnut la contactul cu polenul sau cu praful,
care au urticarii pe piele, senzaii de sufocare, crora le curg nasul i ochii, ar trebui s
ncerce mcar o cur de trei sptmni cu ceai de trei-frai-ptai. Se beau 2-4 cni pe zi,
pe stomacul gol, iar efectul este foarte posibil s v surprind ntr-un mod foarte plcut:
aceast plant nu numai c previne reacia alergic, dar poate chiar stopa un proces
alergic deja declanat (n cteva ore).

- Astm i bronit alergic - La fiecare schimbare de anotimp, se face o cur n care se
bea ceai de trei-frai-ptai, cte o can, de 3 ori pe zi. Ceaiul se bea ndulcit cu miere de
205
salcm. Atunci cnd boala este n faza acut, se bea decoct de trei-frai-ptai, care are
darul de a debloca rapid cile respiratorii.

- Psoriazis i alte dermatoze alergice - Mereu cnd vine vorba despre psoriazis, mi-
aduc aminte de o doamn pe care am cunoscut-o n anii de studenie, cnd abia
ncepeam s ptrund tainele ierburilor de leac. i sunt foarte recunosctor acelei doamne,
deoarece cazul ei mi-a dat foarte mult ncredere n plante i n puterea tmduitoare a
naturii, ncredere de care aveam mare nevoie la nceput. n cazul ei, boala a debutat foarte
repede: au aprut pe corp un fel de pete roii, care dup aceea au prins cruste, iar n
cteva luni s-au extins i au cuprins 70% din corp. Diagnosticul: psoriazis. A fost internat
n spitalul de boli de piele vreme de cteva luni, a fcut tot felul de tratamente, dar nici un
rezultat. Disperat de starea n care ajunsese, stul s tot umble pe holurile spitalului
pictat cu soluii de toate culorile curcubeului, care nu aveau nici un efect, s-a hotrt s
urmeze un tratament inedit: nu a mai mncat nimic vreme de 7 zile, a but numai ceai de
trei-frai-ptai (doi litri pe zi) i s-a rugat, sear de sear, la lumina stelelor care se vedeau
prin geamul salonului de spital i care-i inea loc de lumnri. Doctorul care o trata i-a spus
sceptic: F-o i pe asta, oricum nu mai ai ce pierde. Nu mic a fost mirarea aceluiai
medic cnd, dup o sptmn, corpul pacientei sale a nceput s se curee de la sine i
s rmn de parc nici nu ar fi existat boala vreodat. Pacienta a urmat apoi o cur
alimentar cu vegetale (fr carne i butur), a mai luat din cnd n cnd din ceaiul
miraculos... Au trecut de atunci aproape 20 de ani, iar boala aceea cumplit a rmas un
vis, nu a mai revenit niciodat.

- Acnee - Este o afeciune care rspunde extraordinar de bine la tratamentul cu regim
vegetarian (mai ales cu cruditi) i ceaiuri depurative. Cum aceast iarb este o
adevrat regin printre plantele de dezintoxicare, v recomandm o cur de 30 de zile,
cu un litru de ceai but zilnic, pe stomacul gol, adugnd, pentru cei care au avut
probleme hepatice, o jumtate de linguri ras de iarb de rostopasc, la litrul de ceai.
Dup primul tratament, facei o lun de pauz i, chiar dac nu au aprut rezultatele pe
care le ateptai, mai facei apoi 30 de zile de cur. Efortul va merita!

- Rinit i rinosinuzit alergic - Indiferent dac este vorba de o afeciune pe fond
alergic sau pe fond infecios, cura cu ceai de trei-frai-ptai (2-4 cni pe zi) v va ajut.
Facei, aadar, un tratament intern cu acest ceai, la care adugai aspiraiile nazale fcute
astfel: n jumtate de pahar cu decoct foarte concentrat (avei reeta mai sus), punei un
sfert de linguri de sare grunjoas i amestecai bine; punei n cuul palmei aceast
soluie i aspirai-o cu o nar, pn simii c locul s-a curat bine, apoi continuai cu
cealalt nar. Rezultatele v vor uimi.

- Boli grave, produse de intoxicare (reumatism degenerativ, cancer cu diverse localizri,
dereglri endocrine) - n toate aceste afeciuni, tratamentul consecvent cu plante
purificatoare nseamn, nu este o exagerare, c ai rezolvat pe jumtate lucrurile, orict de
grave ar fi. Se fac cure ndelungate cu ceai de trei-frai-ptai, care va fi folosit n locul apei
de but. Acest tratament, n aparen banal, va declana procese de purificare foarte
puternice, va pregti terenul pentru alte remedii specifice bolii respective i, nu n ultimul
rnd, va elimina efectele nefaste ale medicamentelor chimice pe care eventual le-ai luat.

Uz extern
Pentru tratarea dermatozelor, a bubelor dulci i a scurgerilor vaginale (leucoree), se
face infuzie din 4 linguri de plant mrunit, la o can de ap clocotit (pentru boli de
piele) sau la un litru de ap (pentru leucoree). Se las acoperit 30 de minute. Se
strecoar. Se aplic comprese n dermatoze i bube dulci, se fac splturi vaginale pentru
leucoree.


206
Sfatul... pisicii mamei mele
De zece ani, mama mea are cea mai mofturoas pisic pe care am vzut-o
vreodat, mofturoas att la mncare, ct i aa, n general. Singurul fel de hran pe
care Susu ns nu-l refuz niciodat, orict de prost dispus ar fi (au i animalele toane,
chiar dac nu att de insuportabile ca oamenii), este iarba de trei-frai-ptai. Nici cea mai
apetisant bucic de carne nu se compar cu aceast delicates 100% vegetal, pe
care o consum cu o plcere imens. Anul trecut, cnd a fost secet i nu am avut
suficient plant, a luat o boal care a fcut s-i cad foarte tare blnia - un motiv serios
pentru ca ai casei s se aprovizioneze din belug anul acesta cu acest elixir. Animalele
simt instinctiv c au nevoie de purificare, de o splare de toxine a organismului. Noi,
oamenii, trebuie s ne ngrijim de sntate, folosindu-ne nelepciunea. S-o folosim acum,
n pragul acestei veri luminoase, cnd cmpurile i locurile virgine sunt pline de trei-frai-
ptai.

Reet eficace pentru durerile de reumatism
Leacul a fost testat pe foarte multe persoane i, de fiecare dat, rezultatele au fost
spectaculoase. Reet: la un sfert de litru de spirt medicinal se adaug o lingur de sare
de lmie i o linguri de sare de buctrie foarte fin. Totul se pune ntr-o sticl de o
jumtate de litru, pentru a se putea agita din cnd n cnd. Amestecul se las s stea 7-10
zile, pentru a se dizolva complet sarea (dei mai rmne pe fundul sticlei puin). Se ung cu
acest spirt locurile dureroase i se st la cldur, bine nvelit (iarna se st lng o sob
ncins). Aa cum am spus, rezultatele sunt surprinztoare.

V propun cteva tratamente vechi i foarte eficiente

Din ntmplare, am intrat n posesia unei cri foarte vechi, n care, printre altele,
am gsit i cteva reete de leacuri, pe care le-am ncercat n familie, cu rezultate
deosebite.
Suc pentru sufocri. Se prepar o infuzie dintr-o linguri de spin alb, oprit cu 250
ml ap. Se las s stea 10 minute, se strecoar, apoi se adaug 3 cuburi de ghea
i se bea lichidul dup ce ele s-au dizolvat.
Leac pentru picioare obosite. ntr-un lighean cu ap cald se dizolv trei aspirine.
Se in picioarele nuntru, pn ce apa se rcete. Este foarte reconfortant.
Senzaie de lein. Se umple un pahar cu ap i se nclin n sens invers, ca i cum
ai vrea s dai altcuiva s bea, dar bei tu. L-am ncercat pe mine i are efect
fulgertor.
Contra otitei. Se nclzete o felie de slnin de porc, neafumat i nesrat, ntr-o
tigaie, att ct s suporte bolnavul. Apoi se pune ntr-o pnz curat i se aeaz
pe urechea bolnav. Se ine capul aplecat n partea cealalt.

Leac contra insomniei
Insomnia se poate vindeca miraculos, cu urmtoarea reet: se iau pri egale din:
mueel, coada-oricelului, suntoare, busuioc i se amestec omogen. Se face o infuzie
cu un pumn de plante la un litru de ap. Se beau 3-4 cni pe zi.

GINKGO BILOBA

Rareori prin unele gradini botanice, prin parcuri ori pe alei, se intaInste un arbore
falnic, care creste necuitivat doar in China, Japonia si Coreea, desi locul sau de origine
este Extremul Orient, cu toate ca nici aici nu este foarte raspandit. Acest arbore - Ginkgo
biloba - , este cunoscut in Europa si sub numele de "Arborele de 40 de taIeri" sau
"Arborele celor 40 de steme". In Japonia i se mai spune si "Bradul sacru", "Arborele
templier" sau "Arborele pagodelor" si se considera ca are o sacralitate si o putere curativa
extraordinara.
207
Unii autori pretind chiar ca, in urma cu milenii, cultura arborelui era interzisa in afara
rezervatiilor oficiale chineze, frunzele sale fiind considerate chiar moneda de schimb!
Europa I-a cunoscut abia in 1710, cand a fost adus in Gradina Botanica din Utrecht
(Olanda), platindu-se pentru un puiet 40 de taIeri de aur, de aici veniindu-i numele de
"Arborele de 40 de taleri".
Ginkgo biloba este un arbore cu o origine foarte veche, fiind unicul reprezentant al
unui mare numar de specii de arbori disparuti, care au trait odinioara, in mezozoic. El a
supravietuit de-a Iungul perioadelor geologice, infruntand vreo 350.000.000 de ani. Putem
spune deci ca el este, ca si Sequoia, o "fosila vie" .
Mult timp ginkgo biloba a fost clasat in marea familie a conifereIor, dar deoarece
caracteristicile sale botanice il diferentiaza de gimnospermele clasice - bradul, pinul,
chiparosul etc. - s-a creat pentru el ordinul Ginkgoales. De fapt o singura privire este de
ajuns pentru a constata ca frunzele lui nu sunt aciforme, ca ale conifereIor, ci seamana
foarte mult cu ale foioaselor. Ele au un petiol lung, in prelungirea caruia limbul se
desfasoara ca un evantai triunghiular, delimitat in 2-3 lobi. Nervurile sunt, de asemenea,
distribuite prin limb ca un evantai (nervatiune dicotonica), punctul lor de pornire fiind locul
de unire al petiolului cu limbul. Frunzele sunt semitari, lucitoare, de un verde sclipitor, iar
nervurile lor sunt dispuse Ia fel cum sunt asezate crengile pe trunchi, fiind inca o marturie
a faptuIui ca "totuI este in parte si partea in tot". Toamna ele cad, nu inainte insa de a
deveni galbene ca aurul. Ginkgo poate ajunge pana la 40 m inaltime si se caracterizeaza
prin ramurile care sugereaza forma acoperisului pagodelor.
Ginkgo este o planta dioica, adica organele sexuale feminine si masculine se
gasesc pe arbori separati. Fecundatia florilor femeisti se produce dupa patrunderea
polenului in ovule. Semintele sunt carnoase si rotunde, avand in ele toate gusturile, ele
sunt mari cat o cireasa, de culoare galben-pamantiu si foarte zemoase. Desi seamana cu
o drupa, sunt de fapt un fruct fals, numit galbula. Japonezii numesc acest fruct yin-kuo -
"caisa de aur", el fiind capabil sa realizeze echilibrul dintre cer si pamant.
Ginkgo creste luxuriant, izolat sau in paIcuri, atingand grosimi apreciabile si varste
matusalemice. Spre deosebire de conifere, este foarte ramificat, crengile masurand chiar
10 m lungime. Se inmulteste prin butasi si seminte (se sadesc cu doua zile inainte de luna
pIina, semintele fiind orientate cu germenul spre nord).

Compozitia chimica

Frunzele :
- substante flavonice : - glicozide ale kempferolului, cvercetolului si luteolului
- substante biflavonoide : ginkget, izoginkgetolul
- aproape toate catehinele
- leucoantocianidoli
- procianidoli - dimeri (W. Baker si colab., 1963)
- sciadopitizina tot o biflavona, descoperita in 1971 (B. K. Handa si colab.)
- lactone diterpenice
- ginkgolidele A, B si C
- 2 lactone sescviterpenice : - bilobalidul si bilobanona (Kimura, 1962)
- -sitosteril-glucozida
- acid sikimic
- pinitol
Fructele :
- acizi alchil fenolici, ca acidul ginkgolic si fenolii : bilobol si ginkgol.
Ca si la Crataegus, actiunea frunzelor revine unui fitocomplex, cu predominanta
actiunii flavonoidelor.
.



208
Actiuni si intrebuintari

In vechime, chinezii fierbeau frunzele si tratau cu succes orice forma de raceala. EI
era folosit ca tuberculostatic, antiasmatic, antibrosic, antigonoreic (fructe). Ginkgo
actioneaza in primul rand ca angioactivator. El poate fi considerat un fitogeroatric. Sunt
puse in evidenta 3 actiuni de baza ale preparatelor pe baza de Ginkgo :
1. actiuni asupra microcirculatiei
2. actiuni asupra circulatiei periferice
3. actiuni asupra circulatiei venoase
Extractul din frunze proaspete (TEBONIN) sau tinctura mama, are actiune
vasodilatatoare si proprietati de stimulare a circulatiei, mai ales la nivelul arterelor mici si
medii, din zonele mai profunde. Viteza de circulatie in zona capilara cat si in portiunile
terminale ale capilarelor creste.
Se administreaza in tulburarile circulatorii de gradul 1 si 2.
Mai este folosit in :
- claudicatio intermitens
- maladia Raynaud si alte stari spastice ale vaselor, cand se produc
ameliorari
subiective
- ameteala la persoanele mai in varsta
- imbunatateste memoria
Activeaza nu doar circulatia periferica ci si pe cea cerebrala, in special in scleroza
cerebrala.
Constatarile chimice arata ca influenteaza favorabil simptomatologia psihica,
labilitatea afectiva, capacitatea de retinere, rezistenta la efort si la oboseala, mareste
vitalitatea pe multiple planuri.
EI este un remediu in angiopatia diabetica, atat de greu influentabila pe cale
medicamentoasa. In afectiunile venoase (+ ghimpe + sulfina + castan) unde efectul nu se
produce doar asupra arteriolelor ci si asupra capilarelor si venulelor fiind recomandat in
tratamentul complexului varicos, sindromului post trombotic si ulcus cruris varicos.
Trebuie specificat faptul ca lipsa de toxicitate da posibilitatea unui dozaj convenabil.
Putem spune ca Crataegus si Arnica influenteaza coronarele, iar usturoiul si Ginkgo
- vasele periferice. Toate stimuleaza circulatia cerebrala, insa dintre ele Ginkgo este cea
mai activa (Ginkgo 1-2 g sublingual + Shirshasana).
Mai este utilizat in insuficienta circulatorie cerebrala, sechele dupa accidente
vasculare cerebrale, traumatisme craniene (si nu numai), tulburari vasculare periferice,
afectiuni neuro-senzoriale de origine circulatorie.
Cercetarile privind repartitia compusilor bioactivi din Ginkgo biloba au aratat ca cea
mai mare parte a acestora se gasste in diferite compartiniente cerebrale (cortex, cerebel,
trunchiul cerebral), cu o actiune indelungata. Ei se mai gasesc in aceesi masura si in
tiroida si suprarenale.
Pe pacienti voluntari in grupe de varsta, intre 57 si 77 ani, s-a dovedit o imbunatatire
vizibila a timpului de reactie in testele de inteligenta si o crestere a vigilentei, a atentiei. Se
pare ca, cu cat pacientul este mai in varsta cu atat eficienta remediului este mai mare. De
fapt s-a dovedit ca exista o actiune mult mai evidenta la bolnavi (actiune in sensul pozitiv)
decat la subiectii sanatosi.
Se pare ca preparatele din Ginkgo inhiba activitatea unor dehidrogenaze.
Prin continutul in substante flavonoide, preparatele dau bune rezultate bune si in
cosmetica, favorizand secretia sebacee a pielii uscate sau deshidratate (p. Rosvesti,
1974). Stimuleaza secretia prostaciclinelor din peretii vaselor si actioneaza in sensul
inhibarii sintezei de tromboxan.
Una din forme de administrare este sub forma tincturii mame de 10-20%; cate 1015
pic. de 4x/zi pentru 20% si 15-20 pic. de 5x/zi pentru 10%.


209
Principii active
- frunze
- fructe

Actiuni farmacologice
1. Stimuleaza sinteza de prostacicline
-angioactivator
- frunze proaspete actiune vasodilatatoare, stimulare a circulatiei (arterele medii si mici
din zonele profunde). Viteza de circulatie in zona capilara cat si in portiunile terminale ale
capilarelor crste.
2. - stimuleaza circulatia venoasa varice, tromboze venoase, tulburari trofice datorita
varicelor (ulcer varicos), inhiba sinteza de tromboxoni
3. - actioneaza pe microcirculatie, pe circulatia periferica, pe circulatia venoasa
claudicatie intermitenta, boala si sindromul Raynaud, stari spastice ale vaselor
4. - actioneaza pe circulatia cerebrala ATS cerebrala, ameteli la persoanele in varsta
(insuficienta vertebro-bazilara), imbunatatste memoria
- mareste vitalitatea pe multiple planuri
- influenteaza favorabil psihicul, combate stresul
- mareste capacitatea de retinere, rezistenta la efort si la oboseala
- angiopatia diabetica (+ ghimpe + sulfina + castan)
5. - tuberculostatic
- in orice forma de raceaIa, antibrositic, antiasmatic
- antigonoreic (fructe)
- reintinereste
- inhiba activitatea unor dehidrogenaze - reintineritor

Sange
- insuficienta circulatorie, cerebrala, accident vascular cerebral (A VC), traumatisme
craniene

Aparatul circulator
- tulburari vasculare periferice
- claudicatii intermitente
- boala si sindromul Raynaud
- stari spastice ale venelor
- varice, tromboze venoase
- angiopatie diabetica

Psihic
- imbunatatirea timpilor de reactie in testele de inteligenta
- crestere a vigilentei, a atentiei
- creste puterea de patrundere mentala

Mod de utilizare
- tinctura mama 10-20%:
- 10-15 pic. de 4 ori pe zi (20 %)
- 15-20 pic. de 5 ori pe zi (10%)

Creeaza rezonanta cu :
- starea de multumire
- starea de iubire fara obiect
- elimina stressurile afective de orice natura (de exemplu, pierderea unei fiinte dragi,
despartirea de iubit etc.)
- creeaza o puternica rezonanta cu planul financiar
- excelent pentru Vata Dosha si Pitta Dosha
210
- avand toate gusturile are o energie potentiala foarte mare specifica celor trei tipuri
constitutionale
- creste inteligenta, atentia, puterea de patrundere mentala
- reintinerste creeaza rezonanta cu energiile Vesniciei (Eternitatii)
- este sattvica

TAPANICUL Galeopsis dubia Leers

Este o planta comuna pe terenurile bogate in siliciu, nicipoase, pietroase, pe
prundisuri, araturi, prin rapi, pe marginile drumurilor si pe langa cai ferate.
Planta emana un miros puternic, neplacut. In scop medicinal se recolteaza planta
inflorita, in lunile iulie-octombrie, folosindu-se uscata, dar nu mai tarziu de un an de la
recoltare.
Contine tanin, saponozide, ulei eterat, hidrati de carbon (galactoza, pentoza), un
glucozid amar, o rezina, numeroase elemente minerale, (siliciu, potasiu, calciu, fosfor,
sodiu, magneziu, etc.). Compozitia minerala a tapasnicului se apropie de acea a sangelui
uman, ceea ce ar explica rezultatele lui deosebite in terapeutica.
Datorita principiilor rezinoase si aromatice, el este un bun expectorant cu actiune in
toate bolile pectorale, inclusiv tuberculoza incipienta, putandu-se asocia cu patlagina,
ciubotica cucului, isopul, plamanarica, ventrilica, lumanarica, silnicul, coada calului, etc.
Mai poseda in pluc insusiri mineralizante, astringente, antianemice.
Poate fi folosita eficient in bolile cailor respiratorii (laringe, trahee, bronhii), in boli
pulmonare, gripa, tuse simpla sau catarala, raguseala, hemoptizii, boli de splina si de
rinichi, leucemie.
Intern : in scop expectorant, se va utiliza decoctia 10-20 g la 1 litru de apa sau
lapte dulce, lundu-se 3-4 cesti de ceai pe zi intre mese. In celelalte scopuri se indica
ceaiul de 30 g planta la litru, cantitate care se ia in cursul unei zile.
Se recomanda ca planta sa fie utilizata cat mai curand de la recoltare.
POJARNITA ( SUNATOAREA )
Una din plantele mai des solicitata de populatie este pojarnita ori sunatoarea (Hypericum
perforatum). Primul botanist care a descris pojarnita a fost Carol Linne, numind-o stiintific
Hypericum perforatum, adica "planta gaurita", din motivul ca pe frunzele ei sunt niste
puncte negre, care la prima vedere, par a fi niste orificii strapunse. In realitate, acestea
sunt glande producatoare de ulei volatil.
In flora spontana pojarnita creste pretutindeni, insa rareori formeaza desisuri. Creste de
cele mai multe ori in grupuri mici. Plantele au un miros specific si un gust astringent
amarui, mai contin taninuri, hipericina, substante colorante etc.
Pojarnita este de mult inclusa in arsenalul medicinii populare si chiar circula o vorba:
"Precum nu poti coace paine fara faina, asa nu poti vindeca omul fara pojarnita". Ea
trateaza multe boli: reduce procesele inflamatorii hepatice si stomacale, iar extern se
foloseste "uleiul de pojarnita" care se prepara in modul urmator: 20 g pojarnita maruntita
se umezeste cu alcool concentrat si dupa 12 ore se adauga 200 ml de ulei de floarea
soarelui, in care se va macera timp de 5-6 saptamani, dupa care amestecul se tine pe bai
de apa in fierbere 3 ore. Dupa un repaus de 2-3 zile se strecoara, obtinand un ulei de
culoare roscata bun de folosit in arsuri si rani pe piele.
Plantele de pojarnita se recolteaza in plina inflorire, taindu-se cu foarfecele sau cutitul
partile aeriene nelignificate de 20-30 cm lungime. In nici un caz, planta nu se rupe cu
mana, deoarece, datorita radacinilor situate la suprafata solului, se smulge usor, ducand la
epuizarea plantelor in curs de fructificare. In timpul culesului plantelor, este necesar sa
211
lasam 25-30 exemplare care vor da seminte. In luna august le vor recolta si, facand
santulete pe poienita de unde am recoltat plante anterior, vom semana semintele culese,
acoperindu-le cu un strat de sol cu o grosime de cel mult 0,5 cm grosime. Aceste seminte
vor incolti in primavara anului urmator, din care in primul an de vegetatie vor creste plante
de pojarnita, formate numai dintr-o rozeta de frunze. Incepand cu al doilea an, plantele vor
inflori si fructifica.
In acest mod, in urma spontaneizarii pojarnitei, noi contribuim la cresterea potentialului
economic al speciei in flora spontana si se mentin resursele ei genetice.
GALBENELE
Denumirea plantei : galbenele (Calendula officinalis)
Fam. Compositae
Denumiri populare : boance, calce, calinica, caldarusa, cilimica, coconite, craite, fetisca,
filimica, floare galbena, flori osenesti, galbenare, galbenele, hilimica, nacotele, ochi
galbeni, ruginele, rujulita, rosioara, rusculite, salomie, salunii, sinilii, stincuta, tataiasi,
vizdoage.
Ecologie si raspindire : O planta cu tulpina inalta, ramificata si paroasa, cu flori centrale,
tubuloase, de culoare galbena. O putem intilni in intreaga tara pe terenuri necultivate, pe
marginea drumurilor, a cailor ferate si pe linga garduri.
Perioada de vegetatie : planta anuala care infloreste din luna mai pina in septembrie.
Perioada de recoltare: Se recolteaza florile fara codite cind sint complet dezvoltate.
Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, dupa ce se ridica roua si pina seara se usuca in
straturi subtiri, la umbra.
Boli in care se utilizeaza:
Uz intern : gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistita, icter infectios,
ulceratii canceroase, inflamatii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant
intern, dismenoree.
Uz extern : leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degeraturi, rani purulente, cancerul
pielii, leziuni ulceroase ale sinilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, asteoporoza.
Retete :

Infuzia : 2 lingurite cu virf de floare uscata la 300 ml apa clocotita. Din infuzie se bea
caldut ceaiul de 3 ori in decursul unei zile inainte cu o jumatate de ora de masa.O infuzie
mai concentrata se prepara din 4 linguri de flori la 200 ml apa din care se beau 3 linguri pe
zi; pentru reglarea ciclului menstrual se pot lua de 3 ori pe zi cite 30 picaturi de tinctura in
putina apa.

Tinctura : se poate obtine din florile proaspat culese care se introduc intr-un recipient de
sticla de circa 1 litru, peste care se toarna alcool pana se acopera florile. Vasul se aseaza
in apropierea unei surse de caldura sau la soare unde trebuie sa stea timp de 2 saptamini.

Alifie : se infierbinta 100 g de untura de porc nesarata, peste care se pun 20 g de flori
proaspete, se lasa sa sfiriie la foc mic. Se amesteca incet timp de 10 minute apoi se da
tigaia la o parte si se lasa sa stea asa pina a doua zi cind se incalzeste din nou amestecul
si se filtreaza printr-un tifon, intr-un borcan, in care se stoarce si rezidul rezultat din
prajirea plantei. Se aplica alifia, in straturi subtiri in zonele cu arsuri si degeraturi.
212
Baile de sezut : 30 g de flori proaspat culese se lasa sa stea in apa rece timp de 24 ore.
Dupa acest timp se fierb timp de 10 minute in apa in care au stat si se adauga la apa de
baie din cada la nivelul de 25-30 cm, atit cit sa ne acopere soldurile. Baile de sezut vor
dura timp de 10-15 minute si se fac de doua ori pe zi timp de 12 zile.

Perna de flori : se realizeaza foarte simplu din flori culese si puse la uscat undeva la
umbra timp de 24 ore, dupa care se introduc intr-un saculet pe care il aplicam pe abdomen
in cazul durerilor ulceroase, pe mijloc in cazul durerilor renale, dar mai ales pe fata pentru
revigorarea tenului marcat de diferite spasme.


BRUSTURELE (Arctium lappa)
Regele radacinilor

Limba romana are o zicala foarte expresiva pentru ideea de invingator absolut: "I-a venit
de hac", l-a terminat adica, l-a pus la pamant. Brusturele este si el un invingator care stie
sa vina de hac, iar dusmanul pe care-l ucide e boala. Mai exact: bolile, pe care le
lichideaza cu o dexteritate de campion mondial.

Planta cu totul extraordinara, Brusturele are proprietati detoxifiante de exceptie,
care il recomanda in incredibil de multe afectiuni. Si inca ceva: aceasta planta este foarte
valoroasa, intr-un domeniu cu care, din pacate, noi, romanii, suntem prea putin obisnuiti:
medicina preventiva.

Fisa de identitate

Denumirea stiintifica a Brusturelui este Arctium lappa, numele de Arctium provenind
din limba greaca, unde arktos inseamna urs, iar lappa inseamna in limba celtilor laba.
Deci, Arctium lappa ar insemna laba ursului, probabil datorita formei frunzelor sale mari,
care aduce intrucatva aminte de urma labei unui urs pe pamantul reavan. Brusturele este
o planta bianuala (traieste doi ani). In primul an isi dezvolta sistemul de radacini si
frunzele, pentru ca in al doilea an sa faca flori si fructe, dupa care moare. In primul an,
Brusturele are doar frunze, asezate sub forma unei rozete, un adevarat laborator de
fotosinteza, care hraneste cu belsug de substante nutritive o radacina, transformand-o intr-
un depozit de substante. Din aceasta radacina va creste o tulpina de pana la doi metri
inaltime, cu flori nu foarte spectaculoase, care pana in toamna se vor transforma in
binecunoscutii scaieti (cu care faceam razboaie in copilarie), care nu sunt altceva decat
semintele de Brusture. Planta buna de recoltat este cea in varsta de un an, adica fara tija
florifera, care este gata de cules chiar in acest moment al toamnei.

Recoltarea

De la Brusture se recolteaza acum, toamna, radacinile, impreuna cu acea tulpina
subterana care depoziteaza substantele nutritive, numita rizom. Recoltarea se face prin
dezgropare cu cazmaua. Dupa culegere, radacinile se spala in curent de apa repede,
dupa care se despica pe lungime si se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc fara
umezeala si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide
si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie, in locuri curate si uscate.

Principii active

Planta contine : nitrat de potasiu, ulei eteric, mucilagii, inulina, acid palmitic, acid cafeic,
sigmasterol, sitosterol, substante amare, vitamine B, saruri minerale inclusiv de potasiu.

213
Preparate din Brusture

Pulberea de radacina de Brusture
Radacinile de Brusture se macina fin, cu rasnita de cafea sau in piua, dupa care se
cern prin sita pentru faina alba. Pulberea fina rezultata se depoziteaza intr-un borcan de
sticla inchis ermetic. In general, pulberea de Brusture nu isi pastreaza calitatile mai mult
de 14 zile, deoarece prin oxidare tinde sa-si piarda rapid proprietatile terapeutice. Se
administreaza o jumatate de lingurita rasa (cca 2 grame) de pulbere de 3-6 ori pe zi, pe
nemancate. Planta se tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu
apa.

Maceratul la rece
Se pun doua lingurite de pulbere de radacini (obtinuta prin macinarea cu rasnita
electrica de cafea) intr-un pahar (200 ml) de apa si se lasa vreme de 8-10 ore la
temperatura camerei, dupa care se strecoara. Se consuma 1-3 pahare pe zi, pe stomacul
gol, cu minimum 15 minute inainte de masa. In functie de afectiunea tratata, cura cu
macerat din radacina dureaza 3-6 saptamani.

Decoctul combinat de radacina de Brusture
Se pun doua lingurite de pulbere de radacina intr-un pahar de apa si se lasa sa
macereze vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, dupa care se strecoara. Extractul
obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe vreme de cinci minute,
intr-un pahar (200 ml) de apa, dupa care se lasa sa se raceasca. In final se combina cele
doua extracte, iar preparatul obtinut se va administra pe parcursul unei zile.

Tinctura de Brusture
Se obtine astfel: se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de
radacini de Brusture, peste care se adauga doua cani (in total 500 ml) de alcool alimentar
de 40 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua
saptamani intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza. Tinctura rezultata se pune in sticlute
mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru-sase ori pe zi, cate o lingurita diluata in
putina apa.

BRUSTURELE - efecte preventive

Vreme de secole, in Europa, radacina de Brusture a fost considerata drept cel mai
important remediu pentru curatarea sangelui. Iar cercetarile recente confirma acest lucru:
Brusturele neutralizeaza radicalii liberi din sange, ajuta la eliminarea mult mai rapida a
ureei si a altor substante reziduale din organism, scade nivelul colesterolului si
trigliceridelor din sange. Insa actiunea detoxifianta a acestei radacini-minune nu se
opreste aici. Ea curata prompt si eficient colonul, spala rinichii prin efectul sau diuretic
puternic, ajuta la eliminarea surplusului de apa din corp prin transpiratie si urina. Iata de ce
nu este de mirare ca Brusturele este considerat un adevarat elixir de toamna ce are pe
drept cuvant renumele de antidot pentru toate bolile. Dupa cum se stie, detoxifierea este
primul si cel mai important demers pentru blocarea bolilor, de la aparent banalele infectii si
pana la afectiunile endocrine sau tumorale. In continuare, iata si cateva afectiuni in care a
fost foarte bine studiata actiunea preventiva a Brusturelui.

Boala canceroasa - mai multe teste de laborator si de medicina experimentala au
aratat ca administrarea Brusturelui previne aparitia si evolutia tumorilor canceroase,
cu diferite localizari. Intre altele, substantele active din radacina acestei plante
previn malignizarea celulelor normale, sub actiunea substantelor chimice
cancerigene si a radiatiilor. Apoi, Brusturele are actiuni specifice in diferite forme de
cancer, cum ar fi cele care apar pe fondul perturbarilor hormonale sau al blocarii
proceselor naturale de eliminare.
214
Cancer la san - curele cu Brusture, administrat sub forma de infuzie combinata,
cate 500 ml pe zi, in cure de minimum 40 de zile, sunt un excelent profilactic pentru
cancerul la san. Tratamentul este valabil si pentru femeile care au fibroame sau
chisturi mamare cu risc de malignizare. Brusturele are o actiune reglatoare
hormonala, mai ales asupra ovarelor, lenta, dar foarte eficienta, care ajuta la
prevenirea acestei forme de cancer. Alte plante care se administreaza pentru
profilaxia cancerului la san sunt Trifoiul rosu (Trifolium pratense), Macrisul iepuresc
(Oxalis acetosella), Nasturelul sau Cresonul (Nasturtium officinalis).
Cancerul intestinal - conform ultimelor date statistice cunoaste cea mai rapida
proliferare la noi in tara. Pentru prevenirea acestei afectiuni se administreaza
maceratul la rece de radacina de Brusture, cate un pahar inainte de fiecare masa,
in cure de 2-3 luni, urmate de o luna de pauza, dupa care administrarea se poate
relua. Acest tratament dreneaza din colon materiile fecale stagnante, ajuta la
mentinerea sau la refacerea florei intestinale normale. De asemenea, tratamentul
cu macerat la rece de Brusture are efecte antitumorale directe, la nivelul colonului.
Diabetul - marii consumatori de dulciuri, dar si persoanele care au avut precedente
de diabet in familie ar fi bine sa tina cure cu tinctura de Brusture, din care se ia cate
o lingurita, de 4-6 ori pe zi. Un tratament cu tinctura de Brusture dureaza 3-6
saptamani si se face macar o data pe anotimp, fiind alternat cu administrarea altor
plante antidiabetice, cum ar fi Anghinarea (Cynara scolymus), frunzele de Dud
(Morus alba), frunzele de Afin (Vaccinium mirtyllus).
Tromboflebita - un studiu chinez si unul japonez, facute in anii 1996, respectiv
2002, au aratat ca animalele de experienta tratate cu Brusture au o predispozitie
mult mai redusa spre formarea cheagurilor de sange si spre inflamarea peretilor
venosi. Pentru prevenirea acestei afectiuni (inclusiv a recidivelor) este recomandata
cura cu infuzie combinata de radacina de Brusture, din care se bea cate un pahar
(200 ml), de doua ori pe zi.

TRATAMENTE INTERNE

Diabet - un studiu realizat pe organisme cu diabet indus a aratat ca tratamentul cu
Brusture reduce glicemia cu aproximativ 12%, efectele fiind amplificate de
asocierea sa cu radacina de Cicoare (Cichorium intybus) sau cu frunze de
Anghinare (Cynara scolymus). De asemenea, Brusturele reduce producerea de
glucoza la nivel hepatic si stimuleaza secretia de insulina din celulele pancreatice.
Se adminstreaza decoctul combinat, obtinut din cele trei plante, amestecate in
proportii egale, din care se bea cate un litru pe zi. Persoanele care se afla deja sub
tratament cu insulina trebuie sa fie supravegheate in timpul acestui tratament de
catre medicul specialist, deoarece scaderile glicemiei sunt atat de puternice, incat
trebuie ajustate dozele de insulina.
Constipatia - zaharurile nedigerabile din radacina de Brusture stimuleaza formarea
de bacterii "prietenoase", de tip Bifidus, in colon, fac sa creasca biomasa fecalelor
si continutul lor de apa, stimuleaza peristaltismul intestinal, imbunatatind eliminarea.
Se administreaza pulberea, cate doua lingurite pe zi, dimineata si seara. Un
tratament dureaza trei saptamani si se poate relua la nevoie dupa cinci zile de
pauza.
Adjuvant in cistita, nefrita, pielo-nefrita - o categorie de principii active din radacina
de Brusture (poliacetilenele) au un efect antibiotic puternic, fiind de un imens ajutor
in tratarea infectiilor urinare, fie ele joase sau inalte. In plus, Brusturele are un efect
diuretic si antiinflamator puternic, precum si o usoara actiune antipiretica, adica de
scadere a febrei, fiind de un mare ajutor in timpul puseelor acute ale infectiilor de
acest tip. Se administreaza decoctul combinat, cate un litru pe zi, in combinatie cu
orice fel de tratament, medicamentos sau natural.
215
Litiaza renala - radacina de Brusture este unul dintre remediile diuretice si
antiinflamatoare renale cele mai sigure si eficiente. Se administreaza pentru
eliminarea microlitiazei renale, precum si pentru a usura migrarea calculilor de mari
dimensiuni, aflati deja pe uretere. Se bea cate un litru de decoct combinat pe zi.
Concomitent se fac bai fierbinti de sezut, adaugandu-se in apa de baie decoct de
Brusture si infuzie de frunze de Rostopasca (Chelidonium majus).
Polipi intestinali, adjuvant in cancerul de colon - radacina acestei plante are efecte
antitumorale directe, este antiinflamatoare si, in plus, stimuleaza tranzitul intestinal,
eliminarea toxinelor, normalizeaza flora in colon, are efect de neutralizare al
radicalilor liberi. De aceea, Brusturele se administreaza pentru combaterea
cancerului de colon, incetinind sau chiar stopand formarea tumorilor si impiedicand
aparitia metastazelor. Se ia sub forma de pulbere, 4-8 grame pe zi, in cure de 45 de
zile, cu 15 zile de pauza.
Psoriazis - in aceasta afectiune combinatia, in proportii egale, de radacina de
Brusture si de Iarba de Trei-frati patati (Viola tricolor), administrate sub forma de
pulbere, este practic imbatabila. Se administreaza sase lingurite din aceasta
combinatie, zilnic, pe stomacul gol, inaintea meselor principale. Se tine un
tratament cu o durata de 90 de zile, dublat de un regim lacto-vegetarian, in care
60% din hrana zilnica sa fie constituita din legume, fructe si cereale nepreparate
termic. Se recomanda, de asemenea, consumul de lichide, minimum 3 litri pe zi,
sub forma sucurilor proaspete de fructe sau legume, a infuziilor din plante, cum ar fi
Musetelul, Roinita, Menta.
Artrita reumatoida - la venirea anotimpului rece, se tine o cura cu decoct combinat
de radacina de Brusture, din care se administreaza cate 2-3 cani pe zi, in cure de 4-
6 saptamani. Tratamentul va fi dublat de administrarea de plante vitaminizante, cum
ar fi Macesul si Catina. Aceasta terapie previne si combate eficient puseele
reumatice, pentru ca Brusturele stopeaza procesele degenerative la nivelul
articulatiilor, are efecte antiinflamatoare articulare, ajuta la stoparea proceselor de
distructie la nivelul finelor tesuturi cartilaginoase din articulatii, prin actiunea sa
antioxidanta.
Adjuvant contra hepatitei virale si alcoolice - mai multe studii facute in China au
aratat ca extractele din Brusture au efecte antivirale directe si, in plus, protejeaza
ficatul de actiunea agentilor toxici, inclusiv a alcoolului. Se tin cure de cate 60 de
zile, timp in care se administreaza radacina de Brusture sub forma de pulbere, cate
o lingurita de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Este un tratament care ajuta la
regenerarea celulei hepatice, impiedica evolutia bolii spre ciroza sau spre cancer
hepatic.
Tratamentele cu antibiotice - inulina, continuta in proportii foarte mari (pana la 45-
50%) de radacina de Brusture recoltata toamna, este un principiu activ extraordinar,
ca adjuvant la tratamentul cu medicamente antibiotice de sinteza. Previne unele
tulburari digestive produse de administrarea de antibiotice, cum ar fi inapetenta,
durerile de stomac, tulburarile de tranzit intestinal, dar ajuta si la prevenirea
candidozelor digestive. Ca atare, Brusturele este un ajutor excelent la administrarea
antibioticelor, fara a le inhiba in vreun fel actiunea, dar combatand principalele lor
reactii adverse. Se administreaza pulberea, cate o lingurita de patru ori pe zi, in
cure de minimum 21 de zile.
Adjuvant contra avitaminozelor, a deficitului de calciu si de magneziu - radacina de
Brusture este destul de bogata in vitamina C, in vitamine din complexul B, in Fier,
Magneziu etc. Totusi, nu aceasta este principala sa proprietate, ci aceea ca ajuta
organismul sa asimileze mult mai bine acesti nutrienti vitali, din hrana de zi cu zi.
Pentru tratarea acestor deficiente, se tin cure cu pulbere de Brusture, din care se
administreaza cate 2-3 grame, inaintea meselor principale.
Guta, exces de uree in sange - se tin cure cu o durata de minimum 5 saptamani,
timp in care se bea intre jumatate si un litru de decoct combinat de Brusture pe zi.
216
Acest tratament mobilizeaza si ajuta la eliminarea ureei din organism, atat prin
urina, cat si prin transpiratie. Sa nu va sperie daca in primele saptamani transpiratia
si urina vor capata un miros foarte intepator - este semnul clar ca aceasta planta isi
face efectul, iar excesul de saruri ale acidului uric din organism este eliminat.
Expunere la radiatii - un studiu japonez realizat inca din anul 1984, la Facultatea de
Medicina din Okayama, arata ca, ajutate de principiile active din Brusture, celulele
organismului sunt mult mai rezistente la actiunea mutagena a radiatiilor. Ca atare,
persoanelor expuse la radiatii de diferite feluri le este recomandata pulberea de
Brusture, din care se administreaza cate 10 grame zilnic, in cure de minimum 30 de
zile. Radacina de Brusture face parte din clubul foarte select al remediilor naturale
care protejeaza organismul impotriva radiatiilor, club din care mai fac parte
Napraznicul, Ceaiul negru, Catina, polenul de albine, propolisul.
Adjuvant in tratamentul HIV/SIDA - un studiu chinez, realizat in 1996, arata ca
anumite substante active din Brusture (numite lignani) pur si simplu blocheaza
replicarea virusului care produce temuta maladie. Se recomanda administrarea de
pulbere de Brusture, ca adjuvant, cate o lingurita de patru ori pe zi, in cure de 90 de
zile.

TRATAMENTE EXTERNE

Matreata - ultima clatire a parului, dupa spalare, se face cu infuzie combinata de
Brusture (aproximativ jumatate de litru), in care se pun si 3-4 picaturi de ulei de
Lavanda (Lavandula angustifolia, L. officinalis). Se toarna incet, frictionand usor
pielea, cu ajutorul degetelor. Principiile active din Brusture si din Lavanda sunt
antiinflamatoare, antibacteriene si antimicotice. Ele ajuta la distrugerea florei
parazite de la nivelul scalpului si la refacerea troficitatii pielii.
Caderea parului - in multe regiuni din Rusia, tarancile au pana la varste inaintate un
par sanatos si des, folosind decoctul de Brusture, combinat cu cel de frunze de
Urzica. Cu acest preparat fac ultima clatire, lasandu-l cateva minute pe par, dupa
care nu se mai clatesc cu apa simpla. Acelasi decoct este si baut, zilnic, mai ales la
venirea frigului, explicatia stiintifica a eficientei acestui tratament fiind aceea ca cele
doua plante ajuta la asimilarea oligoelementelor, vitale pentru sanatatea firului de
par.
Eczeme alergice - se face un tratament intern cu Brusture, sub forma de decoct
combinat, din care se bea cate un litru pe zi, vreme de macar 30 de zile.
Suplimentar, se face o cataplasma din radacina de Brusture si din flori de Musetel,
astfel: cele doua plante, macinate sub forma de pulbere, se amesteca in proportii
egale. Din amestecul de pulberi rezultat se iau 2-3 linguri care se pun intr-un vas si
se adauga apa calduta, amestecand incontinuu, pana cand se formeaza o pasta.
Aceasta pasta se aplica pe locul afectat, unde se tine vreme de o ora, apoi se
indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce. Se repeta tratamentul intern si extern
zilnic, pana cand simptomele cutanate ale alergiei dispar. Acest tratament este
recomandat si contra dermatitei atopice, iar tratamentul intern se recomanda contra
atopiei, in general.

BRUSTURELE SI FRUMUSETEA

Din flora europeana, Brusturele si Trei-frati-patati sunt, probabil, ierburile cu
actiunea cea mai eficienta pentru mentinerea tineretii si a supletii pielii. Radacina de
Brusture, administrata intern sub forma de decoct combinat, cate 600 ml pe zi, curata
gradat pielea si tenul de iritatii, de exces de sebum. Este un tratament eficient si contra
acneei (probabil datorita efectului sau reglator hormonal), contra problemelor alergice ale
tenului, in aceasta ultima problema fiind foarte eficient daca este administrat impreuna cu
Trei-frati-patati. Dupa tratamentul cu Brusture, pielea devine mai luminoasa, mai catifelata,
mai curata si mai placuta ca aspect.
217
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu Brusture
Administrarea radacinii de Brusture nu are nici un fel de contraindicatie.
Singurele precautii vor fi la persoanele diabetice, care vor trebui sa-si
ajusteze dozele de insulina la administrarea acestui remediu.
Semintele (doar ele, NU si radacina) de Brusture sunt contraindicate in caz
de sarcina, deoarece pot provoca contractii uterine. In schimb, radacina de
Brusture este chiar recomandata in timpul sarcinii, pentru prevenirea
constipatiei, a problemelor venoase si a deficitelor de minerale si de vitamine
din organism.
In cazuri foarte rare, au fost semnalate dermatite alergice, prin aplicarea
externa a radacinii de Brusture.



COSMETICE NATURISTE LA NDEMNA FIECRUIA

Reete i secrete ale frumuseii naturale

O bun alternativ la cosmeticele care conin substane sintetice sunt produsele
pregtite acas, din ingrediente naturale uor de procurat i bine tolerate de
organism. V prezentm n continuare cteva idei simple pentru astfel de produse.
Pornind de la acestea vei putea apoi s v creai propriile reete, conform
preferinelor i necesitilor personale.

Produse pentru ngrijirea tenului

Laptele de migdale este un demachiant potrivit pentru toate tipurile de ten. Acesta se
poate prepara din 50g migdale dulci, 200ml ap de trandafiri sau de portocal, 1g pulbere
din rdcin de angelic. Migdalele se piseaz turnnd cte puin ap de trandafiri, se
adaug rdcina de angelic i se amestec bine totul. Pentru tenul uscat se poate
prepara un demachiant special din 100ml ap de trandafiri sau de portocal nclzit puin
(maxim 30C) pentru a putea dizolva n ea o lingur de miere i 20g lapte praf; se
adaug 20ml ulei de migdale dulci i 20ml ulei de avocado; se pstreaz la frigider.
Cantitile sunt suficiente pentru mai multe utilizri, de aceea e bine ca aceste creme
naturale s fie pstrate la frigider, de preferin n recipiente din sticl.

O dat pe sptmn se poate realiza un tratament pentru curarea pielii i
ndeprtarea celulelor moarte. Acesta const n masarea blnd a pielii (dup ce a fost
umezit n prealabil cu ap) cu mlai, cu tre de gru ori cu un amestec din: un pahar
mlai, o jumtate de pahar fin de gru, un pahar lapte praf. Amestecul este suficient
pentru mai multe utilizri, ntre timp pstrndu-se ntr-o cutie nchis ermetic. Dup
masaj, pielea se cltete cu ap din belug. Tot sptmnal se pot face bi de aburi i
se pot aplica mti din fructe, smntn, miere, drojdie de bere, fiecare contribuind n
modul su specific la ntreinerea frumuseii i prospeimii tenului.

Dup demachiere este binevenit o loiune pentru fa. O astfel de loiune poate fi
preparat simplu din 50ml ap de trandafiri sau de portocal, o jumtate de linguri de
miere, 50ml ap de hamamelis i 10 picturi tinctur de mueel. Se dizolv mierea n
apa de trandafiri i apa de hamamelis puin nclzite, se adaug tinctura de mueel, se
pune amestecul ntr-un recipient din sticl de culoare nchis i se agit. Pentru tenul
gras se poate prepara o loiune din 80ml ap de hamamelis i 20ml tinctur de salvie n
care s-au dizolvat 4 picturi ulei de rozmarin. Iar pentru tenul uscat i sensibil este
recomandat o loiune din 90ml ap de trandafiri sau de portocal i 10ml tinctur de
218
glbenele. Acestea, de asemenea, sunt cantiti suficiente pentru mai multe utilizri i e
recomandabil ca, ntre timp, s fie pstrate n frigider.

Una dintre cele mai vechi reete de crem pentru fa a fost inventat de ctre greci i
se compunea din cear de albine, ulei i ap. O astfel de crem, dar mai mbogit,
poate fi preparat din: o lingur cear de albine, 150ml ulei presat la rece (poate fi de
porumb, de msline, de susan), o lingur gel de aloe vera, dou linguri unt clarificat,
cteva picturi de ulei volatil (mueel, lavand, portocal sau un altul, dup preferine).
Ceara de albine se topete n puin ap fierbinte, apoi se adaug treptat untul clarificat,
gelul de aloe vera (care n prealabil a fost amestecat mpreun cu uleiul) i uleiul volatil.
Se pot aduga i cteva picturi de ulei de migdale pentru efectul antirid al acestuia. Se
amestec continuu pn cnd crema se rcete, apoi se pune ntr-un vas de porelan n
care se pstreaz la frigider. Din 20-30 picturi de ulei de migdale amestecate n 20g unt
clarificat se poate prepara o crem foarte eficient contra ridurilor fine din jurul ochilor; i
aceasta se pstreaz n condiii mai bune la frigider.

Igiena gurii i a dinilor

Pentru aceasta putem prepara n cas un praf pentru dini din 40g coaj de portocal
netratat lsat la uscat pn a doua zi i amestecat apoi cu 30g frunze de ment
pulbere i cu 10g sare de mare. Se mai poate prepara o past de dini natural din
pulpa de la o lmie amestecat cu o linguri frunze de salvie mrunite, o linguri
pulbere din rdcin de stnjenel, o jumtate linguri ulei de scorioar i puin ap
distilat, att ct s se formeze o past groas. Ambele se pstreaz n recipiente cu
capac. Ca ap de gur poate fi folosit tinctura de arnic (n proporie de cteva picturi
la un pahar cu ap), aceasta avnd efect antiinflamator.

Iat i o reet pentru balsam de buze: dou lingurie de cear de albine se topesc pe
baie de aburi, apoi se amestec cu o linguri de ap de trandafiri, o linguri de ulei de
smburi de struguri i dou lingurie de ulei de migdale dulci. Se las s se rceasc i
se pstreaz ntr-o cutiu cu capac.

Reete pentru ngrijirea i meninerea frumuseii naturale a prului

Prul normal poate fi ngrijit cu succes cu ajutorul unui ampon preparat dintr-o linguri
de fulgi de spun natural (se obin foarte simplu dnd pe rztoarea mic spunul
respectiv), 100ml de ap, uleiuri eseniale sau extracte de plante. Modul de preparare
este urmtorul: se pune apa la fiert, iar cnd ncepe s fiarb se ia de pe foc i se
adaug fulgii de spun amestecnd pn la dizolvarea acestora. Dup rcire se adaug
2-3 picturi din uleiul esenial ori extractul de plante preferat. Cantitatea este suficient
pentru o splare.

O reet mai elaborat pote fi obinut din: 8 linguri flori de mueel uscate (ori salvie n
cazul prului nchis la culoare), o lingur ment uscat, 2 linguri rozmarin, 600ml ap
distilat, 60g fulgi de spun natural, 3 picturi ulei de eucalipt sau ment, 2 linguri alcool.
Se prepar astfel: din ap i plante se face un decoct, care se las nc 30 minute
acoperit, dup care se strecoar presnd bine plantele. Se nclzete din nou i se
adaug fulgii de spun amestecnd pn la dizolvarea lor. Dup rcire se adaug
alcoolul amestecat cu uleiul volatil, se toarn ntr-un recipient nchis ermetic i se mai
ine 3-4 zile la temperatura camerei, nainte de prima utilizare, apoi se pstreaz n
acelai recipient.

Un ampon purificator poate fi obinut din 100ml ap distilat, 20g rdcin de
ttneas tocat, 2 glbenuuri, 20ml alcool de 50%. Din rdcina de ttneas se
prepar un macerat (timp de 3-6 ore), dup care se nfierbnt, se strecoar i se
219
adaug glbenuurile i alcoolul. Se aplic n dou reprize pe prul ud, se maseaz
pielea capului i se cltete prul de fiecare dat.

Pentru prul uscat i deteriorat este potrivit un ampon cu glbenu de ou i cu miere
preparat n modul urmtor: se amestec bine cu telul un albu, dou glbenuuri, o
linguri de miere, o lingur ulei de msline presat la rece i sucul de la o lmie. Se
aplic pe prul ud i se maseaz, dup care se las s acioneze puin i apoi se
cltete prul cu ap din abunden.

O dat pe lun se poate aplica acestui tip de pr o cur nutritiv din: 50ml ulei de
migdale, 30ml ulei de floarea-soarelui, 30ml ulei de nuc, 30ml ulei de ricin, 5ml ulei de
trandafir. Acestea se amestec i se las la rece timp de dou zile. Se aplic prin
masare pe pr, se nfoar capul ntr-un prosop i se las uleiurile s acioneze peste
noapte. A doua zi se spal i se cltete cu mult ap.

Din 100ml ap, o lingur de plante uscate (de exemplu mueel pentru blonde sau coaj
de nuc pentru brunete) i 6 linguri de suc de lmie sau oet de fructe se poate prepara
o loiune pentru cltirea prului dup splare n modul urmtor: din ap i plante se
prepar o infuzie n care, dup 10 minute, se adaug sucul de lmie sau oetul. Se
aplic pe prul ud fr a se mai clti dup aceea. Pentru prul gras i subire este foarte
eficient masajul cu macerat din urmtoarele plante (cte o linguri din fiecare): rozmarin,
mueel (sau cimbru), urzici (sau coada-calului). Se poate aduga i o lingur de oet de
fructe.

Un fixativ natural poate fi preparat din 250ml de ap n care se adaug o linguri de
miere, puin oet i cteva picturi de ulei aromat. Se aplic n locul loiunii pentru cltire.

Cteva idei pentru ngrijirea corpului

Spun nutritiv: se prepar dintr-un spun obinuit de toalet dat pe rztoarea mic i
dizolvat n 300 ml de ceai tare din flori de tei amestecat cu 4 linguri de suc de grapefruit,
ambele nclzite. Se mai nglobeaz 5 picturi de ulei de micunea i 4 linguri de fulgi fini
de ovz. Cnd ajunge o mas pstoas se pune n forme, se acoper cu o pnz
uscat, se las s stea 2-3 sptmni ntr-un loc uscat i cald, dup care pot fi scoase
din forme i mpachetate.

Deodorant natural: 1g mentol se dizolv n 30ml alcool de 90. Se nclzesc 50ml ap
de trandafir n care se dizolv 1g piatr acr. Se amestec cele dou soluii i se agit
energic. Se pstreaz ntr-un recipient din sticl bine nchis pentru a evita evaporarea.
Un alt deodorant natural mai delicat poate fi constituit din cteva picturi de ulei esenial
(lavand, ment, busuioc, etc.) adugate ntr-o linguri de ap, amestec cu care se
tamponeaz apoi pielea. Se folosete imediat.

Masarea pielii cu urina proprie are efecte dezinfectante, vindectoare, de ntinerire,
care pot prea de domeniul miracolului. Vechii romani foloseau urina i ca past de dini,
datorit efectelor sale de curare i albire a dinilor.

Ulei pentru corp: se amestec bine i se pstreaz apoi ntr-o sticl de culoare nchis
50ml ulei de susan, 25ml ulei de ricin, 10ml ulei de germeni de gru i cteva picturi de
ulei volatil.

Ulei pentru plaj: 250ml ulei de msline presat la rece, 10 picturi tinctur de iod i
sucul de la o lmie se amestec i se pstreaz ntr-o sticl nchis la culoare. Se agit
nainte de utilizare.
220

Ulei de masaj anticelulitic: un pumn de frunze proaspete de ieder se las la macerat
timp de dou sptmni n 200ml ulei de germeni de gru, apoi se strecoar presnd
bine plantele i se adaug dou picturi de ulei eteric de rozmarin. Se pstreaz ntr-un
recipient din sticl i se aplic zilnic dup du prin micri energice de masaj.

Parfum: dac vrem un parfum fr riscuri, putem s alegem unul cu uleiuri eseniale, dar
fr alcool.
Ingredientele pentru aceste produse pot fi cumprate din magazine Plafar, din
magazine naturiste sau din raioanele naturiste ale supermarket-urilor la preuri
accesibile. Cteva sfaturi n acest sens:
ceara e bine sa fie achiziionat direct de la productorii apicoli pentru a fi ct mai
curat, fr adaosuri (nu se folosete ceara care se gsete n magazine, gata
preparat de exemplu pentru epilat, aceasta conine i alte ingrediente n afar de
cear);
cumprai migdale neprjite, lapte praf fr zahr, ap de trandafiri care conine
doar compui naturali (e bine s citii etichetele nainte de a cumpra);
gelul de aloe vera se obine cel mai simplu din frunzele proaspete ale plantei
respective, al cror miez se rade cu o lingur de lemn dup ce frunza a fost
desprit n dou pe lungime (n concluzie, e folositor un ghiveci cu o plant de
aloe printre celelalte plante de apartament, ea se regenereaz repede i putem
folosi din frunzele ei din cnd n cnd);
untul clarificat se prepar dup o reet pe care o gsii n aceast lucrare.



Tratamentul naturist al OSTEOPOROZEI

Terapia neconvenional recomand o schimbare rapid a modului de via i mai
ales o diet echilbrat corespunztoare vindecrii acestei afeciuni.

n fiecare diminea imediat dup trezire se merge la toalet i se suge uor
saliva dup care se scuip, apoi cu o linguri se va cura limba de la baz spre vrf.
Dup ce ne-am cltit gura cu ap, ne vom spla pe dini nmuind degetul n ap i lund
sare grunjoas pe el, masnd dini i gingiile, dup care ne cltim din nou gura cu ap.
Odat ncheiat i aceast faz, vom realiza aspirarea apei srate pe fiecare nar n
parte. Pentru aceasta trebuie ca seara s punem o linguri de sare grunjoas ntr-un
pahar de 250ml ap i dimineaa vom pune apa n palma fcut cu, aspirnd-o cnd pe
o nar, cnd pe cealalt. Se astup nara liber cu degetul arttor. Urmtoarea faz a
purificrilor de diminea const n splarea feei cu ap rece i spun, dup care vom
arunca cte un pumn de de ap rece n ochii deschii, splndu-i i purificndu-i. Urmrim
s percepem astfel starea de nviorare i purificare ce se induce n fiin n urma tehnicilor
realizate.

1) Purificarea digestiv (A)- tehnica se realizeaz o dat pe lun.
Cele mai recomandate cure:
1) Cura cu oet de mere i miere (B)
2) Cura cu past de argil i propolis (C)
3) Cura cu urzici (D)
4) Cura cu suc de orz verde
4) Cura cu boabe de ienupr (E)
5) Cura cu lmie (F)
6) Cura de sucuri i cruditi (G)
7) Cura pentru asimilarea calciului i combaterea spasmofiliei (H)
221
FITOTERAPIE
Zilnic se vor administra urmtoarele plante sub form de pulbere cte un gram de 4 ori pe
zi. Plantele se in sublingual timp de 10 -15 min. dup care se nghit cu puin ap :

Nr
Denumirea
popular
Denumirea tiinific Cantitate Mod de administrare
1. Coada calului Equisetum arvense -herba 50g
Sublingual
2.
Troscot
Polygonum aviculare-
herba
50g
3.
Plmnric
Pulmonaria officinalis-
herba
50g
4. Coacz negru Ribies nigrum-folium 50g
5. Pir Agropyrum repens 50g
6. Urzic Urtica dioica-folium 50g
7.
Talpa gtii
Leonorus cardiaca folium
flos
30g
8. Tapanic Galeopsis dubia herba 30g
9.
Brusture Arctium lappa radix macerat
2 ling. pulbere la 5oo ml.
ap distilat
10.
Ctin Hippophae rhamnoides -//-//-
se macereaz 8 ore, se
consum
11.
Mce Rosa canina-fructus -//-//-
cu 30 min nainte de
mas
12. Ginkgo Ginkgo biloba tinctur - 40pic x 4/zi n 50 ml ap
13. Orz verde Hordeum vulgare suc -se bea 3x50 ml/zi

NOT (A,B,C,D,E,F,G,H) vezi descrierea curelor.

Ceai intern din: -glbenele 50 g (Calendula officinalis-flos)
-codia oricelului 50 g (Achillea millefolium-herba)
-creuc 25 g (Filipendula ulmaria-flos)
-salvie 25 g (Salvia oficinalis-herba)

Din plantele mrunite se pune o lingur ntr-o can, se umecteaz timp de 7
minute i se adaug apoi 250 ml ap distilat n clocot, se infuzeaz 3 min. i se bea cald
ncet, gur cu gur. Se vor consuma dou ceaiuri pe zi la dou ore de la servirea mesei.

Macerat la rece din vsc de mr. Se pune o linguri cu vrf de vsc ntr-un pahar
cu 200 ml ap distilat, se las de seara pn dimineaa, cnd se nclzete uor, apoi se
strecoar prin tifon dublu i se bea pe parcusul zilei gur cu gur ntre mesele principale.
Atenie! nu se supradozeaz i nu se prepar altfel.

Dafin Acest macerat se va consuma la aproximativ o lun de la nceperea dietei
naturiste. Maceratul se realizeaz din frunze mrunite, aprox. 5 g la 300 ml ap distilat.
Se pun ntr-un vas de lut se acoper i se las la macerat de la ora ase seara pn a
doua zi la ora nou. Se va consuma gur cu gur pe parcursul unei zile, cte 25-30 ml. din
or n or. Nu se supradozeaz i nu se consum altfel. Maceratul de dafin se va lua 7 zile
cu 10 zile pauz i se repet pn la vindecare.






222
DIETOTERAPIE Regimul alimentar ce trebuie urmat pe perioada tratamentului :

Regim Oshawa Primele 10 zile (dac se realizeaz purificarea digestiv se ncepe
dup 3 zile) se va consuma numai gru, hric, orez, mei, plantele
indicate pentru afeciunea de care suferii i polen 2 ling. pe zi
Dietoterapie dup
regimul Oshawa
Fructe: mere, caise, prune (uscate), piersici, musli cu fructe,
stafide,curmale, smochine (mai ales n caz de constipaie), pere, nuci,
alune, coacze, pepene galben.
Legume:sfecl roie (salat), linte, nut, soia (boabe, cuburi, niel,
granule), bob, salat verde, varz, conopid, ptrunjel, elin, morcov,
cartofi, usturoi, ceap, supe de legume, dafin
Produse lactate: lapte dulce, sana, brnz de vaci (cu gru ncolit)

Postur
Este foarte indicat n timpul ct mai avem dureri s abordm urmtoarea postur.
Din picioare minile pe lng corp ne lsm pe vine, fr s ridicm clcile de la sol i
prindem apoi genunchii cu braele. Rmnem n aceast postur timp de 3 min. dup care
revenim foarte ncet. Pentru persoanele care nu au echilibru pot s se sprijine cu spatele
de un suport (perete, pat etc.).

PRESOPUNCTUR
Este indicat ca n fiecare zi s realizai tehnica de presopunctur global a tlpilor.
Pentru aceasta trebuie s umplei o tav cu pietre de ru i dup ce ai deschis fereastra
mergei pe petricele timp de 10 min.

MASAJ
Se va face o crem cu ulei vegetal i unt din ttneas, glbenele i dafin cu care
se va masa zonele dureroase. Se poate folosi unguentul de ttneas produs de firma
Plant Extract din Rdaia, jud. Cluj.

Modul de efectuare al curelor

1) Cura cu oet de mere i miere (B)
Dimineaa la o or dup prima mas se va turna o lingur jumtate de oet, i o
linguri de miere ntr-un pahar de 150 ml ap cldu. Se amestec pn la complecta
omogenizare i se bea ncet gur cu gur. Cura se realizeaz 21 de zile.

2) Cura cu past de argil reminerealizant i propolis (C)


ANTIOXIDANII I SECRETELE LOR

Este greu n zilele noastre s studiezi o publicaie medical, s citeti o revist, s
deschizi un ziar sau chiar s priveti o reclam la televizor fr s vezi vreo referire la
antioxidani sau la radicalii liberi. Dei acest subiect rmne nvluit n mister i confuzie
pentru muli oameni, nelegerea lui poate deveni chiar o problem de via i de moarte.
Radicalii liberi (moleculele de oxigen reactiv) sunt implicai n mai mult de 50 de afeciuni
medicale, inclusiv diverse forme de cancer, maladii cardiace, mbtrnire prematur,
cataract i chiar SIDA.

Legturile cu aceast larg varietate de boli sugereaz c radicalii liberi nu sunt un
fenomen izolat, periferic, ci, mai degrab, actori principali n majoritatea problemelor de
sntate ale oamenilor. Astfel, orice problem am avea cu sntatea, putem presupune
223
c, oarecum, ntr-un mod perfid i ascuns, radicalii liberi ar putea fi un factor n a provoca
ori n a exacerba afeciunea de care suferim.

Ce sunt radicalii liberi i cum acioneaz ei?

Nu i putem vedea. Nu i putem simi. Las doar urme trectoare ale prezenei lor. Dar, s
nu ne lsm nelai: inima, plmnii, vasele de snge, toate organele i esuturile
noastre sufer un atac continuu din partea acestor renegai biologici, cunoscui sub
numele de radicali liberi.

S ne imaginm c am putea micora o camer de luat vederi pn la dimensiunile unei
molecule, pe care s-o introducem apoi n propriul organism la bordul unui submarin la fel
de minuscul, care s circule prin fluidele interne care susin viaa. Imediat am fi martorii
unui spectacol asemntor cu un foc de artificii biologic. Este rezultatul micrilor
bezmetice ale radicalilor liberi, care ncearc s se agae de orice altceva pentru a
obine o oarecare stabilitate.

Exist att molecule stabile ct i molecule instabile de oxigen, care alearg prin
organism. Oxigenul stabil este esenial pentru susinerea vieii. Moleculele instabile de
oxigen (radicalii liberi) sunt utile, de asemenea, pentru c lupt mpotriva inflamaiilor,
ucid bacteriile i controleaz tonusul muchilor netezi, cei care regleaz funcionarea
organelor interne i a vaselor de snge.

Cheia aciunii eficiente i sigure a radicalilor liberi din organism este echilibrul lor, dar
problema este c mecanismele fin echilibrate se deregleaz deseori. Pentru a corecta
situaia, organismul produce substane de curire a radicalilor liberi cunoscute ca
antioxidani endogeni, sisteme enzimatice care nghit radicalii liberi n plus i i
mpiedic s produc efecte negative (superoxid-dismutaza, catalaza i glutation-
peroxidaza). Unii antioxidani pe care i prelum din afara organismului prin alimentaie
ajut i ei la sporirea aprrii mpotriva numrului excesiv de radicali liberi. Cei mai
importani dintre aceti antioxidani externi (sau exogeni) sunt vitamina C, vitamina E i
betacarotenul.

Supraproducia de radicali liberi

Se pare c, oriunde i-ai ntoarce privirea, diferite substane ori situaii amenin s ne
invadeze organismul cu radicali liberi. Iat civa dintre factorii mediului sau ai modului de
via, care ne pun n pericol de stres oxidativ i de mbtrnire prematur: fumul de
igar, aerul poluat, anumite medicamente, lumina ultraviolet (natural sau artificial),
pesticidele i alte substane chimice duntoare din mncare, prepararea
necorespunztoare a alimentelor, leziunile articulaiilor i ale esuturilor (inclusiv durerile
sau febra muscular), leziunile legate de reperfuzie (ntoarcerea sngelui ntr-un organ
sau esut care a fost temporar privat de snge, de exemplu dup un infarct miocardic sau
dup o comoie cerebral), diabetul, radiaiile (proceduri medicale, reele de nalt
tensiune, computere, cuptoare cu microunde, telefoane mobile, pturi electrice,
televizoare), stresul emoional, azbestul i alte materiale care pot fi inhalate prin
respiraie, alimentarea n exces cu snge a tractului digestiv dup o mas copioas sau
exerciiile fizice realizate imediat dup mas i chiar exerciiile fizice, ns realizate n
exces.

Cnd organismul este suprasaturat cu radicali liberi, aceste molecule instabile de oxigen
se transform, din aliai, n prdtori moleculari. ncep s alerge n dezordine, atacnd cu
succes att pri bolnave ct i pri sntoase. Unii dintre ei sunt att de instabili nct
exist doar pentru un moment, o microsecund, timp n care acioneaz pe post de
catalizatori, determinnd reacii chimice i schimbri n alte molecule, chiar mutaii
224
genetice. mbtrnirea precoce sau accelerat, boli de inim, diverse tipuri de cancer i
multe alte maladii sunt consecina aciunii acestora.

Orientativ, se estimeaz c genele fiecrei celule sunt agresate de aproximativ zece mii
de ori pe zi de ctre radicalii liberi, iar ADN-ul mitocondrial de aproximativ o sut de mii
de ori pe zi. Dac ne gndim c celulele miocardice (ale inimii) i celulele neuronale (ale
sistemului nervos) nu se divid, atunci ne dm seama ct de important este combaterea
agresiunii exercitate de ctre radicalii liberi.

Ce putem face pentru a ne proteja?

Pentru c este mult mai eficient, dar i mai ieftin, s meninem o bun stare de sntate,
dect s o redobndim dup ce am pierdut-o, cea mai bun tehnic de aprare mpotriva
radicalilor liberi este aceea de a construi i de a menine scuturi de antioxidani, printr-un
regim alimentar adecvat (cu grsimi puine, bogat n fibre digestive i n substane
antioxidante - 400 UI de vitamina E, 1000 mg de vitamina C i 25.000 UI de betacaroten
pe zi), prin practicarea regulat a exerciiilor fizice (dar fr exagerri), i printr-un
program de via care s urmreasc evitarea, pe ct posibil, a situaiilor n care suntem
expui atacului radicalilor liberi.

Pregtirea alimentelor i dieta

Alimentele cu coninut mare de antioxidani trebuie s constituie baza elementelor
nutritive pe care le lum din surse exterioare, cu att mai mult cu ct n hran mai exist,
n afara antioxidanilor, i alte substane care ne pot proteja mpotriva bolilor.

Studii de amploare, realizate n SUA, Anglia, Finlanda, Japonia, China, au
concluzionat c cei care consum fructe i legume proaspete au un risc de afectare de
ctre radicalii liberi redus cu aproximativ 75%. Atenie! Este vorba despre consumul de
fructe i legume proaspete i nu de suplimente vitaminice, deoarece aceste suplimente
realizate n laborator nu pot nlocui toat gama de compui care se gsete n mod
natural n fructe i legume: vitamine, sruri minerale, polifenoli, etc. Inteligena naturii, n
mii de ani de evoluie, a realizat n produsele sale echilibrul perfect al elementelor
necesare organismului uman.

Mai nti, pentru a ne obinui s estimm coninutul antioxidant maxim potenial al
hranei, s vedem care alimente sunt bogate n antioxidani:
alimente bogate n betacaroten: cartofi, morcovi, pepene galben, dovleac, nuci,
spanac, broccoli, ptrunjel, mango, papaya, alge, batate, caise.
alimente cu coninut ridicat de vitamina C: acerola (fruct din India de vest,
asemntor cu cireele), ptrunjel, orz verde, ardei, broccoli, cpuni, conopid,
grapefruit, guava, kiwi, lmie, mango, mure, papaya, pepene galben, portocale,
roii, sparanghel, varz de Bruxelles.
alimente bogate n vitamina E: alune, batate, ciocolat, floarea soarelui, gru
(inclusiv germeni i gru ncolit), migdale, porumb.

Al doilea pas l constituie evaluarea impactului pregtirii termice i al altor
procedee de preparare a hranei asupra coninutului de antioxidani; n general, cantitatea
de antioxidani poate fi redus de factori ca: aditivii alimentari, expunerea la oxigen,
expunerea la lumin, expunerea la cldur sau la temperaturi mari (cele mai bune
metode de preparare a alimentelor, astfel nct s se pstreze antioxidanii sunt: la
cuptor, n aburi sau prin prjire uoar).

Cteva recomandri pentru pregtirea i pstrarea alimentelor:
o evitai produsele vetede
225
o nu exagerai atunci cnd curai, mrunii, tiai, splai sau nmuiai legumele i
fructele
o evitai folosirea n exces a apei n timpul preparrii
o evitai folosirea n exces a temperaturilor ridicate n timpul gtitului; fierberea timp
ndelungat, alte metode prelungite de preparare, expunerea alimentelor la flacr
sau fum, cum ar fi la grtar sau la foc n aer liber, pot distruge antioxidanii; aceste
metode pot, de asemenea, stimula schimbri chimice nedorite n hran i
producerea de radicali liberi n exces
o folosii la gtit apa n care ai fiert legumele, n ea se vor pstra antioxidanii
o nu pstrai mai mult de o zi la frigider alimente gata pregtite
o depozitai hrana gtit n recipiente cu aer puin
o nu nclzii din nou preparatele din legume sau zarzavaturi deja gtite
o evitai s pstrai alimentele nclzite mai mult de 30 de minute nainte de a le servi
o nu cumprai produse gata tiate
o nu pstrai produsele proaspete n frigider mai mult de cteva zile

Model de meniu pentru o zi : (alimentele care l alctuiesc conin 1.120 mg de vitamina
C, 36.085 UI de betacaroten i 109 UI de vitamina E, adic aproximativ cantitatea
recomandat zilnic)
Mic dejun: suc de portocale, fulgi de cereale i germeni de gru, stafide, iaurt
simplu, cpuni proaspete.
Prnz: suc cocteil de fructe cu boabe, portofel de aluat umplut cu broccoli,
conopid i brnz, salat cu paste, suc de roii.
Gustare de dup-amiaz: fruct de kiwi proaspt.
Cin: salat de spanac proaspt i roii cu semine de floarea soarelui,
condimente, fr ulei, morcovi nbuii, orez brun, salat de fructe (pepene verde,
pepene galben i mandarine).
Gustare de sear: suc de portocale, baton i unt.

ALTE PROCEDEE ANTIOXIDANTE :

POSTUL NEGRU

Postind una sau dou zile pe sptmn, i oferim corpului timpul necesar pentru a
elimina cu eficien toxinele acumulate din alimente i pentru regenerarea anumitor funcii
i procese ale sale. Cnd vorbim despre post ne referim la postul negru, inut doar cu
ap, a crei folosire este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului i blocajul renal.
Dac postul este mai ndelungat, revenirea la alimentaia obinuit trebuie fcut gradat,
n acelai numr de zile ct a durat i postul, ncepnd cu supe foarte diluate, n care s-
au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov i orez).
tiinific, se atest c omul poate tri fr hran circa 100 de zile, rezervele
interioare fiindu-i suficiente pentru aceasta, cercetri tiinifice recente artnd c postul
are inclusiv puternice virtui antioxidante. Practic, putem spune c postul acioneaz la
nivelul tuturor structurilor fiinei, ncepnd cu cele subtile i, prin rezonan, pn la cele
fizice.

CURA CU STRUGURI

n smburii de struguri se gsete proantocianidina, compus ce face parte din
clasa flavonoidelor i avnd un rol important n combaterea direct a radicalilor liberi,
creterea vitalitii i a rezistenei fa de atacurile agenilor mutageni(cancerigeni) i
redarea tinereii.
Concentraiile cele mai crescute sunt prezente n smburii de struguri negri,
extractul din smburi de struguri negri fiind unul dintre cei mai puternici antioxidani.
226
Este benefic s se realizeze o cur de struguri (fr a mai consuma nimic altceva)
timp de 10 zile minim (se poate prelungi pn la 21 de zile, n bolile cronice). Se vor
consuma 4 kg de struguri pe zi. Acest regim este contraindicat n diabet. Modul de
realizare a curei cu struguri este prezentat mai detaliat n lucrarea Enciclopedia terapiilor
naturiste de vindecare a cancerului, de Gregorian Bivolaru.

CURA CU SUC DE ORZ VERDE

Orzul verde conine superoxid-dismutaza (SOD), o enzim proteic activ, n
proporie de 2000 micrograme SOD (superoxid-dismutaza) activ, la o porie de 2 g pudr
de orz verde. SOD este unul dintre antioxidanii endogeni, cu un efect deosebit n
inactivarea radicalilor liberi oxidril, vindecarea bolilor, revitalizarea organismului i n
ncetinirea procesului de mbtrnire. Orzul verde este cea mai bogat surs de SOD
cunoscut pn n prezent.

Modul de preparare a sucului de orz verde :
Se pune orzul la inmuiat o zi, dupa care se seamana in ghiveci, ladite solare,
gradini, in serii succesive. Se uda. Cand firul ajunge la inaltimea de 15-20 cm, se poate
folosi. Se curata de radacina, se spala in cateva ape. Se marunteste. Se inmoaie in apa
si apoi imediat se da prin masina de tocat, iar apoi prin centrufuga. Ce se depune pe sita
extractorului se inmoaie din nou in apa si se centrifugheaza inca o data. Rezulta un suc
verde inchis, cu gust usor amarui, care se pastreaza in sticle astupate, la frigider. Se pot
face 1-2 litri odata.
Pentru consum se iau 50 ml suc concentrat, care se dilueaza cu 50-100 ml suc de
mere sau apa. Se bea la temperatura camerei, cu inghitituri rare.
Se poate prepara si din 1 lingurita de pudra de orz verde la 150-200 ml apa sau
suc de mere.
Compozitia biochimica a orzului verde confera plantei un efect curativ deosebit,
incetinind totodata procesele de imbatranire a celulelor.
Bogatia in proteine, vitamine, minerale, si enzime, face ca orzul verde sa fie
eficient in buna functionare a organismului.
Comparativ cu alte plante, orzul verde contine :
de peste 250 ori mai multa vitamina A decat in salata
de peste 25 ori mai mult potasiu decat in banane
de peste 11 ori mai mult calciu decat in lapte
de peste 11 ori mai mult fier decat in telina
de peste 7 ori mai multa vitamina C decat in portocale
de peste 10 ori mai multa vitamina B decat in spanac
de peste 23 ori mai multa biotina (factor din grupa vitaminelor B) decat in lapte
2000 micrograme SOD (superoxid-dismutaza) activ, la o porie de 2 g pudr de orz
verde. SOD este o enzima proteica activa cu un efect deosebit in vindecarea
bolilor, revitalizarea organismului si in incetinirea proceselor de imbatranire.
Aceasta enzima intervine in inactivarea radicalilor liberi oxidril, radicali care, atunci
cand sunt activi, favorizeaza imbatranirea celulelor si aparitia bolilor. Orzul verde
este pana in prezent cea mai bogata sursa de SOD cunoscuta.
Sucul de orz verde este indicat in urmatoarele boli : anorexie, anemie, stomatite,
afectiuni oculare, boli de stomac, boli hepatice, cancer, colite, pancreatite, boli de inima,
arteroscleroza cerebrala, astm bronsic, gripa, viroze pulmonare, TBC, rinita alergica,
dereglari hormonale, diabet, obezitate, retard psiho-motor, neurastenii, insomnii,
schizofrenie, epilepsie, nevralgie de trigemen, nevralgie faciala, reumatism, acnee,
dermatite, hemoroizi, hemoragii, afectiuni ginecologice, avitaminoza, alopecie, sterilitate,
impotenta sexuala.


227
Folosirea plantelor cu proprieti antioxidante:
Oregano (Origanum vulgare), busuioc (Ocimum basilicum), maghiran (Majorana
hortensis), dafin (Laurus nobilis), cimbru (thymus vulgaris), cimbrul de munte (satureja
montana), mrar (Anethum graveoles), rozmarin (Rosmarinus officinalis), salvia (Salvia
officinalis), cuioare (Eugenia caryophyllata), scorioara (cinnamonum zeylanicum),
ghimbir (zingiber officinalis), coriandru (Coriandrum sattivum), ptrunjel (Petroselium
arvense), chimen (Carum carvi), fenicul (Foeniculum vulgare), turmeric (Curcuma longa),
brusture (Aratium lata), ceaiul verde (Green Tea), usturoiul (Allium sativum), harpagofitum
(Harpagophytum procumbens), buruiana de 5 degete (Potentilla tormentilla), amalaki
(Emblica officinalis), rooibos (Aspalathus linearis), etc.

Dup cum observm, multe din plantele menionate pot fi utilizate n prepararea
alimentelor, pentru a spori savoarea acestora. Cunoscnd i acest secret al lor, de
diminuare a stresului oxidativ, vei putea utiliza plantele menionate mai sus cu mai mult
interes, dar i cu atenie, fr a exagera.

Exerciiile fizice
Exerciiile fizice sunt necesare pentru sntate i longevitate. Fr exerciii fizice
practicate regulat, aprarea intern a organismului mpotriva radicalilor liberi, cu tot efortul
antioxidanilor endogeni naturali, poate deveni prea fragil pentru a beneficia n ntregime
de efectul suplimentelor, persoanele sedentare fiind mai predispuse la mbolnviri.

Hatha-Yoga, o modalitate exceptional de meninere a tinereii i longevitii

Hatha-yoga implic realizarea unor posturi corporale speciale cu efecte benefice
complexe (asana-e), precum i relaxarea profund (Shavasana).
Asana (postura static) n Yoga este o modalitate de integrare psihofizic i se
bazeaz pe reeducarea postural. Efectele predominante ce se resimt din ce n ce mai
pregnant n urma meninerii imobile n aceste posturi yoga sunt: echilibru, ncredere n
sine, energie crescut, rezisten la oboseal i stres, senzaie relaxant de bunstare i
calm, vindecarea unor boli, rearmonizare fizic i psihic, creativitate i concentrare
crescute, meninerea tinereii i prevenirea mbtrnirii.

Transformarea modului de via

Traiul n societatea modern ne expune, dincolo de voina noastr, la
bombardamentul radicalilor liberi. Sunt unele situaii pe care nu avem cum s le evitm,
ns ceea ce putem face este s micorm ameninarea pe care radicalii liberi o
reprezint pentru sntate evitnd prezena acestora de cte ori este posibil i nlocuind
obiceiurile nesntoase cu unele benefice. Meninerea echilibrului ntre factorii
antioxidani i radicalii liberi permite desfurarea normal a vieii i a creterii celulare,
precum i a proceselor de aprare a organismului, ceea ce duce la creterea longevitii.

ALIMENTAIA SNTOAS
Alimentatia reprezinta domeniul in care se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hraneste intr-un mod nesanatos, mananca prost si mult. Asa se face ca o persoana din
doua sufera de exces de greutate (depasirea cu peste 10% a greutatii normale). Aceasta
are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, in special
asupra partii inferioare a corpului. Cu cat excesul in greutate este mai mare cu atat creste
si procentajul persoanelor care sufera de maladii coronariene (angina pectorala, infarct
miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor.
Statisticile arata ca peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului.
228
De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari decat cei cu greutate normala in
cazul unor inteventii chirurgicale.
Cea mai mare greseala facuta in domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiva a hidratilor
de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiva si care se gasesc in: zahar, dulciuri, faina,
bauturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism in depuneri de grasimi.
Obezii se afla in interiorul unui cerc vicios. Grasimea nu mai este la moda, iar mass media
infatiseaza saptamanal o imagine care contravine modului de viata a persoanei obeze.
Astfel, aceasta se confrunta, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei
este, in general, sa manance tot mai mult.
Multe persoane, in special femei, iau medicamente de sinteza pentru slabit, care au
efectul de a le suprima pofta de mancare, actionand ca un laxativ. Folosirea permanenta a
acestor medicamente creaza dependenta si perturba metabolismul apei si a sarurilor din
organism, provocand edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburari psihice si de ritm
cardiac. Au aparut regimurile pe baza de pulberi, care, in prima faza, produc o scadere
insemnata in greutate, deoarece organismul pierde multa apa, dar nu scade si grasimea.
Toate aceste cure de slabire restrictive au marele dezavantaj ca persoana nu invata sa-si
inlocuiasca modul de nutritie nesanatos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel ca
majoritatea isi regasesc vechea greutate la numai cateva saptamani de la terminarea
regimului, ele fiind mai dezechilibrate decat inainte din acest punct de vedere.
Regimul disociat propune o alternativa blanda si eficace, pe termen lung, in curele
radicale si restrictive, care au ca scop scaderea greutatii prin prevenirea persoanei de
anumite alimente. Aceasta inseamna ca unele alimente se potrivesc mai bine intre ele
decat altele. Daca alimentele care nu se potrivesc se consuma impreuna, se produce
pentru o scurta durata o dereglare digestiva, in primul rand balonare, apoi o marire a
organelor digestive.
Digestia are loc mai usor daca sucurile gastrice prelucreaza un singur fel de alimente. De
exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decat cele care contin amidon, deoarece
acestea din urma se digera in mediu alcalin, spre deosebire de carne careia ii trebuie un
mediu acid.
Este importanta separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibila 100%, dar
daca se reuseste sa se rezolve la doua treimi din alimente este foarte bine.
Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grasimi. In cea mai mare parte
sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate in saruri minerale,
vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de
calorii la 100 de grame. Pe de alta parte aceste alimente au in compunerea lor peste 90-
95% apa. Consumarea in mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ,
care duce la o pierdere in greutate.
Busuiocul, cimbrul, mararul, usturoiul, patrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul, chimionul,
ienuparul pe langa faptul ca amelioreaza mult gustul mancarii, contribuie la procesul de
digerare si eliminare a grasimilor.
Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, capsunele, afinele, zmeura, mango,
grapefruit, lamaia, au rol in distrugerea proteinelor.
O hrana sanatoasa este o hrana proaspata, variata, bogata in substante vitale, alcalina, cu
multe vitamine, cu saruri minerale si oligoelemente.
229
Este recomandat ca de trei ori pe saptamana sa nu se consume carne, aceasta fiind
inlocuita cu preparate din soia.
Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de grau integral
sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care contin substante vegetale
bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazare, fasole verde, varza,
broccoli, rosii, fulgi din cereale, paine integrala, gris, orez nedecorticat, grau incoltit sau
germeni de grau. Substantele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru
evolutia cancerului.
Se recomanda hrana care nu a fost congelata, conservata, rafinata, evitandu-se
alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zaharul rafinat, faina alba, uleiul
rafinat, conservele.
Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului (cimbrul), altele
actioneaza impotriva imbolnavirilor (chimenul, cimbrul, mararul), sau sunt diuretice (ceapa,
ienuparul).
Se vor consuma numai grasimi vegetale naturale, unt, margarina sau ulei presat la rece.
Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv pentru sanatate si care
provoaca leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de padure, organele de porc, pateul de ficat.
La prepararea alimentelor trebuie avut grija ca acestea sa se fiarba mai mult decat este
nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. Trebuie avut grija la mancarurile cu
prajeli si sosuri, deoarece nu sunt sanatoase. Afumarea alimentelor si prajirea lor in
grasime animala sau ulei incins produce la suprafata acestora o crusta maronie (care este
o oxidare toxica), precum si deseuri grasoase, care sunt cauza tulburarilor digestive si a
gravelor probleme de sanatate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca
alimentele sa fie preparate la aburi, prin fierbere in apa sau la gratar, ele pastrandu-si
gustul, culoarea si valoarea nutritiva.
Ar trebui respectate cateva reguli privind modul in care ne alimentam sanatos:
se mananca incet, avand timp suficient pentru consumarea mancarurilor, fara stres,
fara intreruperi (ridicare de la masa pentru rezolvarea unor probleme), intr-o
atmosfera de calm si liniste;
cu 15-20 de minute inainte de masa principala se poate consuma o salata sau un
mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, marind satietatea;
se mananca pe saturate, dar nu mai mult, chiar daca mancarea este foarte buna si
gustoasa;
se mananca la ore fixe;
nu se "sare" peste mese si nici nu se inlocuieste masa cu o felie de paine cu unt;
se mesteca mult si bine, hrana trebuind faramitata inainte de a se inghiti, pentru a
usura munca stomacului;
nu se beau lichide in timpul meselor, deoarece digestia este mai dificila,
producandu-se mai mult acid in stomac;
dupa ora 17 nu se consuma mese imbelsugate, bogate in proteine, greu de digerat,
iar cu 2 ore inainte de culcare nu se mananca nimic;
se recomanda impartirea celor 3 mese principale in cantitati mai mici, in 5-6 mese
pe zi;
se mananca numai cand apare senzatia de foame, fiind interzisa consumarea
alimentelor de plictiseala sau pentru omorarea timpului;
nu se mananca cu lacomie, iar portiile de mancare sa fie moderate;
230
este indicata tinerea postului o zi pe saptamana, pentru eliminarea toxinelor si
odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apa plata, sucuri
naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toata ziua;
seara, inainte de culcare se poate bea o cana cu lapte cald, eventual indulcit cu
miere de albine, sau o cana cu ceai din plante medicinale (tei, musetel)
ALIMENTATIA ECHILIBRATA A OMULUI SANATOS

Ati auzit, desigur, despre alimentele toxice prezente in hrana noastra de zi cu zi. Ati
aflat, de pilda, despre carnea din magazine, contaminata, adesea, cu substante
daunatoare, stiti ca modificarea genetica a legumelor este un fenomen care ia o amploare
universala sau ca apa pe care o bem este, adesea, o sursa de infectie si de boala. Desi
semnale de alarma se trag peste tot, le receptionam disparat si nu luam, asa cum ar
trebui, masuri radicale. Stim ca ceva este gresit in alimentatia noastra, dar nu stim exact
ce, nu stim in ce masura si mai ales cat de mult ne afecteaza sau ne va afecta acest lucru.
Alimentatia echilibrata a omului sanatos este o sinteza tulburatoare despre factorii toxici
cuprinsi in alimentatia noastra de zi cu zi. Un compendiu exhaustiv, cu informatii privitoare
la pericolele cuprinse in alimentele pe care le ingeram si care ar trebui cunoscute de
fiecare dintre noi. Va oferim, in continuare, cateva informatii cuprinse in carte, menite sa
va ajute sa raspundeti corect la intrebarea pusa in titlul acestui articol: Stim ce mancam si
ce bem?.
PINEA

Aproape 80% din painea consumata in prezent este alba, obtinuta dintr-o faina din care
s-au eliminat practic toate fibrele alimentare, vitaminele si mineralele esentiale. Rezultatul:
un aliment gustos, cu destul de multe calorii si cu o valoare nutritiva aproape de zero. Mai
mult, pentru ca nu intotdeauna graul din care se face faina alba este bun, s-a raspandit
moda amelioratorilor. Ce sunt acestia? Nimic altceva decat celebrele E-uri, despre care
vom vorbi mai tarziu. Efectele asupra sanatatii ale consumului acestei paini albe sunt cat
se poate de... negre. Absenta fibrelor alimentare, care sunt continute de coaja graului si
sunt eliminate in procesul de obtinere a fainii albe, favorizeaza obezitatea, constipatia si
acumularea de toxine in organism (prin blocarea proceselor de eliminare). Deficitul de
vitamine din complexul B (care sunt, de asemenea, eliminate in procesul de productie) si
de aminoacizi duce la slabirea functiei imunitare, favorizeaza dezechilibrele hormonale,
tulburarile de crestere la copii etc. Saracirea in magneziu si calciu duce la boli osoase,
rahitism, tulburari nervoase. Cu alte cuvinte, alba noastra paine cea de toate zilele este un
inamic al sanatatii care opereaza lent si constant asupra fiecaruia dintre noi. Sa invatam
sa-l contracaram.
Solutii : cel mai bine este sa consumam painea integrala sau graham, care sunt mult
mai bogate in fibre si vitamine. Trebuie insa sa cunoastem continutul acestor varietati de
paine, pentru ca in ultima vreme, ele sunt asezonate cu cantitati impresionante de aditivi
sintetici. O solutie este si consumul zilnic de fulgi de cereale integrale (grau, ovaz, orz).
SAREA

Poate cunoasteti faptul ca s-a emis o ordonanta care cerea in mod expres ca sarea din
comert sa fie iodata. De ce? Se spunea ca in acest fel vor fi combatute afectiunile
tiroidiene, produse de deficientele de iod. O idee generoasa, care a facut ca in scurta
vreme, rafturile din magazine sa fie invadate numai de sare iodata. Din fericire, au existat
si cercetatori care nu s-au multumit cu versiunea oficiala a efectelor benefice ale acestei
operatiuni, facand studii minutioase in acest sens. Iata ce au aflat ei: consumul mare de
iod sporeste incidenta unor afectiuni tiroidiene autoimune, favorizeaza supradezvoltarea si
chiar aparitia unor procese inflamatorii la nivelul glandei tiroide. Consumul de iod produce
231
alergie si mareste intoleranta la substantele folosite in radiologie, care contin acest
element. In fine, in Tasmania, tara care a beneficiat de iodarea obligatorie a sarii si a
altor alimente, s-a remarcat faptul ca rata cancerului tiroidian a crescut de trei ori.
O alta varietate a acestui condiment, sarea fina, prezenta adesea pe mesele noastre,
ascunde un lucru pe care putini dintre noi il stiu: ea este tratata cu E535, adica...
ferocianura de sodiu, un fel de Rosia Montana in avanpremiera, o substanta despre a
carei toxicitate nu mai este necesar sa vorbim. Si inca un lucru: sarea fina nu contine
aproape deloc magneziu (spre deosebire de sarea gema), un mineral esential pentru
sanatatea sistemului cardiovascular. Unii cardiologi sustin chiar ca anumite maladii ale
inimii si sistemului vascular ar fi cauzate, in mare masura, de aceasta sare fina, saracita in
acest mineral esential.
Solutii: mai ales in magazinele naturiste putem gasi fie sare gema neiodata, fie sare
marina, care nu a fost supusa la acest tratament. Consumati numai aceste tipuri naturale
de sare.
APA

In prezent, apa de consum din toate zonele urbane este obtinuta din surse de
suprafata, adica din rauri si din lacuri de acumulare. Problema este ca in aceste ape se
deverseaza anual, la nivelul tarii noastre, nu mai putin de sase milioane de tone de
poluanti chimici si biologici. In aceste conditii, apa devine inutilizabila in forma in care ea
este captata, si atunci s-a recurs la tratarea ei in statiile de epurare. Cum se face aceasta
tratare? In primul rand, prin adaugarea de clor (circa jumatate de gram la un litru de apa),
pentru a elimina bacteriile si alte organisme parazite. Din pacate, studiile facute in foarte
multe tari, in care se foloseste apa dezinfectata prin acest procedeu, au pus in evidenta
urmatorul aspect: consumul de apa cu clor sporeste incidenta cancerului de rect, de colon,
gastric si renal. Mai mult, este un factor agravant in boli cum ar fi gastrita, colita, anumite
tulburari de digestie si asimilatie. In plus, deoarece uneori apele sunt foarte poluate
biologic sau sunt incorect tratate, ele ajung in retelele noastre contaminate, asa incat
multe epidemii au ca sursa robinetul. La noi in tara este exemplificatoare in acest sens
infestarea a zeci de mii de persoane cu de acum celebrul protozoar Giardia lambria, care
produce tulburari digestive, accese de febra, inapetenta, manifestari alergice etc. Daca
adaugam la aceasta faptul ca apa din retelele si chiar din fantanile multor regiuni este
infestata si cu pesticide ori nitriti din ingrasamintele chimice (substante cu efect cancerigen
si alergen foarte puternic), obtinem o imagine exacta asupra pericolelor la care ne
expunem doar consumand zilnic apa necesara.
Solutii: pentru baut, cel mai bine este sa folosim apa minerala sau plata. Pentru a
obtine apa necesara gatitului, se utilizeaza un dispozitiv de filtrare, care poate avea o
eficienta foarte mare. Intr-unul din numerele recente ale revistei noastre, s-a vorbit pe larg
despre acest aspect.
LEGUMELE I FRUCTELE MODIFICATE GENETIC

Ati remarcat ca in ultimii ani, majoritatea rosiilor pe care le cumparam nu mai au nici
mirosul si nici aroma pe care le aveau cand cresteau in gradinile taranilor? La fel se
intampla si cu soiurile aratoase de morcovi, mere sau struguri, aduse, cel mai frecvent,
prin import. Ei bine, aceste realizari le datoram ingineriei genetice aplicate fara
discernamant, ale carei prime victime suntem pe cale de a deveni. In ultimele doua
decenii, cercetatorii au reusit sa atinga adevarate performante in modificarea zestrei
genetice a fructelor, legumelor si, mai nou, chiar a animalelor. Ei au produs deliberat
mutatii menite sa provoace cresterea accelerata a fructelor si legumelor, sa dea productii
record si chiar sa se apere singure de daunatori. Legea pe care ei au ignorat-o, insa, este
una simpla: amplificarea artificiala a unei calitati va duce automat la atrofierea celorlalte.
Un mar modificat genetic este mare, are o culoare foarte frumoasa si arata foarte
atragator, in schimb are un parfum slab sau inexistent, este fad (fiind sarac in zaharuri
232
naturale atat cantitativ, cat si ca diversitate) si cu un continut foarte mic de minerale si
vitamine. Acelasi lucru s-a petrecut si se petrece cu aproape fiecare organism modificat
genetic, in incercarea de a pacali natura. Consecinta: in Occident, si mai nou si la noi,
vegetalele nu mai sunt o sursa consistenta de factori nutritivi, ceea ce favorizeaza o
multitudine de boli si sindroame, de la tulburarile de crestere si de dezvoltare ale copiilor la
bolile degenerative, la tulburarile hormonale sau obezitate.
Solutii: preferati sa va faceti aprovizionarea cu fructe si legume, in pietele unde sunt
producatori autohtoni, care in buna parte mai cultiva soiuri locale, nemodificate genetic.
Evitati aprovizionarea cu astfel de produse agricole din supermarket-uri, unde majoritatea
lor sunt din import si au suferit asemenea modificari.
CARNEA

Cresterea animalelor pentru carne este foarte costisitoare si neeconomica. Solutia
gasita: cresterea lor intensiva. Cum se face aceasta? In ferme sau in incubatoare
ingemanate cu lagarele de concentrare, lipsite de spatiu si de lumina suficiente, unde
animalul primeste ca hrana faina de oase, combinata cu propriile sale excremente si tot
felul de vitamine sintetice. Apoi, viitoarele victime sunt injectate cu antibiotice si hormoni
de crestere, sunt umflate cu vitamine. Rezultatul: o carne care contine toate substantele
chimice administrate de-a lungul scurtei si chinuitei vieti a animalului in cauza. Consumul
acestei carni este o garantie sigura pentru declansarea unui cortegiu de boli, incepand cu
cele gastrice si intestinale, continuand cu tulburarile de apetit si obezitate si terminand cu
teribila boala canceroasa, la care sunt foarte expusi toti mancatorii de carne. In prezent,
industria carnii din Occident trece printr-o adevarata criza, produsa de numeroasele
imbolnaviri constatate la oamenii care consuma asemenea produse. O alta criza, mai
recenta, a fost produsa de epidemiile din crescatoriile sus amintite, cea mai celebra fiind
asa-numita boala a vacii nebune.
Solutia: cel mai simplu este sa evitam consumul de carne, indiferent de provenienta
sa. Daca inca nu suntem convinsi de posibilitatea de a fi sanatosi si in forma cu un regim
vegetarian, putem recurge la un regim in care sa consumam doar peste si putina carne
alba (de pui).
ZAHRUL I ULEIUL

Sunt doua alimente care au aceeasi problema: rafinarea - un proces care le face usor
conservabile, dar si foarte sarace in vitamine si minerale si, mai ales, greu de metabolizat
corect pe termen lung de catre organism. Sa vedem in continuare efectele fiecaruia in
parte.

Zaharul rafinat - contine o singura substanta in stare aproape pura (zaharoza), fara
nici un fel de enzime si alte elemente nutritive naturale care sa ajute la metabolizarea sa.
In consecinta, forteaza pancreasul, producand diabet (in Romania sunt in prezent un
milion de diabetici!), apoi cauzeaza dezordini in lant, in intreg organismul. Este printre
principalii vinovati pentru ingrasare, scaderea rezistentei la infectii, deficiente de
concentrare si de somn, boli de piele, boli oculare si cardiace.

Uleiul rafinat - este obtinut printr-o serie de procese termice, care duc la obtinerea
asa-numitelor grasimi saturate. Ajunse in organism, aceste grasimi accelereaza
procesele de imbatranire a celulelor, fiind un factor de prima importanta in aparitia unor
boli cum ar fi ateroscleroza, arterita obliteranta, ischemia cardiaca, insuficientele
circulatorii cerebrale, accidentul vascular. Margarina, obtinuta prin incalzirea uleiului rafinat
la 400 de grade, urmata de amestecarea sa cu o pudra de nichel si adaugarea de
hidrogen industrial, este considerata mult mai periculoasa decat uleiul simplu, adaugand la
afectele acestuia o mult mai mare sensibilitate la factorii declansatori ai bolii canceroase.
233
Solutia: ca inlocuitor al zaharului alb, putem folosi in cantitati mici zaharul brun, o
varietate de zahar mai sanatoasa, pe care o gasim in magazinele naturiste, si, mai ales,
mierea. Tot in magazinele naturiste, gasim si uleiurile presate la rece (de masline, de
dovleac, de floarea-soarelui, de porumb). Este indicat sa le folosim zilnic, mai ales
neprelucrate termic, ele fiind nu doar un remediu cu rol de prevenire, ci si de combatere a
bolilor produse de consumul de grasimi saturate.
ADITIVII ALIMENTARI (E-urile)

Oficialii romani din Ministerul Sanatatii numesc aditivi substantele care se folosesc la
prepararea unor produse, in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite
aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare (conform Monitorului Oficial, nr.
268/1999). Cum amelioreaza acesti aditivi calitatea alimentelor? Afanandu-le pana devin
pufoase ca vata, colorandu-le in toate culorile curcubeului, aromatizandu-le pana ne fac sa
nu mai sesizam gustul si mirosul alimentelor naturale etc. Aceasta ameliorare a calitatii,
fireste, costa bani si mai ales ne costa sanatatea. In ultimii patru ani, au fost introdusi in
alimentatia romanilor 70 de aditivi, multi dintre ei interzisi in Uniunea Europeana, in SUA
sau in Rusia. De ce au fost interzisi acesti aditivi in tarile respective? Pentru ca multi dintre
ei sunt puternic cancerigeni, altii produc alergii, boli de piele, afectiuni nervoase. Lista
acestor aditivi si a bolilor produse de ei este atat de mare, incat va trebui sa mai vorbim
despre ei intr-un articol separat. Pana atunci, merita sa retineti o cifra: 4,5 kilograme -
aceasta este cantitatea de aditivi pe care o ingurgiteaza un european in fiecare an. Pentru
ca aditivii sunt prezenti in paine, in dulciurile preambalate, in sucuri, in margarina, in toate
mezelurile si in tot mai multe tipuri de branza. Cu titlu generic, trebuie sa stiti ca, in
proportie covarsitoare, aditivii alimentari sunt sintetici si ca atare sunt toxici, fiind nevoiti sa
ne ferim de ei.

Solutii: cititi cu atentie eticheta fiecarui produs alimentar pe care il cumparati. Acolo
este obligatoriu sa fie scrisi toti aditivii pe care respectivul aliment ii contine. Atentie,
adesea producatorii folosesc, in loc de termenul de aditiv sintetic sau E urmat de trei
cifre, termeni meniti sa pacaleasca: afanatori, amelioratori de gust, arome identic naturale
etc. Evitati sa consumati aceste produse.

ALIMENTE MIRACOL
Alimentele trebuie s ne fie medicamente,
iar medicamente trebuie s ne fie alimentele. - Hypocrate

Exist unele alimente deosebit de importante pentru o diet sntoas, chiar miraculoase
datorit efectelor terapeutice, echilibrante, vitalizante, purificatoare i de prelungire a vieii.
Acestea i datoreaz numeroasele caliti bogiei n vitamine naturale (dintre care unele
sunt puternici antioxidani: vitamina C, vitamina E i betacarotenul), n acizi aminai rari, n
sruri minerale, n oligoelemente indispensabile. n plus, ele aduc n fiin o cantitate
foarte mare de prana (energia subtil ce impregneaz ntregul macrocosmos). Astfel de
alimente sunt: polenul, mierea de albine, grul, drojdia de bere, iaurtul, ptrunjelul. Le
prezentm n continuare, alturi de cteva reete utilizate n alimentaia lacto-vegetarian,
de unele remedii folosite de medicina tradiional, precum i de unele sfaturi pentru o stare
de sntate perfect, longevitate i vitalitate.

Hidromelul
O butur tonic i revigorant se poate obine amestecnd 1 litru de ap cu 100 g
miere i lsnd-o la fermentat 1-2 zile ntr-un loc cald, pn capt un gust acrior. Se
consum de preferin la distan n timp de mese, pentru a savura efectul
remprospttor.

234
ZAHRUL INVERTIT

n cazul n care nu avem mereu miere la dispoziie sau ne este dificil procurarea
acesteia, putem recurge, pentru a evita multiplele efecte nocive pe care le declaneaz n
corp consumul de zahr, la aa-zisul zahr invertit. Iat i reeta: 1 kg de zahr, 450ml de
ap, o linguri ras de acid citric (suc de lmie) sau acid tartric (sare de lmie); toate
acestea se fierb timp de 10 minute. Se colecteaz mereu spuma cu o lingur de lemn. Se
obine astfel un amestec de dou monozaharide - glucoz i fructoz, cu putere de
ndulcire dubl fa de zahr. Prin faptul c zahrul invertit conine acid citric, previne
anumite maladii. Se tie de asemenea c acidul citric sporete asimilarea calciului n
intestine, contribuie la combaterea i vindecarea rahitismului, previne formarea calculilor
renali, dizolv uraii (srurile acidului uric) i are certe proprieti antiinfecioase.

Pe de alt parte, iat care sunt doar cteva dintre efectele consumului de zahr alb:
Este considerat ca fiind unul dintre cele mai dure droguri, numit moartea alb. Dup
carne, ocup primul loc n scurtarea vieii. Dei este de natur organic, prin rafinare i
pierde constituenii naturali. Pentru a putea fi apoi metabolizat este invertit de ctre
organism, proces pentru care fur din rezervele acestuia respectivii constitueni naturali pe
care i-a pierdut prin rafinare (calciu, magneziu, crom, vitamina B1, enzime). Aceasta duce
la hipoglicemie, scderea imunitii, caren de magneziu (una dintre marile cauze ale
instalrii cancerului), slbirea pancreasului (care i epuizeaz rezervele de fabricare a
insulinei, ceea ce duce n scurt timp la mbolnvirea de diabet), fragilizarea sistemului
osos i a dentiiei (organismul i mobilizeaz resursele de calciu pentru neutralizarea
zahrului), micorarea aportului de crom n organism (conduce la infarct miocardic),
neutralizarea vitaminei B1 (boli ale sistemului nervos, tulburri de memorie, palpitaii,
ameeli, ulcere ale stomacului i ale gambei, degerturi, boli de circulaie). Faptul c este
eliminat de organism constituie cea mai bun dovad c, pentru corp, el este o otrav.

PREPARATE DIN GRU

Germenii de gru conin substanele cele mai preioase i cele mai vitaminizante
ale bobului de gru, care sunt: compui cu fosfor uor asimilabili, sruri minerale
abundente, reprezentate n special de sruri de fier i de magneziu. De asemenea, grul
include proteine complete care conin n proporii echilibrate toi acizii aminai
(aminoacizii) indispensabili vieii, oligoelemente (precum zinc, cupru, mangan) i foarte
multe vitamine, n special vitaminele A, B1, B2, C, E, PP. Dat fiind compoziia lor,
germenii de gru constituie una dintre cele mai bune surse naturale de fier, de mangan i
de magneziu, de proteine rare i de vitamine din complexul B i vitamina E.

Consumul germenilor de gru este recomandat n special n surmenaje de orice fel,
n anemii, n stri depresive, n convalescen, graviditate i lactaie. Germenii de gru
reprezint un aliment echilibrant, favorizeaz digestia, regleaz funciile intestinale i
acioneaz ca tonic al sistemului nervos i al nutriiei.

Prin germeni de gru se nelege stadiul corespunztor primei faze de ncolire a
boabelor de gru, cnd la acestea apare un mic mugure. Cnd mugurele crete peste 1
mm, se trece la stadiul de gru ncolit. Singura contraindicaie pentru utilizarea germenilor
de gru este hipertensiunea arterial.

Adulii pot consuma 2-3 linguri de germeni de gru pe zi, la desert, porionate cte o
lingur la fiecare mas. Copiii pot consuma ntre o linguri i 4 lingurie de germeni de
gru pe zi, doza de cretere fiind de 1 linguri pentru 3 ani de vrst. Sugarilor de la 6 luni
la 1 an li se administreaz 1 linguri mprit n 2 sau 3 doze. n funcie de starea
fiziologic a fiecrei persoane, aceste doze pot fi mrite.

235
GRUL NCOLIT

Proprietile tonice i vitalizante ale germenilor de gru sunt mult amplificate n
cazul grului ncolit, deoarece germinarea mrete foarte mult puterile vitaminizante ale
seminelor. Cei reumatici, bolnavi de de gut sau artrit, chiar cei foarte afectai i care nu
tolereaz pinea complet, nu vor simi absolut nici un incovenient consumnd gru
ncolit.

Modul de preparare este deosebit de simplu: se aeaz boabele de gru ntr-o farfurie i
apoi sunt acoperite cu ap pentru a li se asigura germinarea. Acest rezultat va fi atins
dup 24 de ore vara i 36 de ore iarna. Apoi boabele se vor spla foarte bine n mai multe
ape, iar n zilele urmtoare ne vom limita doar la a umezi uor toate boabele, avnd ns
grij s nu se formeze un strat de lichid superficial. Aceasta ne va permite s evitm un
nceput de putrezire, care survine atunci cnd boabele sunt acoperite cu un exces de ap.

Grul ncolit se consum la nceputul mesei, n doze de o lingur pentru aduli i o
linguri pentru tineri i btrni. nainte de a nghii grul, trebuie ca boabele s fie
mestecate ct mai mult timp posibil, pn ce ele capt n gur un gust dulce. Pentru
bolnavi, copii i sugari este recomandat un piure foarte fin, realizat prin sfrmare, care se
amestec apoi cu miere. Este recomandabil ca, nainte de a pune grul la germinat, s-l
splm ct mai bine, deoarece adesea este tratat cu antiseptice i insecticide.

Pinea din gru integral: se frmnt 1 kg de fin de gru integral, 1 linguri de
rdcin de ttneas (fr coaj) dat prin rztoare, ap cldu i sare. Se las la
crescut 20-30 de minute, apoi se formeaz chifle mici care se pun la cuptor n tava
tapetat cu fin. Se poate prepara i fr ttneas, cu adaos de morcov ras i fin de
hric.

IAURTUL

Iaurtul este un aliment uor asimilabil, fiind considerat un adjuvant digestiv foarte
bun. n plus, datorit acidului lactic i bacteriilor pe care le conine, el menine existena
unei flore intestinale binefctoare. Binefacerea cea mai important a iaurtului const n
faptul c el aduce organismului vitamina B i sruri de calciu n proporie ridicat.
Proprietile sale remarcabile sunt, fr ndoial, una din cauzele eseniale ale vigorii i
longevitii popoarelor de pstori din Bulgaria i Caucaz, care consum din timpuri
imemoriale iaurt i lapte btut. ns este bine s nu depim msura, deoarece un exces
de acid lactic are, n timp, efect demineralizant. Un pahar de iaurt pe zi constituie o doz
convenabil i, n cazul unei cure, aceasta nu se va prelungi mai mult de 10-15 zile pe
lun.

UNTUL CLARIFICAT

Este un bun remediu pentru sistemul nervos i pentru buna funcionare a
organismului. Este una din substanele onctuoase foarte preferate de organismul uman.
Lubrefiaz i ntrete ntregul organism. Modul n care se prepar untul clarificat este
simplu:
Se pune untul alimentar la topit ntr-un vas emailat. Se las s fiarb i se
colecteaz mereu, cu o lingur de lemn, spuma format. Se ine pe foc mic, pentru a nu se
arde, pn devine transparent ca uleiul. Imediat dup limpezirea sa n totalitate, se ia
repede de pe foc, pentru a evita arderea sa. Se las s se rceasc puin, se strecoar
prin tifon dublu i apoi se las s se solidifice. Din 4 pachete de unt alimentar se obine
aproximativ un borcan de 400 g unt clarificat. Acest unt este mult mai hrnitor, este pur
(sattvic) i se poate pstra orict de mult timp fr s se altereze.
236

Acest tip de unt mai poate fi folosit i pentru ngrijirea pielii i tratamente cosmetice,
n combinaie cu diferite plante (mueel, lavand, snziene, etc.), n funcie de
preferinele i nevoile proprii. Pentru aceasta se procedeaz n felul urmtor: imediat dup
ce untul a fost luat de pe foc i este nc lichid, se adaug plantele dorite; se las aa 24
de ore, apoi se pune din nou la topit pn devine lichid, se strecoar i se las s se
solidifice.

PREPARATE DIN SOIA

Laptele de soia: se pun 500 g de soia ntr-un vas i se adaug ap ct s o
acopere. Se las la nmuiat 12 ore. Apoi se spal bine, se adaug ap proaspt i se
pune la fiert, dar nu n vase de aluminiu. n timpul fierberii se schimb apa de dou ori.
Dup ce a fiert cel puin 2 ore la foc mic, se strecoar i se d prin maina de tocat. Se
pune ntr-un sac de tifon, iar sacul se pune ntr-un vas mare n care se adaug 2 l de ap
cldu. Se frmnt bine sacul cu soia de mai multe ori. Lichidul obinut se pune ntr-un
alt vas. Se mai adaug 2 l de ap cldu i se repet procedeul. Apoi se amestec
lichidul rezultat cu cel obinut prima dat. Se fierbe 20 de minute amestecnd continuu cu
o lingur de lemn. Se ia de pe foc i se ndulcete cu miere dup gust. Se servete la fel
ca laptele obinuit.

Untul de soia: se amestec 250 ml de ap cu 2 linguri fin de soia ntr-un vas i
se fierbe pn se obine o past. Se ia de pe foc i se pune la rcit, apoi se adaug ulei
foarte ncet, amestecnd continuu, ca pentru pregtirea unei maioneze.

Dou remedii eficiente pentru prelungirea vieii, bazate pe un alt aliment miracol:


USTUROIUL

Remediu siberian
100 g usturoi i 150 g ceap se dau printr-o rztoare fin, se adaug 2 linguri oet
de mere i se las la loc cald 24 ore. Se nclzesc puin 350 g miere, se amestec cu
usturoiul, ceapa i oetul, dup care se las la copt, la loc cald, timp de 7 zile. Se
strecoar apoi printr-o sit deas. Amestecul se ia n doze de 4 lingurie luate una dup
alta, o dat pe zi. Tratamentul se continu pn la vindecare fr a se ntrerupe nici o zi,
deoarece are efect cumulativ. Este indicat n cazuri de: senilitate, debilitate, angin
pectoral, deficiene cronice ale aparatului respirator, lips de energie.

Elixirul tinereii
350 g de usturoi bine pisat se amestec cu sucul de la 24 de lmi mari. Se las 24
de ore ntr-un borcan acoperit cu tifon. Se agit bine nainte de ntrebuinare. Doza: o
linguri seara, cu o jumtate de pahar de ap cldu. Este indicat pentru: oboseal
cronic, lips de energie, obezitate, hipotensiune.


DEJUNUL KOLLATH un aliment ideal

Stim ca alimentatia ideala ar trebui sa fie cat mai naturala si pe cat posibil cruda.
Adesea insa, stomacul celor neobisnuiti cu un regim alimentar natural tolereaza destul de
greu cruditatile, mai ales cerealele. Profesorul Werner Kollath (1892-1970), dietetician si
doctor in medicina, a descoperit metoda de a face graul integral mult mai usor digestibil,
fara nici un fel de fierbere. Prin adaugarea de fructe, seminte, miere si scortisoara, acest
dejun dobandeste si un gust placut, care-i completeaza valoarea alimentara exceptionala.
237
Ingrediente
40-50 g (3-4 linguri) de faina integrala de grau. Pe cat posibil, urmariti ca gaul sa fie
organic, netratat chimic. Puteti, de asemenea, macina proaspat graul, folosind o simpla
macinatoare de cafea.
Nuci maruntite (alune sau migdale), stafide (curmale, smochine, prune uscate), eventual
nuca de cocos rasa.
Mere (banane, portocale, pere, fragi, cirese, capsuni, prune, piersici, caise sau orice fructe
de sezon bine coapte).
Miere si scortisoara.

Preparare
Seara, se pune faina integrala de grau intr-un vas din ceramica sau sticla. Se
adauga 3-5 linguri de apa. Se amesteca bine continutul si se lasa la temperatura camerei
pana a doua zi dimineata. Astfel, toata noaptea, faina va absorbi apa, devenind o pasta.
Intre timp, au loc transformari chimice de fermentatie, carora li se poate atribui o buna
parte din valoarea dietetica a dejunului, precum si digestibilitatea sa.
Intr-un vas intins, se pun la inmuiat 15-20 g fructe uscate (nuci, smochine, stafide,
curmale, prune uscate, seminte de floarea soarelui decojite si neprajite, etc.), maruntite.
Minimal, se pot folosi doar cateva nuci.
A doua zi dimineata, continutul celor doua vase se va amesteca, folosindu-se
totodata si apa de la inmuierea fructelor. Minimal, se adauga apoi 100 g de mere rase si
stafidele. Merele vor fi rase in momentul servirii, pentru a se evita oxidarea. Se pot folosi
insa si alte fructe (taiate ori zdrobite), in functie de posibilitati si de inspiratie. Se pudreaza
apoi acest amestec cu scortisoara. Se poate adauga miere.

Beneficii
Consumarea regulata a dejunului Kollath asigura urmatoarele efecte:
1. Stare de satietate timp de cel putin 4 ore. Nici un fel de stare de falsa foame dimineata,
absenta starii de supraincarcare a stomacului.
2. Reglarea armonioasa a greutatii. Persoanele care doresc sa piarda din greutate nu vor
avea senzatia de foame inaintea mesei de pranz si vor suporta chiar o ratie redusa; in
schimb, cele care vor sa se implineasca in mod echilibrat, vor constata fiecare functie
digestiva mult imbunatatita, iar greutatea va creste.
3. Constipatia, factor principal al autointoxicarii, este eliminata.
4. Avand loc dezintoxicarea, semnele de oboseala si de epuizare, care sunt indiciul unei
acumulari de toxine, dispar.
5. Apare o marire a eficientei fizice si intelectuale.
6. Se instaleaza o senzatie de bunastare generalizata, care rezulta dintr-un echilibru
biologic mult mai bun.
7. Apare o senzatie de bucurie interioara si o satisfactie care indeparteaza orice dorinta de
a mai consuma excitante psihodinamice (cafea, tutun, alcool).
8. Se mareste puterea de concentrare, deoarece aparatul digestiv nu mai este ingreunat
de un dejun greu. Stim ca digestia acapareaza in general 70% din energia nervoasa a
corpului.
9. Rezulta o mai buna rezistenta la stres sau stari tensionale.
10. Compozitia sanguina se imbunatateste. Prin multiplicarea celulelor dermei, datorate
unei mai bune irigatii a tesuturilor subcutanate, tenul devine roz, fara eruptii. Eczemele,
furunculele si pecinginile dispar.
11. Parul redevine suplu si plin de vitalitate.
12. Unghiile devin stralucitoare si inceteaza sa se mai rupa.
13. Dentitia se amelioreaza. Dintii care se dezgoleau reintra in alveolele lor.
14. Scheletul este intarit, sutura fiind mai rapida in caz de fracturi.

Preparat cu atentie, acest dejun poate fi considerat o prajitura, in care poate varia la
infinit compozitia, dupa inspiratie si in functie de fructele de sezon. Vitaminele complexului
238
B din faina integrala de grau se adauga vitaminelor si mineralelor din fructe. Acizii organici
ai fructelor proaspete sunt neutralizati de hidratii de carbon ai graului.
Prepararea este simpla si usoara, fara complicatii sau fierbere. Este avantajoasa
mai ales dimineata, cand nu avem mult timp la dispozitie.


CURE NATURISTE

1. CURA CU ULEI

O metod detoxifiant a organismului, este mestecarea uleiului de floarea soarelui
n gur dimineata. Toxinele se afla depozitate in glandele bucale ca rezultat al
metabolismului proteic. n fiecare diminea, dup igiena gurii se ia 1 lingur de ulei de
floarea soarelui n gur i plimbndu-l n toate direciile, timp de 15-20 minute. Amestecul
care se obtine in gura, o pasta alba, contine o multitudine de toxine extrase prin saliva din
glandele cavitatii bucale, se scuipa (Atenie !!! Nu trebuie sa inghitim nici o pictur de
ulei, deoarece este foarte toxic). Se clateste gura bine cu apa cu sare. Apoi, pentru o
mai buna curatire, se mai freaca 10 min. 1 lingurita malai, dupa care se clateste iar gura
cu apa cu sare. Apoi se face raclajul limbii cu o lingurita de plastic, de zeci de ori, pana se
elimina toate mucozitatile cu toxine de pe limba. In final, se spala dintii cu o periuta de
dinti.
Primele efecte : albirea dintilor, elasticitatea coronarienelor, disparitia senzatiei de
oboseala fizica si psihica, o digestie buna, un somn odihnitor si o stare generala de bine.
Cei foarte bolnavi pot repeta de 4-5 ori/zi cura, dar totdeauna pe stomacul gol.
Dac procedura este urmat contiincios, poate ameliora afeciuni diverse, printre
care dureri de cap i dentare, bronite, boli ale sngelui i venelor, boli de stomac (inclusiv
tumori), ficat, rinichi, suferine ale intestinelor, eczeme, boli ginecologice i chiar cardiace
cronice. Durata unei astfel de cure variaz de la caz la caz. De regul, este urmat pn
cnd dispar simptomele i senzaia de boal i, la nevoie, poate fi reluat dup cel puin 30
de zile de pauz.

2. CURA DE STRUGURI

Ca si cea de mere se utilizeaza pe perioade scurte de timp (2-3 zile), iar in bolile maligne
timp de 15-30 de zile. Se consuma numai pulpa boabei de strugure, fara seminte si coaja,
sau numai sucul proaspat extras. Se incepe cu 1 kg. crescand treptat la 2-3 kg. pe zi. Fiind
bogat in vitamine, glucide, saruri naturale, strugurele faciliteaza metabolismul
organismului, echilibreaza balanta de vitamine, favorizeaza eliminarea acidului uric, are un
efect decongestionant, se recomanda in majoritatea bolilor. Sucul are efect depurativ,
diuretic, tonifiant fiind indicat in bolile infecto-contagioase (scarlatina, rujeola, varicela,
gripe), tumori maligne.

3. CURA CU SUC DE LAMAIE
Exercita un efect depurativ, neutralizant al aciditatii sangelui, tonifiant al peretelui capilar.
Se incepe cu sucul de la o lamaie, crescand zilnic doza cu cate o lamaie, pana se ajunge
la 7 lamai pe zi. Din ziua a 8-a se scade cate una pana se ajunge la o lamaie. Durata curei
este de 14 zile, iar dupa o pauza de 2 saptamani se poate relua. Este eficienta in litiaza
renala, guta, obezitate, angina, migrena, varice, sciatica, boli hepatice, respiratorii.

4. CURA CU CLOROFIL
- Sangele rosu se curata cel mai bine cu "sange verde "
Cu fiecare zi ce trece, primavara isi intra mai mult in drepturi. Verdele sau crud cucereste
pas cu pas peisajul, acoperind campiile, dealurile, padurile, intr-un tarziu, muntii si vaile
inalte. Natura traieste o adevarata betie verde, o betie a vietii clocotitoare, care a rupt
zagazurile iernii. Razele soarelui sunt sorbite cu lacomie de frunzele tinere,
239
transformandu-se in viata, in culoare si freamat. In aceasta magie a primaverii, a naturii
reinviate, exista o substanta, una singura, care este cheia tuturor transformarilor: clorofila.
Descoperirea ei a revolutionat biologia, fiind decriptat astfel - e drept, doar partial -
procesul prin care razele soarelui dau viata pamantului: fotosinteza. Micile molecule de
clorofila, uluitor de asemanatoare globulelor rosii - elementul de baza al sangelui uman -,
sunt temelia vietii pe aceasta planeta. Ele mentin in viata nu numai plantele, ci (conform
ultimelor descoperiri) si animalele. Reflexul animalelor carnivore de a paste efectiv plante
verzi are ca explicatie efectele tamaduitoare ale clorofilei, care are si asupra organismului
uman efecte benefice uluitoare. Sangele verde, cum mai este numita aceasta substanta,
ne dezintoxica organismul, ne regleaza tranzitul intestinal, ne vindeca si ne alina ranile,
incetineste procesul de imbatranire, ne protejeaza impotriva radiatiilor cancerigene,
precum si impotriva substantelor chimice nocive.
Pe masura ce studiile biologice avanseaza, este pusa in evidenta o legatura uluitor de
puternica, misterioasa, intre om si aceasta substanta vitala. Se pare ca organismul uman
este programat de la Dumnezeu sa interactioneze intens cu acest elixir verde, care-i
modifica in bine majoritatea proceselor vitale. Cea mai intensa actiune a clorofilei se
exercita asupra sangelui uman, compensand carentele in anumite minerale, ajutand la
eliminarea toxinelor. Ideea populara ca o cura de urzica, de leurda sau de spanac verde
"innoieste sangele " si-a gasit astfel un suport experimental extrem de serios. Oamenii de
stiinta au cautat sa dezlege misterul acestei interactiuni intre "sangele plantei " si sangele
uman, lucru care nu este foarte usor. In schimb, studiile lor au pus in evidenta o actiune cu
mult mai ampla a extractelor de clorofila, asa incat a prins contur ideea unei terapii cu
clorofila.

In ce consta terapia cu clorofila?

Consta pur si simplu in administrarea pe cale orala de extracte vegetale foarte bogate in
clorofila. Studiile efectuate in Statele Unite pe aceasta tema au avut rezultate
exceptionale. Clorofila declanseaza procese puternice de dezintoxicare, favorizeaza
asimilarea si fixarea mineralelor vitale, stopeaza infectiile. Aplicata extern, cicatrizeaza
ranile si mareste viteza de regenerare a tesuturilor. In prezent se estimeaza ca cine va
reusi sa extraga, sa izoleze clorofila si sa o faca accesibila in alimentele de uz comun,
acela va domina industria alimentara si chiar farmaceutica a viitorului.

Cum pot fi obtinute extractele de clorofila?

Pentru a obtine extractele pentru o cura de primavara cu clorofila nu avem nevoie de o
aparatura prea sofisticata. Este foarte util sa avem un mixer electric, dar in absenta
acestuia, extractele de clorofila pot fi obtinute si manual. Iata cele doua metode de
obtinere a extractului de clorofila:

Metoda 1 - cu ajutorul mixerului electric

Reteta pentru obtinerea unui pahar (200 ml) de extract de clorofila este urmatoarea: intr-
un vas de plastic se pune un manunchi de mladite verzi de plante (grosimea manunchiului
este cat sa poata fi cuprins intre degetul mare si aratator) si un pahar de apa plata sau apa
de izvor. Se marunteste planta foarte bine (vreme de 3-5 minute) cu ajutorul mixerului,
dupa care se filtreaza imediat printr-un tifon. Se consuma preparatul imediat dupa filltrare,
asa incat sa nu se oxideze.

Metoda 2 - prin macerare

Aceeasi cantitate de mladite verzi se toaca marunt pe o planseta de lemn. Imediat dupa
tocare, planta este pusa cu tot cu suc intr-un pahar cu apa plata sau apa de izvor si se
240
lasa la macerat la temperatura camerei, vreme de sase ore, dupa care se filtreaza prin
tifon. Dupa filtrare, extractul obtinut se consuma imediat.

Ce fel de mladite verzi folosim?

Se folosesc numai tulpini de plante alimentare. Tulpinile plantelor pe care nu le cunoasteti
sau a caror provenienta este incerta nu vor fi niciodata folosite, deoarece pot avea efecte
toxice imprevizibile (fie datorita toxicitatii plantei in sine, fie datorita stropirii plantei cu
substante chimice, ingrasaminte etc.). Cu cat verdele plantei este mai intens, cu atat
efectele sale vor fi mai puternice, deoarece si continutul de clorofila va fi mai ridicat. Iata
cateva plante frecvent folosite in terapia cu clorofila:

- fire verzi de zarzavat: patrunjel sau telina, in anumite cazuri frunze de ceapa verde sau
usturoi;
- tulpini tinere de urzica sau frunze verzi de leurda ori papadie;
- mladite verzi, de circa 8 cm inaltime, de grau, orz sau ovaz;
- tulpini tinere de lucerna.

Cat dureaza si cum se face o cura cu clorofila?

De la bun inceput, trebuie spus faptul ca in ciuda aparentei simplitati a procedeului,
efectele sale asupra organismului sunt foarte puternice. Ca urmare, aceasta cura poate fi
resimtita ca un soc de catre organism, daca nu este pornita gradat. O cura standard cu
clorofila dureaza 12 zile si va decurge astfel:
- In prima zi de cura nu se va bea mai mult de un sfert de pahar (50 ml) de extract de
clorofila, care va fi luat in doza unica, pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte mesei de
dimineata.
- In a doua zi de cura se va dubla cantitatea de extract (100 ml), care va fi baut in doua
reprize, cu 30 de minute inaintea mesei de pranz si de seara.
- Intre ziua a treia si a unsprezecea se mareste doza cu cate un sfert de pahar pe zi (150
ml, 200 ml, 250 ml etc.), repartizandu-se in trei parti egale, luate cu 30 de minute inaintea
celor trei mese principale.
- In a douasprezecea zi se bea cate un pahar de extract de clorofila inaintea fiecarei mese.
Este de preferat ca in ultima zi de cura sa nu se consume altceva decat orez fiert si sarat
dupa gust, pentru ca efectele de dezintoxicare sa fie mai intense.

Efectele curei cu clorofila

Este un excelent mijloc de purificare in perioada de primavara, fiind usor de aplicat
si extrem de eficient. Cel mai rapid se va simti efectul de accelerare al tranzitului intestinal,
ceea ce ce va determina o binevenita eliberare a colonului de toxinele acumulate peste
iarna. Daca extractele vegetale sunt prea puternice pentru dvs. si va dau diaree, atunci le
veti lua in doze mai mici si veti bea in paralel ceaiuri de menta, coada-racului sau scoarta
de stejar, pentru a controla procesul.
Al doilea care va beneficia de pe urma curei cu clorofila va fi sangele. Tulburarile de
coagulare, anemia, carentele de calciu si magneziu vor fi rapid compensate de aceasta
cura. Hemofilia, chiar anumite forme de leucemie raspund foarte bine la aceasta forma de
tratament.
Pielea este cea de a treia "tinta " a curei cu clorofila. Acneea rebela, diferitele forme
de alergie, sensibilitatea la infectii vor fi puse pe fuga cu ajutorul tratamentului cu extracte
verzi. Tenul va deveni curat si luminos, pielea va capata o stralucire sanatoasa.
Gastritele si ulcerele de primavara se amelioreaza si ele cu ajutorul acestei cure.
Folositi mai ales extractele din plante aromatice blande (patrunjel, telina) si urzica (care
este cicatrizanta si antiacida), care vor proteja peretii stomacului si - important - vor
combate bacteriile de la acest nivel (inclusiv celebrul Helicobacter pilori). Astmul sau
241
bronsita vor fi si ele ameliorate de aceasta cura, deoarece clorofila inhiba si distruge
bacteriile, favorizeaza procesul respirator.
Astenia de primavara va fi combatuta, mai ales daca vom folosi plante mai amare
(frunzele de papadie sunt excelente), in timp ce starile de oboseala vor fi risipite de
extractele verzi de patrunjel si telina, adevarate tonice aromatice.
Ar fi pacat sa vorbim despre cura cu clorofila fara sa mentionam efectele sale
exceptionale pentru oamenii care lucreaza in mediu toxic, care sunt expusi la radiatii (cum
ar fi cele ale monitoarelor calculatoarelor, razele X ale aparatelor de analiza), care au avut
sau au o hrana cu multi aditivi sintetici sau cu multa carne. Clorofila protejeaza vasele de
sange impotriva sclerozarii, tine la respect infectiile bacteriene indiferent de localizare
(chiar si pericardita - inflamatia muschiului cardiac - a fost tratata cu succes cu acesta
terapie).

Cui ii este recomandata cura cu clorofila?

Fireste, ca orice cura de primavara, si terapia cu clorofila este adresata practic
tuturor persoanelor, fie ele tinere sau in varsta. Desi este eficienta si in boala canceroasa
ori in cele tumorale benigne, cura cu clorofila este recomandata in special persoanelor
sanatoase. Periodic, mai ales la schimbarile de anotimp, organismul are nevoie de
dezintoxicare, iar clorofila este un mijloc sigur si eficient de purificare, care va asigura
premisele unei stari de sanatate excelente si a unei forme fizice si psihice maxime.
O a doua categorie careia i se adreseaza cura cu clorofila este aceeea a
persoanelor care au afectiuni cronicizate. Astmul si bronsitele (inclusv cele tabagice),
hepatita cronica (inclusiv fazele pre-cirotice si cirotice), reumatismul cronic si cel
degenerativ, guta si multe alte boli pot fi ameliorate si vindecate cu ajutorul extractelor
verzi. Batranii si convalescentii, adolescentii cu tulburari hormonale vor beneficia, de
asemenea, de efectele reglatoare exceptionale ale extractelor de clorofila. De asemenea,
obezitatea, inclusiv cea care apare pe fond de dezechilibru hormonal, raspunde foarte
bine la acest tratament, asociat cu o cura vegetarian-crudivora.

Cui ii este contraindicata cura cu clorofila?

Aceasta cura este contraindicata persoanelor cu diaree acuta, cu colita de fermentatie,
precum si celor al caror colon este foarte sensibilizat. Persoanele care au suferit operatii
de by-pass coronarian, care sufera de tromboza vor face aceasta cura numai la
recomandarea si sub supravegherea medicului.

5. CURA CU GRU NCOLIT

Regimul alimentar-minune al parintelui Leontie Gazea
"Graul incoltit este un stimulator extrem de important al activitatii vitale a
organismului uman, datorita continutului bogat in complexul de vitamina B si in multe alte
vitamine, cat si a diferitilor fermenti (enzime) necesare pentru reglarea proceselor intime
din organism. In multe boli, dupa o saptamana-doua de consum al boabelor incoltite de
grau, la oamenii de orice varsta se constata o vizibila imbunatatire a starii de sanatate si
apoi o insanatosire completa... Folosirea acestei metode nu este periculoasa si este foarte
eficienta". Iar doctorul francez Jean Valnet in lucrarea sa, "Tratamentul bolilor prin legume,
fructe si cereale" (Editura "Ceres", Bucuresti, 1991), scrie: "(...)exceptionala bogatie a
constituentilor lui (a graului - n.r.) autorizeaza cercetatorii care s-au aplecat asupra
problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura dezvoltarii tot mai accentuate a
diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de
cancer".
Parintele pregatea grau incoltit zilnic si il consuma umed sau sub forma unor turtite
facute de dumnealui. Dar acest mod de folosire a graului incoltit ingreuna si limita
posibilitatea utilizarii lui pe timpul calatoriilor sau deplasarilor in alte localitati. Pentru a
242
inlatura aceste pierderi si a veni in ajutorul consumatorilor, fiul sau - ing. Nicolae Gazea -
impreuna cu feciorul sau, Constantin, si dl Cristea Marin au facut o inventie: fulgi de grau
incoltit. Produsul este brevetat si premiat la Salonul International de Inventii din Iasi,
octombrie 1996, obtinand Medalia de Aur. De asemenea, in noiembrie 1998, la Salonul
International de Inventica de la Bruxelles, a obtinut inca o Medalie de Aur. Acest produs se
gaseste in comert sub numele de "Granovit" - fulgi de grau germinat. Se poate cumpara la
mai toate magazinele alimentare din Iasi si in multe alte localitati. (Fara indoiala si in
Bucuresti). "Granovitul" pastreaza insusirile si intreaga valoare nutritiva si medicinala a
graului incoltit umed. Nu de mult, aceiasi cercetatori au scos inca un sortiment: "Musli-
granovit", care se gaseste deja in comert.

Tratamentul cu grau incoltit

Ce este graul incoltit?
Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata latenta in stare
activa, proces care determina o serie de transformari biochimice si de structura. In acest
moment, samanta incoltita contine maximum de substante folositoare organismului uman.
Iata cateva cantitati de minerale usor de asimilat de catre organism, continute de 100
grame germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg%). La
aceste minerale se adauga vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime si anumiti hormoni
vegetali, cu structura foarte putin cunoscuta, care au efecte terapeutice extraordinare.

Durata curei
Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara trecerea a 3-
4 saptamani. Stabilizarea efectelor apare, insa, dupa 2-3 luni si 6-12 luni in cazul
persoanelor devitalizate sau care sufera de afectiuni grave.

Doza de grau consumata zilnic
Doza terapeutica la adulti este de 3-6 linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si 14
ani, doza este de 1-2 linguri pe zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi.

Administrarea
Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul incoltit se da
prin masina de tocat, pentru a fi maruntit, dupa care se amesteca cu miere. Exista si o
serie de retete de combinare a graului germinat cu alte alimente-medicament.

Actiuni terapeutice ale acestei cure
Primele efecte care se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau
refacerea acuitatii vizuale, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor,
infrumusetarea pielii, reglarea activitatii nervoase (germenii de grau au si un efect usor
sedativ), marirea vitalitatii.

Indicatii
Graul incoltit este indicat in:
crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii;
boli de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante);
imbatranire, imbatranire prematura;
afectiuni hepatice;
subponderalitate (are efect reglator asupra greutatii corporale);
la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta, bazinul larg,
vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui, faciala etc;
tromboflebita;
arterita;
tumori ale stomacului, tumori in general;
cancer;
243
afectiuni oculare;
afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita);
impotenta si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta);
amenoree, dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice);
anemie, lipsa de calciu si magneziu;
dureri de cap, migrene, insomnie.

Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre
cauzate de excesul de hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu
menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu prudenta acest
remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite probleme.

Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta
prin uscarea si macinarea graului incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea
mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite combinatii de fulgi sau pulbere de germeni
de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din
aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date prin
masina de tocat.

Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa
Se cumpara grau - din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile straine. Joi
dimineata la ora 6 se pune la incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita, cu o capacitate de
5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine o apa curata. Apoi, se umple oala cu apa
limpede. Se pune intr-un loc ferit. La ora 14 si ora 22 se scurge apa in care a stat graul si
se spala din nou, pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte.
Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera graul in strecuratoare. Se pune strecuratoarea
sub jet de apa. In timpul spalarii nu amestecati graul. Spalarea sa dureze numai cateva
secunde. Se va repeta din 8 in 8 ore, adica la orele 6 - 14 - 22, pana iese embrionul
(coltul) de 2 mm si radacinile de 5 mm. Aceasta se obtine sambata pe la pranz sau, cel
mai tarziu, seara. Cand se obtine marimea embrionului si a radacinii, se pune graul in
sticle de lapte care se vor acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa la frigider.
Dintr-un kg de grau se obtine 1,5 kg de grau incoltit. Aceasta cantitate ajunge pentru o
saptamana.

6. CURA CU OU DE PREPELI

Nu mai tin bine minte cand si unde am citit pentru intaia data despre tratamentul
diferitelor boli cu ajutorul oualor de prepelita. Sa fi fost in "Formula AS"? Imi notasem
atunci, in graba, doar ceea ce ma interesa (egoist, recunosc). Luat "de-ale vietii valuri", am
neglijat staruinta de a cauta o sursa, dupa superficiale incercari. Apoi, in timpul uneia
dintre tot mai sporadicele plimbari prin oras, am zarit in vitrina unui chiosc alimentar un
cofraj in care erau expuse miraculoasele oua. Decis, am cumparat saizeci, am ajuns
acasa si, incepand cu ziua urmatoare, mi-am propus sa incerc tratamentul. In primele zile
a fost mai dificil, pana m-am obisnuit cu tipicul si cu absenta paharelului de palinca inainte
de masa. Dupa cateva zile, efectul tratamentului a inceput sa se simta: eram mai linistit
datorita - se vede treaba - reglarii tensiunii arteriale; somnul imi era mai putin agitat si fara
intreruperile obisnuite; parca si respiratia "curgea" mai lejer.
Am impartasit catorva vecini si prieteni bucuria descoperirii unui "panaceu". Unii
dintre ei mi-au cerut amanunte (nu stiau cum arata o prepelita, unde traieste etc.), altii m-
au luat in deradere. Dar... cand am dorit sa-i ajut pe cei dintai, n-am mai gasit oua.
Patronul chioscului cu pricina renuntase la produsul respectiv pentru ca, zicea el, nu este
rentabil, oamenii nu aveau incredere sau nu aveau bani pentru "tratamente costisitoare".
Atunci m-am hotarat sa-i ajut, in primul rand "luminandu-i" si facilitandu-le obtinerea
244
produselor la un pret convenabil. Sunt pensionar - mi-am zis - am casa, curte, un petec de
gradina, ma va ajuta si baiatul meu, care este informat si - de bine, de rau - se pricepe la
afaceri...
Si iata ce-am aflat: prepelita este, asa cum indeobste se stie, o pasare salbatica de
mici dimensiuni, ceva mai dezvoltata decat porumbelul domestic. Ea poate fi intalnita in
Asia, Europa, Africa, Australia si America de Nord. Este migratoare. Chinezii (ah, iar
chinezii!, veti fi exclamand) au reusit s-o domesticeasca, in urma cu peste o mie de ani.
De la acestia au importat-o japonezii, care au trecut la inmultirea si perfectionarea ei,
astfel incat pana in zilele noastre s-a ajuns la o adevarata industrie de mare importanta
economica. Daca prepelita europeana mai este inca migratoare, produce si cloceste, o
data pe an, pana la 12 oua, cea japoneza produce anual peste 250 de oua, insa nu mai
are aptitudini de zbor si nici nu cloceste.
Datorita carnii lor delicioase, aceste pasari de crescatorie au devenit din ce in ce
mai cautate, mai cu seama in Europa occidentala si in America de Nord. Dar nu numai
atat. Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute si pentru efectele benefice din punct
de vedere medical, fapt pentru care sunt solicitate pe piata mondiala. In plus, necesita
spatii reduse pentru crestere, iar cheltuielile necesare echipamentului, procurarii
materialului de matca si de hrana sunt destul de mici. Efectul tamaduitor al oualor de
prepelita este dovedit, dupa zeci de ani de cercetari, de catre medici din diverse tari,
printre care si din tara noastra. In urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si in
sanatorii, s-a constatat ca, fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai
mult fosfor, de sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai multa vitamina B1 si de
cincisprezece ori mai multa vitamina B2.
De asemenea, contine intregul complex de vitamine A, B, D3, E, plus calciu, zinc,
sulf si potasiu. Oul de prepelita revitalizeaza organismul uman de orice varsta, regleaza si
imbunatateste activitatea aparatului circulator, a digestiei, amelioreaza respiratia si functia
reproductiva, actioneaza pozitiv asupra creierului, asupra sistemului limfatic si al celui
imunologic. Se folosesc benefic in perioada pre si postnatala, ca si dupa interventii
chirurgicale si radioterapii. Formeaza neuronii din sistemul nervos central la copii si
intarzie procesele degenerative de imbatranire.

Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita:

1. CURA DE 120 DE OUA - pentru hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive,
conjunctivite, urticarii, tuse convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu
tot ceea ce implica acest proces.

2. CURA DE 240 DE OUA - pentru TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii,
astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile
de colesterol si impiedica formarea altora, previne arterioscleroza, regenereaza sistemul
nervos etc.

Cum se deruleaza un asemenea tratament?

Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafeluta (la care trebuie sa renuntam in timpul
tratamentului, pentru acel moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa
fie inghitite crude si cu galbenusul intreg, fara sare, zahar sau substante aromate. Pentru
ca e mic, eu il sparg intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre
esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera le recomand amestecul cu miere de
albine sau pulpa de fructe. Micul dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind
alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive sau al anemiilor severe,
micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului oualor.
In timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice
cu cel putin 50%.
245

Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa
doua, trei luni.

Exista mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si - de
ce nu - de recomandarile medicului curant. Iata, mai jos, cateva pe care le-am gasit in
diferite surse si le-am notat. Este foarte important sa se consume oua proaspete:
1) Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani : Se pot
administra cate doua oua zilnic.
2) Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani : Se adminsitreaza cate
trei oua zilnic.
3) Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani : Se pot administra
cate trei oua zilnic.
4) Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani : In
primele patru zile - cate trei oua pe zi;
5) Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi;
6) In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou.
7) Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani:
Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv
doua oua pe zi.
8) Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti : In primele doua zile - cate
trei oua pe zi;
9) In a treia zi - patru oua pe zi;
10) Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi;
11) In a 49-a zi - trei oua pe zi;
12) In a 50-a zi - doua oua pe zi.

Sau :
Categoria de
vrst
Tipul
curei
Nr. zile
de
tratament
Nr. de ou consumate zilnic
Total ou
Ziua
1
Ziua
2
Ziua
3
Ziua
4
Ziua
5
Ziua
20
Ziua
25
Ziua
30
Ziua
40
Ziua
49
Aduli 240 49 3 3 4 5 5 5 5 5 5 5
Aduli 120 25 3 3 4 5 5 5 5 - - -
16 18 ani 120 25 3 3 4 5 5 5 5 - - -
1 15 ani 120 31 3 3 4 4 4 4 4 4 4 -
8 10 ani 90 30 3 3 3 3 3 3 3 3 - -
4 7 ani 60 20 3 3 3 3 3 3 - - - -
1 3 ani 60 30 2 2 2 2 2 2 2 2 - -
3luni 1 an 30 30 1 1 1 1 1 1 1 1 - -

Datorit faptului c nu au nici un fel de contraindicaii, terapeuii recomanda ca
aceste cure sa se tina de trei ori pe an, cu pauza de 21 de zile intre ele. Oule trebuie
consumate obligatoriu proaspete, de preferat embrionate (clcate de mascul), cele
neembrionate folosindu-se doar pentru consumul normal De aceea, nainte de a ncepe un
asemenea tratament, trebuie aleasa cu atenie sursa de la care ne putem aproviziona. Se
pstreaz in spaii rcoroase (maximum 16 grade C) iar pentru o perioad mai lung se
in n frigider, la (2-4 grade C, peste temperatura de ngheare). Atenie: datorit proceselor
de autoliz (autodistrugere biochimic), calitile terapeutice, expir dup o luna!

Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par
slabite :
Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor
de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se
lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare
246
seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din
cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se
acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia
ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.

Terapia cu oua de prepelita : calitatile oului de prepelita sunt renumite prin numarul mare
de vitamine si minerale n comparatie cu cel de gaina. El contine : de 5 ori mai mult fosfor,
de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori mai multa vitamina B2 si
alte substante anti alergice.

Actiuni terapeutice :
- normalizarea activitati inimii
- vindeca bolile de rinichi si ficat
- ajuta digestia, regleaza secretia acizilor din stomac, vindeca spectaculos ulcerul
- ntareste memoria
- sporeste rezistenta adultilor constrnsi sa urmeze un regim alimentar
- stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului la copii

Cura cu oua de prepelita :
- ulcer 120 bucati
- tulburari digestive 120 buc
- arteroscleroza 240 buc
- astm bronsic 240 buc
- anemie 240 buc
- scleroza coronanina 240 buc
- colesterol 240 buc
- hipertensiune 120 buc
- rinichi 240 buc
- diabet 240 buc
- tbc 240 buc
- migrene 240 buc
- nevroze 240 buc
- boli de ficat 240 buc
- potenta 240 buc

Mod de administrare :
- cura cu 120 buc se va face n 25 de zile, n prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4
oua, ncepnd cu a patra zi pna n a 25-a zi cte 5 oua. cura cu 240 buc se face n 49
de zile, n prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, ncepnd cu a patra zi si pna
n a 49-a zi, se iau cte 5 oua pe zi.
La copiii ntre 4 si 8 ani se recomanda cura de 120 oua, fara a se depasi 4 oua pe zi.

Ouale se iau crude, ntepndu-le si sorbindu-le direct din gaoace sau sparte si amestecate
cu produse naturale : miere de albine, lamie, brnza de vaci proaspata.
Ouale se iau dimineata, pe stomacul gol, cu 1-2 ore nainte de micul dejun. Dupa 20 de
zile de pauza cura se poate repeta. Ouale se pastreaza n frigider, ct mai departe de
congelator, pentru a nu ngheta. Cantitatea ce trebuie consumata se scoate de cu seara
din frigider, pentru a fi digerata la temperatura camerei.
n timpul curei sunt interzise bauturile alcolice.

7. CURA CU PEPENE ROU

Miezul pepenelui rosu este un cocteil de apa, aproape 95 la suta, si zaharuri naturale, cu
un gust aromat si extrem de favorabil, codimentat cu o multitudine de substante
miraculoase cum ar fi anumite enzime, acizi organici sau licopina (o substanta cu efect
247
antioxidant si reglator imunitar), de aici rezulta si proprietatile sale terapeutice), iar
continutul mare de apa il recomanda pentru tratamentul rinichilor, cit si al aparatului urinar.
Cu exceptia persoanelor cu insuficienta renala, tuturor celor care sufera de rinichi le este
recomandata in perioada de vara-toamna, daca este posibil si in celelalte sezoane de
iarna-primavara, o cura de pepene rosu de minimum zece zile in fiecare luna.
Enzimele si acizii organici continuti mai ales in apropierea cojii, de unde si gustul de acru,
nu foarte agreat uneori, au efecte de dezintoxicare puternica, ceea ce face ca pepenele
rosu sa fie in mod special recomandat persoanelor cu un grad mai mare de uzura a
organismului, batrinilor, cit si celor care au avut sau mai au o alimentatie incarcata in
toxine. In concluzie, o cura de minimum zece zile lunar cu pepene rosu are efect de
dezintoxicare, de reglare hormonala si imunitara a organismului uman, cu totul deosebite.
Cura de pepene rosu se face foarte usor, intrucit nu este nevoie de nici un fel de preparare
suplimentara. Unii medici si terapeuti recomanda sucul de pepene, dar acesta se oxideaza
rapid si isi pierde in mai putin de 15 minute potentialul curativ, ca atare este indicat sa se
manince pepenele normal, minimum doua kilograme de pepene pe zi. Se recomanda sa
fie bine copt, dulce si sa nu se evite consumarea partii de miez din apropierea cojii.
Aproape o treime din greutatea unui pepene rosu este reprezentata de coaja, de aceea un
pepene rosu pentru o zi de cura pentru tratament trebuie sa aiba in jur de 3 kilograme, mai
ales ca in zilele calduroase se poate chiar dubla cantitatea de pepene consumata.

Indicatii in cura de tratament cu pepene rosu

Pentru acnee
Cura de pepene de 10-20 de zile produce o dezintoxicare globala si, in plus, are anumite
efecte reglatoare hormonale asupra corticosuprarenalelor in mod special, putind face
minuni in tratamentul acneei, iar pe cit este posibil, in paralel cu cura de pepene rosu se
vor elimina din alimentatie carnea si alte alimente toxice. Extern, se va aplica zilnic tinctura
de propolis pe zonele afectate sau cataplasme cu marul lupului (Aristolochia clematitis):

Pentru nefrita, pielita si pielonefrita
Se consuma cantitati mari de pepene intr-o singura repriza, iar pe perioada curei de
tratament, mai ales dupa ingerarea pepenelui, se recomanda evitarea frigului si a
curentilor de aer in zona salelor.

Pentru calculi renali (pietre la rinichi)
Se recomanda a se consuma cantitati mai mari de pepene rosu. Inainte de cura de
tratament, cit si in ultimele trei zile se iau plante care sfarima calculii renali, aportul de apa
de la pepene ajutind la eliminarea lor. Dupa ce s-au luat aceste plante ce sfarima si
maruntesc calculii renali, 1-2 ore dupa ce s-a consumat pepenele rosu se va tine pe zona
rinichilor o sticla cu apa foarte calda, chiar fierbinte. Aceste plante sint: frunzele de
mesteacan (Betula alba), frunzele de merisor (Vaccinium vitis idaea), rasina de pini (Pinus
sylvestris) si boabele de ienupar (Juniperus communis).

Pentru reumatism
Cura de pepene rosu este un purificator puternic, care poate fi combinat foarte bine cu
proceduri externe pentru vindecare, precum si cu gimnastica medicala recuperatorie. Se
recomanda 12-20 de zile de cura-tratament cu pepene rosu.

Pentru calculi biliari (pietre la bila)
Se iau seminte de pepene rosu si se usuca, apoi se dau prin risnita de cafea si se ia in
fiecare dimineata cite o lingurita din aceasta pudra, amestecata cu o lingura de ulei de
masline. Se iau zece zile consecutiv, dimineata pe stomacul gol, si se sta culcat timp de
zece minute pe partea dreapta, iar tratamentul dureaza trei luni, cite zece zile din fiecare
luna, la intervale regulate. Reteta este foarte eficienta, iar in perioada acestui tratament se
exclud prajelile, grasimile alcoolul si cafeaua.
248

Pentru constipatie si colita de putrefactie
Se va consuma pepenele, toata portia, in fiecare dimineata pe stomacul gol, fara a minca
apoi nimic timp de patru ore, apoi prima masa va incepe cu patru linguri de tarite de griu
inmuiate in apa si eventual indulcite cu miere de albine.

Atentie! La persoanele cu digestie dificila nu este indicata asocierea la aceeasi masa a
pepenelui rosu cu alimentele mai grele cum ar fi: prajeli, fripturi, mezeluri, conserve etc.,
ori bogate in proteine: oua, carne etc., deoarece poate produce indigestie. Atit pepenele
rosu, cit si pepenele galben contin foarte putin sodiu si cantitati insemnate de potasiu, iar
din acest motiv sint indicate pentru reducerea cantitatii de sodiu din organism, ceea ce are
efecte benefice asupra inimii, cit si a sistemului imunitar in special, cele doua fiind
elemente de baza in asa-numitele regimuri hiposodice.

8. CURA CU MACERAT DIN COJI DE OU

Este un macerat din praf de coji de ou, suc de lmie sau vin i miere.

Modul de preparare al maceratului : Se spal cojile de ou bine, dup care se pun
cteva zile la uscat. Se pun apoi ntr-o bucat de pnz curat i rezistent i se preseaz
pe un fund de lemn, mrunindu-le astfel pn ajung la dimensiuni de cca. 3x3 mm. Cojile
astfel sfrmiate se macin cu o rni de cafea pn cnd devin ca o fin. ntr-un vas
de sticl se amestec o parte praf de coji de ou cu dou pri miere i o parte suc de
lmie sau vin alb.

Dup ce se amestec bine, se toarn ntr-o sticl care se nchide ermetic cu un dop i se
las la macerat timp de o sptmn, ntr-un loc rcoros sau ntunecos sau n frigider.
Soluia se agit zilnic de dou - trei ori. Preparatul astfel obinut se pstreaz n vase de
sticl colorat, ermetic nchise, la adpost de lumin, cldur sau surse de contaminare.
Dac se ine n frigider, compoziia are valabilitate 6 sptmni.

Compoziia maceratului : acizi (citric, malic etc), vitamine (C, B, PP i provitamina A),
minerale (bogate n calciu i n mai mic msur siliciu, mangan, fosfor) i enzime.

Cura cu acest macerat este indicat n : insuficiena paratiroidian (cu fenomene de
hipocalcemie i spasmofilie), tulburri de cretere, osteoporoz, paradontoz, sarcin,
alptare, fracturi cu dificultai n sudarea oaselor.

Modul de administrare al maceratului : Se ia o lingur de macerat, de trei ori pe zi, la
mesele principale, diluat cu puin ap, sirop sau ceai medicinal. nainte de ntrebuinare
se agit bine soluia. Cura dureaz 2-4 sptmni i se poate relua numai dup o pauz
de 1-2 sptmni. n cazul persoanelor n vrst, doza se reduce la jumtate.
Preparatul nu trebuie consumat la ntmplare, ci numai dup efectuarea analizelor
medicale care atest hipocalcemia, aportul de calciu la persoanele a cror calcemie este
normal producnd acumulri duntoare la nivelul sistemului osos.
Atentie! Cura este contraindicat n diabet zaharat.






249
9. KOMBUCHA & KEFIR

Scurt prezentare:

KOMBUCHA este o colonie de peste 20 de microorganisme, bacterii prietenoase i
ciuperci care fermenteaz n ceai verde sau negru ndulcit, dnd natere la o butura
acidulat i aromat, asemntoare cidrului. Pe msur ce Kombucha consum
zahrul, produce o multitudine de acizi organici, precum acid glucuronic, acid gluconic,
acid lactic, acid acetic, acid butyric, acid malic i acid usnic, vitamine, n special din
grupul B, precum i vitamina C. Totodat, mai produce aminoacizi i enzime necesare
organismului umane. Toate acestea prezint avantajele culturilor probiotice, care ajut la
meninerea sntii.

KEFIR (CIUPERCA TIBETANA) este o colonie de este 30 de microorganisme care
fermenteaz n lapte dulce. Aceste miroorganisme includ: bacterii productoare de acid
lactic, Lactococcus Lactis, Streptococcus thermophilus, Lb (lactobacili) delbrueckii
subspecia bulgaricus, Lb helveticus, Lb casei subspecia pseudoplantarum i Lb brevis, o
multitudine de ciuperci precum Kluyveromyces, Torulopsis, i Saccharomyces, i chiar
bacterii productoare de acid acetic (oet). S-a dovedit c acestea inhib dezvoltarea
att la Salmonella, ct i la Escherichia Coli.

KOMBUCHA i KEFIR sunt organisme vii care cresc i se nmulesc numai de Dvs.
depinde cum le ngrijii! Le putei nmuli ct de mult dorii!

KOMBUCHA (Combucco Orientalis)
Produce prin fermentare o butur rcoritoare delicioas din ceai negru/verde, i,
n plus, cu caliti benefice pentru sntate !
Kombucha este o colonie de peste 20 de microorganisme, bacterii prietenoase
i ciuperci care fermenteaz n ceai verde sau negru ndulcit, dnd natere la o butur
acidulat i aromat, asemntoare cidrului. Pe msur ce Kombucha consum zahrul,
produce o mulime de acizi organici, precum acid glucuronic, acid gluconic, acid lactic,
acid acetic, acid butyric, acid malic i acid usnic; precum i vitamine n special din
grupul B, i vitamina C; mai produce aminoacizi, enzime. Toate acestea prezint
avantajele culturilor probiotice, care ajut la meninerea sntii.

Beneficii - la ce folosete Kombucha ?
regleaz flora intestinal i o susine pe cea benefic (microorganismele din
intestin care sunt benefice i indispensabile pentru sntatea noastr)
ajut la curarea colonului i drenarea vezicii biliare
ajut la meninerea unei digestii sntoase
amelioreaz colita i ndeprteaz crampele stomacale
oprete diareea neinfecioas
regleaz apetitul
ajut n curele de slbire (dac se folosete i o diet corespunztoare, srac n
grsimi de origine animal, i nsoit de micare)
ajut la reducerea sau eliminarea celulitei
ajut n tratamentul artritei
are efect de remisiune a lupusului eritematos
mbuntete vederea i ajut la vindecarea conjunctivitei, cataractei i
glaucomului
reduce sau elimin manifestrile neplcute ale sindromului premenstrual
ajut la reducerea dependenei de alcool
cur acneea, amelioreaz psoriazisul i alte boli de piele
ngroa i ntrete prul
250
ntrete unghiile
mbuntete mirosul
ajut la diminuarea stressului i a insomniei
uureaz vindecarea de bronit i astm
acioneaz ca un laxativ blnd, ajutnd la evitarea constipaiei
regleaz activitatea intestinal
elimin unele simptome ale leuconevraxitei
este un foarte bun calmant
mbuntete performanele sexuale
elimin sau reduce palpitaiile
mbuntete circulaia sanguin
susine organismul n lupta cu tumorile
ajut la obtinerea unei digestii sntoase
ndeparteaz colita i crampele stomacale
ajut n vindecare de grip i rceal
alin arsurile, inclusiv cele solare (se unge zona ars cu un strat de ceai
fermentat de Kombucha)
reduce simptomele gutei

Cum se prepar Kombucha

Cel mai bine este sa ncepei cu o cantitate mai mic de ceai i cu un vas de diametru
mai mic, ca ciuperca s poat crete repede n grosime i s fac mai repede pui. Pe
msur ce cultura dvs. de Kombucha se va dezvolta, vei putea produce cantiti tot mai
mari de ceai fermentat.

1. Pregtii ceaiul aa cum o facei n mod obinuit. La un litru de ap fierbinte, punei 2
lingurie de ceai negru (aprox. 5 g). Se pot folosi de asemenea i pliculee de ceai.
Lsai-l cca. 15-20 minute (decoct), apoi strecurai. Ceaiul poate fi negru sau verde sau
n amestec. Doctorii japonezi spun c ceaiul verde previne dezvoltarea cancerului (este
un puternic antioxidant; totui nu e recomandabil s l consumai seara, aproape de
culcare, poate da insomnie). V sugerez s folosii ceai verde pentru a prepara butura
de Kombucha. Dac nu vrei sa folosii ceai negru sau verde, putei folosi ceai din alte
plante medicinale (dar nu ceai de Coada oricelului sau Mueel, etc. care sunt puternic
dezinfectante i pot distruge o parte din colonia de bacterii care constituie ciuperca
Kombucha). Un raport de 1/5 de ceai de plante la ceai verde sau negru, e probabil cel
mai indicat.

2. - Strecurai ceaiul sau, dup caz, scoatei pliculeele.
3. - Adugai 70 - 100 g de zahr la un litru de ceai, peste ceaiul strecurat, dar care este
nc fierbinte.
Amestecai pn ce zahrul se dizolv n ntregime. O lingur de zahr = aprox. 20 g.

Not : De ce att de mult zahr ? i de ce trebuie fiert 15-20 minute ?
Ceaiul trebuie s fie nutritiv i s hrneasc microorganismele din cultura
Kombucha; aici nu e vorba de gustul nostru, ci de nevoile ciupercii! Deci, soluia nutritiv
trebuie preparat conform nevoilor drojdiei (bacteriile se hrnesc i ele din soluia
nutritiv ceaiul ndulcit). Microorganismele au nevoie de zahr pentru a fi active. Dac
au la ndemn o concentraie mic de zahr (carbohidrai), atunci ciuperca produce mai
puine substane active i de folos pentru noi. n termeni obinuii, putem spune c
drojdia "mnnc" zahrul.
Infuzia de ceai, pe de alt parte, este o surs de nitrogen i ncurajeaz creterea
microorganismelor. Deci cu ct ceaiul este lsat mai mult pe foc (decoct), cu att avem
mai mult nitrogen n soluia hrnitoare, precum i mai multe minerale, sruri etc.
251
4. - Lsai ceaiul s se rceasc pn la 20 - 25 C (aprox. 68 - 77 Fahrenheit).
Cultura moare dac este pus n ceai fierbinte.

5. - Cnd ceaiul a ajuns la temperatura camerei, turnai ceaiul ndulcit ntr-un vas de
sticl, porelan sau ceramic, sau de oel inoxidabil. Vasele de metal (de pild cele din
aluminiu) nu sunt indicate i nu trebuie folosite niciodat, deoarece acizii care se
formeaz pot reaciona cu metalul. Trebuie s evitai vasele fcute din polivinilclorur
(PVC) sau polistiren.

6. - Dac pregtii pentru prima oar butura de Kombucha, adaugai lichidul pe care l-
ai primit mpreuna cu cultura (sau o linguri de oet de mere, slab concentrat). Pentru
urmtoarele culturi, ntotdeauna pstrai puin butura de Kombucha fermentat pentru
a o aduga n proporie de aprox. o zecime (10%) la noua dv. cultura, ca "lichid de
pornire" (accelereaz pornirea fermentrii).

7. - Punei cultura vie de Kombucha (adic ciuperca!) n lichidul pregtit.

8. - Acoperii vasul n care va fermenta cu un tifon sau pnz, o hrtie de filtru, etc.
pentru a ine departe insectele, praful, sporii plantelor sau alte substane poluante.
Legai-l cu un elastic de cauciuc pentru a v asigura ca nu intr musculiele beive.
Pnza trebuie sa fie destul de rar nct s poat permite aerului s circule i cultura s
poat respira, dar nu att de rar nct musculiele s poat intra s-i depun oule.

9. - Fermentaia dureaz diferit, n funcie de temperatura camerei, volumul ciupercii i
cantitatea de ceai; n general dureaz 7 - 12 zile. La o temperatura ambiant mai
ridicat (peste 20 C) fermentarea este mai rapid. Perioada de 7 - 12 zile este dat doar
ca reper orientativ. Trebuie s gustai i s oprii fermentarea la momentul oportun!
Cultura Kombucha necesit un loc linitit i nu trebuie mutat prea des. Temperatura
ceaiului trebuie sa fie de 20 - 30 C. Temperatura ideala este de 23 - 27 C. Nu este
necesar lumina. Cultura se reproduce i pe ntuneric. Cultura ns poate fi distrus
dac este expus la lumina direct a soarelui. O zon indirect luminat de soare este
ideal.

n timpul fermentrii, zahrul este transformat de ctre drojdie n bioxid de carbon
(CO
2
), diferii acizi organici i alte componente. Aceasta este combinaia de procese
care-i dau ceaiului Kombucha aroma. Ceaiul este mai nti dulce, dar acest gust dispare
pe msur ce zahrul este transformat. n acelai timp, un acid plcut parfumat ncepe
s se dezvolte ca rezultat al activitii bacteriilor, cu o tranziie de la gustul dulce la cel
acrior. Dac preferai o butur ceva mai dulce, fermentarea trebuie oprit mai
devreme. Dac o preferai mai acid i mai acrioar, lsai-o mai mult.

10. - Cnd ceaiul a atins nivelul de aciditate dorit (pH 2,7 - 3,2), n funcie de cum l
preferai, scoatei cultura (ciuperca) din vas, cu minile curate. Splai ciuperca sub ap
rece sau slab cldu. Reumplei vasul cu ceai proaspt (nefermentat), adugai
ciuperca i 1/10 de ceai fermentat (pentru grbirea procesului de fermentare).
Respectai temperatura pentru ceai (s nu depeasc 30 C, altfel distrugei
ciuperca!) Ceaiul care a fost fermentat turnai-l n sticle. Pastrati 10% ca 'starter' (lichid
de pornire/grbire a fermentrii) pentru urmtoarea cultura. Astupai bine sticlele. Nu
este necesar s strecurai butura fermentata printr-o crp deas. O anumita cantitate
de sedimente vor trece prin sit, fapt absolut normal, datorita drojdiei care a produs
gazul i care a acidulat butura. Se spune c drojdia are efecte benefice asupra
organismului (complex vitaminic B).

11. - Pentru a v bucura de gustul desvrit al ceaiului de Kombucha, butura trebuie
lsat s se maturizeze cel puin 5 zile dup ce a fost pus n sticle.
252
Activitatea bacteriilor este oprit dac mbutelierea e fcut corect (pn sus, adic se
exclude aerul), n timp ce drojdia i continua lucrarea. Dac sticlele sunt bine astupate,
gazul produs de activitatea drojdiei nu poate iei. Aadar, butura este uor
efervescent. De obicei, pentru atingerea acestui stadiu sunt necesare cteva zile, ns
butura Kombucha se poate pstra bine chiar luni de zile, la rece. Nu v facei
probleme: dup o vreme drojdia nu va mai produce gaz. Este indicat sa inei butura la
rece.

12. - Butura de Kombucha are un gust bun. Este limpede, de culoare glbui-brun (n
funcie de ct de concentrat a fost ceaiul, ce tip de ceai ai folosit, etc.), puin acrioar i
rcoritoare. O persoan normal poate bea 3 pahare pe zi: un pahar dimineaa (100 ml
sau mai mult) pe stomacul gol, al 2-lea pahar dup o mas n cursul zilei i ultimul pahar
nainte de culcare. Bucurai-v de aceast butur miraculoas!

13. - Cnd ncepei un nou proces de fermentare, s nu uitai niciodat s adugai
noului ceai o cantitate de cca. 10% din lichidul deja fermentat provenit dintr-o cultur
anterioar.

Important - ngrijire

Uneori ciuperca plutete la suprafa, alteori se duce la fund. Ambele variante sunt OK.
Cnd cultura se duce la fund, o noua cultura ("pui") va ncepe s se dezvolte la
suprafaa ceaiului. Iniial este ca o pojghi subire, ca o folie de plastic. Trebuie lsat
s se ngroae, nu o tulburai. Cu ct o lsai mai mult, cu att se va ngroa.
Alteori ciuperca mam se desfoiete i un pui se dezlipete de pe suprafaa ei, la
nceput ca o pelicul fin, care se va ngroa cu timpul. Kombucha necesita ceva timp s
se multiplice. Dai-i noii culturi de la suprafaa lichidului 3 - 5 sptmni s creasc.
Ciuperca ia forma vasului n care crete (daca vasul e ptrat, ciuperca va fi i ea
ptrat!)

Cultura Kombucha crete i acoper suprafaa ceaiului n ntregime. n timp ce creste,
cultura se ngroa i se ntrete considerabil. Cultura matur este compusa din straturi
suprapuse, uor separabile (ca foile de varz). Straturile pot fi desprinse unul de altul i
pot fi folosite fiecare separat pentru a produce o nou doz de butur Kombucha.

Pe msur ce timpul trece, ciuperca va mbtrni i va cpta o culoare maronie
nchis. Cnd devine prea nchis la culoare, nlocuii-o cu alt ciuperc nou,
proaspt (adic un pui).

KEFIR (Ciuperca tibetan)
ara de provenien - India

Ciuperca are aspect albicios, cu aspect de muguri de conopid, cu forme neregulate i
dimensiuni de 5-10-15 mm, ajungnd la maturitate uneori pn la 20-30 mm lungime.
Mugurii de dezlipesc i separ singuri.

Beneficii - la ce folosete Kefirul?
regleaz activitatea intestinal
combate colita i crampele stomacale
ajut la meninerea unei digestii sntoase
ajut la curarea colonului i la meninerea unei flore intestinale bune stimuleaz
sistemul imunitar
crete longevitatea (Bulgaria e recunoscut pentru centagenarii si, din pricina
consumului mare de produse lactate fermentate)
253


aduce n organism un aport de substane nutritive, enzime i vitamine, fermeni
naturali i microorganisme benefice care ajut organismul i l ntresc
ajut n curele de slbire, dac este urmat i o diet corespunztoare, srac n
grsimi animale, nsoit de exerciii fizice regulate
are efect uor laxativ, dar totodat ajut la formarea scaunului
mbuntete circulaia sanguin i calitatea sngelui
regleaz mecanismele de aprare ale organismului
vindec boli ale inimii, ale vaselor coronariene i dizolv colesterolul depus pe
vasele sanguine (a se consuma ulei presat numai la rece i semine de dovleac, in,
floarea soarelui crude, neprjite)
ajut ficatul i pancreasul, colecistul i splina
cur canalele prin care circul fierea i dizolv n timp calculii biliari vindec
stomacul, intestinele, duodenul i nchide ulceraiile
ajut rinichii i uretrele

Atenie ! - a nu se consuma deodat n cantiti mari (de ex. o can din cteva
nghiituri), n caz de hiperaciditate gastric; se va bea cu linguria pauz o nou
linguri (i nu pe stomacul gol!)

ciuperca produce singur antibiotice, vindecnd astfel zonele inflamate din
organism
regleaz tensiunea arterial
mpiedic i frneaz producerea metastazelor
mpiedic mbtrnirea prematur
ajut n depresii i strile de oboseal a organismului
ciuperca conine toate vitaminele vieii
normalizeaz definitiv procesele metabolice din organismul uman.
ajut n bolile alergice
eficient i n bolile de plmni
eficient n boli ale ficatului i bileidizolv esuturile bolnave i nlesnete
eliminarea lor
eficient n tratarea bolilor inflamatorii
cur organismul de toxine elimin rezidurile metabolice, colesterolul, srurile
metalelor grele, etc.
n tratamentul diabetului normalizeaz glicemia
ntinerete organismul ncetinete mbtrnirea celulelor
mrete resursele interioare ale organismului amelioreaz memoria, atenia, etc.

Cum se prepar Kefirul
1. Se pun 1-2 lingurie de ciuperc (cca.3-5 cm
3
) ntr-un borcan de sticl de 200 mg
i se toarn 200-300 ml lapte proaspt, dulce. Se las 8-12-16-24 ore la
fermentat (n funcie de temperatura mediului ambiant), fr s se nchid ermetic, ci
numai cu un capac pus invers pe borcan. Laptele fermenteaz suficient i dup doar
8-12 ore, are deja proprietile complete pentru tratament. Gustai i oprii
fermentaia dup intervalul optim n condiiile dvs. de mediu.

2. Pentru consum, se strecoar laptele printr-o sit de plastic cu diametrul orificiilor ct
mai mic (chiar sub 1 mm), ntr-un vas de sticl este chefirul (laptele fermentat) care se
consum pentru tratament. Ciuperca din sit se spal sub jet de ap rece de rmiele
laptelui fermentat, apoi se reaeaz n borcanul splat i se toarn o nou porie de
lapte dulce, crud, nefiert.

3. Este foarte important s se procedeze aa n fiecare zi, altfel ciuperca nu se
dezvolt, capt o culoare maronie, nu mai are proprietile de tratament i poate muri.
254
Cnd ciuperca este bine ngrijit, este alb ca laptele i n cca. 14-21 zile volumul
acesteia se dubleaz. Atunci trebuie mprit n dou.

4. Se consum 100-500 ml lapte de chefir pe zi (eventual mai mult, la cine
tolereaz i nu are aciditate gastric, fermentaie intestinal deficitar), de preferat
pe stomacul gol (excepie fcnd gastritele hiperacide, ulcerul gastric sau duodenal
cazuri n care e bine ca chefirul s se consume dup mas sau n paralel cu pine
prjit, biscuii, etc., care absorb acidul gastric; totodat, nu se vor bea cantiti mari
deodat, ci se va consuma cu linguria pauz o nou linguri, etc.)

5. Tratamentul dureaz minim 20 de zile (unii recomand o pauz 10 zile dup care se
reia). Prerea mea este c se poate consuma fr ntrerupere, asemenea iaurtului sau
laptelui btut. Nu exist nici un fel de efecte secundare! Nici mcar nghiind o bucat de
ciuperc nu se ntmpl absolut nimic! (o vei elimina prin scaun, nedigerat; ciuperca
nu poate tri n intestinul omului, fii fr grij!)

ATENIE :
n timpul tratamentului este interzis consumul de alcool i de grsimi animale (n schimb
se poate consuma ulei presat la rece i semine crude de dovleac, in, floarea soarelui,
nuci), sare, zahr (nlocuii-l cu mierea !), gemuri, buturi sintetice i acidulate,
condimente.

Reacia organismului la laptele fermentat
n primele 10 14 zile de tratament activitatea stomacului se intensific brusc, se
formeaz gaze din abunden i nu se recomand consumul laptelui dimineaa pe
stomacul gol (n aceast prim faz). Uneori scaunul este mai moale, dar tratamentul nu
trebuie ntrerupt. La bolnavii de ficat i rinichi s-au semnalat i unele senzaii mai
neplcute. Dup 10 14 zile aceste reacii nceteaz i se amelioreaz activitatea
ntregului organism.
Dup minim 20 de zile de tratament, vei ncepe s v simii mai bine. Dup 2 luni de
tratament se constat dispariia anumitor suferine, iar dup un an de tratament,
organismul ar trebui s se nsntoeasc complet, dac respectai i celelalte reguli de
via echilibrat (diet de cruare, micare, somn, etc.).
Laptele fermentat poate fi folosit i ca demachiant n tratamentele cosmetice, cu efect de
ncetinire a formrii ridurilor i eliminarea oboselii faciale.
De asemenea se poate folosi n arsuri (solare sau produse n gospodrie).
De asemenea, amelioreaz sau nltur durerile provocate de reumatism prin ungerea
locurilor dureroase de 7 8 ori/zi cu lapte fermentat (chefir).

De reinut :

Se recomand s fie folosit i de alcoolici, deoarece recupereaz pierderea de
substane din complexul vitaminic B (care duc la dependen fizic de alcool ! un
cerc vicios) i se folosete ca adjuvant n tratamentul tuturor bolilor generate de
consumul excesiv de alcool (care trebuie ntrerupt cu orice pre, brusc sau gradat dar
fr amnare).









255
ALTE TERAPII

TERAPIA CU AP DE IZVOR
Apa pur de izvor este elixirul tainic al vieii. Nevoia de a bea ap este una dintre cele mai
importante necesiti vitale ale omului, iar sntatea omului depinde ntr-o mare msur
de starea de curenie a stomacului. A bea o ap curat i pur este o minunat
mprosptare pentru ntreaga noastr fiin. Att trupul, ct i mintea noastr se bucur de
mngierea apei purificatoare.

nainte: n seara de dinaintea procedeului, nu vom consuma buturi carbogazoase sau
alcoolice.

Procedul propriu-zis: De ndat ce ne trezim, nainte de a merge la baie s ne splm,
vom bea, pe ct posibil ntr-un interval de 5-10 minute, o cantitate de 1 litru pn la 1,3 litri
de ap pur de izvor sau ap plat.

Dup: Dup aceea, timp de 1 or, nu vom mnca nimic i nu vom bea altceva, dect doar
puin ap.

Durata: Se va proceda n mod similar, n fiecare diminea, mai multe zile la rnd.

Efecte: Realizat zilnic, aceast cur simpl poate favoriza vindecarea urmtoarelor
afeciuni:
- dup o zi de cur cu ap: constipaia, durerile de cap, tusea, bronita
- dup dou zile de cur cu ap: durerile de stomac, hiperaciditatea, gastrita
- dup o sptmn de cur cu ap: bolile uro-genitale, reumatismul
- dup o lun de cur cu ap: hipertensiunea, diabetul, cancerul n faze incipiente
- dup trei luni de cur cu ap: tuberculoza pulmonar, paralizia, cancerul

CLISMA CU CAFEA - Un ajutor in lupta cu cancerul

Parte componenta a Terapiei Gerson, renumita in lume pentru rezultatele pozitive obtinute
in lupta cu cancerul, clisma cu cafea este o procedura eficienta si simpla, cu conditia sa fie
aplicata corect, sub observatie medicala. Aflata la o specializare in Germania, dr. Carmen
Simona Ghiman a avut ocazia sa aplice nemijlocit terapia Gerson, pe care o va explica in
interviul solicitat.- Ati avut prilejul sa cunoasteti direct Terapia Gerson, pe care ati si
practicat-o in Germania, la un spital specializat din Bad-Wrishofen. Intre procedurile ei se
afla si clismele cu cafea. Care este importanta lor in tratamentul cancerului? Pot fi
practicate ca o terapie de sine statatoare?

- Eficienta clismei cu cafea este cu adevarat iesita din comun in tratamentul cancerului.
I-am vazut rezultatele in Germania, la pacienti cu tumori foarte mari sau cu metastaze. In
decurs de una-doua saptamani se putea constata o relansare a activitatii imunitare si o
imbunatatire extraordinara a starii pacientului, iar remisia tumorilor era mult accelerata. Pe
langa efectele stimulente de drenare a ficatului, aceasta clisma actioneaza foarte puternic
si la nivelul colonului. Peretii intestinului gros sunt eliberati de toxine de catre particulele de
cafea care joaca rolul unui mic burete. Aceasta decongestionare atrage dupa sine o
relansare a productiei de celule ale sistemului imunitar, a productiei anumitor vitamine si
enzime esentiale pentru organism. Clisma cu cafea nu poate insa constitui singura un
tratament contra cancerului. In Terapia Gerson, rolul decisiv il are regimul alimentar (fara
nici un fel de carne, cu multe legume si fructe atent selectionate, in functie de continutul de
minerale). De asemenea, se administreaza anumite medicamente obtinute din plante,
foarte bogate in minerale (seleniu, magneziu, zinc) si in vitamine, care se aleg in functie de
256
anumite particularitati ale pacientului. Ele au inceput sa patrunda si-n tara noastra sub
forma de "suplimente alimentare naturale".

- In ce tipuri de cancer se recomanda aceasta clisma ?- Fiind o terapie ampla, de
purificare, se recomanda in orice tip de cancer. Numai ca, evident, rezultatele favorabile
nu se vor simti la fel de repede in cazul cancerului de colon, care este direct vizat sau in
cel ovarian, unde efectele sunt indirecte, reactia fiind ceva mai lenta. Un caz aparte il
constituie cancerul la ficat, unde are o actiune directa si foarte rapida, la fel ca si in cel la
intestinul subtire. Repet, insa, ca aceasta procedura, fara sa fie un panaceu, este
aplicabila in cancerul cu orice fel de localizare, pentru ca efectele sale se adreseaza
intregului organism. Acestea sunt: - stimularea imunitara; - stimularea secretiei
pancreasului si stimularea secretiei de bila - care contin enzime cu un rol foarte important
in procesul de dezintoxicare; - scindarea si eliminarea toxinelor din organism; - stimularea
producerii de vitamine in corp.

- Cancerul intestinal operat se preteaza la o asemenea terapie ? - In cancerul de
intestin operat, tratamentul depinde de pacient, mai exact de cat de rapid se vindeca
operatia. In general, se admite interventia si dupa operatie, dar numai cu avizul medicului,
care trebuie sa se asigure ca vindecarea dupa interventia chirurgicala s-a produs 100%.

- Cat de rapid si cu ce intensitate se manifesta efectele miraculoase ale acestor
clisme in eliminarea simptomelor bolii canceroase? - Prima oara cand vezi efectele unei
asemenea aplicatii in cancer iti vine greu sa crezi ca poate exista asa ceva. Desi
cunosteam teoretic acest lucru, am fost mirata sa constat ca, la doar 15-25 de minute
dupa clisma, durerile erau eliminate (temporar), iar starea pacientilor se ameliora simtitor.
In cancer, marea problema sunt descurajantele dureri, starea de greata permanenta, care
impiedica pacientul sa se hraneasca corespunzator sau chiar sa gaseasca remedii pentru
cefaleele (durerile de cap) puternice, starea de apatie si de depresie. In multe cazuri, dupa
o asemenea clisma, pacientul se invioreaza ca prin farmec, durerile sunt "luate cu mana",
temporar ii revine apetitul. Acesta este un moment foarte important, pentru ca atunci
pacientul poate sa se autosugestioneze pozitiv, isi poate reorienta gandirea si mobiliza
resursele sufletesti. In tratamentul cancerului, gandirea pozitiva, rugaciunea, purificarea
fiintei prin post sunt foarte importante, esentiale, as putea spune. Or, in conditiile in care
mintea si simturile sunt acaparate de suferinta, reorientarea pozitiva a fiintei este foarte
dificila. Aceasta procedura ofera o "oaza de liniste" pentru pacient, in care el poate lupta si
sufleteste pentru a se insanatosi.

- Pe ce durata de timp se fac clismele si cu ce frecventa ? - La aceasta intrebare nu
pot sa va raspund decat cu o alta intrebare: in ce fel de caz? In clinica germana unde am
lucrat, am invatat ca fiecare pacient este un unicat. Desi toti aveau cancer, nici unul nu era
tratat la fel ca celalalt. Aici, medicul are un rol esential, de neinlocuit. De exemplu, la
pacientii cu un cancer foarte avansat, se faceau clisme din patru in patru ore si erau atent
supravegheati zi si noapte, pentru ca reactiile de purificare erau foarte severe, "sugand"
pe moment resursele vitale ale pacientului. La pacientii cu cancer mai putin avansat, se
faceau una-doua clisme pe zi. Pacientilor foarte slabiti, chiar daca aveau o forma de
cancer foarte grava, nu li se facea mai mult de o clisma pe zi, ori chiar la doua zile.
Aceasta procedura este atat de puternica, incat am vazut si cazuri de lesin, la putin timp
dupa aplicare. Numai ca aceasta se petrecea intr-o clinica cu supraveghere permanenta,
cu oameni gata sa intervina in orice moment si care prevazusera aceasta posibilitate.
Frecventa clismelor era aleasa si in functie de reactia la regimul alimentar. Regimul, fiind
destul de dur, pe baza de cruditati, pe moment poate slabi si el considerabil de mult
pacientul. In ceea ce priveste durata tratamentului in ansamblu, este foarte importanta
evolutia bolii. Chiar dupa ce tumorile incep sa se retraga, tratamentul cu clisme continua
pana la remisia completa si chiar si dupa aceea, pentru intretinere si purificare periodica,
ajungandu-se sa se faca o clisma la doua saptamani sau la o luna. Toti cei care fac clisma
257
trebuie sa fie insa tinuti sub observatie de catre un medic, pentru ca pot aparea efecte de
dezintoxicare imprevizibile. Medicii de la clinica nu admiteau sa se faca terapie intensiva
decat in spital, iar apoi, acasa - terapie moderata, numai cu instiintarea si sub observatia
unui medic competent. Subliniez: in general, in cancerul avansat, nu se face aceasta
procedura acasa, iar in cele incipiente, ea se face doar sub observatie medicala.

- Ce contraindicatii are acest procedeu ? - In primul rand, este interzisa in perioada
imediat urmatoare, dupa operatiile pe colon. Alte contraindicatii ar fi in cancerul de rect si
de colon cu tumori exteriorizate, adica crescute in interiorul tubului digestiv, ca niste polipi.
De asemenea, este contraindicata la persoanele extrem de slabite. In cazul bolilor de ficat
foarte grave (cum ar fi ciroza), trebuie facuta o investigatie de catre un medic inainte de a
porni acest tratament, iar pe parcurs, pacientul trebuie supravegheat permanent.

- Ce inseamna daca apar sangerari dupa clisma ? - Uneori, in scaun pot fi eliminate
cheaguri de sange. Culoarea sangelui si intensitatea sangerarii sunt factorii esentiali dupa
care medicul deduce cauza si gravitatea acestui simptom. Persoanele constipate pot
elimina uneori cheaguri inchise la culoare, fara ca acesta sa fie un simptom ingrijorator.
Daca sangele este deschis la culoare si abundent, atunci este vorba de o hemoragie a
tubului digestiv, iar lucrurile pot fi destul de grave (deoarece riscul de infectie cu complicatii
severe este foarte mare la un bolnav de cancer cu un sistem imunitar slabit). Pentru a lua
in discutie insa toate cazurile in care apar sangerari, ar trebui tinut un mic curs de
medicina, ce nu-si are locul intr-un articol. De aceea, va recomand inca o data
supravegherea medicului, singurul care poate da un diagnostic competent intr-un
asemenea caz.

- Aceasta clisma poate fi folosita si in alte boli, cu aceleasi rezultate spectaculoase ? -
Bineinteles ca da. Fiind o cura de purificare foarte intensa, apar efecte puternice si de
durata intr-o gama larga de afectiuni, mai ales in cele de uzura. Cateva exemple:
reumatism, boli de piele (psoriazis), alergii, convalescenta, infectii repetate, boli ale tubului
digestiv din cele mai diverse, obezitate, malabsorbtie. Lista ar putea continua, fiecare
boala in parte fiind influentata printr-un alt lant de efecte, care porneste din acelasi punct:
purificarea. Purificarea este, de altfel, cel mai important proces in medicina naturala.

- Clisma cu cafea mai are si alte taine ? - Cand am luat primul contact cu aceasta
aparent banala clisma, l-am rugat pe medicul ce ma initia in tainele Terapiei Gerson si
care lucrase la Clinica "Gerson" din Statele Unite, sa-mi scrie totul pe o hartie. Mi-a spus
ca in nici un caz nu o va face, pentru ca trebuie sa vad fiecare etapa si fiecare caz tratat
de cei care aveau deja experienta in acest domeniu. Pe parcurs, mi-am dat seama cata
dreptate avea. Sunt lucruri pe care le pot spune doar unei persoane cu studii medicale si,
mai ales, careia sa-i pot arata efectiv anumite proceduri. De exemplu, dupa clisma trebuie
facut un anumit masaj abdominal, care trebuie invatat cum se face; apoi, pe parcursul unui
tratament, trebuie administrate anumite minerale si vitamine; dupa aceea se are in vedere
reactia pacientului sub aspectul vitalitatii si al relansarii sistemului imunitar. Aceste detalii
foarte importante nu pot fi spuse decat direct si intr-un limbaj adecvat, de specialitate,
altfel existand riscul sa apara inexactitati ori erori pe care nu avem dreptul sa le facem. Un
lucru foarte important este corelarea clismelor cu alimentatia. Trebuie stiut ca efectele
curelor cu cruditati, ale regimurilor cu cereale integrale ori chiar ale postului negru de mai
multe zile sunt mult amplificate de aceasta procedura. In urma celor vazute in practica,
parerea mea e ca una dintre cele mai eficiente combinatii este aceea dintre regimul nr. 7
al lui George Oshawa (cu cereale integrale - grau, orez, mei, hrisca) si clismele cu cafea.
Desi nu este valabila pentru toti pacientii, unii fiind mai receptivi la alte regimuri, aceasta
combinatie da in practica rezultate spectaculoase. Daca nu se tine un regim special, este
important, in tot cazul, ca in timpul tratamentului sa se renunte la carne, zahar, orice fel de
aliment rafinat, chimizat, conservat ori prajit. De asemenea, in timpul tratamentului, nu se
bea cafea.
258
Alte date tehnice privitoare la clisma cu cafea
Nu exista vreun sortiment anume de cafea cu care sa se faca clisma. Poate fi folosita orice
specie de cafea din cele doua cunoscute (Coffea arabica sau Coffea robusta), de orice
provenienta, bine pastrata, proaspata si macinata fin. Nu este indicata folosirea cafelei
solubile, careia ii lipsesc anumite proprietati pe care cafeaua boabe naturala le are.

- Modul de preparare a cafelei pentru clisma
In ceea ce priveste modul de preparare, iata pe scurt indicatiile (pentru obtinerea a 250 ml
cafea): in 300 ml apa clocotita se pun trei linguri de cafea fin macinata. - Se fierbe la foc
mare timp de 5 minute. - Se fierbe apoi zece minute la foc mic. - Se lasa sa stea 15 minute
la o temperatura cat mai ridicata, dupa care se lasa la racit.
- In final, trebuie sa se obtina 250 ml cafea (50 ml se pierd prin evaporare).
- Aceasta cafea concentrata nu se filtreaza (amintim insa ca ea trebuie sa fie foarte fin
macinata), se amesteca cu 750 ml apa si se administreaza cu irigatorul. La inceput, se
administreaza cantitati mai mici din acest preparat - 400-600 ml, crescandu-se gradat
cantitatea de lichid introdusa, pana la 1000 ml.
Important : nu se foloseste apa distilata pentru prepararea cafelei. Se poate folosi apa de
izvor, apa plata ori chiar apa de la robinet, dar nu apa distilata.

- Modul efectiv de administrare
La Clinica "Gerson", clismele se fac cu aparate speciale, prin care sunt controlati mai multi
parametri, dar se poate face si cu un irigator obisnuit. Important este ca acea canula
(adica partea care se introduce in rect) sa nu fie dintr-un material dur, pentru a nu produce
rani ce pot deveni un inconvenient foarte serios in tratament: intr-o luna se fac zeci de
asemenea interventii, ce altfel pot deveni traumatice. De aceea canula se lubrefiaza bine
inainte de folosire cu un unguent antiseptic si antiinflamator (in Germania se foloseste
unguentul homeopatic Traumel; ca substituit poate fi folosit unguentul de tataneasa sau de
galbenele). Tubul irigatorului trebuie sa fie din cauciuc foarte moale. Cafeaua se introduce
gradat, lent, evitand producerea unei presiuni in colon, mai ales daca exista tumori pe
colon ori pe rect. Toata operatiunea de introducere a lichidului in colon nu trebuie sa
dureze mai mult de 5-7 minute. Apoi lichidul este tinut in colon vreme de 10-15 minute,
timp in care pacientul (in pozitia culcat) se intoarce succesiv pe o parte si pe cealalta, si
apoi se ridica in sezut pentru unu-doua minute. Dupa zece minute, lichidul este eliminat
prin scaun. La persoanele cu intestin foarte usor iritabil, se face la ceva timp dupa clisma
cu cafea si o clisma usoara cu infuzie de musetel, care este un antiiritativ si un
antiinflamator redutabil. In cazurile in care se urmareste si un usor efect cicatrizant, se
foloseste ceaiul de galbenele, dar de obicei cel mai eficient este ceaiul de musetel, care se
poate folosi in locul apei pentru diluare.


ARGINTUL COLOIDAL
Din cele mai vechi timpuri, argintul a fost strns asociat cu luna i influenele lunare, att
n tradiiile occidentale ct i n cele orientale. Artitii au descris adeseori razele lunii ca
fiind de argint, argintiul fiind o culoare rece, diametral opus aurului, asociat cu lumina
solar.
Utilizarea argintului
n occident, virtuile tmduitoare i rentineritoare ale argintului au fost cunoscute profund
i folosite de alchimiti, dar unele beneficii ale utilizrii lui domestice s-au rsfrnt i
asupra altora, care i-l permiteau.
Celebrul medic i alchimist Paracelsus utiliza argintul ca ingredient secret n remediile
contra infeciilor.
259
n Evul Mediu, cnd Europa era devastat de epidemii de cium, acestea fceau ravagii
mai ales n rndul ranilor i a orenilor srci, nobilii i aristocraii rmnnd aproape
neatini. Aceast protecie misterioas i-a gsit explicaia ulterior, cnd s-a observat c
apa i vinul aristocrailor erau pstrate n vase de argint, i ei foloseau n mod curent
farfurii, tacmuri i pahare de argint.
n timpurile moderne acest efect al argintului, de menintor al vieii, a ajuns s fie
cunoscut i de ctre oamenii simpli, astfel c, n secolul al XIX-lea, fermierii americani
obinuiau s pun un dolar de argint ntr-o gleat de lapte proaspt, pentru a-i ncetini
procesele de fermentaie.
Abordarea tiinific modern
Odat cu descoperirea i utilizarea electricitii, a devenit posibil grbirea unor fenomene
naturale, precum trecerea argintului n lichide. Sub form de soluii coloidale obinute
electric, argintul a fost utilizat ca remediu foarte eficient i simplu mpotriva multor
afeciuni, i mai ales mpotriva infeciilor, cu mult nainte de penicilin i medicamentele pe
baz de sulf.
n zilele noastre, proprietile dezinfectante ale argintului sunt bine cunoscute i utilizate la
purificarea apei: filtre de argint pot fi gsite n sursele de ap ale avioanelor i navetelor
spaiale pentru a garanta o ap fr germeni. Pe staia spaial MIR, argintul este folosit
pentru a steriliza apa reciclat. Argintul este utilizat i pentru a nlocui clorul din piscinele
de not, deoarece are o aciune germicid mai puternic dect acesta i nu are mirosul i
celelalte efecte neplcute ale clorului.
n lupta tot mai acerb a omului modern mpotriva agenilor patogeni, s-a aruncat n lupt
un ntreg arsenal de antibiotice, din ce n ce mai sofisticate. Dei tehnologia chimic i
industria farmaceutic au avansat foarte mult, nu putem spune astzi c ne simim mai
protejai n faa infeciilor dect eram acum 70 de ani.
n ciuda eforturilor financiare i a anilor de cercetri pentru a gsi un nou antibiotic, mereu
superior celui care se folosea cu 5 ani n urm, agenii patogeni sunt din ce n ce mai
rezisteni.
n aceast criz financiar i de sntate a lumii de astzi, unii cercettori consider c
argintul coloidal este soluia: cost mult mai puin dect n urm cu 70 de ani i este la fel
de eficient. Aceti entuziati l folosesc, uneori mpotriva multor obstacole legislative i l
consider cea mai eficient modalitate de lupt contra germenilor i de regenerare rapid
a esuturilor.
n continuare vom prezenta cercetrile i rezultatele lor, explicaii teoretice actuale,
sugestii de utilizare, reglementri farmaceutice, metode de testare a calitii i, de ce nu?
o metod simpl de producere a argintului coloidal n cas.
Antibiotic cu spectru larg
Unul din cele mai remarcabile aspecte referitoare la argintul coloidal este faptul c are un
spectru extrem de larg de aplicaii i ntrebuinri. n timp ce un antibiotic farmaceutic
convenional este eficient mpotriva a ase sau apte tipuri de germeni i total ineficient
contra virusurilor, genernd cel mai adesea efecte secundare nedorite, argintul este letal
pentru mai mult de 650 de tipuri de bacterii, virusuri i fungi, fr ns a fi toxic pentru
organismul uman.
Care este motivul acestei eficiene neobinuite? Spre deosebire de medicamentele de
sintez, ce reacioneaz chimic cu anumite enzime, aciunea biologic a argintului este de
260
tip catalitic, dezactivnd mecanismele enzimatice de oxigenare celular ale
microorganismelor. Prezena sa sufoc viruii, bacteriile i fungii fr a face niciun ru
organismelor multicelulare, ce au un sistem enzimatic cu totul diferit.
Testele de laborator au artat c argintul coloidal (5-10ppm) omoar majoritatea
bacteriilor, fungilor i a virusurilor n 2-6 minute de la contact.
Starea coloidal, o stare natural
La nceputul secolului XX, savanii au descoperit c majoritatea fluidelor din corpul uman
se afl n stare coloidal: lichide coninnd particule foarte fine, ntr-o suspensie stabil.
Sngele nostru se afl n stare coloidal.
Starea coloidal este o stare n care un lichid sau o soluie nglobeaz particule cu
dimensiuni mult mai mari dect acelea ale moleculelor proprii. Dimensiunea acestor
particule se situeaz ntre dimensiunile moleculelor i acelea ale particulelor mai mari ce
genereaz suspensii. Uzual, particulele ce genereaz coloizi se situeaz n gama de
mrime 0,001m i 100m. Stabilitatea strii coloidale este cea care o deosebete de o
suspensie grosier, ce se precipit foarte repede dac nu este agitat.
Argintul coloidal poate fi definit ca o soluie din particule extrem de fine (cu diametrul uzual
ntre 0,001 i 0,1 microni) de argint metalic foarte pur, suspendate n ap. Stabilitatea
argintului coloidal este dat de forele de respingere dintre particulele de argint ce sunt
ncrcate pozitiv. Aceste fore de respingere mpiedic aglomerarea i precipitarea.
Dimensiunea foarte mic a acestor particule le permite s traverseze cu uurin
esuturile, ceea ce face ca argintul coloidal s fie foarte uor asimilat de ctre organism.
Argintul coloidal prezint avantajul c este asimilat direct de ctre organism i, datorit
neutralitii sale chimice ridicate, este eliminat aproape integral n cteva sptmni, fr a
lsa reziduuri.
Tipuri de argint coloidal
Este bine s se tie c exist pe pia cel puin patru categorii diferite de produse
denumite generic argint coloidal.
Primul tip de produs este cel clasic, original, numit de regul argint electrocoloidal i pe
acesta l vom aborda mai detaliat n acest articol. Culoarea lui este transparent cu tent
galben-aurie.
Cel de-al doilea este numit argint proteic uor. Acest produs chimic const din molecule
de proteine la care se leag particule microscopice de argint. Aceasta este gsit, de
obicei, n concentraii de 20-40 ppm (pri per milion sau g/l). Aspectul poate fi
transparent-clar sau chihlimbar. Dei este ncadrat comercial n categoria argint coloidal,
o denumire cinstit a acestor produse ar fi coloid de argint proteic uor.
Cel de-a treilea este reprezentat de srurile de argint. Dei se vnd uneori ca argint
coloidal, aceste produse nu sunt deloc coloidale. Aceste produse se fabric chimic sau
electro-chimic i sunt, de obicei, solubile n ap. Concentraiile disponibile sunt n gama de
50-500 ppm. Aspectul este transparent-clar. Aceste produse conin ioni pozitivi de argint i
ioni negativi ai altor elemente sau compui.
Cel de-al patrulea tip este denumit uneori praf de argint. Acest produs a fost elaborat de
ctre rui i se fabric prin dezintegrarea rapid, la nalt tensiune, a unor fire de argint
pur. Particulele microscopice de argint sunt colectate i sunt apoi dizolvate n ap sau se
adaug la remedii i creme pentru uz topic. Concentraiile produselor rezultate variaz, de
261
regul, ntre 100-500 ppm. Amestecul apos al prafului de argint poate da coloizi, dac
dimensiunea particulelor este suficient de mic.
Toate aceste tipuri de produse funcioneaz, mai mult sau mai puin, avnd efect
bactericid cu spectru larg, deoarece toate conin particule microscopice de argint. Pe de
alt parte, este bine s se tie c:
1) nu toate aceste produse sunt suspensii coloidale de argint;
2) aceste produse nu se comport toate la fel n organism sau n testele de laborator;
3) eficiena variaz de la produs un la altul;
4) calitatea variaz de la un produs la altul i de la lot la lot pentru acelai produs;
5) nu toate aceste produse sunt sigure i non-toxice.
Nu exist standardele industriale pe care productorii s le urmeze pentru a asigura
controlul calitii i nu exist nici reglementri guvernamentale n domeniu.
Ce este argintul electrocoloidal ?
Acest produs se fabric fie prin metoda arcului electric n ap deionizat, fie prin metoda
de joas tensiune n ap distilat. Este gsit, de obicei, n concentraii ntre 3-5 ppm, dar
poate ajunge i la 100 ppm. Fabricat n mod corespunztor, acest produs este format din
particule microscopice de argint elementar pur, suspendate n ap, fr alte elemente
prezente.
Metoda de joas tensiune implic un proces electric special, i folosete curent continuu
sau alternativ de valori adecvate, pentru a desprinde i dispersa particule metalice mici
(nano-particule) dintr-un electrod de argint foarte pur (99,9% - 99,999%), n apa pur
distilat. Particulele de argint se desprind de electrozi prin ciocnirea acestora de ctre
moleculele de ap, antrenate de curentul electric. Prin aceast metoda se pot obine
particule de argint de dimensiuni mici, avnd diametrul mediu n gama 0,001 - 0,01
microni.
Secundar i nedorit, dac apa nu este pur sau electrozii sunt oxidai, din electrozii de
argint se desprind i ioni de argint, datorit electrolizei i a formrii hidroxidului de argint la
contactul oxidului cu apa.
Unii productori care afirm c argintul coloidal este simultan coloidal i ionic, nu se
refer la aceti ioni nedorii, ci ei denumesc astfel, netiinific, particulele de argint
ncrcate cu sarcin electric pozitiv.
Este de dorit ca dimensiunile particulelor s fie ct mai mici, din mai multe motive:
- la o aceeai concentraie de argint n coloid, particulele componente mai mici prezint o
suprafa de contact mult mai mare, ceea ce face produsul mult mai eficient n organism;
- particulele mai mici formeaz coloizi stabili;
- particulele mari se elimin mai greu din organism, putnd genera depozite n piele.

Efectele biologice ale argintului
Experimentele tiinifice au artat c argintul coloidal este eficient i activ n tratarea multor
afeciuni importante: infecii microbiene, fungice, parazitare i virale ale pielii, organelor
senzoriale, ale tracturilor digestiv, respirator i urinar, boli autoimune, arsuri, rni, ulceraii
i chiar cancer.
n unele centre de cercetare medical a fost prescris ca adjuvant n tratamentul unor boli
ale sistemului de reproducere feminin i ale sistemului circulator, precum i pentru tratarea
eficient a unor complicaii infecioase date de virusul HIV. n cazul infeciilor cu HIV s-a
262
constatat c administrarea sistematic a argintului coloidal stopeaz degradarea
sistemului imunitar i a infeciilor conexe, astfel c nu se mai ajunge la SIDA.
Argintul coloidal a fost folosit de asemenea ca tratament pentru afeciuni tiroidiene, boli
infantile, somnambulism i anorexie nervoas.
Procesul de reconstrucie a esuturilor sau de vindecare a plgilor se accelereaz n
prezena argintului. n plus, prezena argintului coloidal a permis vindecri ale unor rni
grave fr s lase cicatrici sau cu cicatrici mult mai mici dect n mod obinuit. Cicatricile
se dezvolt atunci cnd celulele nedifereniate nu exist n numr suficient de mare. Pe
baza acestor dovezi se presupune c argintul coloidal ar reduce sau elimina cicatricile
interne i ar accelera vindecarea dup operaii chirurgicale. Rezultate deosebite s-au
obinut n refacerea rapid dup fracturi, rupturi musculare sau ligamentare, entorse,
luxaii, arsuri, ulceraii cutanate etc. Rezultate pozitive s-au obinut i n cazul unor
afeciuni cronice ca: osteoporoz, reumatism, artrit, inflamaii articulare etc.
Alte cercetri tiinifice au artat c prezena argintului a permis o rentinerire remarcabil
a esuturilor. Suplimentar, subiecii studiilor au resimit aproape unanim o mbuntire a
tonusului organismului i o senzaie de bunstare general.
Tradiia indian AYURVEDA consider argintul ca un detoxifiant al ficatului i al splinei i
un purificator al sngelui, un ntritor al minii i un antidepresiv.
Argintul deine un loc de frunte, i n domeniul chirurgiei, de exemplu n unirea vaselor
cerebrale sau nchiderea defectelor de pe suprafaa craniului. Aceast metod este
cunoscut n chirurgia modern sub denumirea de chirurgie Heidenheim. S-au efectuat
cercetri privind posibilitatea de vindecare a rnilor cu ajutorul pansamentelor poleite pe o
parte cu argint. Astfel, nc din anul 1996 au aprut n SUA foarte multe produse care
conin argint i care se folosesc n chirurgie.
Dr. Norman Bjonderstrom din Suedia, specialist n tratarea cancerului mamar, introduce n
esutul tumorii ace din argint pur care sunt conectate la curent electric de mic intensitate.
Prin procesul de electroliz, n interiorul tumorii ajung nanoparticule i ioni pozitivi ai
argintului, ce pot distruge tumoarea canceroas. Din pcate, aceast metod este
deocamdat foarte costisitoare.
Toate acestea l-au determinat pe cercettorul Dr. Bob Beck s fac urmtoarea afirmaie:
Fr a exagera, poate c e timpul s recunoatem c argintul coloidal nu este numai cea
mai sigur doctorie de pe pmnt, dar i cea mai puternic!.
Cum acioneaz argintul coloidal?
Dimensiunile submicroscopice ale particulelor de argint acestea sunt de sute sau mii de
ori mai mici dect o celul sanguin uman le permit s intre i s ias cu uurin din
celule, favoriznd aciunea germicid. Aceast aciune este favorizat i de proprietile
electrochimice ale argintului coloidal, aa cum sugereaz numeroase studii biologice.
Argintul se ionizeaz pozitiv n cadrul coloidului, dar reactivitatea sa chimic fiind relativ
redus, el nu intr n reacii chimice cu apa sau cu ionii negativi din ap, servind n schimb
drept catalizator pentru unele procese biologice.
Prezena argintului coloidal n apropierea unui virus, ciuperc, bacterie sau de orice alt
organism unicelular patogen dezactiveaz enzima acestuia implicat n metabolismul
oxigenului. Altfel spus, i blocheaz sistemul respirator, ceea ce duce la sufocarea i apoi
moartea agentului patogen. Acest lucru explic de ce argintul electrocoloidal are un
spectru att de larg de aciune. Agenii patogeni mori sunt apoi eliminai din organism de
ctre celulele sistemului imunitar, sistemul limfatic i apoi cel excretor.
263

Spre deosebire de antibioticele farmaceutice, care distrug i enzimele benefice, argintul
coloidal las neafectate enzimele celulelor din esuturi, deoarece acestea sunt radical
diferite de enzimele vieii unicelulare, primitive. Astfel, argintul coloidal este absolut sigur
pentru om, mamifere, reptile, plante, ca i pentru toate organismele multi-celulare. Mai
mult dect att, mai muli cercettori au evideniat faptul c argintul coloidal nu atac
bacteriile benefice din organism, cum ar fi cele ce alctuiesc flora intestinal. O explicaie
este aceea c argintul coloidal trece n snge nc din intestinul subire, neajungnd pn
la cel gros unde domiciliaz flora intestinal.

Efectul antiparazitar a fost evideniat n faza de ou (faza unicelular) i n faza de larv,
astfel c prezena argintului face imposibil nmulirea paraziilor. Astfel, pentru a fi
eficient, cura antiparazitar cu argint coloidal trebuie s dureze mai mult dect viaa
paraziilor.

Cercetrile medicului american Robert Becker au evideniat c argintul are efectul de a
readuce celulele canceroase la starea lor normal, de celule sntoase.

Dr. Becker menioneaz de asemenea, n lucrrile sale, c unele celule se dedifereniaz
n prezena argintului (devenind ceea ce numim astzi celule stem). Numai aceste celule
nedifereniate pot fi folosite pentru a nlocui celulele distruse, pentru a vindeca rapid o ran
sau a reconstrui un esut care lipsete.
Stimularea dediferenierii unor celule i accelerarea generrii de celule nedifereniate noi
(celule stem) poate constitui o explicaie i pentru acest fenomen de rentinerire, dup cum
arat i rezultatele cercetrilor moderne asupra celulelor stem.

Dei mecanismele de aciune ale argintului coloidal nu au fost nc pe deplin elucidate,
experimentele realizate pn n prezent au demonstrat efectele sale benefice asupra
sntii.
Cum poate fi utilizat argintul coloidal?
Argintul coloidal poate fi utilizat n mai multe moduri, n funcie de localizarea afeciunii de
tratat: oral (ingerat sau but), inhalat sub form de vapori foarte fini, sub form de clism,
la nivel vaginal, pulverizat local sau adugat la splturi, sub form de picturi n ochi,
urechi i nas sau aplicat topic, pe piele (cu o sticl cu pulverizator sau cu bandaje mbibate
cu soluie).
Administrat oral, argintul coloidal este absorbit din gur n snge, apoi transportat rapid la
celulele organismului. inerea acestui lichid sub limb, cteva zeci de secunde nainte de
nghiire, poate duce la absorbia mai rapid. n trei-patru zile, particulele de argint se pot
acumula n esuturi n cantitate suficient pentru a putea deja observa efectele benefice.
n cazul expunerii frecvente la germeni patogeni, unii specialiti recomand un aport zilnic
de argint coloidal, ca protecie. Muli terapeui naturiti consider c viaa a milioane de
persoane, care sunt susceptibile s dezvolte infecii cronice minore, poate fi mbuntit
prin administrarea preventiv a argintului coloidal.
Doza depinde i ea de scopul urmrit. n general, doza de ntreinere recomandat pentru
uz intern, pentru aduli, este de o lingur cu argint coloidal pe zi (10 ml n concentraie de
10 ppm). Bineneles, cantitatea difer n funcie de concentraie. Aceast cantitate,
considerat nutritiv, asigur aceeai cantitate de argint pe care o asigur dieta zilnic a
unui adult de la nceputul secolului XX, nainte ca solul s fie srcit de oligoelemente prin
exploatare excesiv. Se estimeaz c n prezent solul din SUA mai conine, n medie, doar
15% din oligomineralele existente n anul 1900.
264
Argintul coloidal poate fi utilizat cu succes i sub form de cur general de purificare i
detoxifiere. n acest caz, doza poate varia de la 1 la 4 linguri pe zi.
n cazul unor afeciuni severe i boli cronice, doza trebuie adaptat n funcie de reacia
organismului, sub ndrumarea unui medic competent. n general, orice cantitate peste 5
linguri pe zi este considerat doz terapeutic. Unii terapeui relateaz c au administrat
cu succes unor pacieni cu infecii grave, considerate incurabile, pn la 450 ml de argint
coloidal (10 ppm) pe zi timp de dou sptmni!
n cazul unor arsuri minore, o acumulare de argint coloidal n organism poate grbi
vindecarea, reduce posibilitatea infeciilor i a cicatricelor.
n unele cazuri medicale grave, precum cangrenele, medicii au utilizat de multe ori
injectarea direct a zonei afectate. Au fost raportate multe cazuri de salvare a membrelor
infectate de la amputare, atunci cnd a fost iniiat tratamentul cu argint coloidal.
Efecte secundare
Nu s-a dovedit c ar exista efecte secundare ale terapiei cu argint coloidal, deoarece
acesta nu este toxic i nu afecteaz ficatul, rinichii sau alt organ al corpului. Argintul
coloidal nu interacioneaz cu niciun alt medicament sau remediu. Argintul coloidal este
eliminat prin rinichi, sistemul limfatic i sistemul circulator, dup o perioad de timp de la
ingerare.
n cazul utilizrii unor suspensii de argint cu particule de dimensiuni mari (peste 0,4
microni) eliminarea poate dura mai mult sau chiar se pot produce acumulri de argint n
organism; acestea nu au efecte secundare nocive asupra strii de sntate, dar pot duce,
teoretic, la pigmentari gri-albstrii ale pielii, dup ani de consum excesiv. De asemenea,
consumul excesiv al srurilor de argint a produs n unele cazuri efecte similare, cunoscute
nc din secolul al XIX-lea sub numele de Argyria. Tocmai de aceea NU se recomand
folosirea srurilor de argint i nici folosirea srurilor pentru accelerarea procesului de
obinere a argintului coloidal.
Deoarece se absoarbe n snge nainte de a ajunge n intestinul gros, argintul coloidal nu
afecteaz flora benefic din tractul digestiv, dac este administrat n cantiti rezonabile. n
cazul unor doze mai mari de 75 ml pe zi (10 ppm) au fost totui raportate diminuri ale
florei intestinale benefice. n cazul dozelor de oc poate fi necesar administrarea
suplimentar de probiotice".
Ce spune medicina alopat?
FDA (Administraia Alimentelor i a Medicamentelor din SUA) a permis utilizarea argintului
coloidal n 1913.
Literatura medical din primele decenii ale secolului XX abund de relatri cu privire la
utilizarea cu succes a argintului pentru a stimula sistemul imunitar al organismului.
ncepnd cu al doilea rzboi mondial, odat cu descoperirea i producerea pe scar larg
a antibioticelor, argintul coloidal i alte remedii naturale au nceput s fie descurajate i au
ieit din sfera preocuprilor medicinei alopate. Din acel moment, industria farmaceutic s-a
ocupat ndeosebi de produsele medicamentoase chimice, ce aduceau un profit crescut.
n anul 1983, Ministerul Sntii din SUA a recunoscut i a aprobat argintul coloidal ca
fiind un medicament fr reacii adverse care se poate elibera fr reet de la medicul
specialist.
265
n anul 1991, FDA a clasificat argintul coloidal ca un medicament anterior anului 1938. O
scrisoare a FDA din 13.09.1991 afirma: Aceste produse pot continua s fie
comercializate... att timp ct sunt promovate i etichetate pentru aceleai utilizri ca n
anul 1938 i att timp ct sunt fabricate prin metoda iniial.
n anul 1999 FDA a interzis medicamentele ce se bazeaz pe argint folosind ca motiv c
nu se cunoate formula acestor produse i c ele pretind a vindeca prea multe boli, fr
dovezi tiinifice: Aceste produse sunt etichetate pentru tratarea adulilor i copiilor de boli
incluznd HIV, SIDA, cancer, tuberculoz, malarie, lupus, sifilis, scarlatin, zona zoster,
herpes, pneumonie, febr tifoid, tetanos i multe altele. Un alt motiv al interzicerii
medicamentelor pe baz de argint coloidal a fost asocierea forat a acestora cu o boal
numit Argyria, definit de Fuchs n anul 1840, ce const n colorarea epidermei cu nuane
gri-albstrui datorit depunerilor de argint (nitratul de argint era folosit n secolul al XIX-lea
n cazuri de epilepsie, tabes doeralis, dezechilibre nervoase etc.).
n urma acestei decizii a FDA, un productor american de argint coloidal a adresat FDA o
scrisoare prin care solicit, ca n baza legii libertii de informare, s i se furnizeze
urmtoarele informaii:
1. Numrul de decese legate de consumul de argint coloidal.
2. Numrul de reacii alergice la consumul de argint coloidal.
3. Numrul de interaciuni medicamentoase duntoare, ale medicamentelor OTC sau
prescrise, n combinaie cu argintul coloidal.
4. Numrul de cazuri de Argyria raportate, datorate consumului de argint coloidal fabricat
prin metode electrice AC sau DC.
5. Numrul cazurilor de Argyria, datorate consumului de argint coloidal ce nu conine
stabilizatori proteici.
Rspunsul FDA este nucitor: Am cutat n nregistrrile de la Sistemul de raportare a
Evenimentelor adverse (AERS) al FDA i am fost n imposibilitatea de a localiza vreun caz
care s corespund solicitrii dumneavoastr. Taxele de $ 3.50 (...) vor fi incluse ntr-o
factur lunar.
Ne ntrebm ce dovezi tiinifice n favoarea argintului coloidal dorea FDA cnd a luat
decizia s-l interzic, de vreme ce a putut afirma, ntr-o hotrre oficial, c utilizarea fr
discernmnt a soluiilor coloidale de argint a dus la cazuri de Argyria, decolorarea
permanent a pielii i a esuturilor profunde, de culoare albastr-gri., fr a avea nici cea
mai mic dovad!
Agenia de Protecie a Mediului (EPA) din SUA admite ca fiind nepericuloas (nu se
precizeaz care ar fi pericolul n.n.) o doz maxim zilnic de 350 micrograme de argint pe
zi pentru un adult de 70 kilogram (kg) i consider (n alt raport) ca fiind critic o doz de
1mg. Facem aici observaia c este vorba de argint, n general, nu de argintul coloidal n
special. n continuare, EPA afirm: Argyria este cauzat de acelai mecanism care este
implicat n developarea fotografiilor. Este acelai lucru. Dac se expune la lumin o sare
de argint, o parte din ea se va reduce la argint metalic. Apoi, dac avei un revelator
(cofeina este un bun revelator) ntr-o soluie alcalin (sngele este alcalin, n mod normal),
argintul suplimentar va precipita din compus n particule metalice, care vor crete. Acesta
este procesul fotografic, i aa dobndete cineva Argyria.
Este clar n acest caz c EPA se refer la srurile de argint, mai precis la halogenuri,
acestea fiind cele utilizate n tehnica fotografic. Argyria este, deci, cauzat de consumul
excesiv de sruri de argint. Argintul coloidal este compus din particule metalice, i nu are
de-a face cu tehnica fotografic.
266
Dac ar fi, totui, s impunem aceste doze i pentru argintul coloidal, aceasta ar
corespunde unui consum zilnic de 70 ml (respectiv 200 ml) argint coloidal de 5 ppm sau
35 ml (respectiv 100 ml) argint coloidal de 10 ppm.
Mai multe organizaii guvernamentale (Elveia, Germania, Australia, Israel etc.) i-au dat
acordul n folosirea argintului coloidal (Ag+) i a peroxidului de hidrogen (H2O2) ca
dezinfectant al apei n cantiti prevzute de Organizaia Mondial a Sntii (MLC -
valoarea maxim coninut de pn la 0,08 ppm-0,1 ppm).
Supliment alimentar
n timp ce organizaiile guvernamentale responsabile cu sntatea populaiei nu fac nici
o cercetare pentru a lmuri problema argintului coloidal i a efectelor sale, strduindu-se
ns s-i limiteze sfera de utilizare, milioane i milioane de utilizatori mulumii doresc s-l
aib n continuare. De asemenea, exist i un numr tot mai mare de productori care
intr pe pia cu o gam larg de produse noi pe baz de argint.
ntre timp mrturiile cu privire la efectele surprinztoare, adeseori considerate
miraculoase, ale argintului coloidal sunt ntr-o continu cretere, el nu este considerat ca
fcnd parte dintre metodele terapeutice alopate, nici alternative i este distribuit, cel mai
adesea, sub titulatura de supliment alimentar.
Manufacturarea argintului coloidal
Neavnd acces la aparatur sofisticat de testare, unii entuziati ai argintului coloidal au
nceput s i-l produc singuri. Astfel, dei nu vor avea nici aa posibilitatea de a cunoate
cu precizie rezultatul, vor putea avea o idee destul de bun asupra lui, controlnd procesul
i calitatea ingredientelor. Astfel, ei sunt siguri c obin un argint coloidal real, precum cel
descris n literatura de specialitate.
Metoda de curent continuu i de joas tensiune este cea mai adecvat pentru a produce
argint coloidal acas. Cteva baterii pot fi conectate n serie la doi electrozi de argint i
introduse ntr-un pahar (250 ml) cu ap distilat. Acest proces va determina desprinderea
de electrozi a unor particule mici de argint ce vor intr n ap.
Acest proces este i foarte uor de greit, astfel c majoritatea celor care i produc argint
coloidal la domiciliu obin produse de calitate inferioar.
Unde se greete?
Muli dintre cei care au greit au folosit un electrolit, de exemplu o soluie de sare de
buctrie, n locul apei distilate. Aceasta a generat obinerea unei soluii ionice cu o
suspensie de particule de argint de mrime mare (0,05 - 0,15 microni) i nu a unui coloid
de argint pur. Aspectul acestui gen de produs este alb-tulbure i tinde s se precipite dac
nu este agitat constant. Unii dintre cei care au consumat n exces astfel de suspensii cu
sruri de argint, precum senatorul american Stan Jones, au dobndit o forma de Argyria.
Alii au fcut o greeal mai puin grav, dar cu efecte negative evidente asupra calitii
produsului: n locul apei distilate (chiar bidistilate) au folosit apa filtrat. Produsul rezultat a
coninut i alte minerale ce erau prezente n apa filtrat, precum i unii compui ai
argintului.
Metoda corect, propus de Dr. Peter A. Lindermann, presupune folosirea apei distilate de
calitate superioar i a atepta pn cnd reacia pornete. Apa deionizat nu este
adecvat pentru acest proces, pentru c nu permite trecerea curentului electric.
267
Electrozii pot fi confecionai din argint fin cu puritate minim de 99,99% (cel mai
recomandat este 99,9999%). Argintul cu o puritate sczut nu este deloc recomandat
deoarece aliajul ce formeaz partea impur a argintului poate conine metale grele cu
efect toxic asupra organismului. Este esenial ca apa folosit s fie dublu distilat, adic
de o puritate foarte mare. n caz contrar, unele impuriti din ap se pot combina cu
argintul formnd sruri nedorite. Electrozii trebuie s fie aezai echidistant pe toat
lungimea lor (din lichid).
Controlul curentului electric poate avea ca rezultat modificarea mrimii particulelor i a
vitezei de reacie. Valorile mici ale curentului electric produc, n general, particule de
dimensiuni mai mici. Pe de alt parte, curenii mici determin o vitez mic de fabricaie a
argintului coloidal deci el se va produce ntr-o perioad de timp mai ndelungat. Astfel,
pentru a produce o anumit cantitate de argint coloidal de calitate, sunt necesare instalaii
mai mari sau mai multe dect pentru cel de calitate mai slab. Dac nu exist posibilitatea
controlrii/msurrii curentului, cercettorul Peter A. Lindermann recomand folosirea unei
surse de tensiune de aproximativ 30V sau un set de baterii nseriate pentru a obine 36V.
n aceast variant, procesul trebuie oprit dac n jurul electrozilor apar culori mai nchise
dect galbenul, ceea ce ar indica apariia particulelor de dimensiuni peste 50nm.
O alt variabil care influeneaz dimensiunea particulelor este temperatura apei.
Temperatura mai mare crete viteza procesului i micoreaz dimensiunile particulelor
rezultate.
Dup alimentarea circuitului, este necesar s se atepte uneori chiar mai mult de 45
minute pn s se observe ceva. Primele semne ale reaciei vor consta n apariia unei
tente glbui n jurul electrozilor. Dup cteva minute, procesul se va accelera i norii
galben-aurii se vor extinde mai mult, aa nct coloidul va putea fi deja evideniat cu o
lantern, prin efect Faraday-Tyndall (detalii la final). Dup ncheierea procesului i
extragerea electrozilor din recipient, culoarea galben-aurie se va dispersa, rmnnd o
tent galben-aurie pentru coloidul rezultat. Aceasta corespunde unei concentraii de
aproximativ 3-5 ppm.
Prin aceast metod se pot obine 200ml de argint coloidal de concentraie 3-5 ppm avnd
particulele de dimensiuni mici, n aproximativ 1-2 de ore, dac se respect amperajul
recomandat de 1 miliamperi. Dac nu se respect acest amperaj si se folosesc toi cei 500
miliamperi a setului de baterii de 36V legate n serie atunci se va obine aceeai
concentraie n timp mult mai scurt, aproximativ 25-30 minute ns dimensiunea
particulelor va fi mult mai mare, ceea ce va face ca argintul coloidal de calitate inferioar.
Cel mai mare secret cu privire la fabricarea argintului coloidal de nalt calitate este
faptul c este aproape imposibil standardizarea produselor. Argintul este sensibil la unele
fore naturale ce nu au fost nc identificate tiinific. Chiar i atunci cnd vasul, electrozii,
apa i tensiunea sunt identice, diferite loturi vor reaciona cu viteze diferite n zile diferite.
Viteza de reacie poate varia cu peste 100%, n funcie de zi. ntr-o zi normal, timpul de
reacie, pn la apariia norului galben-auriu este de o or. n zilele lente pot trece i
trei de ore nainte de apariia acestuia.
Datorit acestei variaii, este ntotdeauna nelept s se urmreasc reacia cu un aparat
de msurat concentraia particulelor de argint n soluie (ppm - pri per milion). De
asemenea se poate msura i dup ochi folosindu-se o lantern (prin evidenierea
efectului Faraday-Tyndall, foto) ns pentru nceput e bine s avei n dotare un dispozitiv
de msurare ppm-metru. Aceasta este cea mai uoar modalitate de a standardiza
producerea argintului coloidal.

268
Calitatea argintului coloidal
Exist muli productori ce fabric argint coloidal de diferite caliti i concentraii. Criteriile
de determinare a calitii argintului coloidal sunt: dimensiunea particulelor, puritatea,
concentraia i costul.
Cel mai bun este argintul electrocoloidal, obinut fr procese chimice, care conine doar
argint i ap.
Un argint coloidal de calitate conine particule super-fine de argint, ce sunt suspendate un
timp nedefinit n ap distilat sau demineralizat.
Dac argintul coloidal conine deopotriv att nano-particule ct i ioni de argint, el este cu
att mai bun cu ct proporia particule/ioni este mai mare.
Singura modalitate absolut sigur de a determina ct de coloidal i ct de pur este un
argint coloidal este analiza de laborator. Totui, pentru o evaluare a unor caracteristici
ale sale, se pot folosi i metode la ndemna oricui.
Aspectul argintului coloidal de cea mai bun calitate este transparent, cu o uoar tent
galben aurie. Culorile mai ntunecate indic de obicei o suspensie de particule prea mari,
ce tind s se precipite n partea de jos a recipientului, i nu coloizi reali. O culoare prea
deschis indic o concentraie redus de argint sau predominana argintului ionic (sruri
de argint). Unii productori adaug un colorant galben pentru a falsifica argintul coloidal de
slab concentraie sau calitate, fcndu-l s arate ca unul autentic.
O metod bun pentru a vedea dac lichidul respectiv este un coloid este evidenierea
efectului Faraday-Tyndall. Acesta presupune trecerea unui fascicul intens de lumin printr-
un flacon transparent plin cu lichid; dac lichidul este coloidal, drumul luminii prin flacon va
fi vizibil n form de con, datorit mprtierii luminii n particulele de coloid. Dac lichidul
respectiv este mai degrab o suspensie, ce tinde s se precipite, avnd particule prea
mari pentru a fi un coloid, conul va fi mai evident n partea inferioar a recipientului, i,
eventual, vom putea observa un precipitat pe fundul vasului.
O alt metod de testare implic adugarea de acid, baz sau sare peste soluia
respectiv de argint coloidal. Dac lichidul conine substane care nu reacioneaz cu
electrolitul adugat, nu se petrece nimic nici dup cteva zile. Dac soluia reacioneaz
cu electrolitul baz cu acid, de exemplu se observ imediat o transformare n
culoare, de exemplu. Dac lichidul testat este ntr-adevr argint coloidal (sau alt dispersie
coloidal hidrofob), atunci ntr-o prim faz nu se observ nimic iar mai apoi, n decurs
de minute sau ore lichidul se clarific deoarece particulele de coloid i vor pierde sarcina
electric superficial pozitiv i se vor putea aglomera n particule mai mari. Aceste
particule mai mari vor cdea apoi pe fundul vasului unde, n general, se disting foarte greu
pentru o concentraie mic de argint.
Dac un produs conine un stabilizator sau oligoelemente, altele dect argintul, este
inferior. Dac un produs necesit refrigerare, nseamn c el conine i un alt element.
Recipientul i pipeta trebuie s fie de sticl, plasticul nepermind pstrarea coloidului de
argint pentru o perioad ndelungat de timp. Recipientul nu trebuie s permit
ptrunderea n interior a razelor ultraviolete. Cele mai potrivite culori pentru asta sunt:
brun-chihlimbar nchis i albastru-cobalt.
269
Unele produse cu concentraii mari de argint (peste 50 ppm) pot s nu fie foarte sigure,
concentraiile standard folosite de cabinetele medicale internaionale fiind de 3-5 sau 10
ppm.



OXITERAPIA terapia cu peroxid de hidrogen (H
2
O
2
) si ozon (O
3
)

Peroxidul de hidrogen este prezent in apa marilor si a oceanelor, in rauri, lacuri,
zapada proaspata, apa de ploaie, laptele proaspat al animalelor domestice, laptele de
mama, fructele si legumele proaspete (in special pepenii, merele, portocalele etc.). ln
organismul uman, iI gasim in aproape toate celulele si, cu ajutorul sau, rezulta reactiile
enzimatice la nivelul tubului digestiv, in sange, limfa si in alveolele pulmonare. Este
evident ca proportiile in care peroxidul de hidrogen este intalnit sunt infime.
Dintre alimentele care contin in mod natural peroxid de hidrogen, mentionam
mierea de albine proaspata, galbenusul de ou crud, laptele matern sau laptele nefiert
de animal, toate fructele proaspete, etc.

Echilibrul Naturii este ingenios i totodat perfect

Lumina soarelui conine un spectru de radiaii (energii) ultraviolete ale cror
frecvene de vibraie sunt cuprinse ntre 185 nm i 255 nm. Atunci cnd se manifest la o
anumit nlime n atmosfer, aceste radiaii (energii) contribuie la meninerea i la
refacerea permanent a stratului (centurii) de ozon, prin descompunerea moleculelor de
oxigen (O
2
) din aerul atmosferic n atomi simpli de oxigen (O). Acetia se reunesc imediat
n lanuri de molecule de ozon ce pot cuprinde de la 3 pn la 21 de atomi. Sub aciunea
restului de radiaii (energii specifice) solare, care ajung pn la suprafaa planetei,
plantele i planctonul din oceane produc ulterior oxigen molecular (O
2
). Compoziia medie
a atmosferei este considerat a fi de 20% oxigen molecular (O
2
) i 79% azot molecular
(N
2
), iar restul de 1% l reprezint gazele rare, precum i alte elemente. Deoarece
oxigenul este mai uor, el se ridic n straturile superioare ale atmosferei, unde va ntlni
intensele radiaii (energii) ultraviolete. Oxigenul molecular (O
2
) va fi apoi transformat n
ozon (O
3
) sau n lanuri de atomi de forma O
4
, O
5
, .... O
21
. Pentru a simplifica aceast
expunere succint le vom denumi pe toate (O
4
, O
5
, .... O
21
) ca fiind ozon (O
3
). Stratul
sferic de ozon este cam de grosimea unei foi de hrtie i el este astfel produs printr-un
proces continuu i instantaneu.
Odat format, ozonul revine dup aceea spre pmnt deoarece el este mai greu
dect oxigenul, dar fiind instabil el se va descompune imediat n oxigen molecular (O
2
) i
oxigen atomic (O). De ndat ce o molecul de ozon prsete stratul, o alt molecul de
oxigen urc i i ia locul, transformndu-se dup aceea n ozon. Prin urmare, acolo nu
este vorba despre un strat fix de ozon i un altul fix de oxigen, ci mai curnd de un sistem
natural viu (biodinamic) aflat ntr-o continu micare i transformare. Dup scindarea
ozonului (O
3
) ntr-o molecul i un atom (O
3
=O
2
+O) atomul de oxigen este la rndul su
instabil i el se va combina cu un alt atom liber sau se va ataa de o molecul de ap,
formnd H
2
O
2
adic peroxid de hidrogen. n urma acestui proces, o cantitate important a
apei de ploaie (aceasta fiind valabil ntr-un sistem natural nepoluat!) conine H
2
O
2

(peroxid de hidrogen). Din pcate, degradarea limbajului nostru a devenit pregnant n
yilele noastre, iar expresia ap de ploaie semnific acum cu totul altceva dect ceea ce
este de fapt, prin prezena n compoziia sa a peroxidului de hidrogen (H
2
O
2
).
Plantele, animalele i oamenii nu ar putea supravieui n lipsa acestei substane
(peroxidul de hidrogen (H
2
O
2
)), care se afl prezent att n corpul nostru fizic, ct i n
afara sa n proporii foarte mici. Dup condensare, apa de ploaie cade pe pmnt,
ajungnd n ruri, fluvii, mri, oceane, pnze freatice i n sol, transportnd cu ea cantiti
mici, dar extrem de importante, de peroxid de hidrogen (H
2
O
2
). S-a stabilit deja c aerul
270
care rezult astfel i este respirat de om conine 0,05 pn la 0,1 ppm (pri-per-milion)
ozon.
Peroxidul de hidrogen (H2O2) n natur i n corpul uman
Fiina uman beneficiaz continuu de un ecosistem bogat n oxigen, care este
transferat n organismul su, aceasta trezindu-i, printre altele, n mod natural contiina i
starea de luciditate. Dac nu ar fi nzestrat cu contiin de sine, care trebuie s o
conduc n final la o deplin integrare n mediul su ambiant, procesul natural evolutiv
care este necesar fpturii umane ar dura mai multe milioane de ani. n aceste condiii
este evident pentru oricine rul imens pe care l poate face omul care, avnd totui o
contiin de sine, a ajuns nu numai s nu mai fie n armonie cu Natura, ci chiar s
acioneze mpotriva ei, determinnd astfel, prin perturbarea echilibrului su natural, tot
felul de cataclisme i calamiti.
n erele ndeprtate, conform cercetrilor unor oameni de tiin, atmosfera de
atunci coninea cam 38-50% oxigen. n prezent ns, datorit polurii crescute, exist
unele metropole unde concentraia de oxigen nu depete 9%-11%! Ce se produce
atunci cu oxigenul n condiiile actuale de poluare? n straturile superioare ale atmosferei,
atomii de oxigen care sunt disociai din cei de ozon se vor ataa mult mai repede de
radicalii liberi provenii din smog, dehidrogennd toi compuii. Apa de ploaie va conine
astfel mult mai puin peroxid de hidrogen (H
2
O
2
), smogul va fi oxidat i ozonat, iar gazele
formate : SO
2
, CO
2
, NO
2
(respectiv dioxid de sulf, dioxid de carbon i dioxid de azot) etc.,
vor fi ulterior dizolvate de ap, formnd apoi acizii corespunztori (sulfuric, carbonic,
azotic etc.), care dup aceea vor cdea pe pmnt. n a doua faz, consumndu-se astfel
cantiti prea mari de oxigen, stratul de ozon va fi afectat i pe alocuri chiar distrus,
permind astfel radiaiilor (energiilor) ultraviolete s afecteze n mod direct i chiar s
distrug pe alocuri unele dintre formele de via existente pe pmnt. Apa de but,
plantele i hrana, vor fi astfel i ele contaminate.
Deficiena de peroxid de hidrogen (H
2
O
2
) n organismul uman duce la apariia
cancerului
Infima cantitate de H
2
O
2
(peroxid de hidrogen) care mai exist n apa curent se pierde n
mare msur n timpul circulaiei acesteia prin conductele metalice lungi, formnd chiar
compui toxici. Aceasta se petrece, deoarece conductele au fost protejate numai
mpotriva eroziunii produse de ap (H
2
O), iar nu i mpotriva eroziunii pe care o provoac
peroxidul de hidrogen (H
2
O
2
), care este de zeci de ori mai activ din punct de vedere
chimic. Prin defriarea haotic a pdurilor, cel mai important productor de oxigen, a fost
distrus i s-a eliminat posibilitatea sintetizrii oxigenului n raport cu ritmul ridicat al
polurii, astfel c la ora actual, la nivel planetar, se consum mult mai mult oxigen dect
se poate produce. n plus, prin utilizarea mainilor care funcioneaz cu combustie intern
i obstrucionarea sau interzicerea construirii mainilor antigravitaionale, care se
bazeaz pe legile sinergiei, omenirea inhaleaz n plmni n fiecare zi o cantitate de
hidrocarburi care este aproximativ echivalent cu coninutul a dou linguri de zahr. n
timp, cam fiecare automobil deverseaz n atmosfer o cantitate de hidrocarburi care este
aproape egal cu greutatea sa. n plus, noi trebuie s tim c nici chiar dac vom merge
la ar sau la munte nu vom respira un aer perfect curat. Smogul a ajuns deja s fie
prezent i acolo. Iar organismul nostru filtreaz astfel i inhaleaz o parte din acest smog,
intoxicndu-se i otrvindu-se gradat. Orice celul vie care beneficiaz de mai puin de
60% din cantitatea necesar de oxigen se modific aproape automat n celul
canceroas anaerob.

271
Descrierea tehnicii simple de vindecare si purificare folosind peroxid de hidrogen.

Se cunosc pana in prezent peste 30 de metode de oxiterapie. Ele sunt
compatibile cu oricare dintre terapiile naturiste sau homeopate, dar au un efect mult
redus in combinatiile cu terapiile alopate, deoarece reziduurile care sunt, in general,
lasate de medicamentele alopate sunt atat de mari, incat oxigenul transferat in
organism prin oxiterapie se consuma rapid prin reactii cu acestea, nemaiajungand si
la focarul de infectie. Chiar daca nu se poate renunta complet la o anumita terapie
alopata, este bine pe cat posibil sa se reduca cantitatea de medicamente, iar acestea
sa nu fie luate deodata cu peroxidul de hidrogen, ci la diferenta de cel putin o ora
inainte sau dupa administrarea acestuia. lata acum, intr-o prezentare succinta, care
sunt cele mai importante metode de oxiterapie:
Ingerarea pe cale oral de peroxid de hidrogen (H
2
O
2
) diluat cu H
2
O (ap - cel mai
bine este s se foloseasc pentru diluare ap natural de izvor);
n colon : introducerea prin clism de peroxid de hidrogen (H
2
O
2
) diluat n ap
(H
2
O) (cel mai bine cu ap natural de izvor) i NaCl (sare natural de buctrie
dar fr a exagera dozarea acesteia);
Intravenos, soluie de H
2
O
2
i ser fiziologic;
Intramuscular, soluie de H
2
O
2
i ser fiziologic;
Baia de peroxid de hidrogen (sau du cu pompa manual). Cea mai eficient n
aceast direcie este baia n care rmnem complet scufundai pn la gt o
anumit perioad de timp i apoi se recupereaz din nou i din nou soluia de
peroxid de hidrogen n canistre de ap pentru refolosire;
Injectarea de ozon n snge;
Inhalarea ozonului care este produs n cantitate suficient cu ajutorul unor aparate
generatoare de ozon;
Ozonarea sanguin prin afereza poliatomic asistat de calculator.
ATENIE, MARE ATENTIE !

Datorit efectelor secundare NEGATIVE care pot aprea din cauza folosirii greite
a concentraiilor i a aparatelor respective ct i n lipsa existenei unei aparaturi de
produs ozon medical de nalt puritate i de cifr molecular suficient de ridicat este
strict contraindicat (ESTE INTERZIS !) s se experimenteze n condiii de amatorism
metodele de ozonare sanguin!

Metoda simpla si eficienta de ingerare orala a peroxidului de hidrogen (H
2
O
2
)

Atentie ! Nerespectarea strict a protocolului de administrare a peroxidului de hidrogen
(H
2
0
2
) poate produce efecte secundare negative !

Daca in momentul de fata nu avem nici o afectiune (boala) vizibila sau manifesta,
atunci se porneste in terapia PREVENTIVA cu o doza de atac de 3 picaiuri de perhidrol pe
zi (ce contine H
2
0
2
in concentratia de 30%) sau cu 30 picaturi de apa oxigenata pe zi (ce
contine 3% H
2
O
2
). Se pune astfel o picatura de perhidrol (respectiv, 10 picaturi de apa
oxigenata) intr-un pahar cu 200-250 ml apa (cel mai bine se va folosi atunci, pentru
diluare, apa naturala de izvor) sau eventual, la alegere, cu sucuri naturale de legume sau
fructe, ceai din plante medicinale obtinut prin MACERARE LA RECE in apa naturala de
izvor), lapte etc. Se beau astfel 3 pahare pe zi, cu 20-40 de minute inainte de masa. Daca
in momentul inceperii terapiei ne confruntam eventual cu raceala, gripa, viroza etc., atunci
se incepe tratamentul cu o doza de atac de 4 picaturi de perhidrol in prima zi, iar in a doua
se reduce la 3 picaturi si apoi se creste din nou la 4 picaturi de perhidrol in a treia zi. n
continuare, in ambele cazuri se mai adauga o picatura de perhidrol in fiecare zi, pana cand
apar primele reactii de purificare, care constau in :
272

diaree mai multe zile
transpiratii intense
stranut
dureri de cap
ameteli
febra
expectoratie
secretii nazale
lacrimare
tuse
alte posibile semne secundare de purificare, in functie de zonele mai afectate
din organism sau care au fost multa vreme afecate inainte de inceperea terapiei.

In aceasta faza, se va scadea ratia zilnica de picaturi cu o picatura si se mentine apoi
constanta de picaturi pana la disparitia completa a acestor simptome (aceasta poate dura
de la cateva zile pana la 2-3 saptamani) dupa care, in functie de starea noastra launtrica,
vom putea eventual decide fie continuarea perioadei de purificare prin cresterea treptata a
numarului de picaturi, pana la o valoare medie convenabila, fie reducerea numarului de
picaturi cu cate o picatura pe zi si apoi intreruperea curei (pentru 1-2 luni de zile) daca
organismul nostru a reactionat prea violent la aceasta terapie.

O conditie importanta : Cura minima obligatorie cu peroxid de hidrogen este de
21 de zile !!! Maximul il putem stabili noi insine, dar minimul eficient este stabilit prin
cercetari realizate de catre experti cu o mare experienta in acest domeniu.

Tratamentul cu peroxid de hidrogen se realizeaza chiar si in timpul zilelor de
post negru, fara amendamente.

Un amanunt important : Organismul nostru poate reactiona mai mult sau mai putin
violent la acest tratament, in functie de toxinele si factorii patogeni care mai exista in corp.

Alte efecte secundare: Pana in jurul valorii de 7-9 picaturi de perhidrol (solutie 30%
de H
2
02 (peroxid de hidrogen)), la 200-250 ml apa naturala de izvor nu mai apare nimic
deosebit (Ia un om relativ sanatos si echilibrat), dar peste aceasta doza poate aparea in
unele cazuri starea de greata si voma. Pentru a pastra un echilibru, pentru a asigura o
oxigenare foarte buna, cat si pentru o intretinere in stare excelenta a tubului digestiv, nu
este nevoie sa depasim 7-9 picaturi de 3 ori pe zi in cate un pahar de apa (naturala de
izvor).
Daca dorim sa utilizam aceasta metoda simpla nu in scopuri profilactice, ci chiar in
tratamentul efectiv al anumitor boli, atunci este necesar sa depasim cantitatea, dar in
acest caz vom bea mai intai o jumatate de pahar (gata dozat), iar a doua jumtltate o vom bea
peste 7-15 minute, astfel incat sa evitam cat mai mult posibil eventuala stare secundara de
greata. Ne intindem apoi in pat sau la sol (cu capul orientat la Nord si picioarele la Sud)
timp de zece minute si ne relaxam profund, dupa care vom realiza (daca deja am invatat
aceasta) cateva (7 -8) respiratii yoghine complete, in aer curat, si dupa alte aproximativ 15
minute, putem manca (daca dorim).
Putem de asemenea combina (este chiar indicat) picaturile de perhidrol cu ceai de
plante medicinale, obtinut prin macerare la rece in apa naturala de izvor, cu lapte sau cu
sucuri naturale de fructe sau legume sau putem adauga in paharul cu apa pe care o bem,
o picatura dintr-o esenta naturala volatila foarte placuta la gust sau miros cum ar fi uleiul
natural de menta, de portocale, de lamai, de mere etc. Ceaiul de plante medicinale,
obtinut prin macerarea la rece in apa minerala naturala de izvor, nu trebuie sa fie
foarte rece, ci doar la temperatura corpului, nici cald, pentru ca daca este cald
273
peroxidul de hidrogen se descompune foarte repede. Cu toate acestea, s-a constatat
ca senzatia de voma poate sa mai reapara uneori cam in jurul valorii de 20 de picaturi.
Daca nu avem frigider pentru a pastra in el laptele sau sucurile, atunci putem
introduce in ele o doza de perhidrol (solutie de 30 % de H
2
O
2
), de aprox. 25 de
picaturi/litru, iar acest mod de a proceda le va mentine nealterate chiar si 3 saptamani,
deoarece atunci orice proces de fermentatie este oprit prin uciderea rapida a bacteriilor.
Vasele (sticlele) in care pastram laptele sau sucurile trebuie sa fie ermetic inchise, altfel in
ele vor intra noi si noi bacterii.
Solutia utilizata pentru baut se prepara si se consuma repede, dupa care ne
vom clati IMEDIAT gura cu apa obisnuita (de 3-4 ori la rand), altfel plombele dentare
vor fi serios afectate sau chiar DIZLOCATE si eliminate. Pentru mai multa claritate
este foarte bine sa retinem si sa aprofundam urmatoarea idee forta : Oxigenul va oxida si
va elimina aproape TOTDEAONA din organism si din mediul ambiant tot ce este
nenatural sau depreciat. Dintii cariati si netratati vor fi oxidati rapid deoarece.au smaltul
distrus. Tartrul dentar poate fi astfel rapid eliminat daca vom face gargara timp de maxim
(!I!) 30 secunde cu apa oxigenata (ce con\ine 3% H
2
O
2
) fara a o inghiti, dupa care in mod
obligatoriu vom dati gura (de 3-4 ori), timp de mai multe minute incontinuu, cu apa curata
(naturala de izvor).

Efecte benefice : Dupa numai una sau doua saptamani de tratament corect si
CONSECVENT apar primele semne pozitive, care vor indica faptul ca procesul de
purificare a inceput, printre acestea vom constata ca urina si fecalele noastre nu mai au
miros. Urina noastra capata atunci o culoare usor galbuie, cristalina sau poate deveni
chiar incolora. Digestia si respiratia noastra vor fi mult imbunatatite. Intregul traseu al
aparatului respirator va fi purificat, iar dupa mai multe luni de practica a acestui tratament
vom putea constata, in planpsihomental, urmatoarele efecte: limpezirea gandirii, calm
profund launtric, nevoia zilnica de somn va fi redusa cu cel putin 2-3 ore, putere de
concentrare crescuta datorita oxigenarii ample si profunde, amplificarea magnetismului
individual (biocampul eteric), purificare sanguina excelenta, dupa un an de zile de cura
neintrerupta, trecerea rapida de la starea de somn la cea de veghe si eliminarea gradata a
starilor de inertie, de somnolenta si mahmureala, care apar mai ales dimineata la trezire.
Cercetarile au confirmat ca oxigenul este singurul element din univers care are, printre
altele, proprietatea de a reface rapid si profund sistemul imunitar, celulele si organele.

Alte aplicatii terapeutice ale utilizarii sistematice a apei oxigenate

Daca ne confruntam cumva cu aparitia si proliferarea unor ciuperci sau a altor
afec\iuni ale pielii, indusiv rani (chiar rani rebele) sau felurite infectii purulente, putem
aplica direct apa oxigenata chiar pe locul respectiv (cu exceptia ochilor, a cailor nazale si a
interiorului urechilor, care nu suporta decat o concentratie redusa de peroxid). Contra
infectiilor sanguine grave (dar, ATENTIE!!!, nu in ultima faza a bolii), se poate recurge la
baia de peroxid de hidrogen, in urmatoarea proportie: 4 litri de perhidrol (sau, cu alte
cuvinte, solutie de peroxid de hidrogen, in concentratie de 30%), la 20-30 I apa naturala de
izvor, care va fi astfel utilizata pentru baie. Daca vana este prea mare, putem improviza o
"vana" din plastic sau din faianta, astfel incat sa folosim o cantitate minima de apa naturala
de izvor, dar care sa ne acopere corpul pana la gat. (Atentie la nas, ochi si urechi !l!)
Ramanem atunci nemiscati in aceasta apa tratata cu perhidrol aproximativ 40 de minute;
apa trebuie sa aiba o temperatura SUPORTABILA (SA NU FIE CALDA!) si nu confortabila,
in sensul ca ea va fi atunci atat de rece incat sa o putem suporta in conditii de calm si fara
sa ne fortam. Este necesara o cura de minim!!! 21 de zile cu astfel de bai, de doua ori pe
zi, dar, desi ni se va parea anevoioasa si costisitoare, exista foarte mari sanse de a ne
restaura, in acest mod simplu si natural, sanatatea.
Terapiile de tip oxigeriare-ozonare pot fi apIicate in acelasi timp combinat si astfel
efectele lor vor fi cumulative. CIisma cu apa naturala de izvor, usor sarata cu sare naturala
si imbogatita cu peroxid de hidrogen se va reaIiza (ATENTIE!) In concentratia care se
274
obtine adaugahd la 1litru de apa naturala de izvor 25 de picaturi de perhidrol, nici mai
mult nici mai putin. CIisma nu esteneaparat nevoie sa fie facuta ziInic, in cazul in care
deja luam oral picaturi de perhidrol in solutie sau daca recurgem la baiIe care au fost
descrise mai sus, ci numai in functie de problemele de sanatate pe care Ie avem (de
exemplu, infectii In zona colonului, viermi intestinaIi, ciuperci sau chiar tumori), fara sa
fortam deloc si, mai ales, fara sa depasim niciodata concentratia de H
2
O
2
!

Contraindicatii. Dupa cum se stie, flora intestinala contine anumite tipuri de bacterii foarte
necesare care ajuta in procesul digestiei. Daca ea deja este deficitara, atunci nu este
deloc indicat sa se recurga decat la acele terapii care nu au legatura directa cu tubul
digestiv, pana ce aceasta flora intestinala nu este complet restabilita. Terapiile cu oxigen
sunt, de asemenea, strict contraindicate in cazuri , medicale (relativ rare) de existenta a
unor agenti patogeni de tip aerob (care se dezvolta si cresc In prezenta oxigenului); este,
de asemenea, strict contraindicat sa se realizeze terapiile cu oxigen in cazul unor patogeni
micsti (atat aerobi cat si anaerobi), aceasta asumare a terapiei cu oxigen fiind posibila
numai in situatia cunoasterii precise a ciclului lor de viata la un moment dat. Aici este
necesar sa avem in vedere ca terapiile respective trebuie sa fie combinate atunci, in mod
obIigatoriu, cu alte terapii alternative. Alte contraindicatii nu exista, daca se respecta cu
strictete dozajele si procedura specifica de noi.

PRECAUTII DE MANUlRE : Solutia de peroxid de hidrogen a carei concentratie
depaseste 6 % H
2
O
2
se va pastra in vase de sticla de mica capacitate, foarte inchise la
culoare, in frigider pe raft, vase care vor avea un dop din plastic rezistent, nepolimerizat.
Dupa fiecare extragere de picaturi sau reumplere a unei sticlute mici, cu picuratorul
(pipeta), ne vom spala obligatoriu pe maini cu apa, indiferent daca ni se pare sau nu ca
am atins marginea sticlutei sau ca a cazut vreo picatura din ea. Dupa picurare, se
amesteca solutia existenta cu o Iingurita de plastic sau de inox si apoi se bea imediat apa
din pahar.

Efectele si proprietatile peroxidului de hidrogen

Este instabil si tinde sa se descompuna, dar numai daca concentratia sa
depaseste o anumita valoare (cateva parti-permilidn). Daca se va fierbe apa
oxigenata 3% si apoi va fi recondensata intr-un alt vas, conform celor invatate
la scoala, ar trebui sa nu mai existe nici un fel de urme de H
2
O
2
in apa nou
condensata. Practica demonstreaza, insa, ca aceasta afirmatie nu este
adevarata : conceritratia respectiva va scadea pana la oanumita valoare SUB
CARE NU VA MAl PUTEA SCADEA, indiferent cate ore va fierbe apa, daca
(ATENTIE!) in mediul de fierbere nu exista alte metale, agenti patogeni ori
radicali liberi, eliberati in timpul fierberii, de care peroxidul sa se ataseze
(intrand, astfel, in reactie cu ei).
Odata patrunsa in organism, molecula de peroxid de hidrogen (H
2
O
2
) nu se va
descompune niciodata la intamplare, ci numai in prezenta unui agent patogen
sau a unei substante cu care ea ar putea reactiona.
Odata patruns in organism, H
2
O
2
(peroxidul de hidrogen) va reactiona in mod
specific in mediul nostru intern oxidand, pe rand : metalele grele si reziduurile
anorganice, radicalii toxici eliberati de medicamentele alopate, reziduurile
materiilor organice incomplet digerate, somatidele, virusii, bacteriile, fungii
(sporii) si, pe masura ce crestem concentratia de oxigen activ, va incepe
oxidarea celulelor moarte, apoi a celor muribunde, a celor infectate, a celulelor
slabite, insa TREBUIE SA FIM PRUDENTI caci, la o dozare peste masura
(excesiva), vor fi oxidate si celulele normale !
Bacilul streptococus neurotrophic poate trai intr-un mediu avand temperaturi
cuprinse intre -150 grade si +350 grade C. S-a constatat in cadrul experientelor
de laborator ca, daca in apa s-a introdus doar 1,5 % peroxid de hidrogen
275
(H
2
O
2
), atunci bacilii existenti in acea apa au fost degradati (au murit) in
aproximativ 30 minute, dupa ce anterior s-a fiert in zadar apa netratata, timp de
96 de ore continuu!
H
2
O
2
(peroxidul de hidrogen) este produs de toate celulele sanatoase din corp,
formand de fapt primul zid al sistemului nostru "imunitar, iar in absenta sa
(H
2
O
2
) trebuie sa se creeze celule specializate pentru a distruge anumiti agenti
patogeni, adica un sistem imunitar secundar, singurul pe care medicina alopata
iI considera real si valabil.
Orice grefa de organe artificiale sau de tesut artificial este respinsa de corp
daca acesta are un s'istem imunitar puternic si este usor acceptata daca corpul
are sistemul imunitar mult afectat. Medicii recomanda astazi, in mod absurd,
mai degraba suprimarea partiala a activitatii sistemului imunitar in vederea
reusitei grefei de organ sau de tesut artificial, decat oxigenarea si restaurarea
celui existent prin metode terapeutice naturiste sau prin oxiterapii.
Cel care a intuit si a consemnat printre primii efectele H
2
O
2
(peroxidului de
hidrogen) asupra pasarelelor a fost renumitul puscarias al Inchisorii Alcatraz,
supranumit si Pasararul din Alcatraz". EI a observat, in cei 55 de ani petrecuti
acolo,ca putea vindeca rapid anumite afectiuni ale pasarilor daca in apa de baut
punea cateva picaturi de H
2
O
2
(peroxid de hidrogen).
Apa de la Lourdes care izvoraste acolo din pamant contine un procent ridicat de
H
2
O
2
(peroxid hidrogen).
In apa inca nepoluata a anumitor mari si oceane, care contine importante
cantitati de peroxid de hidrogen (H
2
O
2
) NU SE POATE SA APARA SI NICl NU
SE DEZVOLTA CANCER LA MAMIFERE SI LA PESTI.
Noi putem testa apa si sucurile naturale pentru a constata eventual prezenta
peroxidului de hidrogen (H
2
0
2
) cu ajutorul unei solutii de KI (iodura de potasiu) si
FeSO
4
(sulfat de fier). Culoarea galbena ne va indica atunci prezenta peroxidului de
hidrogen (H
2
O
2
).
Sarea naturala de mare fixeaza in structura sa anumite cantitati de peroxid de
hidrogen (H
2
0
2
), dar cea recristalizata de bucatarie nu.
Putem afla cu usurinta cat de natural este laptele cumparat de noi de la magazin
daca, dupa ce vom pune in el patru lingurite cu apa oxigenata, vom observa dupa
24 de ore formarea spumei in partea de sus a sticlei. Daca aceasta spuma nu se
formeaza, atunci aceasta inseamna ca avem de-a face cu un lapte de slaba
calitate.
Sucul natural, proaspat de varza contine mult H
2
O
2
(peroxid de hidrogen), astfel ca
el poate fi folosit pentru a trata cu succes ulcerul prin consumarea a 3-4 litri de suc,
zilnic, cel putin 21 de zile, la rand.
H
2
O
2
(peroxidul de hidrogen) este cauza esentiala a diviziunii celulare normale. S-a
observat astfel ca, dupa extragerea fortata a peroxidului de hidrogen (H
2
0
2
) din
celulele hepatice la mamifere, acestea se TRANSFORMAU LA SCURT TIMP DUPA
ACEEA IN CELULE CANCEROASE!
H
2
O
2
(peroxidul de hidrogen) poate reda, in scurt timp, supletea arterelor
sclerozate.
Terapia cu interferon are efect in primul rand datorita formarii de H
2
O
2
(peroxidul de
hidrogen).
In aplicarea consecventa a terapiei cu H
2
0
2
(peroxidul de hidrogen), s-a constatat
ca apar reactiile de purificare care vor putea produce simptomele - evident mult
atenuate - ale tuturor maladiilor pe care Ie-am avut pana atunci, in ordine inversa
pe axa timpului, adica intai apar in noi simptomele celor mai recente boli, dupa
aceea cele ale unor boli mai vechi si apoi cele ale unor boli pe care Ie-am avut In
copilarie.
Multe epidemii mortale in tarile sarace sau slab dezvoltate au fost combatute rapid
si eficient cu H
2
O
2
(peroxidul de hidrogen).
276
Sucul de Aloe Vera contine cantitati importante de H
2
O
2
.
Majoritatea gripelor, virozelor si racelilor pot fi tratate usor cu H
2
O
2
(peroxid de
hidrogen).
Ozonul are o putere bactericida de 5.000 de ori mai mare decat clorul!
Coaja verde a fructelor contine H
2
O
2
(peroxid de hidrogen); la fel cartofii cruzi,
rosiile, frunzele de la exteriorul salatei (care de obicei se arunca), varza, ardeiul
verde etc.
Stropirea plantelor cu apa in care s-au introdus 70-80 ppm H
2
O
2
(peroxid de
hidrogen) Ie fereste pe aceasta cale de orice fel de boli si ciuperci parazite.
Se recomanda bai de picioare in apa oxigenata (3% - 6% H
2
0
2
) pentru o regenerare
si purificare foarte buna

Cum se poate fabrica H
2
O
2
?

- barbotand un curent de ozon pur (medical) in apa
- barbotand un curent de oxigen molecular pur in apa simultan cu expunerea sa la o
lampa cu radiatii (energii) UV (ultraviolete) dar ATENTIE! - fara a Incalzi apa;
- amplasarea simpla a apei in camp de radiatie UV (astfel se va genera, insa, o
concentratie mai scazuta);
- prin electroliza, dar nu este prea efieient, din cauza formarii de hidroxizi toxici;
- cel mai rapid se poate obtine din Ba0
2
+ H
2
S0
4
(dioxid de bariu + acid sulfuric) si
apoi se va proceda in continuare prin distilare.

Fabricarea ozonului

Se porneste cel mai adesea de la oxigen pur, industrial sau medical, imbuteliat. Se
trece acest oxigen printr-un sistem de electrozi cu varfuri de safir metalizat, cuplati la o
sursa de descarcare (efect corona) de inalta tensiune, redresata si filtrata, apoi in faza a
doua se bombardeaza cu radiatii (energii) UV (ultraviolete) pentru imbogatire moleculara
(obtinerea de lanturi mai lungi de ozon) si apoi se ventileaza in exterior. Este interzis sa se
foloseasca aer in loc de oxigen pur, deoarece atunci se vor forma oxizi de azot, fie la
sistemul de descarcare de inalta tensiune, fie in apropierea lampii de UV, daca
temperatura depaseste 60
0
C. Inhalarea oxizilor de azot combinati cu ozon si aer poate
conduce la formarea de acid azotic in aparatul respirator si aceasta va conduce la
distrugerea acestuia in mod ireversibil.

Un amanunt important : Instalatiile de ionizare nu pot fi folosite pentru a fabrica ozon. Ele
doar disociaza moleculele de oxigen in ioni pozitivi si negativi, fara a putea forma molecule
de ozon. Acesti ioni sunt foarte instabili in comparatie cu o macromolecula de ozon. Cu
ajutorul unei instalatii de ozonare bine pusa la punct se poate ozona colonul prin
introducerea timp de cateva minute a unui amestec de O
2
(oxigen) + O
3
(ozon) in care
O
3
reprezinta cam 2 % - printr-un cateter rectal, foarte incet si la presiune mica. Pentru
mai multa siguranta (dar cu efecte ceva mai slabe) se poate recurge la o clisma cu o
solutie de 25 de picaturi de perhidrol (H
2
0
2
) la 1 litru de apa naturala de izvor.

In cazurile de cancer incipient, se foloselste in scop terapeutic o doza crescanda,
de la 3 la 75 de picaturi H
2
02 (peroxidde hidrogen) in concentratie 35 %, intr-un
pahar mare (300 ml) de apa naturala de izvor, de 2 ori pe zi, dar - ATENTIE! - se
recomanda utilizarea unor concentratii - care vor fi administrate cu precautie de
cel mult 35 de picaturi H
2
O
2
(35%) la un pahar mare de apa naturala de izvor sau
de sucuri naturale etc.
In cazul cancerului pulmonar, se poate face o vaporizare cu H
2
O
2
(peroxid de
hidrogen) in apropierea pacientului, in camera, in timpul somnului. Aceasta
amelioreaza dispneea (30 g de H
2
O
2
35% in 3,5 litri H
2
O.

277
Terapia cu ozon si oxigen se recomanda a fi asociata, fie chiar si in paralel : cu o
dieta naturista echilibrata, PRANAYAMA si alte tehnici yoghine profund purificatoare (de
exemplu, AMAROLI), meditatia si rugaciunea. Aceste informatii ne vor putea ajuta
considerabil in caz de calamitati sau catastrofe naturale, folosind secretele naturii pentru a
gasi remedii in conditii extreme. Trebuie sa fim convinsi ca in realitate nu exista boli
incurabile! Exista doar pacienti care se vindeca sii pacienti care nu se vindeca. Este foarte
bine sa ne dezvoltam intuitia pentru a folosi aceasta metoda avansata de profilaxie si
tratament in functie de sensibilitatea si disponibilitatile organismului nostru. Cantitatea de
oxigen de care avem nevoie trebuie sa fie dozata in functie de consumul nostru zilnic de
energie, de poluarea mediului si a alimentelor. Oxigenul trebuie atunci sa ne fie
"medicament", natura trebuie sa ne fie ghid, iar intuitia superioara ne poate fi invatatorul.

Hidrogenul si oxigenul priviti ca niste adversari necesari in organism

Hidrogenul : poate fi asociat cu procesele de solidificare, integrare, concentrare,
densitate. ln exces, acest element conduce la solidificari excesive, condensari de materie,
aparitie de tumori etc.
OxigenuI : poate fi asociat cu procesele de dizolvare, dezintegrare, fragilizare, diluare.
Aceste date se, refera la formele active ale acestor compusi, nu la molecule Ie stabile.
Orice dezechilibru al acestor elemente in organism poate conduce, in timp, la aparitia unor
boli.

ARGILOTERAPIA (terapia cu argila)
Papirusuri egiptene, scrieri tinand de medicina antica, elena, romana, ca si traditii orale
existente la diferite colectivitati si triburi din Asia, Africa si America, atesta folosirea acestui
produs natural in tratamentul diferitelor inflamatii interne, in infectii si arsuri ale pielii, in
abcese, in diverse stari de rau ale tubului digestiv si chiar in sifilis. Acest pamant natural si
viu, care este argila, s-a dovedit a fi un remediu pentru stavilirea dizenteriei care facea
ravagii printre soldatii primului razboi mondial aflati in transee.
Virtuti terapeutice ale curei cu argila
Principalele virtuti terapeutice ale curei de argila sunt urmatoarele:
Argila are o remarcabila putere de absorbtie.
Face dovada unui remarcabil tropism pentru boala in general si pentru anumite boli
in particular.
Este o puternica antitoxina, ea potenteaza fortele de aparare ale organismului.
Dispune de puteri in ceea ce priveste echilibrarea radioactiva a corpului.
Are proprietati cicatrizante de exceptie.
Reincarca celulele organismului, prin intermediul unor mecanisme, prin energie
vitala, revigorandu-le.
Argila, dupa ce in prealabil se duce acolo unde trebuie, stand exact cat trebuie, absoarbe
subprodusii nocivi si ii expulzeaza din organism pe calea tubului digestiv.
Argila este folosita ca agent terapeutic fie sub forma de apa careia i s-a adaugat continutul
necesar de argila, apa pe care o folosim in special in cura interna, fie sub forma de
pansamente si cataplasme, acestea din urma aplicandu-se pe cale externa, fie calde, fie
reci, in functie de necesitate.
278
Argila se prezinta pisata, sub forma de pulbere alba, verde, rosie, galbena si gri, in
prealabil curatata de praf.
Apa argiloasa care se pregateste pe baza pulberii sau a argilei pisate, folosita in cura
interna, va fi preparata cu cateva ore inainte de a fi bauta. In acest sens, intr-un pahar cu
apa se dizolva o lingurita (preferabil din lemn) de argila. Aceasta reprezinta doza pentru o
zi. Cura dureaza 3 saptamani. In prima saptamana se bea apa de deasupra sedimentului,
dimineata, pe nemincate. Intr-a doua si a treia saptamana, se bea tot continutul paharului,
bine amestecat.
Cataplasme cu argila
In vederea folosirii argilei ca pansament sau cataplasma, se va pregati o pasta omogena
ce rezulta din dizolvarea argilei pisate sau pulberii, depozitata intr-un vas, peste care se
toarna apa, pana ce depaseste cu cel mult 1 cm nivelul argilei. Se prepara cu putin timp
inainte de folosire.
Cataplasma se aplica rece peste locurile bolnave calde (abcese, furuncule, rani) si se tine
2-3 ore. Daca se aplica deasupra organelor interne afectate, cataplasma se tine peste
noapte. Cand este vorba de procese cronice, este preferabil a se aplica o cataplasma
calda, incalzita prin "bain-marine", sau folosindu-se un radiator.
Este absolut necesar ca aceste cataplasme sa se aplice astfel incat sa adere intim cu
zonele afectate, folosindu-se in acest scop bandaje sau adezive. Se aplica de 1-3 ori pe zi,
dupa necesitate si toleranta. Cataplasmele se aplica nu numai pentru a cicatriza o rana, ci
si pentru a revitaliza organele interne, cum ar fi: stomacul, ficatul, rinichii etc.
Tratamente naturiste cu argila
Afectiunile care beneficiaza de pe urma tratamentului cu argila sunt:
-Insuficienta hepatica si biliara, daca se aplica pe zona ficatului cataplasme de 1-2 ori pe
zi.
-Gastroduodenita si ulcerul beneficiaza de cura constand din ingerare cu 1 ora inainte de
principalele mese, a unui pahar de apa calduta in care s-a dizolvat o lingurita rasa de
argila.
-Colicele nefretice, litiazice, asadar acele produse de "pietricele" renale, beneficiaza de
ingerarea unui pahar de apa argiloasa, bauta dimineata pe nemincate si de aplicarea de
cataplasme pe ariile renale, in cursul dupa amiezii.
-Nevrozele si depresiile sunt atenuate in evolutia lor prin aplicatii pe ceafa, frunte si pe
coloana a cataplasmelor calde.
-In cazul artritelor, dar in afara crizelor dureroase acute, se aplica 3 cataplasme pe zi, de
preferinta calde. Acest tratament se va completa cu un pahar de apa argiloasa, baut
dimineata pe stomacul gol, iar un altul baut cu 1 ora inainte de cina.
-In migrena se atenueaza durerile prin alpicarea unei cataplasme reci pe frunte si ceafa.
-In caz de bronsite se recomanda alternanta de cataplasme reci aplicate pe piept si pe
spate.
-In guturai si sinuzita se va inspira apa argiloasa pe nari.
-In caz de amigdalita si bronsita se va folosi apa argiloasa sub forma de gargara.
-In lombago si sciatica se aplica pe sale 2-3 cataplasme pe zi, calde, care se tin 3-4 ore.
-In caz de arsuri se aplica pe un tifon fin, cataplasme groase de argila rece, timp de 1 ora.
Daca tifonul adera la zona arsa, se lasa pe loc, schimbandu-se doar cataplasma, care se
va aplica atat ziua cat si noaptea.
Propriettile terapeutice ale argilei rezid din compozitia ei chimic: silicati, sruri de
aluminiu, caolin, oligoelemente, care i dau efectele: antitoxic, antiseptic, bactericid,
antiinflamatoare, cicatrizant, absorbant, remineralizant.
279

CURA DE LUT: Intern sau extern, se recomand pentru: accident vascular cerebral,
anemie, arteroscleroz, blefaro-conjuctivit, cancer, candidoz, constipatie, diaree,
disgravidie, dismenoree, eczeme, epidermofitie interdigital, epilepsie, febr, hemoroizi,
afectiuni hepatice, biliare, intestinale, litiaz biliar, metroanexite, parotidit (oreion),
afectiuni ale prostatei, afectiuni renale etc. Se prepar o doz din 100 ml. ap rece si 1
lingurit de argil, se las 3-4 ore sau de seara pn dimineata. Se administreaz o doz
pe zi dimineata nainte de mas, se bea numai apa de deasupra sedimentelor. n perioada
de tratament se recomand a nu se consuma lapte sau derivatele acestuia, alcool, cafea,
pepsi cola, ceai negru, regimul alimentar s fie vegetarian, uleiul, zahrul, sarea se vor
consuma n cantitti mici.

BAIA PARTIAL CU LUT (LA PICIOARE) : ntr-un vas de 10 l. volum, se prepar o ap
de lut n proportie de 1:1 lut si ap cald, care se omogenizeaz. n aceast past se
introduc picioarele pn la genunchi timp de 1 or, dup care se face dus rece si se st n
pat 30 de minute sau se fac exercitii usoare de gimnastic.

BAIA DE MINI: se pregteste ca mai sus, se introduc minile pn la coate.

CATAPLASMA CU LUT LOMBO-ABDOMINAL : lutul se colecteaz din zone
nepoluate, se nmoaie cu ap rece timp de 1-2 ore, se omogenizeaz ca o past, se aplic
pe zona afectat, se acoper cu o pnz curat si cu o ptur. La picioare se vor pune
sticle cu ap cald. Se tine 3 pn la 8 ore. Dac se nclzeste prea tare se schimb
cataplasma. Lutul folosit se arunc.

CASCA DE LUT: se aplic pe cap sau alte regiuni ale corpului, identic ca mai sus.

CRBUNELE DE LEMN (VEGETAL)

Este remediu natural valoros n terapia bolilor, bazndu-se pe propriettile acestuia
de a absorbi toxinele bacteriene, substantele toxice ingerate sau rezultate din
metabolismul organismului. Se obtine prin arderea diferitelor esente lemnoase, oprindu-se
arderea la stadiul de jar. Acesta se prelucreaz sub form de pulbere fin, care se
pstreaz n pungi de hrtie sau pnz. Ca esente lemnoase se pot folosi: lemnul de
eucalipt, tei, nuc, cires, mr. n afectiuni digestive ca halena fetid (miros al gurii neplcut),
ulcer gastric, enterit acut si cronic, colit de fermentatie, putrefactie, icter, cancer,
intoxicatii acute accidentale cu medicamente sau substante chimice. Se administreaz
nainte de mas 1-2 linguri cu ap, de 2-3 ori pe zi. Ca uz extern se foloseste n ntepturi
de insecte, muscturi de sarpe, celulit, ulcer aton, dureri abdominale, inflamatii oculare,
traumatisme ale articulatiilor, eczeme. Se aplic sub form de cataplasm din amestecul
crbunelui cu apa cald, sau cu infuzie de boia de ardei iute, sau mixtur de pulbere de
crbune si seminte de in.

Curatenia de primavara a inceput!

In padurea din spatele casei mele va veni in curand primavara. O simt aproape, chiar
daca acum, prin dreptunghiul ferestrei vad cum se cern fulgi marunti. Primii vestitori ai
primaverii sunt pasarile. Daca le asculti cu atentie, deslusesti in larma lor o nota de
bucurie si de emotie. Apoi, dupa pasari, vesteste venirea primaverii pamantul. Mirosul
acela de pamant inviat, pe care toti indragostitii de natura il cunosc din drumetiile in
padure, este semn sigur ca primavara a venit. Inainte sa se puna seva in miscare si sa
umple padurea cu miros amarui de muguri si de rasini, se simte aroma aceea a
pamantului. Adesea am vazut animalele si chiar pasarile mancand primavara efectiv din
tina aceea pastoasa, iesita de sub zapezi. Mai tarziu, aveam sa aflu ca lutul acela untos
este de fapt un redutabil remediu de dezintoxicare, pe care instinctiv, majoritatea
280
vietuitoarelor il folosesc primavara ca remediu. Noi, oamenii, ne-am pierdut, din pacate,
pornirile sanatoase ancestrale, pe care acum ne luptam sa le redescoperim. Una dintre ele
este tocmai folosirea pamantului ca mijloc de sanatate. Mai exact - terapia cu argila,
despre care s-a mai vorbit in paginile revistei, dar fara a epuiza nici pe departe subiectul.

Ce este argila

Argila sau lutul este un pamant extrem de fin, ale carui granule au dimensiuni
microscopice, care de obicei se gaseste in straturile profunde ale solului. Acest pamant
are, folosit intern si extern, niste calitati medicinale cu totul deosebite.
In functie de procentajul anumitor minerale din compozitia lor, exista mai multe
tipuri de argila, de culori diferite: galbene (cele mai frecvente), albe, cenusii, verzi, rosietice
si chiar roz. Toate argilele folosite in terapia interna sunt extrase de la adancimi mari si din
zone nepoluate, asa incat sa fie sterile si sa nu contina substante daunatoare (pesticide,
ingrasaminte etc.)
Care este cea mai buna argila
Despre argila exista o sumedenie de mituri, unii sustinand ca ar fi mai bune argilele
albe, altii cele rosii sau roz, cele recoltate din Rusia sau din China etc. Se mai spune ca
cea mai buna argila este cea de pe locurile unde ne-am nascut, afirmatie motivata de
existenta unor campuri magnetice si biologice specifice fiecarei zone. Prin cercetari s-a
demonstrat insa ca, atata timp cat sunt recoltate din locuri curate, care nu contin substante
nocive, argilele, indiferent de aspect si origine, sunt eficiente in tratament. La noi in tara
exista sute de bazine de exploatare a argilei, care are o calitate exceptionala, prin
comparatie cu cea din alte tari. In prezent, in magazinele noastre naturiste exista zeci de
tipuri de argila analizata microbiologic si chimic, pe care o puteti folosi cu succes. Va
recomandam sa luati argila care are inscrisa pe ambalaj garantia: Produs avizat de
Ministerul Sanatatii.
De ce este foarte eficienta argila in dezintoxicare
Toti cei care au studiat efectele tratamentelor cu argila au ajuns la concluzia ca
aceasta poseda o adevarata inteligenta naturala, actionand ca teleghidata in corp, in locul
in care este cea mai mare nevoie de ea. Mai mult, ea are un rol important in mentinerea
starii de sanatate si de echilibru a organismului, prin mai multe mecanisme, printre care
cel mai important este acela de detoxifiere. Cum se produce dezintoxicarea prin folosirea
interna a argilei? Ei bine, argila are o capacitate extraordinara de absorbtie, odata ajunsa
in organism actionand ca un fel de burete, care se imbiba cu toate materiile nocive de pe
traiectul digestiv, materii nocive care apoi sunt eliminate prin urina si fecale. Ea curata
stomacul, vezica biliara si ficatul, intestinele, pe care le despovareaza de toate reziduurile
acumulate pe timpul iernii. De asemenea, argila curata si protejeaza rinichii si vezica
urinara, avand o actiune de curatare complexa si completa in acelasi timp.
Cum se face cura cu argila
Exista si in acest domeniu anumite controverse, mai ales legate de dozele luate
zilnic si de durata tratamentului. Pentru tratamentul de dezintoxicare de primavara va
recomandam o cura gradata, care sa va permita o adaptare progresiva a organismului la
acest remediu - vom vedea - destul de puternic.
Cura de dezintoxicare cu argila
Prepararea se face foarte simplu, o doza obtinandu-se dintr-o jumatate de pahar
(150 ml) de apa rece, de izvor sau de robinet, la care se adauga o lingurita de argila (in jur
281
de 7g). Se lasa sa stea minimum 4-5 ore (dar in nici un caz mai mult de 24 de ore), dupa
care se poate folosi.
Important: argila nu va fi preparata in vase de metal (fie el si inox), plastic sau teflon,
ci doar in recipiente de portelan sau lemn.
Administrarea se face astfel: in primele sapte zile se bea inainte de fiecare masa cu
20-30 de minute numai apa limpede din paharul cu argila, fara sedimentul de pe fundul
paharului. Dupa trecerea acestui interval de timp, se bea tot continutul paharului,
amestecand in prealabil apa cu argila cu o lingurita, asa incat sa se omogenizeze.
Administrarea se face intotdeauna inainte de masa, fiind luate in total 1-3 doze pe zi, pe
tot parcursul tratamentului. (Modul de administrare este recomandat pe ambalaje.)
La un adult, doza este de 150 ml; la copii sub un an doza este de 1 lingurita; la cei
de la 1 la 3 ani este de doua lingurite; la cei de la 3 la 12 ani este de patru lingurite, dupa
aceasta varsta se pot lua dozele pentru adulti.
Durata tratamentului de dezintoxicare, pentru obtinerea unor rezultate bune, este de
21 de zile, din care - asa cum precizam - in primele sapte zile se bea doar apa limpede,
fara argila de pe fundul paharului, apoi trecandu-se la consumarea integrala a argilei cu
apa.
Cura cu argila pentru tratarea anumitor boli
Atunci cand argila se foloseste pentru tratamentul unor boli cronice, doza ramane
neschimbata: o lingurita de argila la un pahar de apa, luandu-se zilnic doua-trei asemenea
doze. Perioada de acomodare, in care se bea doar apa limpede, fara argila de pe fundul
paharului, este de doar trei zile, dupa care se consuma apa cu argila omogenizata. In
functie de gravitatea bolii, se face cura cu argila 10 pana la 21 de zile pe luna.
Regimul alimentar in timpul curei cu argila
Toti cei care au studiat efectele terapeutice ale argilei au ajuns la concluzia ca in
absenta unui regim alimentar adecvat, efectele curei sunt reduse pana la zero. Pe
parcursul curei cu argila se va tine un regim alimentar cu grad redus de toxicitate, din care
se elimina carnea, grasimile, cafeaua solubila (tip Ness), bauturile alcoolice rafinate,
bauturile acidulate tip Cola, bauturile racoritoare cu coloranti, condimentele etc. Se vor
consuma: legume, fructe si zarzavaturi proaspete, sucuri naturale de legume si fructe (in
special citrice).
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu argila
Tratamentul cu argila este contraindicat femeilor in perioada ciclului menstrual,
precum si in ultimele luni de sarcina. De asemenea, este contraindicat persoanelor care
sufera de constipatie acuta, putand fi facut atunci cand se rezolva aceasta problema. In
anumite cazuri (mai ales atunci cand regimul alimentar nu este adecvat), cura cu argila
poate genera o constipatie pasagera, care va fi remediata cu laxative naturale: ceai de
crusin, tinctura de fructe de soc, ulei de ricin, pulbere de volbura etc. Uneori pot aparea
anumite fenomene, ca ecou al produselor de dezintoxicare, fenomene care, in ciuda
faptului ca sunt destul de suparatoare, sunt un semn imbucurator, care arata ca argila isi
face efectul. Aceste fenomene alcatuiesc reactia de dezintoxicare-vindecare, despre care
vom vorbi in continuare.
Reactia de dezintoxicare-vindecare
In cursul tratamentului cu argila, la unele persoane apar simptome neobisnuite, cum
ar fi: oboseala, dureri de cap si muschi asemanatoare celor din timpul gripei, stari
subfebrile, greata, senzatie de greutate in intestin. Aceste simptome dureaza trei-patru
zile, nu mai mult, si arata ca organismul era foarte intoxicat si reactioneaza puternic la
282
aceasta cura. Dupa trecerea acestui interval de timp, gradat, ne vom simti din ce in ce mai
bine si mai usori. Daca dupa patru zile aceste simptome persista, atunci vom intrerupe
temporar cura si vom tine un regim vegetarian, cu multe fructe si legume crude, care sa ne
pregateasca organismul pentru tratamentul cu argila, care este ceva mai puternic.
Cura cu argila si bolile primaverii
Dincolo de aspectul dezintoxicarii si al mentinerii noastre in forma, cura de primavara
cu argila este cat se poate de binevenita pentru prevenirea si tratarea unor boli extrem de
suparatoare, care se activeaza in special la sfarsitul sezonului rece. Iata cateva dintre
acestea:
Astenia de primavara - raspunde foarte bine la tratamentul cu argila, care pe de o
parte despovareaza organismul de toxine, iar pe de alta parte furnizeaza organismului
cateva oligoelemente extrem de valoroase pentru mentinerea si amplificarea tonusului fizic
si psihic: magneziu, crom, cobalt.
Anemia - este atacata prin aportul direct de fier, usor asimilabil (fier continut mai
ales de argilele rosietice).
Bronsita - este prevenita si tratata cu succes de terapia cu argila, care intareste
sistemul imunitar (magneziul si seleniul aduse in organism de argila joaca un rol important
in procesele de aparare), iar pe de alta parte reduce sensibilitatea organismului la factorii
agresivi din exterior: poluarea, variatiile bruste de temperatura si umiditate etc.
Gastrita si bolile de stomac - argila ajunsa in stomac formeaza un fel de pelicula, un
gel protector, care calmeaza rapid durerile si cicatrizeaza peretii gastrici lezati. Foarte
multe persoane suferinde de ulcer gastro-duodenal si gastrita si-au gasit alinarea cu acest
remediu pe cat de simplu, pe atat de eficient.
Tensiunea arteriala oscilanta - studiile stiintifice nu au reusit inca sa lamureasca
mecanismul prin care tratamentul cu argila reuseste sa aduca valorile tensiunii spre
normal si sa le stabilizeze. Cert este ca la bolnavii de hipertensiune care fac cure repetate
cu argila nevoia de medicamente scade cu 30-50%
TRATAMENTE EXTERNE CU ARGIL - PURIFICAREA
- Taranii nostri stiu din vechime ca lutul scoate raul din corp -
Inca din vremea copilariei am ramas cu deprinderea ca la primele semne de
primavara sa fug in padure si sa ma intind pe pamant. Cot la cot cu pasarile si cu primele
gaze iesite din amortire, celebram prezenta soarelui si explozia vegetala ca pe o
sarbatoare asteptata indelung.
"Nu faci bine ca te asezi pe pamant primavara", eram adesea certat, "pamantul
trage acum mai tare ca niciodata si ai sa te imbolnavesti." Ascultam, in cele din urma,
sfatul si nu m-am imbolnavit niciodata, dar ceva mai tarziu aveam sa aflu ca gestul meu
mai fusese deja incercat. Primavara, inainte de a incepe insamantarile, taranii se culcau
pe glie sa vada daca "trage" sau nu. Daca pamantul "tragea" era semn ca iarna nu
plecase de tot si mai trebuia asteptat. Mai tarziu, am aflat si despre capacitatea lutului de a
"trage boala" din corp si de a-l curata printr-un misterios proces de absorbtie exercitat de
pamant. Toate aceste "principii" conservate de traditia taraneasca ar parea superstitii daca
studii moderne nu le-ar confirma punct cu punct: intr-adevar, argila aplicata extern are o
misterioasa capacitate vindecatoare nu doar asupra epidermei, ci chiar si asupra
organelor interne, din care absoarbe boala ca un aspirator. Un procedeu ieftin si foarte
eficient de regenerare, mult potentat de regenerarea anotimpului. Starnit de primavara,
ceasul biologic (descris in pagina alaturata) isi bate cu mai multa forta secundele si e bine
sa-l ascultam.

283
1. Purificarea gurii
Este o parte a corpului pe care o ignoram pe nedrept atunci cand ne ingrijim de
sanatate. Gura este nu doar poarta de intrare a alimentelor si a apei, ci si organul de
expresie cel mai important (prin vorbire), sediul simtului gustativ, locul unde incepe practic
digestia alimentelor etc. De aceea in cura de dezintoxicare trebuie sa-i acordam o atentie
sporita. Un institut de cercetari medicale din Kiev a pus in evidenta cu mai multi ani in
urma ca la nivelul gurii, mai precis pe limba, se acumuleaza in timpul somnului cele mai
multe toxine, eliminarea acestora avand un efect extrem de benefic asupra intregului corp,
care va fi eliberat astfel de o multime de "otravuri". Cel mai bun tratament in acest sens
este clatirea indelungata a gurii, dimineata, cu apa de argila concentrata. Nu exista
purificator care sa se poata compara cu aceasta apa de argila, care absoarbe ca un
adevarat burete toate toxinele, reface mucoasa bucala, neutralizeaza bacteriile si
ciupercile parazite de la acest nivel. Dar sa vedem cum obtinem apa de gura cu argila.
Apa de gura pe baza de argila: se prepara simplu, din 2 linguri de argila, puse vreme de 8
ore intr-o jumatate de litru de apa de la robinet. Dimineata se agita energic acest preparat,
asa incat sa se omogenizeze cat mai bine, dupa care se fac clatiri ale gurii, pe indelete,
asa incat apa argiloasa sa stea in contact cat mai mult timp cu mucoasa bucala, dupa care
se scuipa. Clatirea cavitatii bucale cu apa de argila trebuie sa dureze 7-10 minute. Cei
care deja au probleme, cum ar fi aftele, infectiile, leziunile bucale, este bine sa faca inca 2-
3 clatiri pe parcursul zilei, in afara de toaleta de dimineata. Rezultatele apar dupa primele
sapte zile de tratament, dar este bine sa se continue procedeul, macar o luna.
Cateva efecte: apa de argila este un adevarat elixir pentru persoanele care la iesirea
din iarna prezinta afte, o sensibilitate la infectii (cu ciuperci mai ales) la nivelul gurii,
crapaturi ale limbii, senzatii de usturime a gingiilor si limbii. Apa de argila improspateaza si
respiratia, inlaturand mirosul neplacut. Procedeul accentueaza si simtul gustativ, pe care il
face mai intens si mai rafinat. Rezultatul: hranindu-ne cu mai putine alimente, vom atinge
starea de satietate, sesizand mai usor care din ele ne sunt potrivite si care nu. Aceste
efecte au o aplicatie directa in reglarea greutatii corporale, care se face de la sine atunci
cand simtul gustativ "functioneaza" corespunzator.

2. Nasul si caile respiratorii superioare

La iesirea din iarna, mai toata lumea are probleme cu respiratia. Atunci cand nasul
este, chiar si partial, infundat, tindem sa respiram pe gura, inhaland aer rece si nefiltrat -
de unde si invazia de bronsite, pneumonii si alte complicatii respiratorii, care apar in
primele doua luni de primavara. Mai mult, absenta mirosului ne reduce energia si tonusul
psihic, care sunt intr-o relatie directa cu cantitatea de stimuli olfactivi pe care-i receptam
din mediul inconjurator. Si aici argila ne este de ajutor.
Solutia coloidala argiloasa se obtine prin combinarea unei lingurite rase de argila cu o
lingura de apa, dupa care totul se amesteca foarte bine cu o bagheta de lemn sau portelan
si se lasa sa stea vreme de 20 de minute. Se trage solutia limpezita cu o pipeta (se
gaseste in farmacii) si se pun picaturi in nas - cate 40-50 in fiecare nara, de trei-patru ori
pe zi. Tratamentul dureaza minimum trei saptamani si poate fi repetat de cate ori este
nevoie. Efectele lui sunt spectaculoase in majoritatea formelor de guturai, rinita sau
sinuzita. Mai ales persoanele la care aceste afectiuni apar frecvent sau deja sunt
cronicizate ar trebui sa utilizeze acest tratament la toate schimbarile de anotimp si in
special la iesirea din iarna.
3. Stomacul
In numarul trecut am vorbit despre efectul exceptional al curei interne cu argila
asupra stomacului, pe care il protejeaza de gastrita de primavara. In cele ce urmeaza,
vom completa tratamentul cu o noua aplicatie, facuta de data aceasta in exterior.
Cataplasma cu argila: peste 6-8 linguri de lut se toarna apa rece cat sa se formeze o
284
pasta, dupa care se lasa doua ore sa se inmoaie; se omogenizeaza pasta de argila
amestecand-o foarte bine cu o lingura de lemn, dupa care se aplica direct pe piele, in zona
plexului solar (pe stomac) intr-un strat uniform, de 2 cm grosime; deasupra pastei se pune
o bucata de nylon (menita sa impiedice uscarea argilei), care se acopera cu hartie (ziar) si
apoi cu un material gros si calduros din lana sau bumbac. Cataplasma se tine una-doua
ore minimum, dupa care lutul se indeparteaza, iar zona se spala cu un pic de apa calduta
si se unge cu putina crema. Cataplasma cu argila se aplica o data la doua-trei zile,
minimum doua saptamani, si are efecte puternice asupra persoanelor care sufera de
arsuri stomacale, ulcer (chiar si in faza avansata), care au o digestie lenta sau fac frecvent
indigestie.
4. Ficatul si intestinul
In cazul acesta, procedura de dezintoxicare cu argila este aproape identica cu cea
de mai sus, ceea ce difera fiind doar locul in care cataplasma este aplicata.
Atunci cand cataplasma este asezata in dreptul ficatului, argila are proprietatea de a
decongestiona vezica biliara, care este greu incercata in perioada de iarna, din cauza
alimentatiei cu multa carne si alimente conservate. Mai mult, un tratament de doua
saptamani, in care se aplica o cataplasma cu argila pe zona ficatului o data la doua-trei
zile, imbunatateste direct activitatea hepatica, elimina colicile biliare si senzatia de greata,
amplifica tonusul fizic si psihic si stimuleaza imunitatea.
Cataplasma cu argila asezata pe abdomen are o actiune directa asupra intestinului
gros si a celui subtire. Persoanele care sufera de enterita, colita, constipatie sau diaree ar
trebui sa incerce acest procedeu - nu foarte complicat, dar cu efecte puternice si pe
termen lung. Ingrijirea si dezintoxicarea ficatului si intestinului, prin tratamente interne si
externe, este cat se poate de binevenita inaintea curelor cu legume si fructe de primavara.
De ce? Pentru ca atunci cand aceste organe nu sunt suficient dezintoxicate si activitatea
lor nu este bine reglementata, absorbtia de enzime si vitamine este ingreunata.
5. Articulatiile
Sunt greu incercate, dupa frigul si umezeala iernii. Cum actioneaza argila asupra
lor? Ei bine, nu exista inca o teorie stiintifica lamuritoare in acest sens, dar este sigur ca
dupa mai multe aplicatii de cataplasme cu argila anumite depuneri din articulatii sunt
efectiv eliminate, elasticitatea articulara creste, iar starea de inflamatie, ca si durerea, se
reduc simtitor. Personal, am vazut mai multi pacienti cu probleme articulare grave (mai
ales reumatice) care s-au vindecat in clinica naturista "Eden" de la Breaza cu aplicatii cu
argila. Oameni care abia mergeau cativa metri pe picioarele lor, dupa doua saptamani de
tratament cu argila, au capatat o elasticitate si un tonus uimitor, facand proba practica a
credintei populare ca lutul trage afara din corp toate bolile si durerile.
Cataplasmele cu argila pe articulatii: un strat de 2 cm de pasta de argila (preparata
cu apa) se aplica pe locul bolnav, se acopera cu nylon, apoi cu ziar si in final cu un
material de lana sau bumbac foarte calduros. Cataplasma se tine minimum doua ore, in
fiecare zi, vreme de trei saptamani.

6. Tenul si pielea

Pe langa faptul ca aspectul ei este un excelent indicator al starii noastre de sanatate,
pielea are o sensibilitate aparte la venirea sezonului cald. Aplicatiile externe cu argila au
un rol de curatare si regenerare a tenului, de intinerire si elasticizare. Iata cum se face
tratamentul cu argila pentru piele:
Masca de argila (se gaseste in comert): se amesteca o lingurita de pulbere cu apa
pana cand se obtine o pasta de consistenta smantanii. Se aplica in strat subtire pe obraji,
pe gat si pe decolteu (se evita zona din jurul ochilor), se lasa 20 de minute sa se usuce,
dupa care se indeparteaza prin spalare cu apa calduta.
285
Efectele acestei aplicatii cu argila asupra pielii sunt multiple: curata tenul de pete,
indeparteaza pletora (vinisoarele rosii) si inchide porii; elasticizeaza si da stralucire pielii;
combate eruptiile acneice; reduce sensibilitatea alergica; face pielea mai rezistenta la
agresivitatea vantului si combate actiunea factorilor poluanti.

Foarte important
Toate aceste tratamente se vor face numai la recomandarea medicului curant
Folosirea argilei in scopuri terapeutice
In zilele noastre oamenii sint atit de atrasi de medicamente, incit adesea nu isi pot imagina
viata fara ele. Ii doare capul, imediat inghit un analgezic, au racit inghit aspirina si
antibiotice, fara sa tina cont de faptul ca acea durere de cap poate avea sute de alte cauze
(de la oboseala pina la piciorul plat), iar aspirina si analgezicul, fara sa tinem cont de
proprietatile antibacteriene, pot provoca un soc. In timp ce la noi lumea se trateaza cu
diverse preparate medicamentoase, iar dintre mijloacele naturale intiietate au doar alcoolul
si usturoiul, in alte parti este folosita argila.
Cu numai citeva decenii in urma cercetatorii au inceput sa se gindeasca serios la
mijloacele naturale de tratament. Cercetarile au aratat ca argila contine practic toate
microelementele si substantele active din punct de vedere biologic si concentreaza raze
electromagnetice. In ea se afla o mare cantitate de radiu un element chimic radioactiv
care are caracteristici naturale unice. Argila concentreaza in ea magnetismul soarelui,
aerului si apei. Ea contribuie la regenerarea tesuturilor, la remineralizarea organismului
(absorbtia sarurilor), la eliminarea toxinelor, a gazelor, are proprietati antitoxice,
antiseptice, antibacteriologice si de conservare.
Folosita din Egiptul antic
Argila a fost foarte mult folosita inca din Egiptul Antic: frumusetile locale, dupa reteta
renumitei imparatese Nefertiti, isi intindeau pe corp argila amestecata cu uleiuri volatile si
stateau asa citeva ore. Efectul era uimitor: argila le facea pe femei atit de atragatoare, incit
barbatii le cadeau la picioare. Cu ajutorul argilei egiptenii conservau mumiile, iar romanii o
foloseau in timpul spalatului. In vechile papirusuri au fost gasite retete de tratare a
diverselor inflamatii externe sau interne, infectiilor, abceselor, tulburarilor intestinale, chiar
a sifilisului cu ajutorul argilei. Argila a fost foarte pretuita de Dioscorides, Plinius cel Batrin,
Avicena. Hipocrate a scris ca argila si namolul marin elimina din organism tot ceea ce este
vatamator si negativ, iar procesele inflamatoare din tesuturi trec in argila impreuna cu
mirosul neplacut.
Obiceiuri pe mapamond legate de argila
Locuitorii Indochinei inainte de a bea apa dintr-un riu tulburau namolul de pe fundul
acestuia. Unele popoare adauga argila in mincare. Aceasta este un conservant
extraordinar si ajuta la pastrarea strugurilor, morcovilor, sfeclei, ridichilor in timpul iernii.
Ouale cufundate citeva secunde in argila amestecata cu apa, iar dupa aceea uscate, se
pot pastra mai mult de cinci luni, dar la o temperatura mai scazuta. Sint marturii potrivit
carora in Rusia, in clinica lui S.P. Botkin, argila era folosita in trecut sub forma de
comprese reci (argila rece folosita de obicei de sculptori) in tratarea isteriei, afectiunilor
sistemului cardiovascular si ale aortelor. Compresele cu argila rece pastreaza mult timp
temperatura corpului si nu provoaca neplaceri. In vremurile noastre, in Germania si Scotia,
fiziologii pun pe cavitatea toracica a persoanelor bolnave comprese reci cu argila,
citeodata chiar si pentru 24 de ore.
286
In anul 1903, un profesor de la Universitatea din Berlin a folosit cu succes argila in tratarea
holerei asiatice. In primul razboi mondial, soldatilor francezi li se adauga argila in mustar
pentru a fi protejati in timpul epidemiei de dizenterie.
Cu ajutorul argilei sunt eliminate toxinele
Argila este un amestec de alumosilicati (sare naturala a acizilor silicici, in a carei
structura cristalina o parte din ionii de siliciu sint inlocuiti cu cei de aluminiu), care contine
siliciu, aluminiu, mangan, titan, potasiu, calciu si sodiu. Este de asemenea bogata in
substante active din punct de vedere biologic, saruri minerale si microelemente
(magneziu, bariu, beriliu, fier, galiu, cupru, cobalt, molibden), care influenteaza in mod
nemijlocit sistemul endocrin uman. Cuprul continut in argila stimuleaza secretia fermentilor
din ficat, a hormonilor din hipofiza si din pancreas, contribuie la schimbul corect de
albumine, grasimi, hidrati de carbon si vitamine.
De cite feluri este argila
In natura se gasesc mai multe feluri de argila: alba, verde, rosie si galbena.
Argila alba sau caolinul consta in general din silicat de aluminiu cu adaos de silicat
de magneziu si calciu. Prezenta magneziului, a fierului si a calciului permite folosirea
caolinului in cazurile de extenuare si de demineralizare a organismului, in anemie, in
afectiunile de natura oncologica.
Argila verde contine siliciu (49 la suta), aluminiu (5,6 la suta), oxid de fier (4,4 la
suta), magneziu (4,2 la suta), oxizi alcalini de fier (3 la suta), apa (7,4 la suta). Datorita
continutului ridicat de siliciu argila verde este folosita in tratarea bolilor care apar o data cu
inaintarea in virsta, ateroscleroza, tuberculoza.
Argila rosie este de mare ajutor in bolile articulatiilor.
O valoare deosebita are argila untoasa de culoare albastra. Medicul si cercetatorul
bulgar Ivan Iotov a inchinat foarte mult timp cercetarii argilei albastre si a stabilit ca
aceasta are acelasi camp de vibratii ca si celulele sanatoase si ca este capabila sa
echilibreze biocimpul slabit al omului. Masuratorile facute de I. Iotov in anul 1991 au aratat
ca argila are calitati terapeutice, o unda statica cu o lungime de 8 metri, care coincide cu
undele celulelor sanatoase din organismul uman. De aceea, ea nu este daunatoare, nu
are contraindicatii, este un mijloc terapeutic universal.
Argila de cmp este foarte buna
Pentru tratament se poate folosi argila cu un cimp vibrational energetic de tipul
undelor radio, care patrunde profund in organismul uman. Aceasta argila distruge celulele
bolnave, care au o alta lungime de unda. Argila vibreaza asemenea celulelor sanatoase si
in acest fel le purifica de substantele daunatoare adunate in ele, substante care impiedica
functionarea lor normala.
Argila din cariere este cea mai buna
Cea mai buna argila este aceea luata din cariere, din gropile pentru fundatia unor
constructii, din ripe, pentru ca se stie de foarte mult timp ca actiunea argilei luata de la
adancime este de citeva ori mai ridicata decit cea a argilei de suprafata.

287
Cum se pastreaza
Argila trebuie pastrata in cutii din lemn. Inainte de a fi folosita ea trebuie uscata la
soare doua-trei zile: dupa ce a stat la intuneric mii de ani, argila se reincarca astfel cu
energie solara, iar proprietatile ei terapeutice devin si mai puternice. Dupa ce a stat la
soare, argila este pisata marunt, se trece printr-o sita de metal pentru a fi eliminate
corpurile straine care pot aparea in ea, se adauga apa calda sau apa cu sare de bucatarie
(in proportie de 10 la suta), se amesteca si se incalzeste la baie de aburi.
Argila este foarte absorbanta
Argila este un absorbant puternic. Datorita gradului inalt de dispersie a particulelor,
ea absoarbe grasimile si toxinele de natura gazoasa, mirosurile, gazele, puroiul, microbii.
Este totodata un dezintoxicant deosebit (neutralizeaza veninul). De exemplu, s-au facut
unele experiente pe sobolani: cei carora pe linga stricnina li s-a adaugat in mincare si
argila au supravietuit, iar cei care au fost hraniti cu mincarea otravita, dar fara argila, au
murit.
Are proprietati antiseptice
Avind proprietati antiseptice (de sterilizare), argila vindeca foarte bine ranile si
contribuie la restabilirea potentialului bioenergetic in cazul unor inflalmatii de natura
diferita. Argila are o calitate deosebita, asa-numitul tropism (tendinta de acomodare si de
orientare a unui organism vegetal fixat de pamint, intr-o anumita directie, sub influenta
unei excitatii exterioare ca lumina, gravitatia, caldura, umiditatea etc.), adica tinde catre
partile afectate ale corpului, catre locurile care au nevoie de regenerare bioenergetica.
Cum se verifica argila
Inainte de a incepe sa folositi argila in scopuri terapeutice trebuie sa o verificati.
Primul mod de verificare: puneti in apa o cantitate mica de argila argila buna (grasa,
untoasa) se asaza pe fundul paharului incet, in timp ce argila saraca in minerale, de
calitate proasta, se lasa la fundul paharului repede.
Cel de-al doilea mod de verificare a calitatii argilei a fost propus de Ivan Iotov.
Acesta a spus ca argila poate fi folosita in scopuri terapeutice daca unda ei statica are 8
metri sau chiar mai mult. Calitatea argilei poate fi masurata aproximativ cu ajutorul unui
pendul. Luati pendulul in mina (agatati de ata o greutate un inel, o piulita), asezati-l pe
stratul de argila. Pendulul trebuie sa arate plus (sa se miste de la dreapta la stinga), iara
nu minus (sens in care greutatea se va misca de la stinga la dreapta). Dupa aceea, incet
si cu atentie indepartati-va de stratul de argila la o distanta de 8 metri, continuind sa
urmariti pendulul. Daca greutatea continua sa se miste indicind plus se poate spune ca
argila gasita este puternica din punct de vedere energetic, are calitati terapeutice.
Pentru tratament cea mai buna este argila din care dupa ce a fost inmuiata in apa
se poate face un inel care nu se rupe sau se crapa dupa ce s-a uscat. Cel mai bine este
sa folositi argila din localitatea in care traiti.
Sub ce forme se foloseste argila
Argila se foloseste sub forma de alifie, pasta, comprese, cataplasme, fretionari,
balsamuri in care se adauga miere, otet, ierburi aromatice, dar si sub forma de bai
terapeutice sau dizolvata in apa pentru clisme.
288
In cazul afectiunilor cronice se folosesc compresele calde, iar in cazul abceselor si
al supuratiilor cele reci. Terapia cu argila calda este contraindicata in hemoragii, in
circulatia proasta a singelui, in tumori, tuberculoza, de asemenea in timpul menstruatiei.
Atunci cind este folosita calda, argila nu trebuie fiarta si nici adaugata peste ea apa
clocotita, pentru ca in acest fel isi poate pierde proprietatile terapeutice, ci trebuie doar
incalzita la 40-60 de grade la baie de aburi.
Tratamentul trebuie sa cuprinda de obicei intre 12 si 15 proceduri. Daca afectiunile
persista, tratamentul poate fi repetat peste cinci-sase luni.
Folosirea externa a argilei
Se pune pe un tifon o lipie din argila groasa de 1-2 centimetri putin mai mare decit partea
bolnava. Argila poate fi rece sau calda. Argila calda se aplica pe ficat, plamini, vezica
biliara si articulatii. In cazul bolilor de inima sau al contuziilor se pun comprese cu apa in
care s-a dizolvat argila. Si lipiile, si compresele trebuie acoperite cu o pinza groasa pentru
a mentine caldura.
Abcesele care supureaza sint tratate tot cu ajutorul compreselor, care trebuie schimbate la
fiecare 30-60 de minute. Pe stomac, ficat si picioare compresele se pun pentru doua-trei
ore pentru a trezi o reactie puternica.
Pentru compresele de durata se poate folosi si argila pudra. Aceasta este indicata a se
utiliza in locul pudrei pentru copii in diversele afectiuni ale pielii, in psoriazis.
Argila este recomandata si pentru mastile cosmetice. Femeile care vor sa aiba un ten
moale si fin trebuie sa stie ca o masca mai buna decit cea cu argila nu s-a inventat. Argila
se amesteca cu suc de castravete si apa in cantitati egale, se obtine astfel o pasta care se
intinde pe fata pentru 10-30 de minute, dupa care se spala. Aceasta masca se aplica o
data pe saptamina. In cazul tenului cu cosuri argila pudra se amesteca cu ulei de masline.
In cazul afectiunilor intestinului, in colite, in bolile ginecologice pentru spalaturi si clisme se
pun trei-patru linguri de argila intr-un litru de apa, inainte de folosire se incalzeste la
temperatura corpului.
Foarte indicate sint si baile in care se adauga argila (o data, de doua ori pe saptamina cite
15-30 de minute). Pentru aceasta aveti nevoie de multa argila, astfel incit apa calda pentru
baie (37-39 de grade) sa devina tulbure. O asemenea baie purifica organismul. In timpul
baii va puteti unge cu argila si fata, si parul este o terapie extraordinara pentru piele.
Cum se foloseste in Germania
In Germania se fac bai cu argila dupa o metoda deosebita. Astfel, se adauga argila in apa
din baie pina capata o consistenta asemanatoare smintinii, temperatura trebuie sa fie cu
aproximativ 10 grade mai scazuta decit temperatura corpului (adica 25-27 de grade).
Intrati in apa pina la partea inferioara a coapselor (partea superioara a corpului trebuie sa
ramina acoperita). Durata acestei proceduri este de 15-45 de minute. In ciuda temperaturii
destul de scazute a apei, peste citeva minute apare o senzatie de caldura placuta,
straturile de argila apropiate de corp se incalzesc repede. In primele patru minute de la
inceputul procedurii ritmul pulsului creste (in medie de la 78 la 112 batai de minut), apoi
scade (pina la 80-85 de batai pe minut), iar dupa baie revine la normal.


289
Folosirea interna a argilei
Pentru uz intern este indicata numai argila grasa. Daca in ea mai exista si urme de nisip
trebuie trecuta printr-un tifon. Se bea argila cu apa cu 30 de minute inainte de masa (200
de grame din aceasta solutie trebuie sa contina o lingurita de argila si 200 de grame de
apa, iar pentru copiii mai mici de 12 ani o jumatate de lingurita de argila).
In cazul epidemiilor infectioase apa cu argila trebuie folosita zilnic. Pentru o actiune de
durata asupra intestinului, argila poate fi inghitita (in bucati de marimea unui bob de
porumb). In tulburarile mai usoare ale tractului digestiv este suficient daca luati dimineata
si seara pe stomacul gol cite o bucata de argila de marimea unei bomboane, iar in cazul
unor afectiuni mai serioase o data sau de mai multe ori pe zi luati cite 50-100 de grame
de argila. Dupa un tratament de 12-15 zile trebuie sa faceti pauza o saptamina. atunci cind
argila este respinsa de organism (mai ales la copii), aceasta poate fi indulcita cu zahar
pina cind organismul se obisnuieste cu ea.
Ce boli interne pot fi tratate cu ajutorul argilei
Argila este recomandata in ulcerul stomacal sau duodenal, in parazitoza intestinului,
colibacterioza, crampe, convulsii, epilepsie, paralizie, astm, laringita, bronsita, migrena,
gusa, chelie, diverse eczeme, seboree, dermatita, in durerile reumatice, otita, sinuzita,
hepatita, conjunctivita, prostata, cistita, ciroza, podagra, icter, alcoolism, dureri menstruale,
deficit de vitamina C, balonari. Terapia cu argila este recomandata de asemenea in caz de
nevroza, depresie, lumbago, artrita, calculi renali. Specialistii in domeniul terapiei cu
ajutorul argilei afirma ca nu exista contraindicatii in folosirea acestui extraordinar
medicament natural.
Citeva recomandari in terapia cu argila
Abcese, furuncule la toate afectiunile: argila sub forma de lipie se pune pe partea
inflamata a corpului pentru o ora, de patru-sase ori pe zi.
Abcese in cavitatea bucala: lipia se aplica pe fata, iar argila inmuiata poate fi pusa
si pe locul afectat. Lipiile se schimba la fiecare doua ore.
In cazul convulsiilor, crampelor, epilepsiei, paraliziei, lipiile de argila se pun in
partea inferioara a spinarii, in partea de jos a stomacului.
Anghina, laringita: in aceste afectiuni este indicata gargara cu argila dizolvata in
apa, dar si compresele sub forma de lipie.
In durerile de dinti sau gingii argila se amesteca cu pasta de dinti.
Astm bronsic: argila sub forma de lipii calde se pune pe spinare si pe piept de doua-
patru ori pe zi.
Arsuri: pe locul arsurii se pun lipii din argila care se schimba la fiecare doua ore,
pina cind se formeaza un nou strat de piele. Dupa aceea, pentru doua ore, de trei-
patru ori pe zi se pun comprese pe locul arsurii.
Afectiuni ale inimii: la inceput se pun comprese cu argila, iar dupa aceea se pun lipii
cite una-trei ore. Asemenea tratament trebuie facut de citeva ori pe zi.
Ivan Iotov recomanda urmatoarele comprese cu argila: in caz de raceala
compresele se pun la radacina nasului, in anghina pe git, in bronsita sau astm
pe spinare sau pe piept. In inflamarea prostatei si in radiculita compresele se pun in
regiunea lombara (in acest caz puteti sa va coaseti un saculet din tifon pe care il
umpleti cu argila). In durerile de dinti este bine sa va spalati pe dinti cu apa cu sare
si argila, iar pe gingiile inflamate trebuie sa va puneti cite o bucata de argila.
Terapia cu argila poate fi insotita de tratamente cu fructe si sucuri, de reflexoterapie,
dietoterapie, masaj, de bai de soare sau in apa marii, care actioneaza asupra circulatiei
290
sangvine. In cazul crizelor care apar in timpul tratamentului cu argila, terapia nu se
intrerupe pentru ca aceste crize sint doar semnalul care arata ca organismul se curata de
substantele toxice.
Tratament cu pasta de argila
Prepararea pastei
Prepararea pastei de argila este foarte simpla: punem argila intr-un recipient de sticla, de
lemn, de faianta, de portelan (niciodata intr-un vas din metal sau din material plastic) si
amestecam - adaugind apa - pina obtinem o pasta densa, putin mai moale decit pasta de
modelat. Unii recomanda sa acoperim argila cu apa si sa asteptam citeva ore ca sa se
obtina un terci omogen.
Din ea vom face cataplasme, groase (dupa indicatii) de 1,5-2 cm si cu o suprafata care sa
depaseasca putin regiunea tratata.
Aplicatii reci sau calde
Cataplasmele (plasturii) vor fi, dupa caz, aplicate reci, caldute sau calde:
Reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de jos a abdomenului in acest caz
reinnoindu-se de indata ce se incalzesc (15, 20, 30 de minute in genere). Daca
persista senzatia de rece, se va inlocui cataplasma printr-una calduta.
Caldute sau calde pe regiunea hepatica, pe rinichi, pe vezica, pe oase. Cataplasma
va fi aplicata direct pe piele, la nevoie prin intermediul unui tifon.
Inti comprese, apoi cataplasme
Anumite afectiuni (afectiuni cardiace, contuzii, varice) se trateaza, cel putin la inceput, prin
aplicari de comprese, si apoi cu cataplasme. Pentru a le prepara este de ajuns sa obtinem
o fiertura foarte limpede, in care vom inmuia o bucata de pinza care nu se stoarce inainte
de asezarea pe locul respectiv.
Cataplasmele si plasturii se vor fixa, dupa regiunile tratate, printr-o fasa Velpeau, o
centura de flanela sau un bandaj in forma de T (pentru perineu).
Pentru un plasture la ceafa, se fixeaza banda de imobilizare in jurul fruntii, nu al gitului.
Durata aplicarii variaza
Durata aplicarii variaza, dupa caz, de la o ora la doua-trei ore, uneori toata noaptea. Daca
apar senzatii neplacute (frig, durere), se va scoate cataplasma si nu se va reinnoi decit
dupa 12 sau 24 de ore. In cazul in care cataplasma se usuca prea repede, va fi inlocuita
prin alta proaspata.
Dupa scoaterea plasturelui sau a cataplasmei, ramasitele aderente la piele se
indeparteaza prin spalaturi simple cu apa rece sau incropita.
Ritmul aplicarilor variaza
Ritmul aplicarilor variaza dupa afectiuni si dupa reactiile bolnavului.
291
Abcese, supuratii diverse: se reinnoiesc plasturii din jumatate in jumatate de ora, apoi
dintr-o ora si jumatate - intr-o ora si jumatate, zi si noapte, daca este necesar.
Pentru noapte se poate inlocui plasturele printr-o compresa cu apa argiloasa, care se va
reinnoi o data sau de doua ori.
Regiunile lombare, abdomen, partea inferioara a acestuia, regiunea hepatica: aplicarile
pot provoca reactii mai mult sau mai putin vii. De aceea, le vom limita la o cataplasma pe
zi, mentinuta doua pina la patru ore. Vom putea uneori sa lasam plasturele toata noaptea.
Nu vom face mai multe aplicari in acelasi timp. In cazul in care plasturii vor fi indicati in mai
multe locuri (partea de jos a abdomenului si plaminul, de exemplu), se va respecta un
interval de doua la patru ore intre diversele aplicari.
Femeile se vor abtine de la aplicari de argila in timpul menstrei.
Ce facem dupa folosire
Dupa folosire este necesar sa aruncam argila, caci este impregnata de toxine. Se vor
spala bandajele utilizate.
Orice cura externa cu argila trebuie precedata sau insotita cu un tratament dezintoxicant
intern prin fitoaromaterapie, suc de lamiie, laxative usoare, argila in genere, alimentatie
echilibrata atoxica.
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta
Odata inceputa, cura de argila nu trebuie intrerupta decit in cazuri de exceptie.
Pe linga plasturi si comprese, argila poate fi intrebuintata cu folos pentru pudrare, in chip
de talc, atit la sugari, cit si la copii si la adulti. Peste jupuiturile cutanate si peste plagi,
pudrarea cu argila are o actiune antiseptica si cicatrizanta. La fel si pentru crapaturi,
eczeme, ulcere, anumite cazuri de eritem.
Cum se foloseste in cosmetica
Mastile de frumusete contin foarte adesea argila. Se va proceda mai simplu, mai economic
si mai eficace, folosind argila in pudra, din care se va face o pasta cu jumatate apa,
jumatate suc de castravete, de rosii sau de struguri. Pasta aceasta va fi intinsa in strat
subtire pe toata fata si pastrata pina se usuca: 15 minute pina la o jumatate de ora. Se va
indeparta cu apa calduta. Procedeul acesta, o data pe saptamina, prezinta numai
avantaje. Se trateaza acneea, eruptiile fetei, cuperoza, ridurile. Argila praf, amestecata cu
ulei de masline, da o crema alinatoare, deopotriva de eficace in toate cazurile enumerate.
Cnd se mai poate folosi
Pe de alta parte, argila poate fi utilizata in injectii vaginale si in spalaturi, in doze de 3-4
linguri la litrul de apa, usor incropita (scurgeri albe, metrite, colite, rectite, parazitoze
intestinale).
Pentru bolnavii carora li se rocomanda bai de namol, care n-au timpul sau mijloacele de a
se duce intr-o statiune termala specializata, prezentam mijlocul de a beneficia totusi de
metoda aceasta terapeutica: se va prepara un terci de argila in cantitate suficienta pentru
a umple o cada sau un butoi. Baia va putea fi folosita de mai multe ori. Va fi de ajuns sa
adaugam, de fiecare data, o cantitate suficienta de apa calda.
292
Durata acestor bai va fi de 5-10 minute la inceput, apoi de 15-20 de minute. Baile se vor
face din doua in doua zile sau de doua ori pe saptamina, timp de o luna. Se repeta daca
este necesar dupa o intrerupere de trei-cinci saptamini. Sint indicate mai cu seama in
cazuri de artritism, afectiuni reumatismale sau osoase si deopotriva in anemie.
Baile locale vor fi practicate in cazul reumatismelor miinilor sau ale picioarelor. In masura
posibilitatilor apa de mare este preferabila sau cea in care s-a pus sare marina.


URINOTERAPIA O TERAPIE MILENAR REDESCOPERIT RECENT DE
TIIN

Terapia cu urin este o metod terapeutic naturist, pe ct de simpl pe att de
eficient, bazat pe puterea de vindecare a urinei proprii. Aceast practic este folosit din
vremuri imemoriale la mai toate popoarele, iar n prezent terapeui din ntreaga lume fac
adesea referire la eficiena acesteia. ncepnd cu leacurile bbeti despre care a auzit
aproape oricine i care includ printre altele utilizarea urinei att extern, ct i intern i pn
la Congresele Mondiale de Urinoterapie la care se reunesc medici i cercettori celebri din
ntreaga lume, aceast terapie reprezint o realitate de necontestat, cu rezultate de multe
ori miraculoase.

Urinoterapia a fost menionat adesea de-a lungul istoriei umane

n India aceast terapie este respectat de mii de ani ca mam a medicinii
ayurvedice. Din India pn n Alaska, trecnd prin Tibet, Japonia, Siberia, Anglia,
Germania, Frana, America, China i multe alte ri, practica urinoterapiei este foarte
rspndit. De altfel, i n tradiia romneasc se cunosc utilizrile urinei. Cei care au
crescut la ar i mai amintesc probabil cum bunicii i sftuiau s se spele cu urin n caz
de zgrieturi pentru a opri sngerarea, n caz de arsuri, n caz de acnee sau eczeme.
Masajul cu urin este recomandat din btrni pentru ameliorarea multor afeciuni, de la
rceal la hepatit i chiar pentru mbuntirea vederii. Este cunoscut la ar c minile
pline de bici dup efectuarea unor munci grele se vindec prin masajul cu urin.

Urinoterapia este elogiat pentru imensele sale beneficii de Galen (129-199 D.C.)
precum i de Plinius, n scrierile lor medicale. Aceasta este prezentat ca tratament pentru
mucturi de cini i erpi, afeciuni dermatologice, ale ochilor, arsuri i plgi. La fel este
menionat i de ctre Paracelsus (1493-1541) sau Christian Wilhelm Hufeland (1762-
1836), prieten apropiat a lui Goethe. La nceputul anilor 1800, o carte numit 1.000 de
lucruri notabile descrie practica tratrii prin urin ca avnd efecte miraculoase n cazul
unui numr impresionat de boli. n secolul 18, un dentist francez a elogiat urina ca ap de
gur excepional. n Anglia ntre 1860-1870 consumarea urinei proprii a fost o cur
folosit la scar larg pentru vindecarea hepatitei. Din vechime pn n timpurile moderne,
eschimoii din Alaska au folosit urina ca antiseptic pentru a trata rnile.

Damar Tantra - un tratat oriental clasic n domeniul autovindecrii cu urin

Tehnica terapiei prin urin nu se pred n cadrul cursurilor de yoga MISA. ns
Gregorian Bivolaru a inut o serie de conferine despre urinoterapie i a tradus textul
strvechi secret Damar Tantra, care descrie virtuile nebnuite ale urinei i ale
urinoterapiei. Damar Tantra dateaz dinaintea epocii puranice, cu aproximativ 5.000 de
ani n urm i se prezint sub forma unui dialog tainic ntre Shiva i Parvati. A fost
publicat pentru prima dat n romnete n 1995, ntr-o ediie biligv, n sanscrit i n
romn, cu o prefa semnat de Gregorian Bivolaru. Acest text a fost i rmne un tratat
oriental clasic n domeniul autovindecrii cu urin. Gregorian Bivolaru a fcut aceast
293
traducere pentru a pune la dispoziia yoghinilor o documentaie fundamental n acest
domeniu. De altfel, chiar Gregorian Bivolaru a afirmat public, n cadrul unui interviu
televizat, c a practicat urinoterapia. Lucru ludabil, avnd n vedere c urinoterapia este
cea mai eficace i cea mai simpl dintre toate terapiile naturiste.

Un argument de baz i n cazul urinoterapiei este c un gram de practic
valoreaz ct tone de teorie. Urinoterapia a fost i este ntotdeauna respins, blamat i
criticat numai de aceia care nu o practic", explic Gregorian Bivolaru n prefaa la
Damar Tantra.

Cea mai veche i probabil cea mai complet surs de informaii referitoare la
terapia prin urin se gsete n Damar Tantra, sub titlul de Shivambu Kalpa Vidhi. Numele
tradiional al terapiei prin urin este Shivambu Shastra. Shivambu se traduce ca apa lui
Shiva, fcndu-se referire la caracterul favorabil al acestei practici - Ambu nseamn ap.
Shastra nseamn cunoatere n afara timpului, adic nu se schimb odat cu timpul,
locul sau circumstanele. Prin Shivambu se fac referiri la urin - Shiva desemnnd aici
falusul (organul sexual masculin, ct i sistemul urinar).

Un alt nume tradiional al urinoterapiei este amaroli. Cuvntul sanscrit amaroli este
destul de dificil de tradus cu exactitate n limba romn. El are mai multe semnificaii, cea
mai apropiat echivalare a sa n romn fiind nectarul nemuririi (amara semnific n
limba sanscrit nemuritor).

Damar Tantra conine 108 aforisme, care dezvluie virtuile nebnuite ale urinei i
modalitile secrete de tratament. Aici sunt descrise complet procedeele i efectele
tehnicii de Shivambu Kalpa. But astfel cu perseveren, urina este un tainic nectar divin
(amrita)! Ea poate nltura n scurt timp btrneea, precum i o mulime de tipuri de boli
spune Aforismul 9. Tot n acest text sunt descrise toate puterile paranormale (siddhis) ce
pot fi dobndite prin folosirea cu regularitate a lui amaroli.

Terapia cu urin este descris n crile sacre ale umanitii

Exist, de altfel, o serie de scrieri tradiionale, pe lng Damar Tantra, care vorbesc
despre practica urinoterapiei. Celebrul tratat tradiional secret al nelepciunii indiene, Yoga
Tattva Upanishad descrie pe larg Amaroli Mudra. n esen, tehnica descris de Yoga
Tattva Upanishad const n a bea zilnic o parte din urina proprie. Aceast veritabil
energie pranic mai exact este vorba despre suflul energetic descendent Apana Vayu -
este sublimat n alte forme de energie (prana) superioare, datorit unor ample, profunde
i complexe procese de transmutaie biologic la temperatura corpului.

La rndul su, tratatul Hatha-Yoga-Pradipika (III, 96-97) conine o descriere foarte
detaliat a acestei practici secrete: yoghinul sau yoghina trebuie s ajung s bea zilnic
partea central a urinii sale proaspete, adic va evita s bea att primul jet deoarece
se consider c mrete n timp excesiv de mult secreiile bilei, ct i ultimul, deoarece
acesta se consider ca fiind complet descrcat din punct de vedere subtil energetic.

n dialogul lui Shiva cu Parvati din Gyanarnava Tantra (capitolul 22), se afirm c
dup ce a fost cu adevrat realizat cunoaterea exact a lui dharma i adhrama - adic a
ceea ce bun, drept, corect i a ceea ce este ru, greit, imoral - orice aspect al lumii
devine prin transfigurare i consacrare sfnt. Urina, unghiile, oasele, saliva - toate sunt
privite ca fiind nite materializri ale luminii eseniale sfinte n viziunea profund
transfiguratoare a unei persoane care a cptat puterile mantra-elor.

Iat ce spune Shiva n Gyanarnava Tantra: O Parvati, tu trebuie s tii c diferitele
zeiti fctoare de minuni triesc nebnuite n acea ap din care este fcut urina la
294
brbat i la femeie. Numai cei ignorani se las pclii de gndul c urina este impur i
contaminat. Alte tratate care vorbesc despre beneficiile practicii amaroli sunt Harit (cap.
I), Bhawa Prakasha (cap. VII), Sushruta Samhita (45, 228) i Shiva-Parvati Samvad.

Practicile secrete tantrice, cum ar fi amaroli i vajroli erau realizate i n cadrul
cuplului amoros. Iat ce spune tratatul Yoga Ratnakar (Mutrash Takam, versul 11): Atunci
cnd cei care se iubesc plini de druire, oferindu-i i savurndu-i unul celuilalt urina n
cadrul tririlor lor amoroase n care brbatul nu i descarc smna (bindu), cei doi ating
mpreun starea androginal".

Consumul perseverent de urin este menionat i n scripturile jainiste. Vyavahar
Sutra, scris de Acharya Bhadrabahu (cap. 42), ne vorbete de o sadhana special
numit pratima. Aceasta implic singurtatea deplin ntr-o chilie i postul, iar aspirantul
trebuie atunci s bea toat urina pe care o elimin n timpul zilei.

Chiar i n Biblie se vorbete despre aceast practic strveche: Bea ap de la
propriul tu izvor i nu o risipi pe ulii (Pildele lui Solomon, 5:15). Iat ce spune Iisus: Cel
ce crede n mine precum a spus Scriptura: ruri de ap vie vor curge din pntecele lui
(Ioan 7:38).

Urina este un produs secundar steril, rezultat n urma filtrrii sngelui

n cazul multor oameni obinuii mai persist un puternic blocaj de natur
psihologic n privina acestei tehnici care i propune s rstoarne una dintre cele mai
puternic nrdcinate prejudeci: aceea c urina noastr ar fi un deeu toxic. Adevrul
este c urina nu este un deeu, ci ea este chiar un panaceu universal, avnd virtui
vindectoare i regenerante aproape miraculoase, care permit utilizarea ei cu succes n
cazul tuturor bolilor cunoscute. Urina, introdus n organism, acioneaz ca un autovaccin,
nu numai vindecndu-l, ci i ntinerindu-l.

Chiar medicina spune c urina nu este o substan toxic, respins de organism.
Denumirea medical a urinei este de ultrafiltrat plasmatic pentru c aceasta este un
produs secundar al filtrrii sngelui, nu un reziduu al filtrrii. ntr-un studiu despre
urinoterapie publicat de Nexus Magazin, se face o comparaie edificatoare: Urina poate fi
comparat cu ceea ce rmne n urma unei mese bogate, iar aceast metafor ne poate
ajuta s nelegem de ce elimin corpurile noastre elemente care sunt valoroase pentru
sntatea i bunstarea noastr.

Urina este un derivat purificat al sngelui, produs de rinichi. Funcia principal a
rinichilor nu este una de excreie, ci aceea de reglare a tuturor elementelor din snge i a
concentraiilor acestora, dup ce elementele toxice au fost ndeprtate din snge cu
ajutorul ficatului, urmnd s fie eliminate ca reziduuri solide. Rinichii reprezint de fapt cel
mai complicat, dezvoltat i rafinat filtru cunoscut pn acum. Astfel urina este, de fapt, cea
mai pur ap pe care o putem bea. Un rinichi este nzestrat cu 115 kilometri de tuburi i
peste un milion de tubuli, numii nefroni, care la un loc formeaz un organ ce nu este mai
mare de 4 centimetri. Fiecare nefron n sine este o structur foarte complicat, capabil s
selecteze ceea ce este necesar corpului i s elimine anumite substane.

Rinichii filtreaz sngele, pstrndu-l pur i eliberndu-l de substanele
nefolositoare sau n exces, meninnd astfel echilibrul chimic, al apei i al srurilor
minerale funcie pe care doar rinichii o au n corpul uman. Elementele importante din
snge sunt filtrate i evacuate nu pentru c ar fi toxice i duntoare pentru organism (nici
o substan care a fost n snge nu poate fi dunatoare pentru persoana de la care
provine), ci deoarece corpul nu are nevoie de o anumit concentraie a unui element n
acel moment specific. De aceea nu exist dou mostre de urin n lume care s conin
295
exact aceiai componeni, iar cnd sunt reutilizate, aceste substane chimice i nutritive
acioneaz ca vaccinuri naturale, ageni antibacterieni, antivirali i anticancerigeni specifici
doar acelui corp i numai n momentul respectiv.

Un element important este faptul c n fiecare zi rinichii filtreaz o mas de ap i
sruri care este de zece ori mai grea dect greutatea corpului. O mare parte din lichidul
filtrat nu este pierdut, ci reabsorbit din nefron n circuitul sanguin. De exemplu, putem filtra
300 de litri de lichid pe zi, dar vom reabsorbi n snge 298 de litri. Cei doi litri care rmn
sunt eliminai sub form de urin, reprezentnd deci esena fluidului filtrat. Produsul final
este, de fapt, mai puin toxic i mult mai viu dect cea mai mare parte a alimentelor i
buturilor pe care le consumm. De altfel, dr. Beatrice Bartnett dezvluie n studiul su
Urine Therapy - It May Save Your Life c noi am but urin nc nainte de a ne nate,
pentru c urina este ingredientul principal al fluidului amniotic.

Compoziia biochimic a urinei explic numeroasele efecte terapeutice ale acesteia

Dr. Beatrice Bartnett estimeaz c urina are mii de compui biochimici, dintre care
au fost studiai doar aproximativ 200. Iat o scurt enumerare a acestora fcut de Nexus
Magazin: Urina conine un sortiment incredibil de substane nutritive, enzime, hormoni,
anticorpi naturali i ageni de aprare imunitar de importan critic. Unii dintre aceti
componeni merit o examinare suplimentar cum ar fi alantoina (care protejaz
mpotriva insolaiei i se gsete i n ttneas i n aloe vera); creatinina (aminoacid
popular printre culturiti); hormonul DHEA (cu proprieti mpotriva mbtrnirii, a
cancerului i a obezitii, dovedite prin cercetare); melatonina (cunoscut pentru efectul ei
calmant de ntrire a corpului fizic i a imunitii); hormoni sexuali precum testosteronul,
androgenul i estrogenul. Avnd n vedere un astfel de sortiment de ingredieni sunt mai
uor de neles efectele antibacteriene, fungicide, antivirale, antineoplastice, anticonvulsive
i antispasmodice ale urinei.

Astzi sunt deja multe studii stiinifice riguroase care au demonstrat c n urin
exist elemente cu valoare terapeutic. n anii '60 un laureat al premiului Nobel, Albert
Szent Gyorgi, a descoperit n urin o substan numit 3-metil-glioxal. Aceast substan
este capabil s distrug celulele canceroase. n anul 1966, Societatea American pentru
Biologie Experimental din oraul Atlanta (SUA), a prezentat rezultatele anumitor cercetri
referitoare la o substan denumit directin - derivat din urin. Atunci cnd aceast
substan este pus ntr-un mediu canceros, celulele canceroase se aliniaz i se
ordoneaz pe rnduri drepte. Aceasta a dat mari sperane de vindecare a cancerului,
pentru c celulele canceroase triesc n dezordine, crescnd i nmulindu-se haotic.

Rinichii fabric anumite substane care pot fi gsite n urin, cum ar fi enzimele ce
activeaz vitamina D, sau chiar vitamina D de unde se poate concluziona c urinoterapia
poate avea un rol important n vindecarea rahitismului i a celorlalte boli ce provin din
deficitul de vitamina D. Rinichii produc de asemenea un hormon numit renin, a crui
funcie este aceea de a pstra tonusul vascular i care influeneaz presiunea sanguin. O
alt substan care se regsete n urin este prostaglandina, substan complex folosit
n contracepie. Prostaglandinele micoreaz, de asemenea, presiunea sngelui.
Urokinaza este o alt substan chimic coninut de urin despre care se spune c
previne formarea cheagurilor de snge i se dovedete astfel extrem de valoroas n
prevenirea atacurilor de inim, n tromboflebite i n embolismul pulmonar.

Efectele terapeutice ale urinei sunt folosite n industria farmaceutic

Multe dintre substanele care compun urina sunt folosite azi de ctre industria
farmaceutic. Ureea considerat otrava din urin este baza pentru o gam larg de
medicamente i cosmetice. Studii tiinifice au artat c odat reciclat prin ingerare,
296
ureea este convertit ntr-un aminoacid esenial, ajutnd corpul s foloseasc mai eficient
proteinele. Ureea s-a dovedit a fi i un agent antibacterian i antiviral extraordinar de
eficient, una dintre cele mai bune substane naturale diuretice i una dintre cele mai
eficiente substane emoliente ale pielii descoperite vreodat, scrie Nexus Magazin. Ureea
este un agent medicinal aprobat de FDA (abrev. pentru Food & Drug Administration n
S.U.A.) iar proprietile sale antineoplastice remarcabile sunt utilizate n medicamentele i
tratamentele mpotriva cancerului.
Tot Nexus enumer o list de medicamente fabricate din constitueni ai urinei:
Pergonal un medicament fabricat de una dintre cele mai mari companii productoare de
medicamente fertilizante din lume, folosete hormonul care mbuntete ovulaia, aflat n
urina uman; compania productoare a raportat vnzri de 855.000.000 $ n anul 1992
(cifr care a continuat s creasc de atunci); Murine Ear Drops i Murine Ear Wax
Removal System; Ureaphil, un diuretic fcut din uree; Urofollotropin, un extract din urin
pentru fertilitate; Ureacin, o crem cu uree pentru problemele pielii; Amino-Cerv, o crem
cu uree pentru tratamente cervicale; Premarin, estrogen extras din urin pentru ulceraii
ale pielii, arsuri, rni infectate i alte scopuri. i medicamentele citotoxice, active n cancer,
sunt produse n momentul de fa din urin.

Marginalizarea urinoterapiei, o meteahn a societii de consum: nimeni nu face
reclam la ceva ce e gratuit, deci nu poate fi vndut

Terapia prin urin - una dintre cele mai vechi forme de vindecare i una dintre cele
mai eficace i mai simple terapii naturiste - este disponibil tuturor gratuit, lucru extrem de
important n epoca modern. n fapt, acesta este i motivul pentru care urina nu a fost
promovat ca medicament, pe lng faptul c este controversat: ea nu reprezint o
surs de venituri. Pe lng faptul c este accesibil n mod gratuit, mai are i avantajul c
substanele coninute de urin sunt perfect naturale i nu provin din diverse procese de
sintez chimic. Astfel tratamentul cu urin nu produce efecte secundare sau alergii, cum
se petrece n cazul medicamentelor sintetice. Cu toate acestea, n societatea modern
urinoterapia este pe nedrept marginalizat i meninut ntr-un con de umbr n favoarea
altor tratamente care folosesc tot felul de produse de sintez sau alte tehnologii
nenaturale, fiind astfel mult mai toxice, cu efecte secundare grave i totodat mult mai
scumpe.

Cea mai mare problem a urinoterapiei este legat de faptul c este disponibil
tuturor i la orice or, c este gratuit i nu are efecte secundare, afirm Harald W. Tietze
n cartea Urina - apa sfnt. De ce? Cnd ceva este gratuit i st la dispoziia tuturor,
nimeni nu i face reclam, cel puin n rile occidentale. n rile bogate, unde totul se
vinde i se cumpr, nimeni nu este interesat s fac reclam unei modaliti gratuite de
vindecare. Urina nu cost bani, este accesibil fr prescripie medical i nu are efecte
secundare negative. Mijloacele mass-media nu sunt interesate de un produs gratuit, dei
acord spaii uriae violenei i ntmplrilor negative, care le aduc profituri uriae.

Urina, surs inestimabil de hrnire i vindecare, este proprie fiecrui om,
coninnd elemente care sunt specifice doar acelui corp. Studii clinice au dovedit c miile
de substane chimice critice ale organismului i substanele nutritive care sfresc n urin
reflect funciile corpului individual. Cnd sunt reutilizate, aceste substane chimice i
nutritive acioneaz ca vaccinuri naturale, ageni antibacterieni, antivirali i anticancerigeni;
ele ajut i la echilibrarea hormonal i n cazurile de alergii. Informaia pe care o conine
urina nu poate fi deci copiat sau obinut din nici o alt surs. La fel dup cum natura nu
produce doi oameni exact la fel, nu exist dou mostre de urin n lume care s conin
exact aceiai componeni, scrie Nexus Magazin.

Dei urina personal reprezint remediul cel mai personalizat, care poate vindeca
fr efecte secundare chiar i cele mai grave boli, dei este complet steril i netoxic,
297
majoritatea oamenilor continu s o resping, considernd-o inadecvat. Mai mult, sunt
dispui s cheltuiasc sume enorme pe medicamente fcute adesea tot din urin, lipsindu-
se astfel de beneficiile tratamentului cu urina proprie i asumndu-i toate efectele
secundare negative datorate produselor de sintez chimic. Acest lucru poate fi neles
doar dac acceptm lipsa lor de educaie - sau mai bine zis, educaia greit pe care o
primesc.

Urinoterapia face posibil reciclarea substanelor vitale utile

Modernizarea este cauza pentru care aceast terapie, att de simpl i att de
eficient, este respins cu vehemen, afirm Gregorian Bivolaru n prefaa la Damar
Tantra. Datorit psihozei consumului care atrage dup sine ideea aruncrii deeurilor,
aceast societate se lipsete din ce n ce mai mult de resursele necesare unei regenerri
corespunztoare, explic mentorul MISA. n natur, ns, nimic nu se pierde, totul se
transform. Frunzele care cad toamna la rdcina copacilor devin dup aceea, prin
putrezire, humus, contribuind ulterior la hrana pe care plantele sau copacii i-o extrag mai
trziu din pmnt; apa care izvorte din pmnt se evapor i revine apoi din nou pe
suprafaa pmntului sub forma ploii. n acelai mod, urinoterapia este valoroas pentru
c face posibil reciclarea substanelor vitale, utile, pe care organismul le-a eliminat prin
urin.
Propria noastr urin este cel mai nelept medic, pentru c urina fiecrei persoane
conine o serie de anticorpi pentru diferite boli, unici n cazul fiecrui individ. Martha
Christy sintetizeaz n cartea Your Own Perfect Medicine rezultatele unor serii de cercetri
medicale care au descoperit multe elemente din snge n urin, care atunci cnd sunt
reintroduse n corp stimuleaz sistemul imunitar i produc vindecarea diferitelor afeciuni
ntr-un mod unic.
n noi nine exist cel mai competent medic i cel mai nelept farmacist pe care ni-
l putem nchipui vreodat. Acesta se afl, ns, n interior, ceea ce face s fie dificil de
observat pentru o societate obinuit aproape n exclusivitate s fac apel la exterior.
Politica modern a asistenei medicale a dat natere, n fapt, la efecte dezastruoase,
ndeprtndu-l cel mai adesea pe om de cunoaterea propriei sale condiii fizice, psihice i
mentale.
Terapia prin urin face parte integrant din cele mai vechi sisteme vindectoare
care au existat pe pmnt. O boal poate fi vindecat prin diferite mijloace, dar cel mai
bine este s o previi. Atunci cnd tratezi o boal, trebuie s tii mai nti care este cauza
ei: stresul, dieta alimentar, mediul n care trieti etc. Tratarea unei boli fr a elimina
cauza care a stat la baza apariiei ei este ca i cum ai lua un algocalmin dup ce i-ai tras
una n cap cu ciocanul, continund n acelai timp s te loveti cu el n cap. Este evident
c dac nu te-ai fi lovit deloc, nu ai fi avut nevoie de nici un algocalmin, spune Harald W.
Tietze n cartea Urina - apa sfnt. De altfel, iat ce spunea i printele medicinii
Hippocrate: atunci cnd un om dorete cu adevrat s se nsntoeasc, mai nti el
trebuie ntrebat dac este ntr-adevr hotrt i pregtit s suprime n totalitate cauzele
bolii care l face s sufere. Dac atunci el rspunde afirmativ, numai dup aceea va fi cu
adevrat posibil ca el s fie ajutat s-i redobndeasc sntatea.
Urina are abilitatea de a influena toate nivelurile fiinei de la cel fizic, la emoii,
minte, pn la suflet. Acesta este i motivul pentru care n vechime amaroli nu era folosit
exclusiv ca metod de tratament, ci i ca practic spiritual.

Cercetrile tiinifice moderne confirm eficacitatea terapiei cu urin

n zilele noastre, o serie de cercettori au realizat ample studii ale urinei i a terapiei
prin urin. John Armstrong autorul crii The Water of Life (Apa Vieii), a fcut munc de
pionierat n acest domeniu ntre anii 1920 i 1940. Armstrong nsui a postit doar cu urin
i ap timp de 45 de zile, pentru a se vindeca de tuberculoz. Apoi, Armstrong a
supervizat mai mult de 1.000 de persoane n cura de post negru cu urin. Numrul
298
pacienilor pe care i-a avut timp de 30 de ani se ridic la 40.000 de persoane. Teoria lui
Armstrong, susinut ulterior i de ali cercettori, este c n urinoterapie diagnosticul nu
are nici o utilitate. Prima ediie a crii lui Armstrong a fost tiprit in 1944. Aici sunt
relatate multe cazuri interesante, inclusiv acela al unui pacient care a postit timp de 101
zile cu urin i ap. El recomand ingerarea urinei proprii pentru a vindeca peste 100 de
afeciuni. De altfel, urina poate fi folosit cu succes pentru masaj, ca ap de gur, loiune
aftershave sau ca antiseptic.
n anii 40, cnd a fost tiprit cartea lui Armstrong, nu existau prea multe studii
tiinifice care s susin rezultatele practice obinute de Armstrong aplicnd urinoterapia.
Astzi, ns, situaia s-a schimbat. Cea mai recent carte a dr. Beatrice Bartnett - Urine
Therapy - It May Save Your Life, publicat n 1996, are ca baz de documentaie peste
800 de articole diferite despre urinoterapie. Cartea dr. Bartnett conine o list de 87 de
referiri la studii medicale pe acest subiect. n cartea Your Own Perfect Medicine, a
autoarei Martha Christy, aprut n 1998 sunt citate 120 studii tiinifice i medicale
referitoare la urin i terapia prin urin. n bibliografia crii The Golden Fountain a lui
Coen van der Kroon sunt trecute 32 de cri i articole despre urinoterapie.
Cercetri importante n acest domeniu au fost realizate i de ctre japonezi.
Doctorul japonez Shigeyuri Arai - care a studiat aplicarea urinoterapiei n peste 1.700 de
cazuri pentru tratamentul bolilor grave cum ar fi diabetul sau cancerul - a artat c gradul
de eficien al urinoterapiei este de 60% la pacienii care sufereau de diabet i de 73% la
pacienii bolnavi de cancer. Un alt cercettor japonez, dr. Ming Chen Liau a studiat
efectele anticancerigene a unei proteine care se gsete n urin antineoplastonul - i
care inhib dezvoltarea celulelor cancerigene, maligne. De altfel, n America i Japonia s-a
fcut simultan o descoperire senzaional: n gur i faringe exist nite celule senzoriale
care sunt activate atunci cnd se consum propria urin i transmit creierului informaii, ca
un veritabil analizor biochimic. Astfel, creierul este informat despre diferitele afeciuni sau
dezechilibre produse n organism i, prin mecanisme de biofeedback, ia msuri prompte
de vindecare.
Cercetarea tiinific a acestei terapii miraculoase nu se oprete aici. Interesul lumii
tiinifice asupra acestui subiect se poate vedea i n faptul c pn acum au avut loc trei
Congrese Mondiale de Urinoterapie - primul n 1996 n India, cel de-al doilea n 1999 n
Germania (unde se estimeaz c sunt peste 5 milioane de adepi ai urinoterapiei) i cel
de-al treilea n 2003 n Brazilia.

Exist foarte multe cazuri de vindecri miraculoase prin urinoterapie

Asistenta medical Sonia Rodriguez de Gomez, din Mexic, a contactat virusul HIV
printr-o neptur cu un ac infectat. Ea a relatat n cadrul celui de-al doilea Congres
Mondial de Urinoterapie cum a reuit s se vindece consumnd sistematic propria urin.
De altfel, ea nu este singura bolnav de SIDA pentru care terapia prin urin a avut
rezultate miraculoase. n Tanzania, n 1994, foarte muli bolnavi de SIDA au nceput
urinoterapia n cadrul unui proiect medical i muli dintre ei i-au ameliorat starea de
sntate i chiar s-au refcut integral, aa cum rezult din analizele prezentate. Astfel,
Tanzania a devenit prima ar din lume n care Ministerul Sntii a acceptat oficial
urinoterapia.

SHIVAMBU SHASTRA - Vindecarea prin Urinoterapie
TREZIREA VINDECTORULUI INTERIOR
Trim ntr-o er magic: peste tot n jurul nostru, pe toate nivelele, suntem martori
la conexiunile dintre Orient i Occident, antic i modern, motenire spiritual i tiin.
Suntem cu adevrat norocoi s trim ntr-o astfel de perioad emoionant i s fim
capabili s privim cu uimire la modul n care viaa se dezvluie chiar n faa ochilor notri.
Cercetarea tiinific modern descoper astzi c ideile spirituale antice se apropie foarte
299
mult de cele mai recente descoperiri din domeniul fizicii cuantice i de metodele de
vindecare prin unde.
O astfel de practic puternic pentru vindecare, ce continu s nfloreasc i astzi,
este Shivambu Shastra, respectat mii de ani ca mam a medicinii ayurvedice i
cunoscut n mod obinuit ca terapia cu urina proprie. Shivambu nseamn literal apa lui
Shiva, fcnd referire la caracterul favorabil al acestei practici. Metoda de a bea urin
pentru ntinerire este descris n Shivambu Kalpa Vidhi, parte a unui document vechi de
5.000 de ani, numit Damar Tantra, care face legtura ntre aceast practic i Vede,
textele sacre hinduse. Terapia cu urina proprie era privit ca una dintre manifestrile
divine ale inteligenei cosmice i a fost folosit astfel de yoghinii indieni pentru a trezi i
ridica energia kundalini pn la al treilea ochi.
Exist ceva ezoteric n privina urinei. Ea este considerat o hran supranatural
vie deoarece este un produs secundar al sngelui i conine fora vieii sau prana.
Folosirea urinei ca instrument terapeutic l reflect pe vindectorul interior care
acioneaz att pe un nivel mecanicist ct i pe un nivel energetic. Aceasta implic faptul
c urina, ca substan holografic, are abilitatea de a influena toate nivelele fiinei de la
cel fizic, prin cmpurile electromagnetice ale emoiilor i minii, pna la vibraiile mai subtile
ale sufletului.
Urina este considerat o surs inestimabil de hrnire i vindecare. Nu s-a discutat
despre ea i nu a fost promovat ca medicament deoarece a fost prea controversat i nu
reprezint o surs de venituri. Urina proprie a fiecrui om, hran vie, conine elemente
care sunt specifice doar acelui corp. Corpul nostru produce constant o varietate uria de
anticorpi, hormoni, enzime i alte substane chimice naturale pentru a-i regla i controla
funciile i a combate dezechilibrele de care se poate s nu fim contieni. Studii clinice au
dovedit c miile de substane chimice critice ale organismului i substanele nutritive care
sfresc n urin reflect funciile corpului individual. Cnd sunt reutilizate, aceste
substane chimice i nutritive acioneaz ca vaccinuri naturale, ageni antibacterieni,
antivirali i anticancerigeni; ele ajut i la echilibrarea hormonal i n cazurile de alergii.
Informaia pe care o conine urina nu poate fi deci copiat sau obinut din nici o alt
surs. La fel dup cum natura nu produce doi oameni exact la fel, nu exist dou mostre
de urin n lume care s conin exact aceiai componeni.
UN PRODUS SECUNDAR STERIL AL FILTRRII SNGELUI
Urina nu este o substan murdar i toxic respins de organism. Urina este un
produs secundar al filtrrii sngelui, nu un reziduu al filtrrii. Medical se face referire la ea
cu numele de ultrafiltrat plasmatic. Ea este un derivat purificat al sngelui, produs de
rinichi a cror funcie principal nu este excreia, ci reglarea tuturor elementelor i a
concentraiilor acestora din snge. Urina poate fi comparat cu ceea ce rmne n urma
unei mese bogate, iar aceast metafor ne poate ajuta s nelegem de ce elimin
corpurile noastre elemente care sunt valoroase pentru sntatea i bunstarea noastr.
Sngele trece prin ficat, unde sunt ndeprtate toxinele ce urmeaz a fi evacuate ca
resturi solide. Acest snge purificat, curat, trece printr-un proces de filtrare n rinichi, unde
este colectat excesul de ap, sruri, vitamine, minerale, enzime, anticorpi, uree, acid uric
i alte elemente care nu pot fi folosite de ctre corp n acel moment, sub forma acelei
soluii apoase, sterile, purificate care este urina. Funcia rinichilor este de a pstra n
echilibru diferitele elemente din snge. Elementele importante din snge sunt filtrate i
evacuate nu pentru c ar fi toxice i duntoare pentru organism, ci deoarece corpul nu
are nevoie de o anumit concentraie a unui element n acel moment specific. Acest
proces de reglare, executat de rinichi, este cel care ne permite s mncm i s bem la o
mas mai mult dect are nevoie corpul atunci.




300
COMPONENI BIOCHIMICI

Se estimeaz c urina are mii de compui biochimici, dar nu au fost studiai dect
aproximativ 200. Ea conine un sortiment incredibil de substane nutritive, enzime,
hormoni, anticorpi naturali i ageni de aprare imunitar de importan critic.
Unii dintre aceti componeni merit o examinare suplimentar cum ar fi alantoina
(care protejaz mpotriva insolaiei i se gsete i n ttneas i n aloe vera); creatinina
(aminoacid popular printre culturiti); hormonul DHEA (cu proprieti mpotriva mbtrnirii,
a cancerului i a obezitii, dovedite prin cercetare); melatonina (cunoscut pentru efectul
ei calmant i de ntrire a corpului fizic i a imunitii; hormoni sexuali precum
testosteronul, androgenul i estrogenul. Avnd n vedere un astfel de sortiment de
ingredieni sunt mai uor de neles efectele antibacteriene, fungicide, antivirale,
antineoplastice, anticonvulsive i antispasmodice ale urinei.
Dr. A. H. Free a publicat n cartea sa, Urinalysis in Clinical Laboratory Practice, o
list de constitueni ai urinei care nu era complet nici n anul 1975:

Acid ascorbic 30
mg/zi
Acid folic 4 mg/zi Acid glutamic 308
mg/zi
Acid pantotenic 3
mg/zi
Alanin 38 mg/zi Alantoin 12 mg/zi Aminoacizi 2,1 g/zi Arginin 32 mg/zi
Azot 15 g/zi Bicarbonat 140
mg/zi
Biotin 35 mg/zi Calciu 23 mg/zi
Cistin 120 mg/zi Creatinin 1,4
mg/zi
Dopamin 0,40 mg/zi Epinefrin 0,01 mg/zi
Fenilalanin 21mg/zi Fier 0,5 mg/zi Fosfor organic 9 mg/zi Glicin 455 mg/zi
Glucoz 100 mg/zi Inozitol 14 mg/zi Iod 0,25 mg/zi Lizin 56 mg/zi
Magneziu 100 mg/zi Mangan 0,5 mg/zi Metionin 10 mg/zi Ornitin 10 mg/zi
Potasiu 2,5 mg/zi Proteine 5 mg/zi Riboflavin 0,9 mg/zi Tirozin 50 mg/zi
Triptofan 28 mg/zi Uree 24,5 mg/zi Vitamina B12 0,03
mg/zi
Vitamina B6 100
mg/zi
Zinc 1,4 mg/zi

ACIUNI, BENEFICII I APLICAII

Orice substan care a fost n snge nu poate fi duntoare pentru persoana de la
care a provenit. Pe lng asta, cnd e luat intern, urina nu merge direct n snge ci
cltorete prin sistemul digestiv, unde constituenii ei sunt resortai. Cei folositori sunt
refolosii, iar ceilali sunt respini ca reziduu solid. Cnd crete nivelul de toxine intestinele
i sistemul limfatic sunt stimulate pentru a elimina orice excremente stagnante acumulate
n colon. Cantitatea de toxine din urina fiecrei persoane este legat de cantitatea de
excremente ce stagneaz n colon. Toxinele, n cantitile mici care se gsesc n urin,
stimuleaz astfel o reacie de curire n fiecare individ, vaccineaz i protejeaz corpul
mpotriva bolii.
Studiile asupra ureei, considerat substana solid organic otrvitoare din urin,
au artat c, odat reciclat prin ingerare, ea este convertit ntr-un aminoacid esenial,
ajutnd corpul s foloseasc mai eficient proteinele. Ureea s-a dovedit a fi i un agent
antibacterian i antiviral extraordinar de eficient, una dintre cele mai bune substane
naturale diuretice i una dintre cele mai eficiente substane emoliente ale pielii descoperite
vreodat. Ureea mrete de fapt capacitatea pielii de reinere a apei prin deschiderea
straturilor de piele pentru legturile de hidrogen, atrgnd umiditate ctre celulele pielii
uscate. Ca substan diuretic natural este de nedepit i este de asemenea larg
prescris n cazuri de edem sau tumoare, glaucom, epilepsie, meningit i pentru a reduce
presiunea cerebral i spinal excesiv. Ureea este un agent medicinal aprobat de FDA
301
(abrev. pentru Food & Drug Administration n S.U.A.) iar proprietile sale antineoplastice
remarcabile sunt utilizate n medicamentele i tratamentele mpotriva cancerului. Chiar
acidul uric, despre care se crede n mod normal c este un reziduu ce poate cauza gut,
are implicaii medicale uriae, cum ar fi aciunea de aprare mpotriva cancerului i
mbtrnirii prin distrugerea activ a radicalilor liberi. Urochinaza, alt enzim gsit n
urin, este folosit ca medicament pentru a dizolva cheagurile de snge i este larg
ntrebuinat pentru deblocarea arterelor coronare la victimele atacurilor de inim.
Una dintre cele mai mari companii productoare de medicamente fertilizante din
lume folosete hormonul care mbuntete ovulaia, aflat n urina uman, pentru a
fabrica Pergonal i a raportat c a avut vnzri de 855.000.000 $ n anul 1992 (cifr care a
continuat s creasc de atunci). Mai multe exemple de aplicaii medicale comerciale ale
urinei i ureei aflat n uz astzi includ Murine Ear Drops i Murine Ear Wax Removal
System; Ureaphil, un diuretic fcut din uree; Urofollotropin, un extract din urin pentru
fertilitate; Ureacin, o crem cu uree pentru problemele pielii; Amino-Cerv, o crem cu uree
pentru tratamente cervicale; Premarin, estrogen extras din urin pentru ulceraii ale pielii,
arsuri, rni infectate i alte scopuri.

O TIIN SUBTIL

Majoritatea urinoterapeuilor nu au cutat niciodat o explicaie tiinific a motivului
sau modului de funcionare a acestei terapii; propriile lor experiene s-au dovedit a fi mai
mult dect suficiente. Deoarece interesul medicinii moderne n aspectele puternic
vindectoare ale lui Shivambu Shastra este n cretere, se ntreprinde o cercetare tot mai
intens i sunt revelate tot mai multe aspecte pentru a da o baz tiinific istoriei foarte
bogate a acestei terapii.
Ayurveda consider boala ca fiind cauzat de o modificare a echilibrului metabolic
intern, manifestat n individ prin cele cinci elemente (eter, aer, foc, ap i pmnt).
Revenirea sntii implic reechilibrarea metabolismului pentru a obine echilibrul
elementelor. n termeni tiinifici terapia cu urina proprie poate fi considerat ca o extensie
a metodelor lui Jenner i Pasteur, ca autoinoculare sau autovaccinare. Anumite substane
corporale care au fost ndeprtate din corp, dintre care unele poate c au fost produse ca
rezultat al unui dezechilibru, sunt reintroduse n corp n mici cantiti i reabsorbite n
snge, fie prin intestine, fie prin piele. Aceasta d sistemului imunitar toat informaia de
care are nevoie i ansa de a reaciona corespunztor pentru a dobndi homeostaza.
Coen van der Kroon, n cartea sa The Golden Fountain, propune ceea ce el
numete teoria transmutaiei pentru mecanismele ascunse ale lui Shivambu Shastra.
Propunerea sa este coerent, dac lum n considerare trecerea vizibil de la
reducionism la holism n cercetarea tiinific. Teoria susine capacitatea corpului, prin
schimb energetic, de a scurtcircuita sistemul prin ingerarea propriilor fluide secretate de
corp, pentru a stimula forele transmutaionale din interior i pentru a cere corpului s
transforme substanele nefolosibile n substane utilizabile. Van der Kroon crede c terapia
cu urina proprie ar putea restructura ADN-ul alterat, n special cnd se ine post cu urin.
Doctorul n medicin i urinoterapeutul Johann Abele se exprim astfel: ...se pune
ntrebarea dac urina nu ar putea fi considerat un fel de hologram lichid. Odat ce
corpului i este atras atenia asupra urinei ntr-un mod neconvenional (cum ar fi
reintroducerea ei n corp prin injectare intramuscular sau prin ingerare), ntregul organism
o evalueaz i i actualizeaz propriile mecanisme de reglare...
Izopatia este o alt ipotez valid care merit luat n considerare. Odat ce
microbii din snge au evoluat pn la un nivel patogen, reversarea procesului pn la o
faz n care s fie mai puini duntori va facilita recuperarea. Modul primar de a face asta
este prin regim, pentru a reechilibra pH-ul sanguin. n cazurile grave procesul poate fi
accelerat biologic, dup cum au demonstrat rezultatele cercetrii profesorului Enderlein
asupra ciclului de via al paraziilor interni. Un microb patogen evoluat care produce boal
n organism poate fi combinat cu acelai tip de microb aflat ntr-o stare de dezvoltare mai
primitiv, rezultnd o form nepatogen i mai slab. Acest proces este probabil deoarece
302
coloizii sau somatidele (cele mai mici particule de materie vie) sunt de fapt aa de mici
nct nu pot fi filtrate de rinichi; prin urmare, odat ce urina este consumat, organismul
poate primi o doz din aceste somatide pure care vor sprijini funcia imunitar i e posibil
s transforme microbii patogeni din snge n forme nepatogene. Aceasta este baza
remediilor izopatice; ele promoveaz autovindecarea eficient prin mijloace biologice.
Tratamentul alergiilor ilustreaz aceast metod foarte bine. Folosind aceeai substan
care cauzeaz alergia i reintroducnd-o n corp, i se permite sistemului imunitar s
dezvolte anticorpi pentru receptorii antigeni din urin, pentru a stopa rspunsul alergic.

INDICAII PENTRU AUTOTERAPIE

Pentru nceput, Dr. Beatrice Bartnett (autoarea crii Urine Therapy - It May Save
Your Life) sugereaz o rugciune, mulumindu-i corpului nostru pentru c ne-a dat acest
elixir divin, apoi recomand s bem urina lent, cu voin i cu veselie! Aceasta este foarte
bine, innd cont c majoritatea oamenilor care ncep s bea urin consider gustul mult
prea acru, amar sau picant i mirosul mult prea puternic. Chiar dac urina este diluat se
pot experimenta dureri de cap, grea, i alte reacii puternice pn la apariia obinuinei
i pn la nceperea apariiei rezultatelor.
Martha Christy (autoarea crii Your Own Perfect Medicine) sugereaz s nu se
bea urina cu cantiti mari de ap, deoarece aceasta dilueaz proprietile vindectoare
ale urinei. E bine s ne reamintim c urina este doar o mostr a ceea ce ne curge prin
vene; orice repulsie ar trebui folosit mai degrab ca motivaie pentru a mbunti
condiiile interioare dect ca scuz pentru a nu folosi aceast terapie miraculoas.
Urina este de fapt mai puin toxic i mai vie dect majoritatea mncrurilor i
buturilor pe care le introducem n corpul care reuete cumva s digere resturile
alimentare i lichidele devitalizate i s produc totui o butur medicinal valoroas.
Dac urina este produsul unui corp hrnit cu alimente sntoase, naturale, ea este cu att
mai valoroas n scopuri medicinale.
Butul urinei ne face s ne gndim serios la ceea ce mncm. Deoarece urina este
un produs secundar al sngelui, cu ct sngele este mai curat, cu att urina va fi mai
sntoas. Dar chiar i urina de la un snge relativ nesntos conine factori imunitari
valoroi care pot mbunti sntatea dac sunt recirculai. Efectul de curare a
sngelui, obinut prin butul urinei, poate fi observat prin schimbarea gustului i culorii
acesteia: cu ct este recirculat mai mult, cu att devine mai pur i mai curat. Dac
cineva are dificulti cnd urineaz se spune c un jet slab este un semn de for vital
slab - atunci aceast practic mrete fluxul de urin, mrind deci fora vital.
Introducerea n corp a mai multor substane toxice poate neutraliza totui efectele
benefice ale terapiei cu urina proprie. Este deci recomandat ca oricine adopt aceast
terapie s renune la fumat i s micoreze ct mai mult posibil consumul de buturi reci,
condimente, prjeli, mncruri nvechite, mncruri i zaharuri rafinate. Mai presus de
toate, se interzic alcoolul, carnea, cafeaua i drogurile. Este indicat urmarea unei diete cu
coninut sczut n sare i proteine. Asemenea altor terapii naturale, acesta nu este un
tratament care trebuie s fie stopat dup dispariia anumitor simptome, ci poate fi
ncorporat n regimul de via individual. Efectele mai subtile, totui foarte reale, ale
acestei terapii aleas ca stil de via, includ sentimentul de a fi mai puternic, mai relaxat,
mai ncreztor n sine, revigorat i n general mai fericit i mai destins emoional i fizic.

METODE DE AUTOTERAPIE

n practica urinoterapiei se folosete doar partea de mijloc (se las s se elimine
prima treime, se colecteaz n vederea utilizrii a doua treime i se las s se elimine
ultima treime) a urinei proaspete, calde, de diminea; butul urinei amestecat cu suc de
portocale proaspt este probabil cea mai rapid cale de a realiza aceast sarcin, cu toate
c cel mai bine este s nu se amestece urina cu alte mncruri sau buturi i s nu se
bea n intervalul de o or nainte sau dup mas. Picturi de urin proaspt pot fi plasate
303
direct sub limb. Unii urinoterapeui le sugereaz pacienilor s nceap cu 1-5 picturi de
urin proaspt de diminea n prima zi, s mreasc la 5-10 picturi a doua zi i s ia
cte 5-10 picturi a treia zi dimineaa i seara nainte de culcare. Odat ce pacienii se
obinuiesc cu aceast terapie, ei pot mri gradat cantitatea dup cum consider necesar
pentru obinerea rezultatelor dorite. Ei pot nva cu timpul s ajusteze cantitatea necesar
observndu-i reaciile la terapie; o doz poate ajunge pn la o can plin!
Urina proprie poate fi folosit ca picturi pentru ochi i/sau urechi, la bile de
picioare i chiar pentru splturi interne eficiente. Picturile n nas pot ajuta la subierea
mucusului i la curarea cilor nazale blocate. Gargara cu urin ajut n caz de dureri n
gt, iar inhalarea ei uureaz congestia respiratorie i a sinusurilor. Luat intern are efect
laxativ i diuretic, deoarece cur tractul digestiv.
Dr. John Armstrong (autorul crii The Water of Life) accentueaz necesitatea
masajului cu urin. El insist c tratamentul funcioneaz mai rapid i mai eficient la cei
care fac baie, masaj i frecie cu propria lor urin. El recomand aceasta n special la
bolile mai serioase, deoarece urina este absorbit prin piele iar coninutul su pe baz de
hormoni i proteine este reabsorbit lent n organism, ocolind sucurile digestive care ar fi
putut neutraliza puterea lor. n acest mod urina este i un preparat cosmetic excelent
pentru emoliere i vindecare a petelor pielii, arsurilor i cicatricelor. Numai pentru aceast
ntrebuinare este preferabil s se foloseasc urina care este veche de maxim 4-8 zile.
Amoniul din urina veche nu este toxic, ba este chiar benefic dac aceasta este folosit
doar n aceast direcie i nu este luat intern.

NTREBRI PUSE FRECVENT

Poate o femeie s-i bea urina n timpul menstruaiei?
Da, i cu toate c uretra i vaginul sunt dou organe separate, nu exist nimic n
fluidul menstrual care s poat duna unei persoane n cazul n care acesta se amestec
accidental cu urina.
Poate o persoan s-i bea urina n timpul unui tratament cu medicamente?
Rspunsul scurt este nu, datorit posibilitii de supradozare a unui medicament
prin reciclarea poriunii care este eliminat n urin. Suplimentele minerale, de vitamine i
de hormoni pot fi luate i n cadrul terapiei cu urin, atta timp ct cantitatea administrat
este monitorizat frecvent i redus pe msur ce se mbuntete starea de echilibru.
n ce cazuri poate fi folosit Shivambu Shastra?
Fiind cu adevrat considerat panaceu, despre Shivambu Shastra se spune c
este eficient n peste 175 de afeciuni. Diagnosticarea nu are o importan practic n
aceast terapie, deoarece mostra de urin reflect perfect cele mai intime detalii
individuale ale strii sntii. Ea are de fapt efecte strlucite asupra celor mai subtile
dezechilibre ale sntii, dezechilibre foarte reale i adesea prea subtile pentru a fi
etichetate medical. Urina poate fi folosit n masaje pentru cele mai cronice i rebele
probleme ale pielii, cum ar fi acneea, eczemele, psoriazisul, pecinginea, plgile, ciupercile
pielii, mucturile de insecte, rnile, arsurile i chiar cangrena. n cazul administrrii
interne, urina este considerat eficient n tratamentul pentru SIDA (deoarece anticorpii
SIDA se gsesc n urin), cancer, sindromul de oboseal cronic, anemie, tot felul de boli
urinare, pierderea greutii, rceal i grip, candidoz, diabet, probleme digestive, icter i
pentru multe altele. S-a dovedit medical c ea acioneaz mpotriva poliomielitei i a
tuberculozei, iar doctorii au injectat-o intramuscular pentru a trata boli imunologice ca
psoriazisul, carcinomul celulelor bazale i astmul, pentru a numi doar cteva.
De ce pare ineficient urinoterapia n unele cazuri?
Sunt cazuri n care exist o deficien cronic a unuia sau mai multor minerale i
atunci nici unul din acele minerale nu se gsete n urin; prin urmare acea problem
rmne n aceeai stare, chiar dac sntatea general i alte dezechilibre metabolice se
mbuntesc. De exemplu, un diabetic poate avea nevoie de crom pentru ca celulele s
foloseasc zahrul din snge i de vanadiu pentru a produce insulin. Aceste suplimente
304
pot fi necesare pentru eradicarea diabetului sau a oricrei alte probleme a zahrului din
snge, problem care nu poate fi corectat cu urina proprie.

UN VIITOR DE AUR

Dei multele elemente din urin i potenialul lor pentru uz medical au atras mult
atenia, nu a fost nc ntreprins o cercetare complet asupra urinei ca entitate total
aplicat terapeutic. nc mai urmeaz s fie dovedite teoriile referitoare la motivul i modul
de funcionare a terapiei s salutm i s susinem deci comunitatea tiinific interesat
n realizarea de studii asupra urinei. Peste 600 de oameni de tiin dintre care muli
cred c urina uman poate trata orice de la alopecie la cancer i SIDA s-au strns n
Goa, India, la Prima Conferin Mondial Asupra Terapiei Cu Urina Proprie n februarie
1996. A Doua Conferin Mondial Asupra Terapiei Cu Urina Proprie s-a desfurat n
Germania n anul 1998.
Acestea sunt cu siguran semne c Shivambu Shastra nflorete peste tot n lume,
c oamenii sunt gata s-i asume responsibilitatea pentru propria lor sntate i bunstare
i sunt gata s-i depeasc prejudecile i s-i deschid minile pentru a mbria o
astfel de practic antic, spiritual i magic. Cu siguran c este crucial n aceste
momente, cnd tnjim dup o vindecare mai profund, ca Shivambu Shastra s fie
cunoscut i adoptat ca metod valid i profund eficient de a nsntoi corpul, mintea
i spiritul.


APA VIE APA MOARTA

Stiinta a descoperit in final secretul sanatatii si longevitatii.
Este vorba despre apa alcalina, o adevarata fantana a vietii.
Ea este singura capabila sa neutralizeze deseurile organice acide, generand reactii
chimice cu ele si dislocand, lichefiind acele deseuri solide in vederea eliminarii lor mai
usoare. Celulele nu vor functiona niciodata normal daca organismul este ticsit de deseuri
acide.
Dupa cum spunea si dr. Alexander Bryce in cartea sa, The Laws of Life and
Health Legile Vietii si ale Sanatatii) : Atunci cand in organism intra prea putin lichid,
sangele pastreaza o greutate specifica mai mare, iar substantele toxice provenite din
regenerarea celulelor si tesuturilor sunt incomplet eliminate. Astfel, organismul este
intoxicat de propriile excretii, si nu sunt prea multe de spus decat ca principala cauza este
cantitatea
insuficienta de lichid care nu a reusit sa scoata in forma de solutie reziduurile provenite de
la celule.
Corpul pierde cca. 2 litri in fiecare zi doar prin functionare normala. Deci este foarte
importanta calitatea apei pe care o ingeram. Apa trebuie sa fie capabila la cel mai inalt
nivel sa transporte minerale si alte substante hranitoare catre celule si sa indeparteze
toxinele.
Cea mai eficienta modalitate prin care acest lucru se poate realiza este ingerarea
unor cantitati suficiente de apa alcalina. Ea nu este un medicament sau un aliment in sine,
ci un neutralizator si transportator al deseurilor acide acumulate. Asa cum folosim sapun
alcalin pentru a curata murdaria acida de pe piele, trebuie sa spalam murdaria acida
acumulata in corp cu apa alcalina. De asemenea, folosirea ei imbunatateste circulatia
sanguina (vom vedea mai tarziu cum), si atunci ne simtim mai energici si multe simptome
ale bolilor dispar.
Apa alcalina duce de fapt la cresterea capacitatii sangelui de a neutraliza acizii,
chiar daca pH-ul ramane constant intre 7,35-7,45. Cu cat mai multa apa alcalina este
305
ingerata, cu atat sangele (care contine 70-80% apa) devine mai eficient. Apa este
benefica pentru o gama larga de afectiuni si poate chiar, in cazul cancerului, sa inhibe
cresterea celulelor canceroase si omori celulele maligne existente (rezultate deosebite se
obtin impreuna cu alimentatia corecta si practica energetica de intarire a sistemului
imunitar).
Apa alcalina nu trebuie bauta imediat dupa masa. Sucurile digestive din stomac
sunt foarte acide fiind necesare pentru buna digestie a hranei ingerate. Apa alcalina le-ar
putea dilua sau chiar neutraliza, ducand la o digestie ingreunata. De aceea este
recomandabil a se consuma cu cca. o jumatate de ora inainte de masa sau cel putin 1 ora
dupa masa. Cele mai mari cantitati sunt recomandabil a fi consumate dimineata pe
stomacul gol (atunci are loc cel mai eficient producerea bicarbonatului in cele doua
modalitati). Cantitatea ce poate fi consumata variaza de la o persoana la alta. Se poate
incepe cu o jumatate de litru, continuand cu 1 litru si ajungandu-se la cca. 2 litri pe zi. In
rest se poate consuma apa plata, de preferinta cu un pH cat mai ridicat si cu un continut
de minerale, indeosebi sodiu (Na) cat mai mare (sodiul este o componenta importanta a
sangelui). In general diversele sortimente de apa plata de pe piata au un continut mare de
calciu (Ca) iar unele partial si de magneziu (Mg) si ele foarte importante.

Apa : importanta si rolul ei in corpul omenesc. Apa ionizata

Apa este necesara pentru fiecare functie a corpului omenesc si trebuie consumata
zilnic pentru a fi sanatosi. Continutul de apa din corpul omenesc este de aproximativ 70% :
sangele 83%
muschi 75%
creier 83%
plamani 86%
rinichi 83%
ochi 95%
Apa este necesara pentru digestie, absorbtia nutrientilor, circulatie, lubrefiere si
eliminare. Apa este un agent de spalare si curatare pentru organism. Ea usureaza
transportul toxinelor de la celule si tesuturi si in final eliminarea lor prin rinichi si
transpiratie. Ca o componenta majora a plasmei din sange, apa este necesara in
transportul nutrientilor catre fiecare celula din corp. Daca organismul este deshidratat, apa
va fi luata de la organele mai putin vitale si transportata catre zonele critice cum ar fi
sistemul cardiovascular, sistemul nervos si sistemul muscular.
Consumul unei cantitati insuficiente de apa va duce in timp la deshidratare cronica
afectand pH-ul corpului si cauzand grave probleme de sanatate. Cata apa ar trebui sa
bem? Consumand suficienta apa in fiecare zi nu este numai esential pentru iata, este
deasemenea o cerinta pentru mentinerea unei sanatati optime. Cand socotim cantitatea
de apa necesara consumului zilnic nu trebuie sa includem lichide cum ar fi : cafea, ceai,
sucuri, alcool, supe, apa carbogazoasa. Aceste lichide in ultima instanta deshidrateaza
corpul si cauzeaza o pierdere a rezervelor de apa ale corpului. Cantitatea de apa pe care
fiecare persoana ar trebui sa o consume depinde de greutatea corpului, clima, activitate,
regim alimentar si starea de sanatate. O regula buna este sa bem 2 2,5 litri pe zi.
Conform recomandarilor d-nei dr. Sue Pollock, PGD.Nutr. D.Ay.M ar trebui sa consumam
1 litru de apa pentru fiecare 25 kg. greutate corporala, cantitate ce se dubleaza in cazuri
de imbolnaviri. Este sanatos sa ne incepem ziua consumand un pahar de apa care sa
spele tractul digestiv si sa ne rehidrateze corpul dupa odihna de noapte.
Pentru a putea determina daca un lichid este alcalin sau acid trebuie sa-i
determinam pH-ul. Pe o scara a pH-ului care porneste de la 0 (maxim de aciditate) si se
306
termina cu 14 (maxim de alcalinitate), o solutie este neutra daca are pH 7. La pH egal cu 7,
apa contine in mod egal ioni de H
+
si OH
-
. Substantele cu un pH mai mic decat 7 sunt acide
deoarece contin o concentratie mai mare de ioni de H
+
. Substantele cu un pH mai mare
decat 7 sunt alcaline deoarece contin o concentratie mai mare de ioni OH
-
decat H
+
. Scara
pH-ului este logaritmica asa ca schimbarea pH-ului cu o unitate inseamna schimbarea
concentratiei ionilor de H
+
de zece ori.
Valori ale pH-ului pentru cateva fluide din organism :
sange 7,35 7,45
sucuri pancreatice 7,5 7,8
saliva 6,4 7,5
transpiratie 4,5 4,8
urina 5,5 6,2
secretie biliara 7,5 8,8
sucuri gastrice din stomac 1,5 2,5
Corpul omenesc are sisteme complexe pentru mentinerea balantei acid/baza.
Plamanii elimina dioxidul de carbon (CO2) in exces. Cand CO2 este dizolvat formeaza
acidul carbonic. Rinichii elimina acizii prin urina. Sangele are de asemenea un sistem
complex pentru mentinerea pH-ului in jurul valorii de 7,35. Cand pH-ul sangelui ajunge la
6,95 intram in coma si putem muri. Cand corpul este incapabil sa mentina un echilibru al pH-
ului, devine prea acid. Acizii se acumuleaza si sunt depozitati in organism cauzand
imbolnaviri. De asemenea este posibil ca organismul sa devina prea alcalin, lucru destul de
rar intalnit. Mediul in care traim, alimentatia neadecvata, poluarea, stresul, ne conduc spre
acidoza. Acidoza este unul din factorii care asigura conditiile dezvoltarii multor boli : guta,
arsuri la stomac, dureri musculare, gastrita, osteoporoza, boli de piele, obezitate,
hipertensiune, diabet, pietre la rinichi, boli de inima, cancer. Un corp aflat intr-o stare acida
se imbolnaveste mai usor si imbatraneste mai repede.
Cateva simptome ale acidozei include : lipsa de energie, constipatie, probleme
digestive cum ar fi indigestia si balonarile, guta, dureri ale incheieturilor, alergii,
hipertensiune, urticarie, cresterea in greutate, slabirea sistemului imunitar.
Cauze care conduc la acidoza : alimentatie neadecvata, consum insuficient de apa,
stres, sedentarism. Consumul de alimente acide este principala cauza a declansarii acidozei
in corp. Anumite alimente cum ar fi carnea, produsele lactate, prajelile, conservele sau
combinarea gresita a acestora (cum ar fi: carne+cartofi; branza+paine, etc) determina
crearea conditiilor pentru acidoza. Lichidele cum sunt : cafeaua, bauturile alcoolice sau
acidulate creaza deasemenea aciditate in corp. Conform experimentelor facute de Sang
Whang, autorul cartii Inversarea procesului de mbtrnire", pentru a neutraliza efectul unui
singur pahar de cola (pH 2,5) sunt necesare 32 pahare de ap obisnuita (msuratoarea a
fost fcut cu ap de la robinet din Florida). Acelasi efect se poate obtine cu un pahar de
ap alcalin ionizat cu un pH de 11,5. Consumul insuficient de apa este o alta cauza a
acidozei deoarece apa este necesara pentru a spala reziduurile acide din corp. Stresul,
atat cel mental cat si cel fizic, duce la acidoza.
Cand suntem supusi stresului sistemele corpului produc acizi ca o reactie naturala.
Glandele suprarenale maresc secretia de hormoni de stres (cortizon si adrenalina) ceea
ce duce la accelerarea metabolismului si cresterea nivelurilor de acid in corp.
Sedentarismul contribuie deasemenea la acumularea de acizi in corp. Cand facem
exercitii fizice moderate corpul este stimulat sa arda acizii grasi, creste circulatia sangelui
si deci eliminarea reziduurilor acide. Pe de alta parte exercitiile fizice in exces pot avea ca
rezultat cresterea nivelului de acid lactic in muschi.
In alcatuirea unui program care sa reduca aciditatea in corp vom avea in vedere
indepartarea cauzelor directe care conduc la acidoza si promovarea alcalinitatii.
307
Consumati alimente alcaline cum ar fi legume proaspete, salata verde, fructe precum
bananele coapte si pepenele galben si reduceti alimentele acide. Reduceti stresul pe cat
posibil si faceti exercitii fizice moderate pentru dezvoltarea sistemului aerobic. Cantitatea
si tipul de apa consumata poate ajuta foarte mult la eliminarea acidozei.
Apa alcalina ionizata este produsa cu ajutorul unui aparat numit ionizator de apa.
Ionizatorul de apa, este un aparat electric care se conecteaza la robinetul din bucatarie
pentru a efectua electroliza apei inainte de a fi bauta sau utilizata in bucatarie pentru gatit
sau curatat. Obtinem astfel doua tipuri de apa, apa alcalina la electrodul negativ si apa
acida la electrodul pozitiv. Aproximativ 70% din apa produsa este alcalina si 30% este
acida. Ionizatoarele moderne asigura un debit maxim de 3 litrii pe minut (apa alcalina +
apa acida) si pH-ul poate fi reglat in orice moment la ce valoare dorim, intre 7,5 si 12
pentru apa alcalina si intre 1,8 si 6,5 pentru apa acida.
Apa alcalina ionizata spala reziduurile acide din celule si tesuturi. Marea ei
permeabilitate ii permite sa patrunda adanc in tesuturile organismului. Aceasta actiune de
spalare asigura o detoxifiere blanda a organismului. Simptome comune ale excesului de
toxine in organism: respiratie ingreunata, limba incarcata, lipsa de energie, dureri de cap,
probleme digestive, alergii, acnee, eruptii.
Stilul de viata modern ne expune organismul la o gama larga de toxine: in alimente,
cele produse de oganism, metale grele.
Dupa cum se stie exista aproximativ 3000 de aditivi care se folosesc in producerea,
prepararea si conservarea alimentelor: stabilizatori, conservanti, coloranti artificiali,
aromatizanti. O cantitate mare de chimicale, pesticide, insecticide se regasesc, de
asemenea, in hrana noastra.
Chiar si cele mai bune diete, cele care contin mancare organica neprocesata, au in
componenta substante toxice naturale care trebuie neutralizate si eliminate. Cateva
exemple de astfel de toxine naturale: glicoalcaloizii -inunele vegetale; mucegaiuri si
ciuperci in cereale, alune de pamant, anumite fructe.
Medicamentele pe care le folosim contin de asemenea substante care trebuie neutralizate
si eliminate de organism.
Anumite metale cum ar fi plumbul, arsenicul, cadmiul, aluminiul se regasecsc in
mediul inconjurator si pot fi absorbite de corpurile noastre. Sursele acestor metale include
ustensile de gatit ce contin aluminiu, spray-uri cu pesticide, fum de tigara, plombe dentare,
spray-uri antiperspirante, etc. Asimilarea acestor metale este lenta, dar ele trebuie
neutralizate si eliminate din organism. Corpul poate fi detoxifiat prin consumul zilnic de
Apa Alcalina Ionizata. Reziduurile acide acumulate in organism dea lungul anilor pot fi
neutralizate si eliminate din corp.
In cartea sa Miracolul pH-ului pentru scaderea in greutate Dr. Robert O. Young
scrie ca principala cauza a obezitatii este neintelegerea modului in care corpul stocheaza
grasimea si de ce o stocheaza. Conform Dr. Young, ceea ce conteaza este sa mentinem
corpul mai mult alcalin decat acid. In cartea sa ne arata ca mentinerea corpului suficient
de hidratat prin consumul de apa alcalina ionizata este o cerinta hotaratoare in mentinerea
unei greutati optime.
Dr. Young scrie: Excesul de acid in organism incepe sa distruga celulele din
tesuturi si organe la fel cum sosul acid pentru friptura fragezeste carnea. Celulele
distruse declanseaza instinctul de autoconservare al organismului ; el se foloseste de
diete si de grasimea corpului intr-o incercare disperata de a se proteja, cu orice pret.
Grasimea poate stoca acizii si uneori ii poate elimina din organism. Dar grasimea este
folosita in principal pentru a stoca acizii. Intrebati orice chirurg plastician : grasimea
eliminata prin liposuctie este maro sau neagra datorita tuturor acestor acizi stocati. Pe
scurt, vestea buna este : corpul vostru se protejeaza de distrugerile imediate produse de
308
acesti acizi. Vestea proasta: pe termen lung, aceste depozite de grasime / acizi creaza o
multime de probleme de sanatate. Conform Dr. Young consumul de alimente alcaline si
apa alcalina ionizata ajuta la neutralizarea acizilor toxici si eliminarea lor din corp.
Apa acida nu este folosita pentru consumul intern decat in anumite cazuri si in
cantitati foarte mici. Ea poate fi folosita pentru distrugerea bacteriilor.
Cateva utilizari:
apa acida folosita la spalat readuce catifelarea pielii si elasticitatea ei;
trateaza acneea fara efecte secundare;
amelioreaza si chiar vindeca psoriazisul;
este un excelent balsam pentru par;
excelenta in tratarea mainilor crapate si a pielii uscate;
excelenta in tratarea ranilor, zgaraieturilor, arsurilor, eruptiilor, muscaturilor de
insecte, otravirii cu iedera;
excelenta in spalarea fructelor, legumelor, a carnii si pestelui pentru indepartarea
bacteriilor;
este utila ca insecticid pentru plante.
Apa disociata prin electroliza (se obtin doua componente : apa vie sau biotica si
apa moarta sau abiotica) se mai numeste si apa ionizata.
Apa distilata are un pH neutru(5,5). Apa vie, ionizata negativ, este alcalina(pH 10
12), iar apa moarta, ionizata pozitiv, este acida (pH 2,5 4).
Apa vie are atatea virtuti terapeutice mai ales datorita faptului ca elimina radicalii
liberi din organism si este un puternic agent de regenerare celulara.

OBTINERE

Metoda nr. 1
Prezentam o varianta bazata pe o instalatie de ionizare alimentata de un redresor
220V~/220V-. Vasul principal trebuie sa fie din sticla cat mai groasa posibil deoarece in
cursul procesului apa poate ajunge la punctul de fierbere. Acest lucru insa poate fi evitat
scazand tensiunea de alimentare. Practic, instalatia poate fi alimentata si la tensiuni
continue mai mici, de 50 sau 24 V numai ca astfel durata timpului in care apa va fi
disociata se prelungeste.
Vasul secundar este dintr-un material semiimpermeabil si trebuie mentinut in
permanenta foarte curat. Capacul poate fi din orice material izolator.
In principiu, electrozii trebuie
sa fie facuti din metale rezistente la
coroziune cum ar fi aurul, platina,
titanul, dar se poate folosi si
aluminiu. Aluminiul insa nu este atat
de rezistent la coroziune si mai apar
si unii produsi secundari. Nu se
recomanda utilizarea otelului
inoxidabil decat daca este din
categoria celor inalt aliate, cu
procente ridicate de crom si titan.
Altfel in timpul procesului, fierul din
aliaj se descompune, iar apa se
coloreaza in rosu maroniu din cauza oxizilor de fier.


309


Se procedeaza astfel :
1. Atat vasul principal cat si cel secundar se umplu cu apa. In ambele vase apa
trebuie sa fie la acelasi nivel. Vasul secundar nu trebuie sa fie umplut decat pe
jumatate, cel mult trei sferturi, pentru ca in timpul procesului nivelul apei de aici
creste.
2. Se introduc electrozii in vase (electrodul negativ in vasul principal, iar cel pozitiv in
vasul secundar).
3. Se alimenteaza instalatia si se lasa in functiune timp de 5 7 minute.
4. Se opreste alimentarea instalatiei si se scot electrozii. Vasul secundar se scoate, iar
apa din acesta se varsa intr-un alt vas (aceasta este apa moarta).
5. Vasul secundar se umple din nou cu apa si se introduce in vasul principal (atentie la
nivelul apei cf. punctului 1).
6. Se reintroduc electrozii si se alimenteaza din nou instalatia.

Procedura trebuie repetata pana cand pH-ul apei ramase in vasul principal (apa vie)
atinge o valoare optima (adica intre 10 si 12). In timpul procesului apar insa si diversi
produsi secundari (saruri, oxizi), dar acestia nu sunt daunatori si oricum, prin electroliza ei
se decanteaza, iar prin filtrarea ulterioara a apelor obtinute sunt in totalitate eliminati.

Metoda nr. 2 (alta sursa)
ANOD (+) apa moarta
CATOD (-) apa vie

Prin decuplarea curentului, intregul
lichid devine un mediu neutru, mediile formate
in jurul electrozilor amestecandu-se datorita
miscarii termice a moleculeleor. Oamenii de
stiinta au descoperit baia electrolitica cu un
perete semipermeabil (in cazul cel mai simplu
cu foaia de cort sau tesatura de prelata)
separand anodul de catod. Aceasta nu este
ceva nou, cunoscandu-se de mult electrolizele
diafragmatice, unde un asemenea perete pe
timpul trecerii curentului (cand instalatia este
cuplata) nu permite sa se amestece produsele
electrolizei.
Apa vie (negativa) provoaca la oameni o
dezvoltare intensa a tesuturilor cand acestea sunt vatamate, o crestere rapida a
animalelor cand beau aceasta apa.
Apa moarta (pozitiva) duce la omorarea bacteriilor, mucegaiurilor si daunatorilor in
agricultura, paduchilor de pe frunzele copacilor.
Pregatirea apei vii si a apei moarte se face cu ajutorul aparatului ci o singura dioda
(D-24-6A) si 2 electrozi din otel inoxidabil cu 1x40x120 mm, iar distanta dintre electrozi de
35 mm.
Se procedeaza astfel :
1. Se aseaza saculetul de panza intr-un borcan de 2 litri. Se umple borcanul si
saculetul cu apa incat sa fie la acelasi nivel, iar nivelul apei sa fie 3-4 cm mai jos de
marginea de sus a borcanului.
2. Se aseaza electrozii : ANODUL (+) in saculet si CATODUL (-) in borcan.
3. Introducem stecherul in priza pentru 5-7 minute, dupa care decuplam.
4. Se scot electrozii din borcan si din saculet.
310
5. Se scoate saculetul in care se gaseste apa moarta si se goleste intr-un vas. Se
umple din nou saculetul cu apa de la robinet, se introduce din nou in borcan (apa
din borcan nu se goleste, ramanand la a doua fierbere) astfel incat sa fie supusa la
a doua electroliza.
6. Se introduc electrozii ca si in primul caz (la prima fierbere), dupa care se introduce
stecherul in priza pentru 5 minute. Se scoate apoi stecherul din priza, iar electrozii
din borcan si din saculet.
7. Se goleste din nou apa din saculet (apa moarta) in acelasi vas in care s-a golit
prima data.
8. Se goleste apa din borcan (apa vie) intr-un alt vas.

TRATAMENTE POSIBILE :

AMIGDALITA timp de 3 zile, de 5 ori pe zi se face gargara cu apa moarta. Dupa
fiecare gargara se bea de pahar cu apa vie. Rezultat : temperatura scade din
prima zi.
CANCER DE PROSTATA timp de 3 zile, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de
masa se ia cate pahar cu apa vie. Rezultat : dupa 3-4 zile se separa mucozitatile.
Dupa inca 2 zile tumoarea dispare.
BOALA DE ARTICULATII, INCHEIETURI, ANCHILOZARE timp de 2 zile, de 3 ori
pe zi inainte de masa, se bea cate pahar cu apa moarta. Boala dispare dupa
prima zi.
PROCESE INFLAMATORII INCHISE timp de 2 zile se pun comprese pe
portiunea inflamata cu apa vie incalzita. Zilnic, inaintea punerii primei comprese pe
portiunea bolnava, aceasta se umezeste cu apa moarta si se lasa sa se usuce.
Seara se bea pahar cu apa vie. Rezultat : inflamatia se vindeca in 2 zile.
DURERI DE CAP se bea o data pe zi pahar cu apa moarta. Rezultat : durerea
trece dupa 30-50 minute.
GRIPA in decurs de 24 ore se clateste cavitatea gurii si se spala orificiile nazale
de 8 ori cu apa moarta, iar noaptea se bea pahar cu apa vie. Rezultat : gripa
trece in 24 ore.
HEMOROIZI in decurs de 24 ore se spala dimineata anusul cu apa moarta
(uneori in decurs de 2 zile), apoi se aplica tampoane inmuiate in apa vie,
chimbandu-le pe masura uscarii lor. Rezultat : scurgerile de sange se opresc,
leziunile se cicatrizeaza in 2-3 zile. Simultan cu tratamentul de mai sus se beau 1,5
litri pe zi de apa vie timp de 5 zile, timp in care nu se consuma de loc bauturi
alcoolice, lamai, portocale, zeama de varza.
DURERI DE DINTI se clateste cavitatea gurii cu apa moarta o data, timp de 5-10
minute.
ARSURI LA STOMAC se bea pahar apa vie. Arsurile dispar, se elimina gazele.
TUSEA timp de 2 zile se bea pahar cu apa vie de 4 ori pe zi dupa mese.
Rezultat : tusea inceteaza.
COLITA se incalzeste apa moarta pana la 37-40 grade. Noaptea se face clisma
cu apa moarta, iar dupa 10-15 minute se clateste anusul cu apa vie. Rezultat : se
vindeca dupa prima procedura.
ARSURI, OPARELI daca sunt basici cu apa este necasar ca ele sa fie sparte,
portiunile arse se uda cu apa moarta, iar peste 5 minute cu apa vie. Procedeul se
repeta de 7-8 ori pe zi. Tratamentul continua zilnic. Rezultat : arsurile se vindeca in
2-3 zile.
DIAREE se bea pahar cu apa moarta. Daca in decurs de 1 ora nu se opreste,
se repeta tratamentul.
RANI, TAIETURI se spala numai cu apa vie, dupa care se panseaza. Rezultat :
se vindeca dupa 1 zi.
311
RANI CARE SUPUREAZA se spala rana cu apa moarta. Dupa 3-5 minute sa
spala cu apa vie. In decurs de 24 ore se repeta operatia de 5-6 ori pe zi cu apa vie.
DURERI DE MIJLOC timp de 24 ore, inainte de masa, se bea de 3 ori cate
pahar cu apa vie. Rezultat : durerile dispar in 24 ore.
PECINGINEA (ECZEME) timp de 3-5 zile se umezeste alternativ cu apa moarta si
dupa 10-15 minute se umezeste cu apa vie.
RACEALA CEFEI se pun comprese cu apa moarta incalzita si se bea de 4 ori
cate pahar cu apa activizata astfel : in prima zi numai cu apa moarta, iar in
celelalte zile cu apa vie.
NEFRITA timp de 4 zile se ia de 4 ori pe zi cate pahar apa ativizata astfel : in
prima zi numai apa moarta, iar in urmatoarele zile apa vie.
DILATAREA VASELOR (HEMORAGII) se spala partile umflate sau sangerande
ale corpului cu apa moarta, apoi se inmoaia un tifon in apa vie si se aplica pe
locurile bolnave. Se ia cate pahar cu apa moarta, iar dupa 2 ore se incepe sa se
ia cate pahar cu apa vie la 4 ore. Tratamentul continua 2-3 zile.
MIROSUL PICIOARELOR se spala picioarele cu apa calda, se sterg pana la
uscare, apoi se uda cu apa moarta. Dupa uscare picioarelor, incaltamintea se
sterge in interior cu apa moarta, prin tamponare. Ciorapii se sterg cu apa moarta si
se usuca.
PENTRU BUNA DISPOZITIE dimineata si seara, dupa mese, se clateste gura cu
apa moarta si se bea pahar cu apa vie.
PENTRU IGIENA FETEI dimineta si seara, dupa spalare, se da pe fata la inceput
cu apa moarta, apoi cu apa vie.
HERPESUL se tamponeaza locul cu herpesul cu vata cu apa moarta timp de 30
minute. De fiecare data se sterge si se improspateaza cu apa moarta. Rezultat :
herpesul se usuca a doua zi.
STERILIZAREA SI DEZINFECTAREA obiectele se uda cu apa moarta, apoi se
usuca. Sterilizarea se face complet prin stergerea cu un tampon de tifon inmuiat in
apa moarta.


HELIOTERAPIA Sanatate si energie Divina captate prin expunere la lumina
Soarelui

In timpurile travechi, atunci cand Pamantul era locuit de primii oameni, acestia
foloseau lumina si caldura Soarelui ca unic mijloc de insanatosire, ori de cate ori simteau
vreun discomfort in organismul lor. In cazul unei boli mai grave, ei il duceau pe cel bolnav
la Soare, il dezgoleau complet si apoi il expuneau la lumina tamaduitoare a Soarelui, mai
ales acea parte a corpului unde acesta simtea slabiciune, discomfort, stare de boala
sau durere. Apoi, expunandu-l astfel, atat cat era necesar, chiar mai multe zile la rand, el
se insanatosea complet.
Trebuie sa se stie ca locuitorii timpurii ai acestei planete nu beau aproape niciodata
apa care nu fusese pe cat posibil expusa inainte la lumina binefacatoare a Soarelui un
anumit interval de timp. Pe atunci, oamenii nu aveau de loc fantani adanci si acoperite si
nimeni nu bea niciodata apa din izvoarele la care nu puteau patrunde razele binefacatoare
ale Soarelui, deoarece ei stiau si puteau simti ca in acea apa salasluiesc spirite rele,
uneori chiar foarte malefice, care incarca acea apa cu energii rele, si ei stiau ca nu trebuie
sa bea din acea apa pana ce nu sunt alungate acele stirite rele prin intermediul puterii
divine a luminii solare. Lumina Soarelui poarta in sine energii tainice divine si ea este
totodata hrana si putere pentru spiritele tainice pure si foarte elevate. Aceste spirite pure
sunt in stransa legatura cu partile substantiale specifice ale sufletului omenesc si cu
ajutorul lor fiinta umana poate sa se ridice pentru a-L cunoaste pe Dumenzeu. Atunci cand
sufletul este trezit si intarit prin influenta energiilor divine pe care le manifesta aceste
spirite pure, prelundu-le din energia tainica a Soarelui, el poate sa elimine rapid
312
slabiciunea corpului, fiindca starea de sanatate a trupului depinde intotdeauna numai de
puterea sufletului.

Prima metoda de realizare a absorbtiei energiilor tainice care sunt vehiculate de razele
solare

Luati in recipient din sticla de culoare violet inchis, cu diametrul de 7,5-10 cm, cu
inaltimea de aprox. 2,5 cm si cu marginea foarte bine slefuita. Faceti-i apoi un capac care
sa il acopere ermetic (etans).
Dupa ce v-ati procurat un asemenea vas care este cel mai potrivit pentru
prepararea acestui remediu, asezati pe fundul vasului bobite mici de lactoza (din cele care
sunt folosite de obicei in homeopatie) si puneti-le acolo intr-un strat egal, astfel inta sa nu
se acopere deloc unele pe altele. Veti proceda astfel pentru ca ele sa poata absorbi
energiile subtile tainice care sunt vehiculate de razele solare.
Expuneti apoi vasul respectiv cu aceste globule la Soare pentru o perioada mai
indelungata (10-12 ore), si atunci bobitele de lactoza vor absorbi si acumula in ele
energiile tainice din razele solare care sunt datatoare de viata si putere.
Daca ulterior aceste bobite de lactoza sunt administrate unei persoane bolnave,
dupa ce aceasta a tinut in prealabil dieta care ii este recomandata, una, doua sau
maximum trei astfel de bobite, de preferinta ele fiind administrate inainte de rasaritul
Soarelui, se va constata ca starea de sanatate a acestuia se va imbunatati vizibil incepand
cu a treia zi, dar nu mai tarziu de a saptea zi.
In cazul acestui tratament, sufletul bolnavului va absorbi din bobitele de lactoza
respective energia vitala care ii este necesara si, fiind astfel gradat intarit, va elimina apoi
ceea ce nu ii este de folos, si ca urmare a acestui tratament se va putea restabili cu
usurinta fluxul de energie vitala din corpul fizic.
Vara, mai ales atunci cand razele solare au cea mai mare putere, este suficient ca
micile bobite de lactoza sa fie expuse la Soare timp de 10-12 ore, o luna de zile.
Expunerea acestor bobite nu trebuie sa se realizeze tot timpul cat Soarele este vizibil pe
cer, ci mai ales atata timp cat Soarele se afla la un unghi de 45 grade fata de linia
orizontului. La un unghi mai mic de 45 grade, impactul razelor solare este prea slab si
atunci lumina are un efect diminuat sau chiar insignifiant asupra bobitelor de lactoza.
Aceste trebuie dupa aceea sa fie acoperite bine cu capacul si apoi vor fi pastrate intr-un
loc uscat si racoros pana in ziua urmatoare, cand expunerea lor la Soare se va realiza in
continuare.
Bobitele de lactoza impregnate cu lumina solara se vor pastra in final in sticlute de
culoare violet inchis etansate cu dopuri curate din acelasi fel de sticla, care se pastreaza
sigilate in pungi de plastic. Sticlutele respectice trebuie pastrate intr-un loc rece si curat.
Primavara sau toamna, expunerea bobitelor de lactoza la actiunea binefacatoare a
Soarelui trebuie sa dureze aprox. 3 (trei) luni. Celelalte indicatii mentionate raman valabile
si in acest caz.
Pe timp de iarna, prepararea acestui remediu este imposibila, deoarece unghiul sub
care cad razele solare este prea mic si din aceasta cauza ele nu pot avea nici un efect
asupra bobitelor de lactoza.
Regimul alimentar este acelaisi in cazul acestui tratament ca si acela care este
folosit in cazul tratamentelor helioterapeutice cu mentiunea ca dieta respectiva trebuie sa
fie inceputa cu 7-10 zile mai devreme decat in helioterapie. Pe parcursul dietei preliminare,
pacientul poate sa bea de mai multe ori pe zi apa curata de izvor sau minerala care
a fost in prealabil expusa la lumina directa a Soarelui. Este preferabil ca
recipientul in care este expusa la Soare apa de baut sa fie un vas de stic1a
violet dar de o nuanta mai inchisa sau cel mult un vas de portelan sau, even-
tual, un vas smaltuit care are aceasta culoare.
Pentru a spori si mai mult efectele vindecatoare ale acestei ape curative
care este expusa la Soare, puteti folosi de asemenea o lentila (lupa) cu un
diametru de cel putin 45 cm si cu distanta focala de cel mult 1 metru, cu
313
ajutorul careia veti directiona razele solare concentrate in punctul focar catre
apa din acel vas, astfel incat sa fie plasat la 2,5-7,5 cm sub suprafaja apei (in
functie de inaltimea vasului) dar cat mai aproape de centrul masei de apa, care
este astfel expusa la Soare. Aveti insa grija ca punctul focar (este vorba de
focarul de lumina) al respectivei lupe sa nu ramana in apa mai mult de o
jumatate de minut pentru ca, in caz contrar, unele spirile si energii profund
invioratoare ale apei ar putea fi prea exaltate de spiritele si energiile de lumina
care sunt venite de la Soare, si mai ales in cazul fiintelor umane mai sensibile,
aceasta apa ar putea produce un efect foarte violent care, in loc sa fie benefic
pentru tratamentul in sine, ar putea fi in detrimentul acestuia.
De asemenea, un vin perfect natural, bun, curat (cel mai adesea vinurile
din ziua de astazi (care se gasesc in comert) contin, in general, conservanti cu
sulf si de aceea ele nu se indica sa fie utilizate pentru ca atunci chiar pot dauna
curei), poate fi utilizat exact in acelasi mod ca si apa, fiind chiar de preferat in
cazul celor cu nervii slabi, cu conditia ca acel vin sa nu fie pastrat in recipiente
din lemn de stejar ci sa fie pastrat fie intr-un burduf de piele, precum in timpurile
de demult, fie in sticle etanse sau chiar in butoaie din lemn dulce.
Dupa folosirea acestui remediu, acelasi regim alimentar - in functie de
sezon - trebuie sa fie tinut cu strictete timp de cel putin 3 luni de zile. Pacientul
trebuie atunci sa mearga des afara la aer curat si sa se expuna NUD la Soare
atunci cand Soarele este puternic, si procedand astfel cu consecventa,
sanatatea sa va fi complet restabilita.
Cuplurile care nu practica continenta trebuie atunci sa aiba grija ca in
perioada tratamentului helioterapeutic sa se abtina complet de la contactele
sexuale deoarece atat sperma barbatului cat si secretiile sexuale feminine
sunt fluide vitale de o importanta primordiala care nu trebuie sa fie
pierdute si de care sufletul nu trebuie sa fie deloc lipsit, mai ales in timpul
refacerii corpului fizic. (In cazul acelora care se iubesc si care practica amandoi
perfect continenta sexuala, contactele amoroase in care se realizeaza
transmutarea perfecta in energie a potentialului sexual sunt binevenite si chiar
ajuta la refacerea sanatatii). Daca o fiinta umana care si-a recapatat pe deplin
sanatatea prin aceste mijloace duce dupa aceea in continuare o viata moderata
si echilibrata, respectcind acelasi regim alimentar mai departe, ea nu se va mai
imbolnavi din nou cu usurinta si va trai mai departe, plina de vigoare, pana la o
varsta inaintata. Aceasta este, deci, una dintre metodele prin care energia
tainica ce este vehiculata de lumina solara poate fi folosita in favoarea
restabilirii sanatatii oamenilor.
In continuare vom oferi cunoasterii voastre alte cateva metode secrete de
acest gen.

Cea de-a doua metoda ce poate fi utilizata pentru a absorbi si inmagazina
energiile tainice care sunt vehiculate de razele Soarelui

Daca prima metoda care a fost expusa mai sus prezinta unele dificultati
in ceea ce priveste procurarea tuturor lucrurilor care sunt necesare pentru
realizarea ei, puteti atunci sa realizati absorbtia energiei tainice care este
vehiculata de razele Soarelui si intr-un alt mod, similar cu primul, care va va
oferi posibilitatea de a va vindeca de felurite boli, sau chiar de a-i ajuta pe
oamenii care se afla in suferinta. In cazul acestei metode, in loc de recipient de
culoare violeta, puteti folosi eventual un vas de ceramica cu smaltul negru - sau
chiar, cel mai bine, albastru inchis - iar in loc de bobite de lactoza puteti utiliza
polen natural proaspat care va fi pus in vas astfel incat nici o bobita de polen sa
nu o acopere pe alta. Acest polen va fi apoi expus la Soare aceeasi perioada
din zi ca si in cazul metodei precedente timp de cel putin 2 luni si dupa aceea
va fi pastrat peste noapte si in restul timpului, dupa cum am precizat anterior,
314
intr-un recipient inchis la culoare sii bine protejat de influenta aerului. Modul de
folosire in cazul bobitelor de polen este acelasi ca si in primul caz, singura
diferenta constand in faptul ca doza de polen trebuie sa fie mult mai mare (2-3
lingurite) deoarece concentratia razelor solare in bobitele de polen din vasul de
ceramica nu va fi la fel de mare ca in cazul bobitelor de lactoza.
In cazul bolilor foarte grave care necesita un mare ajutor si o ameliorare
rapida, remediile care sunt obtinute prin ambele metode secrete care au fost expuse
de Mine (IISUS CRISTOS) pot fi administrate pacientului impreuna, si imediat. Dar
atunci cand este posibil, trebuie sa fie cu strictete respectata dieta preliminara care a
fost descrisa anterior si trebuie de asemeni sa se realizeze sistematic ingerarea apei
naturale (de izvor sau minerala) care a fost in prealabil expusa la Soare, caci
realizand toate acestea este scutit sufletul de un efort considerabil care se
realizeaza atunci in vederea tamaduirii, iar vindecarea ulterioara este mai sigura si
mai rapida.
Aceste bobite de polen, care vor fi impregnate astfel de lumina solara mai pot
fi folosite intr-un mod eficient dupa cum urmeaza : dupa ce pacientul a baut in timpul
zilei cateva pahare de apa naturala pura care in prealabil a fost expusa Soare, el se
va intinde dupa aceea pe un pat cald, unde va transpira din abundenta timp de
cateva ore. Luati 20- 30 de bobite de polen care a fost expus in prealabil la Soare,
muiati-Ie in cateva picaturi din transpiratia bolnavului si apoi administrati-i-Ie pe cale
orala. Intr-o asemenea situatie este cu putinta ca pacientul sa simta o usoara
presiune in zona capului si a stomacului si un fior de gheata in tot corpul. Acest fior
va fi apoi urmat de o usoara diaree, dupa care pacientul se va insanatosi complet,
ca prin farmec. Efectele care au fost descrise mai sus se pot manifesta la unii
oameni pe timp de 3 zile, la altii chiar pana la 7 zile, in functie de tipul constitutional
usor sau greu al pacientului. Chiar si dupa ce se insanatoseste complet, pacientul
trebuie sa isi continue regimul timp de 4 -5 luni si sa bea din cand in cand cate un
pahar de apa naturala expusa in prealabilla Soare si procedand astfel el va fi
complet vindecat de orice boalii ar avea.
Este important sa tinem de asemeni cont de faptul ca in cazul bolilor care sunt
cauzate de congestie (adica de excesul de sange) este absolut esential sa se tina
(respecte) o dieta stricta prealabila, asa cum de altfel recomanda medicina
helioterapeutica.

Cea de-a treia metoda de absorbtie si inmagazinare a energiei subtile benefice
care este vehiculata de razele solare

Urmariti mai intai sa faceti rost de sare naturala din care au fost eliminate
toate componentele minerale neutile, si in special arsenicul. Cea mai potrivita pentru
aceasta ar fi o sare naturala sulfuroasa foarte pura sau, eventual, o sare de mare
curata, care trebuie sa fie calcinata complet la foc pana cand nu mai emite deloc
vapori vizibili. Apoi, ea trebuie sa fie atent macinata pana cand ajunge sa fie o
pulbere foarte fina. Aceasta sare pulbere, la fel ca si polenul despre care s-a vorbit
in cea de-a doua metoda, va trebui de asemenea sa fie expusa actiunii razelor de
Soare timp de 2 pana la 3 luni in acelasi tip de vas, de preferinta de culoare violet
inchis. In perioada expunerii la Soare este important ca sarea pulbere sa fie
amestecata, din cand in cand, foarte bine, de mai multe ori pe zi, cu o bagheta de
sticla care va fi utilizata special pentru aceasta. Aceasta actiune este neaparat nece-
sara deoarece pulberea foarte fina de sare va ocupa aproximativ 4 mm din inaltimea
vasului in care ea este expusa la Soare. Pentru ca toate particulele de sare de pe
fundul vasului sa fie expuse razelor solare si sa acumuleze in ele energia tainica
a razelor solare, amestecarea pulberii de sare trebuie sa fie facuta astfel incat
sa nu se formeze deloc cute sau gramajoare. De aceea vom avea grija ca, in
prealabil, sarea sa fie intinsa in vasul respectiv intr-un strat uniform, egal. Daca
totusi se formeaza cute, acestea trebuie sa fie netezite cu mare grija, astfel
315
incat razele solare sa poata sa actioneze in mod uniform pe intreaga suprafata
a pulberii de sare.
Dupa ce au fost impregnate suficient de mult timp de razele Soarelui pe
intreaga perioada de timp care a fost prescrisa, aceste granule foarte fine de
sare, la fel precum bobitele de lactoza sau bobitele de polen despre care s-a
vorbit in cazul descrierii celorlalte doua metode, trebuie sa fie foarte bine
protejate de efectele nocive ale aerului atmosferic prin pastrarea lor in cutii
inchise, foarte bine uscate, care vor fi plasate in cel mai uscat loc din casa.
Pentru a putea scoate dupa aceea din respectiva cutie numai cantitatea de
sare care este necesara atunci cand aceasta (sarea respectiva) trebuie sa fie
folosita pentru tratarea vreunei boli, trebuie in prealabil sa fie confectionate
niste lingurite speciale, care este util sa fie facute din aur sau din argint pur.
Lingurita respectiva trebuie atunci sa aiba o capacitate nu mai mare de un bob
de linte, iar cantitatea de sare care va incapea in ea va fi suficienta pentru
adulti. Copiilor sub 14 ani li se va da numai jumatate din acea cantitate de sare,
iar copiilor sub 6 ani lise va da numai un sfert din respectiva cantitate de sare.
Este bine sa stiti ca aceasta sare, si in special sarea de sulf pur, are un efect
extraordinar de puternic si actioneaza mai ales asupra structurii osoase, dar si
asupra dintilor si parului si ca atare ea trebuie sa fie folosita mai presus de toate in
cazurile de fractura osoasa. Daca fractura cuiva care si-a fupt un brat sau un picior
este foarte bine fixata in atele, ea se va vindeca complet in numai cateva zile dupa
ce pacientului ii va fi administrata aceasta sare. Daca este cumva o fractura
deschisa, tegumentul si muschii piciorului sunt atunci lezate, aceste rani deschise
pot fi tratate extern, fie cu comprese cu apa ce a fost in prealabil expusa la Soare, fie
cu binecunoscutul unguent natural cu arnica (Arnica Montana), dar la acestea este
indicat sa se adauge intotdeauna 1 2 doze de sare care a fost expusa la
Soare. Este insa important sa stiti ca pentru uz intern nu se va folosi niciodata
mai mult de o doza si jumatate, chiar si in cazul celor mai robuste persoane, si
atunci respectiva doza se va lua intr-o singura priza, caci daca va fi Iuata mai
des ea va cauza destul de repede moartea, in loc sa cauzeze vindecarea.
Deoarece actioneaza in special asupra structurii osoase, sarea respectiva,
daca se va exagera in ceea ce priveste doza, ar putea stimula osificarea intr-o
asemenea masura incat in scurt timp, toate partile organismului ar putea deveni
rigide.
Atunci cand este folosita in mod corect si sistematic, sarea respectiva
care a fost in prealabil expusa la Soare, reda intregului corp energia necesara
si totodata induce in mod gradat o transformare totala la nivelul organismului,
astfel ca dupa numai un an de zile nu mai ramane nimic rau in corpul pe care
sufletul il tra dupa sine, cu greu, in urma. cu un an. Chiar si dintii care sunt
pierduti pot fi astfel inlocuiti cu dinti noi, iar dintii existenti pot sa creasca
in lungime atunci cand acest remediu este utilizat corect si in mod
sistematic. Stiind toate acestea, tocmai de aceea se indica sa se respecte o
mare strictete in ceea ce priveste dozele prescrise si sa nu fie niciodata
depasite caci, in caz contrar, pacientul va avea probleme mari cu dintii.
Tot ceea ce v-am dezvaluit aici demonstreaza inca o data efectele tainice
speciale ale acestor saruri. Aceste saruri, daca sunt folosite in mod corect si
sistematic, vindeca la fel ca si remediile care au fost descrise anterior,
toate bolile organismului, dar trebuie sa aveti mare grija sa nu depasiti
niciodata doza prescrisa. In cazul metodelor precedente (primeIe doua) nu se
produce nimic rau daca i se administreaza pacientului, tinand cont destructura
lui si de gravitatea bolii, o doza putin mai mare decat cea care este
recomandata, sau daca se repeta tratamentul respectiv dupa un anumit interval
de timp, in functie de necesitati. Dar luati alminte caci in cazul tratamentului cu
sare care a fost amintit, doza nu trebuie sa depaseasca niciodata cantitatea
316
prescrisa si administrarea acesteia nu trebuie sa fie repetata decat numai dupa
zece ani.
Regimul respectiv trebuie sa fie respectat cu tot atata grija ca si in cazul
celorlalte doua metode care au fost descrise anterior, cu singura diferenta ca
pacientul trebuie sa se abtina inainte de la mancarurile sau bauturile acre cu
cel putin 20 de zile mai mult decat in cazul utilizarii primelor doua metode.
Sarea care a fost expusa la Soare este astfel incarcata cu energii subtile tainice
care-i sunt necesare sufletului. Acestea sunt atunci extrem de puternice in
comparatie cu acelea care exista mai mult sau mai putin in orice acid, si trebuie
sa stiti ca dupa ingerarea acestei sari ea atrage (prin declansarea anumitor
fenomene de rezonanta) energiile similare de la toti ceilaiti acizi care patrund in
stomac si in intregul organism, amplificand astfel in mod excesiv fluxul acestora
si intr-o asemenea situatie (atunci cand nu se respecta intervalul de 20 de zile
indicat) efectul poate fi acelasi ca si atunci cand pacientul ar Iua o doza dubla
sau tripla de sare inca de la inceput. Tocmai de aceea, cunoscand foarte bine
aceste pericole, trebuie sa nu neglijati aceasta indicatie (referitoare la intervalul
de 20 de zile, in care inainte nu se vor consuma mancaruri sau bauturi ACRE).
Mai mult decat atat, este foarte important sa stiti ca aceasta sare are chiar
efecte miraculoase, ca daca ea este pusa pe limba unei persoane care se afla
pe patul de moarte (in agonie), acea persoana se va putea astfel vindeca
complet sau daca nu, macar isi va putea prelungi viata cu conditia ca
organismul ei sa nu fie prea grav afectat de boala.
In ceea ce priveste problema referitoare la tipul de sulf care este
recomandat pentru prepararea remediului care fost indicat, raspunsul este
urmatorul : Eu (Iisus Cristos) stiu mai bine decat toti chimistii si farmacistii ca se
prepara deja o intreaga varietate de substante numite "saruri sulfuroase" si
trebuie de asemenea sa stiti ca se pot prepara mult mai multe decat se cunosc
pana acum, caci sulful - care este partial un mineral si partial un component
organic, care isi are originea in maruntaiele pamantului - se gaseste in stare
naturala in compozitia diverselor tipuri de saruri si a mai multor minerale.
Totusi, pe toate acestea, in general, eu nu Ie numesc sulfati; ceea ce eu
numesc "sare" contine de fapt gruparea acid a din sulfat. Acest acid, asa cum
probabil stiti, este de doua feluri, si anume : unul obisnuit, de culoare maroniu -
fumurie, si unul rafinat din care a fost extrasa apa. Acest ultim tip va fi
transformat in sare, care va fi supusa cristalizarii si apoi toata umezeala din
cristalele sale va fi indepartata printr-o metoda adecvata. Dupa ce in prealabil
au fost uscate cat mai bine cu putinta, cristalele de sulfat se pun intr-un mojar
perfect curat din portelan si se macina cu un pistil (se mojareaza foarte bine)
pana cand devin o pudra foarte fina. In timpul mojararii se adauga si se
amesteca foarte bine cu pudra din mojar flori de sulf natural care pe cat posibil
nu trebuie sa contina arsenic ca impuritate, iar in final cantitatea de un sfert de
lingurita de pulbere de sulf se amesteca cu o doza de sare care, asa cum am
indicat, a fost in prealabil expusa la Soare. AmestecuI rezultat este sulfatul care
trebuie sa fie folosit dupa indicatiile care au fost prescrise mai sus in scopul
care a fast deja mentionat. Un farmacist bun sau un chimist care isi da interesul
poate sa prepare in acest mod sulfatul necesar, dar nu-i va fi usor deoarece
cristalele care sunt obtinute din acidul sulfuric pur sunt greu de uscat. Acestea
se vor usca cu timpul daca sulfatul este lasat sa cristalizeze pana ce cristaIele
sale devin destul de mari. Mai exista si alte cateva metode de a realiza
cristalizarea acestui sulfat obtinut din acidul sulfuric pur si concentrat. Mai
dificila decat reatizarea cristalelor respective este obtinerea inflorescentelor de
sulf complet lipsite de arsenic. Pentru a obtine aceste cristale este de preferat
sa se foloseasca acidul sulfuric pur, concentrat, alb (englezesc), deoarece in
Anglia se prepara cel mai pur acid de acest feI.

317
Cea de-a patra metoda de folosire a energiilor tainice care sunt vehiculate de
lumina solara in scopul vindecarii

Pentru aceasta este necesar sa utilizati un creuzet din piatra de serpentin
(serpentin = mineral cu varietati de diferite culori care rezulta din hidroliza silicatului
de magneziu) cu o capacitate de cel putin o jumatate de litru (500 ml). Utilizati de
asemenea un pistil din acelasi material care va fi folosit pentru amestecare si
mojarare. Apoi urmariti sa faceti rost de la un veterinar de 1/4 sau 3/8 litri de sange
proaspat de miel (care suge doar lapte de la mama lui) sau, daca nu, eventual
sange de vitel sanatos (care suge doar lapte de la mama lul). Turnati dupa aceea
sangele de vitel in vasul care a fost mentionat mai sus si daca acesta este prea mic,
luati doua vase si puneti cate jumatate din cantitatea totala in fiecare, ceea ce va
insemna aproximativ 1/8 - 3/16 litri, apoi expuneti acest sange la Soare, asa cum s-a
explicat anterior si amestecati-l in repetate randuri in timp ce Soarele straluceste
deasupra lui. Trebuie insa sa aveti in vedere ca in timpul noptii sa protejati vasul
respectiv cu grija de actiunea aerului si sa-l tineti la rece. Amestecarea si expunerea
la Soare a sangelui respectiv trebuie sa continue pana cand acesta este complet
uscat. Dupa ce ati realizat aceasta asa cum trebuie, este necesar sa pulverizati
sangele, sa-l faceti pudra foarte fina in acelasi vas si cu acelasi pistil, prin mojarare,
prin zdrobire si prin pisare. Cand ati obtinut in final, procedand astfel, o pudra brun
roscata, puneti-o dupa aceea la pastrare intr-un recipient curat din sticla cat mai
inchisa la culoare.
Acest remediu care a fost astfel obtinut, se utilizeaza in acelasi mod ca si
primele doua care au fost descrise anterior, si trebuie sa stiti ca efectul lui este de
asemenea universal. In plus, mai trebuie sa stiti ca acest remediu este foarte eficient
mai ales in afectiunile pulmonare si el este indicat in special pentru cei care sufera
de sangerari de tot felul. Daca in urma expunerilor repetate la Soare sangele
respectiv emana un miros foarte neplacut, aceasta nu trebuie sa va deranjeze
absolut deloc. Un astfel de miros nu este absolut deloc daunator, iar in final, cand
sangele respectiv expus la Soare va fi suficient de uscat, veti constata ca acest
miros se transforma chiar intr-un miros placut. Aveti insa mare grija sa nu folositi
cumva sange de la nici un alt animal, nici macar de la vite sau oi, fiindca de indata
ce aceste animale incep sa se hraneasca cu iarba, energiile specifice sufletului din
sangele lor devin grosiere si impure, iar aceasta ar putea atrage (prin declansarea
anumitor procese specifice de rezonanta) din razele Soarelui numai ceea ce este
similar in ele. (Prin urmare este foarte clar ca sangele care este indicat sa se
foloseasca va proveni de la un miel sau de la un vitel care suge doar lapte de la
mama lui si care in afara de lapte nu se "hraneste cu nimic altceva). Prin urmare, nu
trebuie sa pierdeti din vedere ca sangele mieilor sau al viteilor complet sanatosi si
care nu au fost inca intarcati, hranindu-se mai departe numai cu lapte de la mama
lor, este singurul care este potrivit in scopul prepararii acestui medicament
miraculos. Acest medicament natural miraculos, daca este pastrat intr-un mod
corespunzator, isi mentine nealterata eficacitatea timp de un an de zile. Dupa
aceasta perioada el devine mai putin eficient. El poate fi "reincarcat" cu energiile
tainice binefacatoare ale razelor Soarelui daca este expus apoi din nou actiunii
razelor de Soare, pentru intervalul prescris de timp, dar este mult mai bine totusi sa
se prepare unul nou. Acestea fiind spuse, cea de-a patra metoda a fost explicata in
mod clar si acum putem trece la urmatoarea.

Cea de-a cincea metoda de utilizare a energiilor tainice care sunt vehiculate de
lumina solara in scopul vindecarii

Ca medicamente miraculoase pentru uz intern, primele patru remedii care
deja au fost mentionate anterior sunt suficiente, dar este bine sa stiti ca exista si alte
318
metode foarte eficiente de folosire a energiilor tainice care sunt vehiculate de razele
solare, pentru tratarea cu succes a diferitelor afectiuni ale corpului fiintei umane.
De exemplu, daca cineva sufera de o leziune externa de natura canceroasa,
luati atunci o lupa si, fiind la Soare, potriviti-o astfel ca lumina acesteia, focalizata
prin lupa, sa fie trecuta pe deasupra ranii, milimetru cu milimetru, de mai multe ori pe
zi. Cu alte cuvinte trebuie ca focarul lupei respective sa fie "plimbat" pe intreaga
suprafata a ranii. Este insa necesar sa fiti foarte atenti ca focarul respectiv al acestei
lupe sa nu se opreasca prea mult timp asupra nici unei portiuni a leziunii. La mai
mult timp dupa ce ati trecut focarul lupei respective prin care trecea lumina Soarelui
pe deasupra unei rani, inmuiati o bucata de panza de in apa naturala (apa minerala
sau apa de izvor), care a fost in prealabil expusa la Soare si dupa aceea puneti-o
direct pe respectiva rana. Compresa respectiva trebuie atunci sa fie schimbata de
mai multe ori in decurs de o ora si, daca se respecta de asemenea regimul alimentar
adecvat, bolnavul care prezinta o asemenea leziune se va insanatosi in curand.
Daca eventual aveti la dispozitie frunze sanatoase si mature de tutun (Nicotina
Tabacum), acestea sunt chiar mai de preferat in locul fasiilor de panza de in, dar
atunci este necesar ca inainte de folosire, acestea sa fie bine uscate si expuse la
Soare timp de 2-3 luni, fiind apoi asezate pe o bucata plata de sticla.
Este de asemeni bine sa stiti ca in loc de apa naturala (apa de izvor sau apa
minerala) care a fost in prealabil expusa la Soare se poate folosi cu aceeasi eficienta
o "tinctura solara" care se prepara dupa cum urmeaza : fiecare dintre voi ati auzit
probabil de floarea alpina care este numita arnica (Arnica Montana). Luati doua
maini bune din petalele galbene si filamentele cu polen ale florii respective (arnica) si
puneti-le apoi intr-o jumatate de litru de vin perfect natural sau, daca nu, in alcool pur
de 90. Acest amestec trebuie apoi sa fie expus la actiunea razelor solare timp de 3-
4 saptamani intr-o sticla transparenta care trebuie sa fie bine inchisa si care trebuie
sa fie agitata de cateva ori in intervalul de timp care a fost mentionat ca va fi utilizat
pentru expunerea ei la Soare. Dupa aceasta perioada, "tinctura solara" va fi gata si
ea va trebui apoi sa fie filtrata si in final va fi desertata intr-o sticla de culoare inchisa
si va fi pastrata cu grija, fiind astupata in mod etans.
Atunci cand este necesar, luati o picatura din aceasta tinctura si amestecati-o
cu 1/5 l de apa care a fost in prealabil expusa la Soare, iar daca ranile sunt mari,
atunci foIositi 3 - 5 picaturi de tinctura pe care Ie veti pune in aceeasi cantitate de
apa. Apoi incaIziti Ia Soare o bucata de panza curata de in, umeziti-o in respectiva
tinctura si apoi puneti-o pe rana sau pe ranile respective. Veti vedea ca in urma
acestui tratament, ca si in cazuI foIosirii ceIor doua remedii care au fost mentionate
anterior, ranile se vor vindeca cu repeziciune.
Cu ajutorul "tincturii solare" se pot vindeca de asemenea cu o mare usurinta
leziunile externe care sunt cauzate de bolile venetice, herpesul genital si ria, cu
conditia sa fie insa respectat in mod strict regimul alimentar adecvat.
Un alt remediu perfect natural pentru astfel de leziuni externe maligne este
urmatorul : luati seminte sanatoase de canepa (Cannabis Sativa), uscati-le apoi la
Soare timp de 14 zile si puneti-Ie dupa aceea la pastrare intr-un loc uscat in niste
recipiente inchise ermetic. Atunci cand aveti nevoie de acest remediu treceti
semintele de canepa printr-o presa de ulei dupa ce le-ati sfaramat putin. Va rezulta
astfel un ulei destul de rafinat. Daca dupa aceea ungeti leziunile respective cu acest
ulei in mai multe randuri si daca totodata respectati cu strictete regimul alimentar
care este recomandat, ranile respective se vor vindeca in scurt timp, si facand
aceasta mai trebuie sa stiti ca uleiul folosit nu va avea nici un efect daunator asupra
organismului.
Din semintele de canepa care au fost tratate in modul descris mai sus se
poate prepara si un, fel de lapte care este asemanator cu laptele de migdale si care
in plus este benefic pentru cei care sufera de tuberculoza plamanilor sau de
congestie sau boli ale ficatului, splinei sau rinichilor. Atunci cand se administreaza
319
acest lapte efectul sau profund binefacator asupra organelor bolnave va fi resimtit
aproape imediat.
Totusi, in cazul in care aceste organe interne sunt in pericol de deshidratare
este de preferat sa se foloseasca mai bine lapte din seminte de in (Linum
Usitatissimum), care in prealabil au fost uscate la Soare, in locul laptelui din
seminte de canepa.
In afara de acestea mai trebuie sa stiti ca exista si un remediu miraculos
pentru alinarea durerilor de membre : luati aproximativ 500 g de ulei pur natural de
masline care trebuie sa fie proaspat presat la rece, turnati-l dupa aceea intr-o sticla
care are un dop ermetic foarte bun si adaugati o mana buna de petale de mac
(Papaver Somniferum). Petalele de mac salbatic sau de mac de camp sunt de
preferat in locul petalelor de mac mare de gradina. Dupa ce petalele de mac au fost
adaugate in uleiul de masline respectiv, sticla, in care se afla uleiul trebuie sa fie
acoperita cu grija, in mod etans, si ea va fi expusa la Soare pentru o perioada de 3
4 saptamani, timp in care ea va fi agitata destul de frecveht. La sfarsitul acestui
interval de timp, uleiul de masline respectiv, care a fost in prealabil expus la Soare,
va fi turnat intr-o sticla, de preferinta inchisa la culoare si care va fi foarte bine
etansata.
In cazul in care cineva sufera de dureri chiar cronice ale membrelor, este de
ajuns sa inmoaie in acest ulei o bucata de panza care a fost expusa la Soare de
curand, si sa o puna dupa aceea pe membrul dureros, si va constata ca in curand
durerile Ii vor ceda. Un astfel de ulei poate fi aplicat cu rezultate foarte bune si in
cazul durerilor acute de piept si din zona coastelor, mai ales daca aceste dureri sunt
de natura reumatica, sau apar in cazul acelora care au artrita.

Cea de-a sasea metoda de utilizare a energiiior tainice care sunt vehiculate de
lumina solara in scopul vindecarii

Vom trece acum la descrierea unui alt remediu la fel de eficient ca si acelea
care au fost descrise pana acum. Luati lapte de capra care a fost in prealabil
smantanit foarte bine (lapte care nu are smantana) si turnati-l apoi intr-un recipient
de sticla similar aceluia pe care vi I-am descris anterior, cand v-am explicat cum se
obtin cristalele de sulfat. Daca este dificil sa faceti rost de un asemenea recipient
puteti folosi un vas de sticla inchis la culoare, care trebuie sa aiba o suprafata de
aproximativ 30 cm
2
. Lasati apoi sa picure laptele pe vasul respectiv de sticla si
puneti-l dupa aceea la Soare. Veti constata ca dupa un anumit interval de timp
picaturile respective de lapte se vor usca destul de repede. Dupa ce s-au uscat
primele picaturi, turnati din nou putin lapte in vasul respectiv de sticla, lasati-l la
Soare sa se usuce si continuati in acest mod pana cand se formeaza o crusta destul
de groasa. Razuiti apoi cu grija aceasta crusta de pe suprafata sticlei si faceti-o
dupa aceea sa devina o pulbere foarte fina, si pastrati apoi pudra respectiva intr-un
recipient de sticla care va fi tinut intr-un loc foarte uscat si care este ferit de actiunea
aerului.
In acelasi timp, intr-un vas de sticla care este prevazut cu un capac boltit care
trebuie sa fie facut din acelasi fel de sticla si care trebuie sa se potriveasca exact
deasupra vasului respectiv, puneti bucatele marunte de camfor natural, umpland
astfel vasul pe jumatate si, dupa ce ati astupat bine (etans) vasul, puneti-l apoi
pentru a fi expus Ia Soare. Veti observa atunci cum camforul din recipient va scadea
in volum pe zi ce trece dar in schimb pe capacul boltit al vasului se va forma gradat
un sediment albicios.
Atunci cand capacul boltit isi pierde transparenta din cauza sedimentului,
indepartati-l prin razuire de pe sticla, puneti in el laptele praf pe care I-am mentionat
mai sus si amestecati cele doua componente pana cand aceasta pudra din lapte
absoarbe toate sedimentele care au fost razuite de pe respectiva sticla boltita.
320
Pastrati cu grija apoi pudra rezultanta in niste sticle adecvate care sunt inchise
ermetic.
Acesta este un remediu miraculos impotriva tuturor durerilor interne si externe
care sunt generate de congestie, sau care sunt cauzate de umflaturi, inflamatii si
abcese in toate partile corpului.
Acest remediu are eficacitate maxima la bolnavii de ciuma si de asemeni este
excelent in cazurile de holera. Cu ajutorul lui, cei care sunt bolnavi de ciuma se
pot vindeca. De asemenea, cei care sufera de boli pulmonare se pot vindeca cu
usurinta prin folosirea acestei pudre cu efecte miraculoase. Mai trebuie sa stiti ca
acest tratament miraculos pe care vi l-am dezvaluit indeparteaza si vindeca rapid
eruptiile cutanate chiar foarte rebele, vindeca zona zoster si scarlatina.
El se poate utiliza in doua moduri : luati intern 0,6 - 1,8 g din aceasta pudra
sau, daca exista umflaturi sau tumori la maini sau la picioare, impregnati in prealabil
aceasta pudra intr-o panza de in curata care in prealabil a fost expusa de curand la
Soare si dupa aceea puneti-o pe umflaturile respective. Veti constata ca in scurt timp
acestea vor disparea complet. Dincolo de aceasta este recomandabil ca in functie
de gravitatea cazului sa se ia de asemenea 0,6-1,8 g din acest miraculos
medicament natural pe cale orala. Aceasta pudra este extraordinar de puternica, si
ea are printre altele proprietatea de a reanima pentru o perioada mai lunga de timp
chiar o persoana aflata pe patul de moarte (in coma) si uneori, (daca aceasta nu
este impotriva vointei lui Dumnezeu) de a o vindeca complet, indiferent de boala
de care sufera si care altfel i-ar fi adus moartea daca ea ar fi urmat clasicele
tratamente alopate, grosiere care adeseori sunt profund defavorabile fiintei umane.

Alte remedii helioterapeutice miraculoase (I)

In plus fata de ceea ce v-am dezvaluit deja, va voi oferi acum si alte cateva
remedii naturale miraculoase care se prepara tot cu ajutorul actiunii binefacatoare a
razelor solare si care se folosesc cel mai adesea extern decat pe cale interna si pe
care Ie puteti numi remedii solare de sine statatoare. Despre aceste remedii merita
sa stiti ca ele pot fi folosite oricand fara a tine neaparat dieta care a fost descrisa
anterior.
Luati crengi de prun cu coaja cu tot si ardeti-Ie pana cand devin cenusa. Cel
mai bine ar fi daca ati putea sa realizati arderea acestor crengi cu ajutorul unei lupe
foarte puternice sau cu o oglinda concava prin care veti face sa treaca lumina solara
si in al carei focar veti aseza, pentru a arde lemnul de la creanga de prun care in
prealabil trebuie sa fie taiat in bucatele mici si facut sa devina aschii. Cenusa
respectiva trebuie sa fie apoi expusa razelor de Soare timp de 8 - 10 zile, fiind de
preferinta asezata in prealabil intr-un vas inchis la culoare. Dupa ce a fost astfel
impregnata cu lumina solara, cenusa aceasta, intocmai ca si celelalte remedii
despre care am vorbit anterior, trebuie sa fie protejata cu grija de actiunea aerului
atmosferic prin pastrarea ei intr-o sticluta care va fi in prealabil bine uscata.
Daca aveti un dinte cariat, puneti atunci 3 - 5 g din cenusa preparata in modul
descris mai sus pe o periuta de dinti nu prea tare care a fost inmuiata intai in spirt de
prune sau in tuica naturala de prune care in prealabil a fost expusa la Soare. Dintele
cariat respectiv trebuie dupa aceea sa fie periat cu aceasta cenusa timp de 3 zile
dimineata si seara si procedand astfel evolutia cariei va putea fi stopata, iar in
final veti constata ca dintele va fi complet refacut. Acest remediu pe care vi-I
dezvaIui vindeca astfel complet cariile dentare.
Este bine sa stiti ca se mai poate prepara o cenusa asemanatoare din tulpini
de salvie (Salvia Splendens) care vor fi supuse unui acelasi procedeu de ardere ca
cel care a fost descris anterior. De data aceasta, atunci cand utilizati cenusa este
bine sa stiti ca periuta de dinti nu va mai fi inmuiata in tuica de prune naturala ci intr-
un distilat din vin sau, daca nu dispuneti de acesta, in alcool alb de aproximativ 40
O

care va fi apoi impregnat eu uleiuri eterice de salvie sau, daca nu aveti, atunci cu
321
tinctura de salvie. Pentru a impregna alcoolul respectiv cu uleiurile eterice de salvie,
adaugati 10 picaturi din aceest ulei la 70 ml de alcool. Astupati dupa aceea bine
sticla in care il veti pune, agitati periodic continutul si expuneti amestecul respectiv la
Soare timp de 8 - 10 zile. Apoi inveliti sticla respectiva intr-o hartie inchisa la culoare
si pastrati-o intr-un loc uscat.

Alte remedii helioterapeutice miraculoase (II)

Culegeti fructe proaspete de ienupar (Juniperus Communis) la vremea cand
acestea incep sa capete o culoare albastruie si curatati-le de coditele arbustului.
Apoi luati o bucata de panza de in albastra si intindeti-o intr-un loc uscat unde bate
lumina Soarelui. Cel mai bine ar fi sa o puneti pe o masa veche din lemn. Apoi
imprastiati fructele culese (si fara codite) pe suprafata acestei panze astfel incat
acestea sa nu se acopere deloc unele pe altele. In perioada din zi cand puterea
Soarelui este in scadere, efectul razelor solare poate fi potentat daca se plaseaza un
paravan alb, inalt, care va fi asezat in fata razelor solare. Acest lucru se poate
realiza cu usurinta atarnand in locul respectiv o bucata de panza alba. Atunci cand
se lasa seara, se apuca panza albastra de cele patru colturi si fructele astfel invelite
se pun intr-un vas de sticla destul de mare astfel incat ele sa poata incapea acolo
impreuna cu panza respectiva cu tot. Apoi se astupa sticla cat mai bine posibil si se
lasa astfel peste noapte. Fructele de ienupar vor fi astfel expuse la Soare pana cand
suprafata lor devine zbarcita intocmai ca aceea a boabelor de piper. In continuare,
bobitele de ienupar uscate vor fi puse la pastrare in aceeasi sticla, dar fara panza,
pentru a putea fi folosite mai tarziu. Sticla in care ele vor fi pastrate trebuie sa fie
astupata etans si pastrata intr-un loc uscat. Fructele preparate in acest mod pot fi
pastrate chiar ani de zile fara sa-si piarda puterea vindecatoare.
Daca va aflati intr-o regiune unde bantuie o epidemie de holera, mancati
atunci dimineata 3-7 bobite preparate asa cum v-am aratat. De asemenea. faceti
pulbere cateva bobite intr-un mojar si dupa aceea lasati fumul care rezulta in urma
arderii lente a pulberii respective sa patrunda in toate incaperile casei si sa se
impregneze in hainele pe care Ie purtati atunci cand iesiti din casa. Procedand astfel
in fiecare zi. oricat de puternica ar fi epidemia de holera, cel care utilizeaza acest
remediu cu o credinta profunda in Dumneze, respectand totodata dieta care este
recomandata in cadrul helioterapiei si abtinandu-se de la contactele sexuale in care
el isi pierde samanta (cu ejaculare) cat si de la alte placeri lumesti, va fi in afara
oricarui pericol de contaminare. Cine s-a molipsit deja de holera se poate vindeca
atunci in scurt timp daca pune aceste bobite de ienupar, uscate la Soare, intr-o
jumatate de Iitru de apa de izvor sau in apa minerala pura si dupa aceea bea zeama
rezultanta (maceratul respectiv, fara fructe).
Amestecul de apa (expusa in prealabil la Soare) cu fructe de ienupar in vin
(expus la Soare) poate vindeca ciuma cu conditia ca boala sa fie intr-un stadiu
incipient. Maceratul care este realizat din aceste bobite de ienupar vindeca chiar si
hidropizia mult mai bine decat oricare alt tratament alopat. Totusi este bine sa stiti ca
in cazul hidropiziei este de preferat sa se puna fructele de ienupar care au lost
expuse la Soare numai in apa pura de izvor sau in apa minerala fara a adauga vin
deloc.
Tot impotriva holerei va mai dezvalui acum si un alt remediu foarte eficient.
Culegeti flori de musetel de camp (Matricaria Chamomilla) de la care veti folosi
numai petalele albe si polenul galben. Puneti-Ie apoi intr-o sticla transparenta
(necolorata), astupati apoi etans sticla si expuneti-o dupa aceea la Soare pana cand
continutul se va usca aproape complet. Asezati dupa aceea sticla la pastrare,
ermetic inchisa, intr-un loc uscat. Atunci cand cineva se imbolnaveste de hoIera
puneti intr-o cana o lingura buna de flori uscate de musetel, turnati deasupra 125 ml
de apa curata de izvor sau apa minerala (care a fost in prealabil expusa la Soare) si
lasati cana astfel acoperita (la macerat) timp de 10 ore, dupa care strecurati
322
maceratul. Daca bolnavul de holera bea acest macerat si dupa aceea se odihneste
in pat la caldura, el se va vindeca destul de repede. Adaugati la acest macerat, daca
aveti la indemana, 0.6 - 1.2 g de pudra de ricin pentru a-i spori efectele
vindecatoare. Tinctura de ricin nu este insa recomandata.

Alte remedii helioterapeutice miraculoase (III)

Iisus Christos spune : "Dupa ce in anul 1851 v-am revelat prin mijlocirea
slujitorului Meu o serie de remedii utile pentru restabilirea sanatatii, va voi destainui
astazi o noua metoda de vindecare : culegeti castane salbatice (Aesculus Hippo-
castanum) la vremea cand ele sunt coapte si se desprind singure din invelisul verde
care Ie acopera, curatati-le apoi bine de coaja, taiati-Ie in bucatele marunte si uscati-
le apoi la Soare timp de 3- 4 saptamani, fiind asezate intr-un vas de culoare violet
inchis. Pisati-Ie apoi si dupa aceea faceti-Ie pulbere si pastrati-Ie sub forma de pudra
fina intr-o sticla ermetic inchisa de culoare indigo.
Acest remediu miraculos se utilizeaza sub forma unui macerat la rece astfel:
se pune o lingura de pulbere in apa proaspata de izvor sau in apa minerala (expusa
in prealabil la Soare 8 -10 ore) si se lasa la macerat timp de 8 -10 ore si apoi se bea.
Acest macerat confera rezultate excelente in bolile femeiesti cum ar fi : o
menstruatie prea abundenta, o menstruatie prea frecventa, deoarece el reface
echilibrul secretiilor menstruale pe o cale naturala. Castanele sunt de asemeni
benefice chiar si in forma lor naturala ca remediu impotriva durerilor rebele de cap
de origine nervoasa, mai degraba decat contra durerilor de cap care sunt cauzate de
o afluenta prea mare de sange in creier. In asemenea cazuri bolnavul trebuie sa
poarte 3 castane asupra lui timp de 10-15 zile si procedand astfel, durerea de cap i
se va ameliora la inceput, iar apoi va disparea complet in aproximativ 7 zile. Pentru a
va ajuta sa intelegeti si mai bine efectele extraordinare pe care Ie au castanele
asupra organismului uman va atrag atentia asupra invelisului exterior al acestora,
care este prevazut cu tepi. Trebuie sa stiti ca acesti tepi sunt ca niste conductori
electrici naturali si privind acest aspect cu intelepciune puteti tocmai de aceea
considera castana ca fiind un natural condensator electric, care isi incarca toate
elementele sale componente cu electricitate chiar prin intermediul acestor
conductori. Deoarece tulburarile sanguine sunt de obicei rezultatul unei proaste
functionari a splinei (care este in realitate generatorul electric al corpului omenesc),
aceasta pulbere de castane, atunci cand este impregnata in mod adecvat cu razele
Soarelui, este, datorita proprietatilor ei, singurul mijloc natural de a restabili cotele
normale ale curentilor bioelectrici care strabat permanent corpul omului. Astfel se
justifica manifestarea puterii vindecatoare cu totul exeptionale a castanelor salbatice.
Prin expunerea lor la razele Soarelui, umezeala si impuritatile provenite din Pamant
sunt astfel eliminate si in final ramane numai partea care este incarcata electric de
care este nevoie in cazurile de boli care au fost descrise anterior.
Maceratul realizat din pulbere de castane care au fost in prealabil expuse la
Soare, se poate de asemeni folosi cu rezultate extraordinar de bune si in afectiunile
splinei. Stiind toate acestea trebuie sa nu uitati ca el este un remediu natural
miraculos care poate fi utilizat cu succes pentru eliminarea suferintelor umane.
Folositi insa intotdeauna acest remediu indreptandu-va gandurile catre Dumnezeu si
procedand astfel veti fi siguri ca vindecarea va va fi insotita si ghidata de
binecuvantarea plina de dragoste a lui Dumnezeu Tatal."

Dieta in helioterapie

In general, este foarte bine sa se respecte ritmicitatea in toate actiunile cum ar
fi, de exemplu, servirea mesei, bautul apei expuse in prealabil la Soare, dormitul,
imbaierea, spalarea, expunerea NUD la Soare etc. Este de asemeni necesara, in
mod strict, abtinerea de la toate mancarurile si bauturile acre sau condimentate si,
323
mai ales, evitarea completa a alcoolului, a tutunului, a berii, a carnii, a pestelui si a
cafelei. Cafeaua este de altfel cel mai nociv produs care provine din regnul vegetal
pe care omul a ales sa-l foloseasca pentru propria sa placere perversa. Boabele
acestei plante au fost lasate de Dumnezeu pentru cai, magari, camile si aIte animale
similare de pe Pamant, deoarece pe acestea cafeaua Ie dinamizeaza si Ie intareste
nervii. La oameni insa, efectele nocive care sunt generate de cafeina, pe care
boabele de cafea o contin in concentratie mare, sunt exact contrarii. In plus cafeaua
impurifica sangele, surexcita organele sexuale, si daca aceasta excitare nu
este urmata imediat de satisfacerea impulsurilor erotice, ea cauzeaza imediat o
totala frustrare la nivelul simturilor. Din cauza ca sufletul depune un mare efort
pentru a elimina ulterior din corp aceste substante intaritoare care sunt destinate
animalelor inferioare, el devine cu timpul epuizat, nepasator, blazat, indiferent,
fiind adesea predispus spre tristete, spre posomorare, spre stari sufletesti
sumbre.
Luati de asemenea bine aminte : o cana de urina (care a fost obtinuta
din jetul de la mijloc (prin urmare nu partea de la inceput si nici cea de la sfarsit
a urinii)), care este apoi indulcita cu miere perfect naturala, este in aceasta
directie mult mai sanatoasa pentru organismul omului decat supa care
este facuta din prajeala care provine de la o hrana animaliera sau din
carne (lATA CA AICI IISUS CRISTOS CONFIRMA ASTFEL VALOREA
URINOTERAPIEI). Am tinut sa va atrag atentia asupra nocivitatii foarte mari a
cafelei pentru ca stiu foarte bine ca o mare parte a omenirii, si in special
femeile, este complet dependenta de aceasta hrana nociva pentru om, care a
fost lasata de Dumnezeu pentru magari. Nu uitati ca, de fapt, nimic nu Ie poate
dauna mai mult oamenilor decait aceasta bautura. In plus, mai trebuie sa stiti
ca nimic altceva mai mult decat cafeaua nu va putea face corpul, mai ales
acela al femeii, insensibil la actiunea unui remediu natural cu adevarat benefic.
Tocmai din aceasta cauza, stiind to ate aces tea, cafeaua trebuie sa fie
neaparat evitata in timpul oricarei stari de boala si pe parcursul oricarei cure
naturale, si mai ales pe durata tratamentului helioterapeutic, caci daca nu veti
elimina complet cafeaua, sa stiti ca acest remediu helioterapeutic nu va avea
nici un efect. De asemeni este important sa aveti in vedere ca si dupa
vindecare sa nu mai consumati niciodata cafea, deoarece aceasta va face
foarte mult rau si va poate reimbolnavi. Daca un bautor inveterat de cafea ar
lua otrava si dupa aceea ar bea imediat o cantitate considerabila de cafea,
efectul otravii va fi anihilat de aceasta. Or, daca intr-un asemenea caz, cafeaua
poate distruge pana si otrava, este evident ca ea va distruge cu atat mai usor
efectul bland si moderat pe care il are remediul helioterapeutic pentru
vindecarea sufletului despre care va vorbesc. De aceea, atunci cand va hotarati
sa urmati helioterapia trebuie sa va feriti, de asemenea, in totalitate, de orice
substante nocive care inhiba si anihileaza influenta benefica a remediilor
naturale, nobile si pure, chiar mai mult decat binecunoscutul opiu.
Cerealele proaspete (din recolta anului trecut), printre care amintim graul
si orezul, trebuie sa fie spalate si apoi fierte cu apa care a fost in prealabil
expusa la Soare, sau chiar in lapte proaspat si nu prea gras. Acestea (graul si
orezul) - daca sunt consumate cu moderatie - sunt intotdeauna de preferat
oricaror aIte mancaruri in perioada tratamentului helioterapeutic. Mai trebuie de
asemeni sa stiti ca si alte alimente, cu exceptia fasolei si a lintei pot fi atunci
consumate, cum ar fi de exemplu porumbul proaspat, fiert in apa sau in lapte si
care poate fi consmnat sub forma de supa sau terci. De asemenea, orezul
nedecorticat bine fiert, sub forma de terci, mai poate fi atunci consumat sau
chiar si terciul de mei, fiert in lapte. Asa cum am precizat mai sus, mai ales
aceste alimente trebuie sa fie consumate de catre cel care realizeaza
tratamentul helioterapeutic.
324
Carnea de orice fel este foarte daunatoare in timpul tratamentului
helioterapeutic si de aeeea este strict interzis ca ea sa fie atunci consumata. In
locul acesteia (a carnii) este mult mai bine sa fie consumate zilnic fructe coapte
cat mai naturale (fara hormoni sau ingrasaminte de sinteza) cum ar fi merele,
perele sau prunele. Este necesar sa stiti ca intotdeauna carnea contine, fara
exceptie, energii subtile grosiere si impure. Tocmai de aceea se recomanda ca
in locul acesteia sa fie consumate fructele si legumele, deoarece atunci
energiile subtile vitale pe care vi Ie aduc in fiinta fructele si legumele proaspete
vor contribui din plin la vindecarea voastra rapida si totodata vor face bine celui
bolnav. Verdeturile si legumele verzi trebuie insa sa fie evitate cu strictete pe
durata tratamentului caci, cel mai adesea, energiile subtile hranitoare (PRANA)
din ierburile si radacinile comestibile, inclusiv acelea care sunt continute in
cartofi, sunt de asemenea impure, si, ca atare, in timpul tratamentului
helioterapeutic, este cel mai bine ca ele sa nu fie consumate deloc sau, daca
nu se poate asa, sa fie consumate cat mai rar.
Aceasta a doua metoda pe care v-am revelat-o (cea in care se utilizeaza
bobitele de polen care este expus la Soare), daca este folosita in mod corect si
cu consecventa, cu o deplina credinta in vindecare si cu o incredere totala in
ajutorul activ al lui Dumnezeu, este la fel de eficienta ca si prima si pe deasupra
are avantajul ca este mult mai usor de pus in practica.
Singura diferenta este doar ca punerea in practica a celei dea doua metode
necesita ceva mai mult timp, dar chiar si acest aspect nu are prea multa
importanta daca ne gandim la beneficiile utilizarii ei, simultan cu prima metoda,
pentru refacerea cat mai rapida a sanatatii. Prepararea remediului vindecator
conform primei metode este mai avantajoasa, dar daca acest lucru va este
cumva dificil, Eu va dau binecuvantarea Mea si pentru cea de-a doua metoda
care veti vedea ca este la fel de eficienta ca si prima, cu conditia sa aveti o
credinta mare in Dumnezeu si increderea necesara ca va veti vindeca. Fara
ajutorul si binecuvantarea lui Dumnezeu sa stiti ca nici un remediu nu va avea
eficienta ci in unele eazuri chiar va actiona in detrimentul sanatatii corpului si
uneori si a sufletului. Tocmai de aceea este important sa nu pierdeti din vedere
ca intotdeauna credinta in Dumnezeu va va ajuta enorm atunci cand veti incepe
sa realizati helioterapia.





















325
Terapia cu ventuze

Aplicarea ventuzelor de sticl sau de cauciuc este o
tehnic mereu actual, cu efecte benefice n dureri musculare,
afeciuni respiratorii i celulit.
V amintii, desigur, de cutia cu ventuze a bunicii. Mnuia
micile borcnele cu uurin, folosind flacra lumnrii, apoi le
ntorcea i le aeza pe spatele celui rcit. Le inea aa cteva
minute, pn ce pielea se acoperea de vnti. Dar, a doua zi,
bolnavul se simea mult mai bine. Rceala i junghiurile
dispreau ca prin farmec. Nu era sat fr un cunosctor n pusul
ventuzelor. Astzi, tehnica nu mai este att de folosit acas, dar
terapia cu ventuze a ajuns extrem de apreciat n medicina tradiional chinez i n
cabinetele moderne de masaj. Se folosete n tratarea bolilor respiratorii, a durerilor de
spate, i a multor altor afeciuni. Ventuzele nu s-au demodat deloc. Au acelai rol
terapeutic de mii de ani i acelai efect benefic, chiar dac azi bolile sunt mult mai multe i
mai grave.

Prinderea ventuzelor pe piele

Ventuzele fceau cndva parte din trusa terapeutic a
doctorului sau a vraciului. Medicina popular le folosea n
tratarea rcelilor, a durerilor musculare, n stri gripale, congestii
pulmonare, nevralgii intercostale i boli de snge. n epoca
aparaturii medicale avansate, ventuza a rmas, totui, o metod
sigur de terapie, dac e aplicat la momentul i la locul potrivit.
Poate chiar s nlocuiasc tratamentul obinuit, ventuzele fiind
eficiente i n virozele care se manifest imun la antibiotice. Cum
se procedeaz? E simplu, dar, totui, trebuie ceva experien. Se
ine lumnarea n dreptul gurii ventuzei, flacra va arde consumnd oxigenul, iar prin
aplicarea ventuzei, la suprafaa pielii se produce un vid, vasele capilare se rup i sngele
iese n afar, prin piele, producnd pete de culori diferite. La nceput, petele sunt roii sau
albastru-verzui, apoi se coloreaz n galben. Pare a fi o metod brutal, dar nu e deloc i,
n niciun caz, nu e duntoare. Se spune c n vidul din interiorul ventuzelor, se
acumuleaz i se descompune tot ce este ru n snge. Se produce un aflux al sngelui n
zonele bolnave, grbind resorbia toxinelor, vindecarea i dispariia simptomelor bolii.

Cele mai bune locuri

Ventuzele sunt din sticl groas, ca nite pahare, cu
marginea rotund i neted. Se pot aplica 16-20 de ventuze n
acelai timp. Bolnavul este culcat cu faa n jos, cu minile de-a
lungul corpului. Se frecioneaz uor pielea cteva minute i se
unge cu un strat subire de ulei pentru a fixa bine ventuzele.
Acestea se in 10-15 minute, apoi se scot, apsnd uor pielea la
marginea fiecrei ventuze, pentru ca aerul s intre n interior.
Dup scoatere, pielea se fricioneaz cu alcool sanitar.
Ventuzele se aplic pe spate, n zonele dureroase, dar niciodat
n dreptul inimii sau al stomacului. Se mai pun n zona
subclavicular, pe faa anterioar i lateral a toracelui, pe spate,
deasupra omoplatului i la baza toracelui. Ventuzele le snt interzise gravidelor,
persoanelor cu boli dermatologice sau cu fragilitate vascular, tulburare de coagulare i
alcoolism. Printre avantajele acestui tratament se enumer fortifierea sistemului nervos i
imunitar, mbuntirea microcirculaiei, ameliorarea tensiunii acumulate n muchi.
326

Ventuze cu care pleci la plimbare

Exist dou metode de aplicare a ventuzelor, la rece i la cald, n funcie de tipul
acestora. La cald se folosesc ventuzele din sticl, iar la rece, cele de cauciuc, din ce n ce
mai populare. Avantajul celor de cauciuc este i acela c se poate regla fora suciunii prin
presarea ventuzei sau prin dispozitive ataate n captul ventuzei. Medicina tradiional
chinez folosete acest tip de ventuz ca instrument pentru acupunctur. Adic, ventuzele
snt puse exact n punctele de acupunctur. Astfel se trateaz astmul, hipertensiunea,
probleme stomacale, impotena, bolile prostatei, hemoroizii, reumatismul i durerile
musculare. Infeciile, rceala se pot remedia de asemenea cu ajutorul ventuzei
acupuncturale din cauciuc. Mai poate fi folosit i n nevralgie de trigemen, torticolis,
probleme menstruale, anemie, probleme sexuale, cistite, stri de oboseal, insomnii sau
migrene, spondiloze cervicale i lombare. Ventuza din cauciuc se poate folosi i la locul de
munc, pe timpul conducerii, plimbrii, chiar i al pescuitului. Se cur simplu, cu ap i
spun.

Dumanul celulitei

Ventuza de cauciuc poate fi uor manevrat i chiar autoadministrat, inclusiv pe
spate. Efecte deosebite d n masajul anticelulitic. Se unge suprafaa tratat a corpului cu
crem sau cu ulei de masaj, se strnge partea de sus a ventuzei din cauciuc astfel nct s
ias aerul din ea. Apoi, innd-o strns, se aaz pe piele. Sub ventuz se creeaz un vid,
care trage pielea n sus. Prin strngerea ventuzei putei s reglai presiunea, slbind-o
dac simii durere prea mare. Ventuza poate sta pe locul unde ai lipit-o sau o putei
plimba pe corp, fr s lsai s intre aerul sub ea. Operaiunea se repet pn se
nroete pielea. Aceast metod acioneaz asupra esuturilor, angrennd circulaia
sanguin n zon i ajutnd astfel la eliminarea toxinelor. Ventuza de cauciuc d rezultate
bune n reducerea aspectului de coaj de portocal a pielii i n eliminarea depozitelor de
grsimi.

Masajul cu dou ventuze

Tehnica masajului cu ajutorul ventuzelor aplicate pe umeri poate avea un efect
benefic n maladii ale cilor respiratorii superioare: tuse, bronit sau astm bronic. De
asemenea, procedeul are efect i n nevralgii, neurastenii, dureri dorsale, dureri de
coloan i umeri. Masajul se practic folosind dou ventuze, prin plimbarea lor prin
alunecare pe spatele uns al bolnavului, n sens circular, apoi n toate direciile, micrile
fiind lente i nentrerupte. Masajul se ncheie printr-o trecere peste toate vertebrele, de jos
n sus. Durata unei edine de masaj cu ventuze este de 5-15 minute, pielea trebuind s
se nroeasc puternic n urma procedurii.
Terapia se va aplica o dat la trei zile. Dup aceast procedur, bolnavul va rmne
culcat i acoperit timp de o or, deoarece se produce sudaie puternic. Tratamentul este
contraindicat celor ce sufer de hemoragii, hipertensiune, afeciuni ale pielii sau boli
psihice.

Reguli de baz

Ce mai trebuie s tim despre terapia cu ventuze? Ustensilele trebuie s fie bine
splate i uscate, la fel i pielea pacientului. Dup ce pielea se usuc, trebuie uns cu
crem sau ulei de floarea-soarelui. Trebuie s manevrai cu grij lumnarea sau vata cu
spirt, ca s nu dai foc pacientului, uleiul fiind inflamabil.
Dup ce se scot ventuzele, prin nclinarea lor, pielea se terge cu un prosop uscat
i pacientul e mpachetat ntr-un pled, deoarece va ncepe s transpire puternic. Ventuzele
327
las pe piele uoare echimoze. Dei arat alarmant i snt cu att mai colorate cu ct
afeciunea tratat a fost mai grav, ele nu snt dureroase i dispar n 3-7 zile.
Principiul terapiei cu ventuze e simplu: aducerea bolii din profunzime la suprafa,
de unde poate fi mai uor eliminat de organism. Chiar dac n prezent, ventuzele se
gsesc la multe magazine de specialitate, este mai bine ca terapia cu ventuze s o aplice
un specialist calificat, n baza unui diagnostic diferenial i a unui plan de tratament bine
determinat.

Primele ventuze erau din corn de animal

Ventuzele au fost folosite nc din Egiptul antic, unde se pare c s-a folosit prima
dat n mod sistematic acest tip de terapie. Elbers Papyrus, cea mai veche carte de
medicin, scris la 1550 .Hr, face o ampl descriere a acestei metode de tratament.
Galen i Hipocrate le foloseau extensiv i chiar i criticau discipolii care le neglijau ca tip
de tratament. Herodot a fcut meniuni n scrierile sale referitoare la folosirea ventuzelor
pentru tratamentul unui numr nsemnat de afeciuni. n satele romneti se folosesc din
cele mai vechi timpuri, practic nu e nici azi o comunitate n care s nu existe un btrn care
s tie s pun ventuze. Primele ventuze au fost cele din corn de animal. Apoi s-au folosit
cele din tulpin de bambus, ceramic, alam.

Ce ne spun semnele de sub ventuze?

Semne violet-nchise: alimentare sanguin insuficient i circulaie redus a
sngelui, staze sanguine.
Semne violete cu pete: rceala se rspndete i staz sanguin.
Semne mici mprtiate de culoare violet de intensiti diferite : stagnare
circulatorie.
Semn rou aprins: insuficien sanguin, temperatur, starea morbid.
Semn de culoare roie nchis: hiperlipidemie, temperatur vtmtoare.
Semn de culoare alb-cenuie, rece la pipit: umezeal patogenic.
Pe partea interioar a ventuzei se formeaz picturi de ap: aceast poriune a
trupului a fost umed.
Pe locul urmelor au aprut clbuc de ap, deci, n organism e umezeal ridicat.
Dac n clbuc este ap cu snge, aceasta indic existena temperaturii, umezelii i
toxinelor.
Dac pacientul are senzaia de febr, o cldur care se extinde i apoi confort, e
senzaie normal.
Dac pacientul simte o durere arztoare, se simte bolnav, simte o senzaie de
slbiciune, nseamn c snt probleme n locurile unde au fost aplicate ventuzele. n
acest caz, le scoatem sau le mutm n alt zon.














328
TAIEREA SUB LIMBA

Este o alta terapie veche practicata in tara noastra.
De cand ne stim, am auzit de cate un batran sau o batrana la tara care taie sub
limba, in special pentru galbinare, adica hepatite, icter si boli ale ficatului. Insa, efectul
este benefic in majoritatea bolilor. Se elimina astfel toxine ce nu pot fi indepartate pe alte
cai din organism.
Sangele toxic vine din ficat, eliberandu-se astfel sistemul hepato-biliar. Ficatul -
care reprezinta farmacia organismului - isi reia, prin aceasta procedura, functiile corecte si,
de aici, incep sa functioneze normal si celelalte organe de filtrare si eliminare: bila, rinichi,
pancreas.
Cele doua vinisoare care sunt crestate au legatura directa cu ficatul si reprezinta un
canal de deversare pentru tot ce este rau in sange.
Cand ele sunt negre (adica pline) toxinele raman in sange. Asa apar tot felul de
boli.
Iritarea permanenta a celulelor de toxine, conduce la o disfunctie a ficatului, organ ce
constituie o minune inchisa in el. Functia sa este atat de stabila incat il putem califica drept
un organ extraordinar. In plus fata de importanta sa functie de eliminare a produsilor toxici,
el ia parte in mai multe moduri la metabolismul organismului. Cand el este bolnav, corpul
intreg este afectat. Atunci cand functioneaza normal, totul este cu grija transformat si filtrat
de ficat. Toxinele sunt de asemenea descompuse, distruse inofensiv si eliminate. Ficatul
are deci constant nevoie de o irigare buna sangvina.
Atunci cand el este atins, nu mai are capacitatea de a descompune suficient
diferitele toxine, ele patrunzand astfel in circuitul sangvin, provocand o iritare cronica a
tesuturilor celulare si constituind un teren propice cancerului. Deci, in primul rand, ar trebui
ingrijit si curatat ficatul in lupta impotriva oricarei boli.
Revenind la terapia sus mentionata, rezultate foarte bune s-au obtinut in :

- boli ale ficatului : ciroza, icter, cancer, hepatite, steatoza (se elimina fibrina din ficat)
- cancere de orice tip
- tensiune (mica, mare, oscilanta)
- ateroscleroza
- reumatism
- boli ale rinichilor (efecte de exceptie in cazul bolnavilor care fac dializa)
- tulburari de menopauza
- acnee
- psoriazis
- boli autoimune: colagenoza, lupus
- diabet
- pancreatite
- ulcer varicos, varice, arterita, tromboflebita
- guta
- boli de nervi
- prostata
- impotenta, frigiditate
- miopie, retinopatie, cataracta
- dureri de cap

Este bine de stiut ca inainte cu doua ore de a face taierea sub limba sa mancati
ceva si sa beti un ceai indulcit sau un suc dulce pentru a evita o criza de hipoglicemie. Nu
se intampla nimic, insa puteti avea o senzatie de ameteala, o paloare brusca si
transpiratie. Deci, nu va duceti ca la analize: nemancati si nebauti.
Pentru efect maxim si pentru curatarea cat mai completa a ficatului, se impune
taierea sub limba de 3 ori in 3 luni, adica o data pe luna sau de 3 ori in maxim 6 luni.
Taierea sub limba ar trebui insotita de cura de dezintoxicare de o zi cu laxativ si ulei de
329
masline pentru a elimina depunerile din vezica biliara si a elibera ficatul de colesterol.
Este bine ca inainte de a incepe o dieta naturista sa faceti taierea sub limba si cura de
dezintoxicare. Asta inseamna peste 50% vindecare si echivaleaza cu multe zile de post
negru.
Dupa ce v-ati taiat sub limba de 3 ori, este bine sa o mai faceti o data pe an,
primavara, pentru intretinere.
Cura de dezintoxicare de o zi se poate repeta la inceput o data pe luna, apoi o data
sau de doua ori pe an.
Cura de dezintoxicare de o zi o prezentam in continuare.
Atentie la conditiile igienico-sanitare in care va taiati sub limba!
Castronul in care deversati sangele trebuie sa fie de unica folosinta (el se arunca,
NU se spala si NU se foloseste la alt pacient); lama cu care sunteti taiat trebuie sa fie
sterila si unica (se arunca dupa folosire), iar cel care va taie trebuie sa poarte manusi
sterile. Asigurati-va ca sunt indeplinite toate conditiile si nu va exista pericolul sa va
infectati sau sa contactati alta boala.

CURA DE DEZINTOXICARE DE O ZI

Aveti nevoie de:
2 pliculete de 30 de gr fiecare de sare amara (sulfat de magneziu) din farmacie pe
care le dizolvati in 750 ml apa. Obtineti o solutie laxativa pe care o impartiti in 3 cani
de cate 250 ml fiecare.
200 ml ulei de masline presat la rece + zeama de la 3 lamai In ziua respectiva luati
masa de dimineata la ora 10.00 si pana la ora 14.00 nu mai mancati nimic.
Ora 14.00 - Luati prima cana (250 ml) de laxativ Ora 16.00 - Luati a doua cana (250
ml) de laxativ Ora 18.00 - Se inghite uleiul de masline (200 ml) cu zeama de la 3
lamai si apoi, obligatoriu se sta pe partea dreapta 1/2 ora.
Ora 22.00 - Luati ultima cana (250 ml) de laxativ Ora 23.00 - Se mananca o cana
de gris fiert in lapte.

Pe parcursul curei se poate bea apa in afara de o ora inainte si o ora dupa ce luati
uleiul.
Veti avea multe scaune; e bine sa va controlati fecalele pentru a vedea ceea ce
eliminati.
Excesul de bilirubina precipita sub forma de bilute verzi gelatinoase (sunt imbibate
cu ulei), colesterolul sub forma de bilute albe; iar nisipul si malul ies ca atare.
Dupa cura de dezintoxicare puteti incepe regimul naturist propriuzis.

Atentie:
Cei cu diabet, pe parcursul curei pot manca normal insa in cantitat i foarte mici. O
ora inainte si dupa ce luati uleiul de masline nu mancati nimic.
Cei cu gastrita hiperacida si ulcer nu folosesc solutia laxativa, ci numai solutia
uleioasa de la ora 18.00. In schimb, timp de doua zile, incepand cu ziua in care se
face cura, vor face doua clisme pe zi: una dimineata si una seara cu doi litri de ceai
de musetel.









330
BICARBONATUL DE SODIU



Bicarbonatul ucide tumorile

Oncologul italian Tullio Simoncini, autorul crii Cancerul este o ciuperc susine
c vindecarea cancerului poate fi simpl, rapid, necostisitoare i fr riscuri folosind
banalul bicarbonat de sodiu. Simoncini a ajuns la concluzia c maladia secolului este
cauzat de ciuperca numit Candida. Aceasta exist n mod natural n organism, i nu
cauzeaz probleme atta timp ct dezvoltarea ei nu scap de sub control. Tumoarea
canceroas este reacia fireasc a organismului de a se apar de aceast ciuperc. Din
pcate, nu este suficient s nghiim praf de copt pentru a scpa de cancer, ci bicarbonatul
de sodiu trebuie injectat direct n tumoare. pH-ul tumorii se va schimba de la acid la
alcalin, ceea ce face ca ciuperca s fie distrus nainte de a avea timp s se adapteze.
Experimentele doctorului Simoncini arat c 99% din cazurile de cancer la sn i vezic se
pot vindeca n doar 6 zile, folosind doar un cateter care spal tumoarea cu soluie de
bicardonat de sodiu.

Bun pentru sportivi

Cercettorii britanici au demonstrat c bicarbonatul de sodiu contribuie semnificativ
la mbuntirea performanelor fizice (rezisten i vitez). Potrivit unui studiu, nottorii
care au consumat bicarbonat de sodiu nainte de un concurs au terminat ntr-un timp mai
scurt proba sportiv. Bicarbonatul de sodiu reduce aciditatea produs la nivelul muchilor
n timpul eforturilor fizice, care cresc nivelul de acid lactic i dau senzaia de oboseal.

PRIM AJUTOR

Mai este folosit, dizolvat n ap, n primul ajutor n caz de intoxicaii grave, la febr
cu transpiraie ndelungat, pentru restabilirea pierderii lichidului din organism.
Bicarbonatul de sodiu este mijlocul de prim ajutor in caz de traumatisme grave, cu
pierdere mare de sange, la intoxicatii care sunt insotite de voma si diaree, la febra
indelungata cu transpiratie abundenta. Pentru restabilirea pierderii lichidului din organism
se prepara solutie de bicarbonat de sodiu si sare. Reteta este simpla: 1/2 lingurita de
bicarbonat si 1 lingurita de sare la 1 litru de apa foarte calda. Se bea cate 1 lingura la
fiecare 5 minute.

COSMETICA

reduce roeaa pielii i previne riscul apariiei courilor
cateva lingurie de bicarbonat de sodiu n baie fac pielea fin
este i un bun exfoliant facial - amestecai puin bicarbonat de sodiu cu ap, pn se
formeaz o past si intindei pe fa, masand uor, apoi cltii cu ap cldu. Acest
procedeu e bun contra acneei.
dati sapunul prin razatoare si amestecati-l cu bicarbonat. Spalati fata cu un tampon
de vata muiat in amestec, de 2 ori pe saptamana. Curata pielea de acnee si de
celulele moarte, deschizand porii.
o lingur de bicarbonat adugat n sticla de ampon contribuie la alungarea mtreii
stropirea rdcinii prului cu soluie de bicarbonat va face ca prul s nu mai par
gras i fr volum. Metoda previne i decolorarea prului dac e aplicat nainte de
a intra n piscin.


331
Contra durerilor de stomac si pentru ameliorarea digestiei

Formula chimica a bicarbonatului de sodiu ne arata ca substanta este o sare
alcalina, ce are puterea de a neutraliza un mediu al carui pH este prea acid. Este vorba
despre o solutie tampon.
Suferi de arsuri stomacale? Inseamna ca ai un pH acid in stomac, iar bicarbonatul
este exact ceea ce-ti trebuie pentru a-l neutraliza. Dilueaza o lingurita de bicarbonat intr-un
pahar mare cu apa si bea-l incet pe tot, chiar daca gustul nu e foarte placut. Senzatia de
calmare apare imediat.
Acelasi remediu si daca suferi de reflux acid: pH-ul de 8.4 al bicarbonatului de sodiu
il va neutraliza pe cel al acidului clorhidric, responsabil de senzatia dezagreabila. Vei simti
nevoia sa eructezi, caci in reactia chimica se formeaza CO2 (dioxid de carbon, un gaz
care se ridica).
Bicarbonatul este eficace si in digestiile dificile. Poti sa-l adaugi in apa in care fierbi
legumele pe care stii ca le digeri mai greu.
Aceeasi reteta este valabila si pentru mahmureli, contra greturilor specifice de a
doua zi dupa bauta.
Se impun totusi cateva recomandari de baza:
Tratamentul cu bicarbonat de sodiu nu este recomandat daca urmezi un regim fara
sare si se recomanda parerea medicului daca urmezi un tratament medicamentos.
Femeile insarcinate si copiii mai mici de 5 ani nu trebuie sa recurga la acest
remediu.
Daca simptomele persista mai mult de 2-3 zile, daca se agraveaza sau sunt de o
violenta anormala, consulta imediat medicul.

Pentru o respiratie proaspata si fara tartru

Bicarbonatul de sodiu este extrem de utilizat si pentru a rezolva problemele buco-
dentare, in lipsa dentistului. De altfel, bicarbonatul se afla frecvent in compozitia pastelor
de dinti.
Functia sa alcalina ii permite sa neutralizeze acizii produsi prin degradarea
resturilor alimentare ramase in gura. Aceste resturi sunt vinovate de halena si
deterioreaza, pe termen lung, smaltul dentar. Bicarbonatul poate actiona asupra unor
alimente foarte acide, cum sunt ceapa si usturoiul, dar si asupra unora mai bazice, precum
pestele.
Dilueaza o jumatate de lingura de bicarbonat in jumatate de pahar cu apa rece sau
calaie si fa bai de gura, cu gargara, timp de cateva minute. Iti vei regasi respiratia
proaspata si iti vei pastra smaltul dentar. Consulta medicul dentist daca halena se
datoreaza cariilor sau bolii parodontale.
Folosita dupa periajul dintilor, aceatsa baie de gura te ajuta sa lupti contra cariilor si
placii dentare (precursoare a tartrului). Nu uita sa clatesti cu apa apoi, altfel vei ramane cu
un gust sarat in gura.
Alta utilizare a bicarbonatului: albirea dintilor. Totusi, trebuie sa fii prudenta atunci
cand folosesti bicarbonatul pe post de pasta de dinti, caci acesta poseda proprietati
abrazive puternice si poate, pe termen lung, sa dauneze smaltului dentar si gingiilor. De
aceea nu trebuie folosit zilnic, ci maximum de doua ori pe saptamana in periaj.
Bicarbonatul este interzis in igiena orala daca ai gingiile sensibile sau daca smaltul
este foarte fin. Cere sfatul dentistului. Daca insa esti tentat, iata o reteta de pasta de dinti
ce poate fi preparata acasa:
1 ingurita bicarbonat de sodiu
1 lingurita sare de mare fina
3 linguri pudra fina de argila alba
2 linguri glicerina vegetala
2 picaturi ulei esential de menta
332
Amesteca totul intr-un bol si serveste proaspat! Indeparteaza si arunca stratul
superior al amestecului daca dupa mai multe zile prezinta un aspect indoielnic.

Contra mirosurilor neplacute si transpiratiei

Ai tendinta sa te lichefiezi la propriu de indata ce apar primele semne de vara? Nu
ai curajul sa te descalti de fata cu prietenii de frica sa nu ii lasi fara aer? Bicarbonatul te
poate ajuta!
Pentru a-l utiliza ca deodorant natural, nimci mai simplu: aplica un pic de bicarbonat
in locurile unde transpiri mai tare, de exemplu la subrat. Pune cat e nevoie. Bicarbonatul
elimina mirosurile distrugand in acelasi timp bacteriile.
Inmoaie-ti picioarele, la finalul zilei, intr-o solutie de 1 pahar bicarbonat cu 1 litru
apa calduta si las-o sa actioneze 10-15 minute. Alta solutie: iti poti tapeta pantofii cu praf
de bicarbonat, iar dupa ce actioneaza cateva ore, indeparteaza surplusul.
Bicarbonatul de sodiu trateaza in plus si durerile si oboseala picioarelor, dupa o zi
lunga de munca sau de mers. Fa-ti aceeasi baie de picioare, cu apa calaie sau fierbinte,
apoi maseaza-ti picioarele cu ulei de migdale sau ulei esential de lavanda.

Pentru calmarea pielii: urticarie, piscaturi

Te mananca pielea? Nu te scarpina, lasa bicarbonatul sa actioneze! Acesta poseda
proprietati calmante, care te pot scapa de multe simptome dezagreabile. Fa o pasta din
bicarbonat de sodiu si apa si aplica pe,piscaturile insectelor, lasa sa actioneze 20 minute
si vei avea parte de calmare imediata. Aceeasi tehnica este valabila si pentru bubitele de
varicela si urticarie.
Poti trata cu bicarbonat si arsurile solare: aplica pasta de mai inainte pe tifon sau pe
vata si intinde pe zona cu probleme. Inlocuieste compresa din 10 in 10 minute. Senzatia
dezagreabila de piele care te strange ar trebui sa se estompeze imediat.
Contra eczemelor, fa regulat bai in care ai dizolvat 4-5 linguri de bicarbonat. Metoda
fucntioneaza si pentru arsurile solare sau pentru fesele iritate ale bebelusilor.
Pentru afte, pregateste o pasta formata dintr-o parte bicarbonat la 3 parti apa.
Aceeasi reteta poate fi utila si in caz de herpes.

Contra infectiilor de orice gen

Proprietatile alcaline (bazice) ale bicarbonatului de sodiu ajuta la vindecarea
infectiilor si iritatiilor.
Durerea de gat: fa gargara cu o solutie pe baza de bicarbonat.
Cai respiratorii iritate: fa inhalatii cu o solutie compusa din 2 linguri bicarbonat la 1
litru apa. Respira vaporii minimum 10 minute. Poti adauga si 1 picatura cu ulei
esential de eucalipt.
Micoze vaginale: fa spalaturi vaginale cu bicarbonat de sodiu, in preventie sau ca
tratament (2 saptamani). Dilueaza 1-2 linguri bicarbonat intr-un litru cu apa calduta
si foloseste irigatorul pentru spalaturi vaginale. Atentie: nu exagera cu frecventa,
pentru a nu-ti distruge flora bacteriana!
Micozele picioarelor: fa-ti in fiecare zi, timp de 15 minute, baie la picioare cu apa si
bicarbonat (un litru la un pahar).
Contra tusei : la un pahar de lapte se pune 1 lingurita de bicarbonat de sodiu.
Laptele se bea fierbinte inainte de culcare. Persoanele care nu suporta laptele
folosesc solutie de bicarbonat de sodiu in apa -1 lingura de bicarbonat de sodiu la 1
litru de apa.
Nimic nu ajuta mai bine la tratarea durerilor de gat decat clatirea cu solutie de
bicarbonat de sodiu (gargara) - 2 lingurite la 1 pahar de apa calda. Bicarbonatul de
sodiu umezeste mucoasa gatului. Clatirile se efectueaza de 5-6 ori pe zi.
333
Contra guturaiului, solutia de bicarbonat de sodiu se foloseste sub forma de picaturi
pentru nas. Daca va curge nasul abundent, efectuati spalaturi nazale - picurati in
nas cateva pipete de solutie si peste un minut curatati nasul. Procedura se repeta
de 2-3 ori pe zi.
Contra conjunctivitei se spala ochii cu solutie de bicarbonat de i odiu. Dar sa tineti
minte ca nu se poate sa folositi acelasi tampon de vata de 2 ori.
Care bolnav de ulcer nu a apelat la bicarbonatul de sodiu ca sa scape de dureri?
Bicarbonatul neutralizeaza surplusul de acid din stomac. Iata de ce bicarbonatul a
servit drept leac contra ulcerului multi ani. Dar folosirea lui prea des da un efect
invers: se mareste cantitatea acidului secretat in stomac. Mai mult decat atat, la
interactiunea bicarbonatului cu acidul se degaja bioxid de carbon, care
bombardeaza peretii subtiati ai stomacului, ducand la alte ulceratii. Este de dorit sa
utilizati bicarbonat de sodiu cat mai rar, doar cand nu aveti alte medicamente la
dispozitie.
Bicarbonatul de sodiu se foloseste in medicina ca substanta antiaritmica. Un atac
de cord se poate opri administrand 1/2 lingurita de bicarbonat.
Bicarbonatul ajuta la hipertonie datorita faptului ca activeaza eliminarea intensiva a
lichidului si sarurilor din organism si scade tensiunea arteriala. 1/2 lingurita de
bicarbonat consumata impreuna cu medicamentele da posibilitatea micsorarii dozei
acestora.
Bicarbonatul de sodiu este un mijloc eficace contra raului de automobil. Este
important sa nu uitati sa luati la drum praful de bicarbonat.
Bicarbonatul de sodiu este mijlocul de prim ajutor in caz de traumatisme grave, cu
pierdere mare de sange, la intoxicatii care sunt insotite de voma si diaree, la febra
indelungata cu transpiratie abundenta. Pentru restabilirea pierderii lichidului din
organism se prepara solutie de bicarbonat de sodiu si sare. Reteta este simpla : 1/2
lingurita de bicarbonat si 1 lingurita de sare la 1 litru de apa foarte calda. Se bea
cate 1 lingura la fiecare 5 minute.
Au nevoie de bicarbonat de sodiu si bolnavii cu panaritiu -inflamarea cu puroi a
degetului. Incepeti tratamentul imediat ce simtiti durere pulsanta. Pregatiti o solutie
de 2 linguri de bicarbonat la 1/2 litru de apa fierbinte, in care tineti degetul timp de
20 minute. Repetati procedura de 3 ori pe zi si infectia va disparea repede.
Clatirea cavitatii bucale cu bicarbonat de sodiu ajuta contra durerilor de dinti. Este
deosebit de eficace contra inflamarii periostului. Clatiti gura de 5-6 ori pe zi, astfel
puteti evita interventia chirurgicala.
Bicarbonatul de sodiu este si substanta cosmetica. Dati sapunul prin razatoare si
amestecati-1 cu bicarbonat. Spalati fata cu un tampon de vata muiat in amestec, de
2 ori pe saptamana. Curata pielea de acnee si de celulele moarte, deschizand porii.
Bicarbonatul poate inlocui pasta de dinti, pentru inalbire. Muiati un tampon de vata
in bicarbonat de sodiu si stergeti dintii pana ce petele galbene vor disparea.
Rezultatul se vede chiar si dupa o singura spalare.
Bicarbonatul de sodiu nu opreste eliminarea transpiratiei, dar neutralizeaza acizii ei.
Dupa cum se stie, in unii acizi din sudoare se dezvolta bacterii care dau transpiratiei
un miros neplacut Vara, sau inainte de antrenamentele sportive e bine sa stergeti
regiunea axilara cu un tampon de vata, muiat in solutie de bicarbonat de sodiu, si
mirosul neplacut nu va mai aparea toata ziua.
Solutia de bicarbonat de sodiu preparata dintr-o 1/2 lingurita la 1 pahar de apa, ne
va ajuta sa ne tratam de intepaturile insectelor. Daca ungem locul intepat de cateva
ori pe zi, inflamatia dispare. Mai mult, bicarbonatul nu da voie microbilor sa
patrunda in rana.
Dupa o zi de lucru putem trata picioarele obosite si umflate cu o solutie din 10 litri
de apa si 5 linguri de bicarbonat de sodiu. Dupa 15 minute de odihna placuta, cu
picioarele in solutia calda, veti putea dansa toata noaptea.
334
90% din bacterii si pesticide raman pe legumele si fructele spalate cu apa de la
robinet. Daca in apa se adauga bicarbonat de sodiu sau suc de lamaie, legumele si
fructele se spala mult mai bine.
Daca aveti negi, trebuie sa-i ungeti cu pasta din bicarbonat cu ulei de ricin de 2-3
ori pe zi si sa aplicati un pansament.
Pentru gusa adenomatoasa e bine sa mestecati paine de secara astfel ca ea sa fie
bine inmuiata cu saliva. Se face din ea o turtita, se presara cu bicarbonat de sodiu,
se pune pe gat si se panseaza. Se bea infuzie din boabe de boz tufar -1 lingurita de
boabe la un pahar de apa fierbinte. Se bea cate 1/3 pahar de 3 ori pe zi. Se
urmeaza Tratamentul pana cand se obtine rezultatul dorit. Din boabe de boz se
poate fierbe dulceata si se poate folosi la Tratament.
Pentru pinten osos: la 3 litri de apa calduta se pun 500 g de bicarbonat de sodiu. Se
"oparesc" picioarele, turnand apa fierbinte de cateva ori, timp de 30 minute. Apoi se
pun picioarele pe un rolator de lemn cu spini si se rotesc rolele acestuia cu piciorul,
schimband picioarele din timp in timp. Se repeta la 2-3 zile.
Contra radiculitei si bolilor articulatiilor: intr-o cana de apa fierbinte se dizolva o
lingurita de bicarbonat de sodiu. Se inmoaie in aceasta solutie un servetel de
bumbac de marimea locului bolnav si se scurge putin. O parte a servetelului se
sapuneste cu sapun de rufe si se stropeste cu petrol lampant (gaz). Locul bolnav se
unge cu grasime si se acopera cu servetelul. Se panseaza cu o basma de lana, si
se inveleste cald. Se sta asa cat se poate de mult. Se repeta de cateva ori, functie
de starea bolnavului.
Hemoroizi: se iau 4-5 radacini de hrean, se taie si se pun intr-un castron cu 1,5 litri
de apa, se pune pe foc, se fierb 4-5 minute. Se ia de pe foc si se adauga treptat 5
linguri de bicarbonat de sodiu. Se leaga castronul cu hartie groasa, in centru se
face o gaura. Se pune castronul pe un scaunel. Bolnavul se aseaza deasupra astfel
ca locul bolnav sa se incalzeasca cu vaporii de apa degajati prin gaura din hartie.
Se poate inveli castronul cu o plapuma astfel ca apa din el sa se raceasca mai
greu. Se face Tratamentul 7 seri la rand. Este foarte eficient.
Tratamente antiacneice : Amestecati putin bicarbonat de sodiu cu apa, pana cand
se formeaza o pasta. Intindeti pe fata, masand usor cam 30 secunde. Clatiti cu apa
calduta.
Repetati procedeul de trei ori pe saptamana. Sau puteti prepara o masca cu
bicarbonat de sodiu. Cum veti face? Este foarte simplu; se combina bicarbonatul de
sodiu cu putina apa. pasta obtinuta se aplica pe cosuri lasand-o 5-10 minute sau
intreaga noapte. Clatiti bine. Ori ca si curatator facial. O lingurita cu bicarbonat de
sodiu puneti in palme. Adaugati puna apa si amestecati. Pasta formata se aplica pe
fata si pe gat. Clatiti cu apa claduta. Utilizati acest remediu de doaua ori pe
saptamana.
Pentru iritatii : Trei parti de bivcarbonat de sodiu se amesteca cu o parte de apa.
Pasta obtinuta se aplica pe zonele afectate. Lasati sa se usuce. daca este necesar,
repetati.
Tratamentul unghiilor : Daca vreti sa iti curati unghiile (de la maini si de la picioare)
puneti putin bicarbonat pe periuta de unghii. Frecati unghiile si cuticulele. Imediat
cuticulele sunt inmuiate si unghiile sunt pregatite pentru aplicarea lacului.
Pentru maini si picioare : Daca simtiti (cateodata) un miros urat al mainilor utilizati
bicarbonat de sodiu. Amestecati patru parti de bicarbonat de sodiu cu una de apa.
Adaugati sapun. Aplicati pe maini cu putina apa. Clatiti. Repetati pana cand mainile
vor mirosi bine. Acelasi procedeu se poate folosi si in cazul picioarelor. Numai ca
veti mai adauga o parte de bicarbonat; cinci parti de bicarbonat si una de apa.
Astfel, transpiratia este eliminata, picioarele miros frumos si va veti simti relaxati.
In tratamentele parului
o Par gras? Mastreata? Nu, daca veti adauga in sampon putin bicarbonat.
O lingura de bicarbonat puneti in sampon si agitati pana considerati ca
335
bicarbonul s-a dizolvat. Il veti folosi ca un sampon normal. Clatiti bine si
aplicati un balsam. Duapa spalare, parul va arata mult mai bine.
o Sau puteti sa clatiti parul cu bicarbonat de sodiu. O lingura de bicarbonat de
sodiu se amesteca cu o cana de apa. Puneti totul intr-o sticla veche de
sampon. Spalati si apliati un balsam obisnuit. In final, pentru clatire aplicati
solutia cu bicarbonat.
o Daca parul este turtit si gras si nu stiti cum sa-i dati putin volum, utilizati
bicarbonatul de sodiu. Stropiti cu putina solutie cu bicarbonat la radacina
parului si pieptanati. utilizati uscatorul. Rezultatul este uimitor; un par cu
volum si fara aspect gras.
o Un tratament cu bicarbonat de sodiu este bine sa-l aplicati dupa ati inotat in
piscina. Stropiti putin parul si lasati sa actioneze un sfert de ora. Apoi, spalati
parul ca de obicei. In acest fel, veti preveni decolorarea si lasarea parului. In
plus, produsele chimice din apa bazinului de inot vor fi absorbite.
In alte tratamente :
a) In cazul arsurilor : Pentru tratarea arsurilor minore faceti o pasta din
bicarbonat de sodiu, salvie si apa. Se aplica pe zonele afectate si se
lasa cateva minute. Se clateste cu apa rece si se usuca.
b) In cazul arsurilor solare : Daca ati stat mai mult timp la soare, iar
pielea este rosie si fierbinte incercati urmatorul remediu: bicarbonat de
sodiu si apa. O lingurita de bicarbonat de sdiu se dizolva intr-o cana
cu apa. Cu ajutorul unui tampon de vata se aplica pe piele. Se lasa sa
se usuce cateva minute. Clatiti cu apa sau faceti un dus. O alta reteta
este de a adauga bicarbonat de sodiu in cada. Pe langa faptul ca
arsurile solare vor fi eliminate, va veti simti relaxati.
c) In cazul intepaturilor de albine : Daca v-a intepat o albina folositi
bicarbonat si apa. O pasta mai groasa de bicarbonat de sodiu se
aplica peste intepatura. Se lasa sa actioneze. Senzatia de mancarime
si de durere va fi eliminata.
d) In cazul eruptiilor cutanate : Pentru a trata eruptiile cutanate in cazul
copiilor mici, adaugati doua-trei lingurite de bicarbonat in cadita.
Spalati usor si uscati bine.
e) In cazul infectiilor urinare : Adaugati doua lingurite de bicarbonat de
sodiu la un pahar cu apa. Acest lucru nu te scapa definitiv de
problema, dar impune o stare de confort.

BICARBONATUL IN GOSPODARIE

90% din bacterii si pesticide raman pe legumele si fructele spalate cu apa de la
robinet. Daca in apa se adauga bicarbonat de sodiu sau suc de lamaie, legumele si
fructele se spala mult mai bine.
mirosul neplcut din frigider dispare n doar cteva ore dac aezai n interior un
bol cu soluie de bicarbonat de sodiu. - acest praf e bun i n stingerea incendiilor.
Pentru mici accidente la aragaz, e bine s avei la ndemn borcnelul cu
bicarbonat. - cafetiera (filtrul, cana i recipientul) va arta ca nou dac tunai un
plicule de bicarbonat peste ap.
apa cu bicarbonat ajut i la desfundarea chiuvetei.
petele de grsime, arsur, cafea sau ceai de pe orice vas de gtit, din orice
material, vor fi mult mai uor de curat dac nti se presar pe ele bicarbonat i se
toarn apoi o can de ap fierbinte. Ateapt cteva minute i apoi cur normal.
obiectele sanitare (cada, vas de toalet, chiuvet) se cur foarte bine cu
bicarbonat, care dezinfecteaz i scoate petele de grsime.
aceeai soluie cur i petele de pe mobil.
argintul devine ca nou daca este frecat cu bicarbonat de sodiu.
336
mirosul neplcut al mainilor (benzin, ceap, usturoi, pete) i petele de nicotin
pot fi nlturate cu ap i bicarbonat.

40 de utilizari fantastice ale bicarbonatului de sodiu

Majoritatea dintre noi stim dj, ca bicarbonatul de sodiu se poate folosi la mai
multe decat doar pentru prajiturele de casa si alte aluaturi dospite. Nu e ceva iesit din
comun sa vedem un borcanel cu acest agent de fragezire lasat deschis in frigider pentru
dezodorizare. Stiati insa ca exista cel putin 40 de moduri diferite in care se poate folosi
bicarbonatul de sodiu? Bicarbonatul de sodiu este un inlocuitor perfect pentru multe
produse de igiena personala, de curatare si dezodorizare. Lista de beneficii este lunga:
este ieftin, fara chimicale toxice, versatil si eficient. Va intrebati cum isi executa magia,
praful de copt, cunoscut sub numele de bicarbonat de sodiu? Ajuta la reglarea pH-ului
mentinand substantele nici prea acide, nici prea alcaline. Atunci cand bicarbonatul de
sodiu vine in contact fie cu o substanta acida, fie cu o substanta alcalina, reactia lui
naturala este de a neutraliza acel pH. In afara de asta, bicarbonatul are capacitatea de a
intarzia alte schimbari in echilibrul pH-ului, fenomen cunoscut sub numele de tamponare.
Aceasta dubla capacitate de a neutraliza si tampona ii permite bicarbonatului sa faca
lucruri precum neutralizarea mirosurilor acide (cum ar fi cele din frigider), precum si
pastrarea unui pH neutru (cum ar fi in apa cu care spalati rufele, care ajuta la potentarea
calitatilor detergentului) . Este o reactie simpla, dar una cu efecte de lunga durata pentru o
multitudine de sarcini de curatare si dezodorizare. Si fara s-o mai lungim prea mult, iata
doar cateva dintre modurile creative in care puteti folosi bicarbonatul d sodiu:

Igiena personala:

1. Faceti pasta de dinti. O pasta de dinti formata din bicarbonat de sodiu si solutie 3%
peroxid de oxigen poate fi folosit ca o alternativa la pastele fara fluor din comert. (Sau iata
aici varianta mentolata)* Puteti de asemenea sa va muiati pur si simplu periuta in
borcanelul cu bicarbonat si sa-l folositi ca atare pentru o curatare suplimentara.

2. Improspatati-va gura. Puneti o lingurita de bicarbonat in jumatate de pahar de apa,
clatiti energic, scuipati, apoi clatiti cu apa. Mirosurile sunt neutralizate, nu doar acoperite.

3. Inmuiati dispozitivele orale. Inmuiati dispozitivele orale (precum aparate dentare,
gutiere, proteze, recipientele de pastrare) intr-o solutie din 2 lingurite de bicarbonat
dizolvat intr-un pahar sau un recipient mic cu apa calduta. Bicarbonatul desprinde resturile
alimentare si neutralizeaza mirosurile pentru a pastra dispozitivele curate. Puteti, de
asemenea, sa periati dispozitivele orale direct cu bicarbonat

4. Folositi ca scrub facial sau exfoliant pentru corp. Oferiti-va un masaj abraziv inviorator
pentru fata sau corp. Faceti o pasta din 3 parti bicarbonat si o parte apa. Masati bland in
sens circular pentru a exfolia pielea. Apoi clatiti. Procedeul este destul de bland pentru a
putea fi folosit in fiecare zi.

5. Evitati deodorantul agresiv. Pudrati-va axila cu bicarbonat de sodiu pentru a neutraliza
mirosurile.

6. Folositi ca antacid. Bicarbonatul de sodiu este un antiacid sigur si eficient pentru a
usura arsurile sau durerile de stomac, si/sau indigestia acida. Urmariti indicatiile de pe
pachetul de bicarbonat pentru instructiuni.

7. Tratati piscaturile de insecte si mancarimile de piele. Pentru piscaturi de insecte, faceti o
pasta din bicarbonat si apa, apoi aplicati-o ca pe o alifie pe locul afectat. Pentru a usura
337
mancarimile, luati niste bicarbonat in palma si frecati-va cu el pe pielea umeda dupa baie
sau dus.

8. Obtineti un sapun de maini care inmoaie pielea. Evitati sapunurile dure si eliminati bland
murdaria intrata in piele, neutralizand si mirosurile, folosind o pasta din 3 parti bicarbonat
de sodiu si o parte apa, sau 3 parti bicarbonat de sodiu si o parte sapun bland de maini.
Apoi clatiti.

9. Ajutati-va parul. Otetul este uimitor pentru par, dar si bicarbonatul are rolul lui la dus.
Presarati un pic de bicarbonat in palma, impreuna cu samponul dvs favorit. Samponati
normal si clatiti temeinic bicarbonatul ajuta la eliminarea reziduurilor lasate de produsele
de coafat, astfel incat parul dvs va fi mai curat si mai usor de aranjat.

10. Curatati pieptenii si periile. Pentru un par lucios, cu mai multa stralucire, pastrati
pieptenii si periile curate. Inlaturati uleiurile naturale secretate de par si resturile de
produse de coafat prin inmuierea pieptenilor si a periilor intr-o solutie dintr-o lingurita de
bicarbonat si o mica cantitate de apa de la robinet. Clatiti si permiteti sa se usuce.

11. Pregatiti o baie care sa inmoaie pielea uscata. Adaugati o jumatate de ceasca de
bicarbonat de sodiu in apa din cada pentru a neutraliza acizii de pe piele si pentru a ajuta
la curatarea uleiurilor si a transpiratiei. Va veti simti pielea foarte fina. Sau concentrati- va
doar asupra picioarelor. Dizolvati 3 linguri de bicarbonat de sodiu intr-un lighean sau o
cadita cu apa calda si inmuiati-va picioarele. Apoi frecati usor.

Curatenie:

12. Faceti un abraziv fin pentru suprafete. Pentru curatarea sigura si eficienta a cazilor de
baie, a placilor de gresie si faianta, a ciuvetelor chiar si a faiantei din fibra de sticla sau
lucioasa presarati usor bicarbonat pe un burete curat si umed si frecati ca de obicei.
Clatiti bine si stergeti. Pentru extra-curatare, faceti o pasta din bicarbonat de sodiu, sare
grunjoasa si detergent lichid de vase lasati-o sa actioneze putin, apoi frecati.

13. Spalati farfuriile, oalele si tigaile cu mana. Adaugati 2 linguri cu varf de bicarbonat
(impreuna cu detergentul dvs obisnuit de vase) in apa cu care spalati vasele, pentru a
indeparta la indepartarea grasimii si a resturilor de alimente de pe farfurii, oale si tigai.
Pentru cratitele in care s-a gatit si s-au uscat grasimea pe ele, mai intai inmuiati-le in apa
cu detergent si bicarbonat, apoi puneti bicarbonat pe un burete umed si frecati cu aceasta
pudra neabraziva.

14. Improspatati buretii. Inmuiati buretii care miros a vechi intr-o solutie puternica de
bicarbonat de sodiu pentru a scapa de mizerie (4 linguri de bicarbonat dizolvate intr-un
litru de apa calda). Pentru dezinfectare mai puternica, folositi microundele.

15. Curatati cuptorul cu microunde (mai bine nu-l folositi). Bicarbonatul de sodiu pe un
burete umed curata delicat interiorul si exteriorul cuptorului cu microunde si nu lasa urme
de chimicale cu miros puternic. Clatiti bine cu apa.

16. Lustruiti argintaria. Folositi o pasta formata din 3 parti bicarbonat de sodiu si o parte
apa. Frecati argintaria cu aseasta pasta, folosind o carpa moale sau un burete. Clatiti bine
si uscati pentru tacamuri stralucitoare din inox si argint.

17. Curatati ibricele de cafea si de ceai. Inlaturati petele de cafea si de ceai si eliminati
gustul amarui spaland ibricele si cafetierele cu o solutie dintr-un sfert de ceasca de
bicarbonat intr-un litru de apa calda. Pentru petele insistente, incercati sa lasati la inmuiat
338
peste noapte in solutia de bicarbonat si detergent, sau sa frecati cu pasta de bicarbonat pe
un burete umed.

18. Curatati cuptorul. Presarati bicarbonat pe podeaua cuptorului. Stropiti cu apa ca sa
umeziti bicarbonatul. Lasati sa stea peste noapte. Dimineata frecati, razuiti bicarbonatul si
eliminati murdaria cu un burete sau cu un aspirator, si clatiti.

19. Curatati podelele. Indepartati urmele si mizeria (fara urme nedorite de zgarieturi) de pe
podele nelacuite sau dale de gresie ori marmura folosind o solutie dintr-o jumatate de
ceasca de bicarbonat intr-o galeata de apa calda stergeti cu mopul si clatiti pentru o
podea stralucitoare. Pentru urmele lasate de incaltaminte folositi bicarbonat pe un burete
umed, apoi clatiti.

20. Curatati mobila. Curatati si inlaturati urmele (inclusiv de creion) de pe pereti si mobila
vopsita, aplicand bicarbonat de sodiu pe un burete umed si frecand delicat. Stergeti cu o
carpa moale si uscata.

21. Curatati perdelele de dus. Curatati si dezodorizati perdeaua din vinil de la cabina de
dus, presarand direct bicarbonat pe un burete umed sau pe o perie. Frecati perdeaua de
dus si apoi clatiti. Lasati-o sa se usuce atarnata.

22. Dati-i mai multa putere detergentului lichid de rufe. Oferiti extra-curatare adaugand
rufelor dvs o jumatate de ceasca de bicarbonat pentru a face detergentul lichid de rufe sa
actioneze mai puternic. Un echilibru mai bun al pH-ului apei va face hainele mai curate,
mai proaspete si mai luminoase. Sau puteti adauga o jumatate de ceasca de bicarbonat la
ciclul de clatire al masinii pentru cearsafuri si prosoape mai proaspete, sau pentru a
neutraliza mirosurile hainelor cu care mergeti la sala sau in care munciti in gradina.

23. Curatati si improspatati echipamentele sportive. Folositi o solutie de bicarbonat (4
linguri de bicarbonat intr-un litru de apa calda) pentru a curata si dezodoriza
echipamentele sportive imbacsite de mirosuri. Presarati bicarbonat de sodiu in husele
croselor de golf si in gentile in care va tineti echipamentele de sport pentru a elimina
mirosurile si pentru a curata partile metalice (fara a le zgaria!) cu o pasta din bicarbonat de
sodiu (3 parti bicarbonat, o parte apa) si o perie. Clatiti bine.

24. Inlaturati petele de ulei si grasime. Folositi bicarbonat pentru a curata urmele de ulei si
grasime din garaj sau de pe aleea de intrare. Presarati bicarbonat pe pata si frecati cu o
perie.

25. Curatati bateriile. Bicarbonatul de sodiu poate fi folosit pentru a inlatura urmele de
coroziune lasate de acidul de baterie in autoturism, masina de tuns iarba, etc, pentru ca
este un alcalin slab. Asigurati-va ca ati deconectat terminalele bateriei inainte de a curata.
Faceti o pasta din 3 parti bicarbonat si o parte apa si aplicati cu o carpa umeda pentru a
elimina coroziunea de pe terminalul bateriei. Dupa ce ati curatat si reconectat terminalele
bateriilor, stergeti-le cu vaselina pentru a preveni o viitoare coroziune. Va sfatuim sa fiti
foarte atenti cand lucrati cu baterii contin un acid foarte puternic.

26. O masina curata. Folositi bicarbonatde sodiu pentru a curata farurile, partile cromate,
ferestrele, cauciucurile, husele de vinyl si covorasele de cauciuc ale masinii, fara a va face
griji in legatura cu zgarieturi nedorite. Folositi o solutie de bicarbonat dintr-un sfert de
ceasca de bicarbonat si un litru de apa. Aplicati cu un burete sau cu o carpa umeda pentru
a inlatura murdaria adunata la drum, rasini de la copaci, insecte si smoala. Pentru petele
incapatanate folositi bicarbonat presarat pe un burete umed sau o perie moale. Eliminati
mirosurile presarand bicarbonat direct pe pata pe tesatura huseelor sau pe carpete.
Asteptati 15 minute (sau mai mult pentru mirosurile persistente) apoi aspirati bicarbonatul.
339
Dezodorizare

27. Improspatati-va frigiderul. Asezati in fundul frigiderului o cutie deschisa cu bicarbonat
pentru a neutraliza mirosurile.

28. Scapati de mirosul cosului de gunoi si al tomberoanelor cu reciclabile. Presarati
bicarbonat pe fundul galetii de gunoi pentru a tine la respect mirosurile. Curatati
containerul pentru materiale reciclabile periodic, presarand bicarbonat pe un burete umed.
Curatati si clatiti. De asemenea, presarati putin bicarbonat deasupra pe masura ce
adaugati materiale reciclabile in container.

29. Odorizati scurgerile si recipientele pentru gunoi. Pentru a elimina mirosurile din
chiuveta, din scurgeri si din tomberoanele de gunoi si pentru a impiedica mirosurile
persistente sa revina, turnati o jumatate de ceasca de bicarbonat in timp ce curge apa
calda va neutraliza atat mirosurile acide cat si pe cele bazice de pe scurgere. (Aceasta e
o metoda buna de a scapa de bicarbonatul care a fost folosit la reimprospatare aerului din
frigider)

30. Scoateti mirosurile si murdaria din masina de spalat de vase. Folositi bicarbonatul
pentru a scoate mirosurile inainte de a porni programul masinii de spalat vasele si apoi ca
un agent de curatare bland in timpul ciclului de spalare.

31. Scoateti mirosurile din cutiile pentru depozitat mancarea. Intre utilizari, plasati un
recipient cu bicarbonat de sodiu in cutiile pentru pachetel ale fiecarui membru al familiei
pentru a absorbi mirosurile persistente.

32. Scoateti mirosurile din covoare. Presarati liber bicarbonat de sodiu pe covor. Lasati sa
stea peste noapte sau cat de mult posibil (cu cat il lasati mai mult, cu atat functioneaza
mai eficient). Maturati cantitatile mai mari de bicarbonat, apoi aspirati restul (notati faptul
ca sacul aspiratorului va deveni plin si greu). Un bonus suplimentar: veti curata si
aspiratorul de mirosuri.

33. Improspatarea sifonierelor. Plasati o cutie cu bicarbonat pe un raft al sifonieruliui
pentru a mentine aerul proaspat inauntru si a-l feri de mirosuri.

34. Indepartati mirosurile de pe obiectele folosite pentru animalele de casa. Puneti pe
fundul litierei pentru pisica bicarbonat, apoi turnati deasupra nisipul obisnuit. Pentru a
improspata intre doua schimbari ale nisipului, presatati deasupra litierei bicarbonat, dupa
ce ati inlaturat resturile pisicii. Eliminati mirosurile din asternutul pisicii presarand liber
bicarbonat, asteptati 15 minute (sau mai mult pentru mirosuri puternice), apoi aspirati.

35. Eliminati mirosurile din tenisi. Preveniti accentuarea mirosurilor din incaltamintea de
sport presarand bicarbonat in ei intre utilizari. Scuturati i inainte de a-i incalta.

36. Improspatati animalele de plus. Mentineti jucariile de plus curate si placut mirositoare
facanmdu-le un dus uscat cu bicarbonat atunci cand nu le folositi. Presarati bicarbonat pe
ele si lasati sa stea 15 minute inainte de a-l peria sau aspira.

Diverse

37. Rezolvati toate necesitatile pentru e excursie cu cortul. Bicarbonatul este un must-
have pentru urmatoarea excursie cu cortul. Poate spala vasele, poate curata oalele,
poate deveni sapun de maini, deodorant, pasta de dinti, extinctor, si mai are inca multe
utilizari.

340
38. Extinctor. Bicaronatul de sodiu poate ajuta in fazele incipiente ale incendiilor domestice
izbucnite datorita grasimii sau circuitelor electrice, pentru ca atunci cand bicarbonatul este
incalzit, emana dioxid de carbon, care ajuta la potolirea flacarilor. Pentru micile focuri
izbucnite in zona de gatit (tigai, gratare, cuptoare) opriti gazul sau curentul electric daca
puteti face asta in siguranta. Dati-va inapoi si aruncati la baza flacarii cativa pumni de
bicarbonat pentru a domoli flacarile si chemati pompierii doar ca sa fiti siguri.

39. Ingrijire pentru sistemul septic. Folosirea regulata a bicarbonatului in tevile de scurgere
le poate mentine pe acestea in stare buna de functionare, fara sa se infunde. O cana de
bicarbonat pe saptamana va ajuta la mentinerea unui pH favorabil in rezervorul septic.

40. Curatati fructele si legumele. Bicarbonatul de sodiu este metoda cea mai sigura si
eficienta pentru a inlatura murdaria si reziduurile de pe fructele si legumele proaspete.
Presarati un pic pe un burete umed curat, frecati si clatiti. Iata inca o modalitate de a va
curata legumele.

Detergent biologic pentru vase

Trebuie sa recunoastem ca detergentii pentru vase din comert sunt taaaare
imbietori. Miros bine, au culori frumoase plus ca sunt atat de bine promovati incat este
imposibil sa nu ii cumparam. Dar oare de cate ori ne-am intrebat daca sunt sanatoase
aceste produse? Ei bine, nu sunt sanatoase deoarece contin foarte multe substante toxice
una dintre aceste substante fiind nafta care este o neurotoxina.
Nu sugerez nimanui sa renunte la detergentul cumparat dar doresc sa va propun o
alternativa simpla, ieftina si 100% naturala pe care eu am descoperit-o in urma cu mai
bine de 2 ani si de atunci am facut aceste detergent de foarte multe ori. Este foarte
parfumat, fiind realizat din lamai si curata absoult minunat vasele noastre. Daca totusi
avem vase foarte grase va sfatuiesc sa le curatati inainte cu un servetel si apoi sa le lasati
in apa fierbinte amestecata cu cateva linguri de detergent timp de 10 minute si apoi sa le
spalati.
Mai ales daca aveti copii vi-l recomandam pentru ca cei mici sunt mai sensibili
decat noi.

Ingrediente
3 lamai mari
400 ml apa
200 gr sare
100 ml otet de mere

Spalam lamaile si le stergem bine dupa care le taiem in bucatele mici si le scoatem
samburii.
Mixam la robot, cu ajutorul lamelor de otel, lamaile impreuna cu sarea si 200 de gr
apa pana obtinem o crema (cam 5-6 minute la viteza maxima) dupa care amestecam
crema obtinuta cu inca 200 gr de apa si 100 gr otet si punem intr-o cratita pe foc mic.
Calculam 10 - 15 minute din momentul in care incepe sa fiarba dupa care stingem
focul si lasam detergentul sa se raceasca iar apoi il pastram in sticle de sticla. Si gata
detergentul.
Cand spalam vasele ori le lasam la inmuiat in apa fierbinte amestecata cu detergent
ori punem pe burete detergent si spalam vasele. Detergentul are o consistenta cremoasa.






341
CUPRINS

Prefata.. 2
Pulberile de plante 3
Recomandari.. 4
Postul cea mai fireasca terapie 4
Postul alimentar are virtui preventive, purificatoare i vindectoare.. 4
Postul, un subiect la mod n lumea tiinific 5
Nutriie i longevitate 5
Hran pur i hran impur 5
Corpul emite semnale care arat necesitatea purificrii 6
Postul declaneaz mecanismele de purificare ale organismului 6
Revenirea la alimentaia obinuit se face treptat 6
Postul ca modalitate de transformare a fiinei umane 7
Corelaii astrologice 7
Recomandri privind postul negru (Valeriu Popa) 7
Efectele secundare ale postului negru 8
Cateva retete de ceaiuri dintr-o singura planta 9
Ceai de brusture 9
Ceai de casul popii (nalba).. 9
Ceai de cimbru. 9
Ceai de ciubotica cucului. 9
Ceai de coada calului... 9
Ceai de coada soricelului 10
Ceai de cretisoara 10
Ceai de dragaica (sanziene)... 10
Ceai de filimica (galbenele). 10
Ceai de macrisul iepurelui... 10
Ceai de matase de porumb................................................................................ 10
Ceai de musetel 10
Ceai de nuc.. 10
Ceai de obligeana 10
Ceai de papadie 11
Ceai de patlagina ingusta 11
Ceai de pedicuta.. 11
Ceai de podbal. 11
Ceai pentru tuse 11
Ceai de pufulita cu flori mici 11
Ceai de rostopasca.. 11
Ceai de salvie 11
Ceai de splinuta 11
Ceai de sunatoare 12
Ceai de tataneasa 12
Ceai de traista ciobanului 12
Ceai de turita mare.. 12
Ceai de urzica 12
Ceai de urzica moarta galbena.......................................................................... 12
Ceai de ventrilica.. 12
Ceai de visc... 12
Comprese cu plante 13
Compresa cu brusture 13
Compresa cu cretisoara.. 13
Compresa cu musetel.. 13
Compresa cu patlagina ingusta.. 13
342
Compresa cu podbal 13
Compresa cu terci de tataneasa........................................................................ 13
Compresa cu aburi de traista ciobanului.. 13
Compresa cu urzica moarta galbena 13
Apneea in somn (sforaitul).. 14
Apoplexia 14
Cataracta si glaucomul 15
Diabetul zaharat. 16
Tratamentul diabetului pe cale naturista... 16
Dopul de cerumen. 17
Incontinenta urinara 18
Psoriazisul. 19
Tuberculoza 20
Tratament................................................. 21
6 cure pentru curatarea organismului.. 21
Cura cu papadie pentru ficat si vezica biliara....... 22
Cura cu urzica pentru sange 22
Cura cu grau verde pentru colon si stomac...... 23
Cura cu ridichi pentru aparatul reno-urinar 24
Cura cu leurd - pentru inim i vasele de snge.............................................. 24
Cura cu hrean - pentru aparatul respirator......................................................... 25
Energizati-va cu ajutorul copacilor.......................................................................... 26
Un remediu de sorginte divin: energia arborilor............................................... 27
Copacul ca mijlocitor.......................................................................................... 27
Legumele la control ! ................................................................................................ 28
5 reguli de aur.............................................................................................................. 31
Hreanul si mustarul................................................................................................... 31
Hreanul.............................................................................................................. 31
Retete cu hrean.................................................................................................. 31
Tinctura de hrean.................................................................................... 31
Siropul de hrean...................................................................................... 32
Energizant cu hrean................................................................................ 32
Vin tonic cu hrean ................................................................................... 32
Fin de hrean........................................................................................ 32
Cataplasma cu hrean.............................................................................. 32
Oetul de hrean ....................................................................................... 32
Indicatii terapeutice interne ale hreanului........................................................... 32
Guturaiul, tusea de diverse etiologii........................................................ 32
Bronita cronic i acut, astmul............................................................. 33
Adjuvant n tuberculoza pulmonar......................................................... 33
Polipii uretrali........................................................................................... 33
Digestia lent, gastrita hipoacid............................................................ 33
Anemia la aduli....................................................................................... 33
Inapetena, anemia la copii..................................................................... 33
Reumatismul, guta.................................................................................. 33
Nasul nfundat (rinita cronic)................................................................. 33
Indicatii terapeutice externe ale hreanului.......................................................... 33
Sinuzit, rinit.......................................................................................... 33
Bronit, grip, congestii pulmonare....................................................... 33
Dureri reumatice...................................................................................... 33
Paradontoz............................................................................................ 33
Stomatit................................................................................................. 33
Paralizie facial....................................................................................... 33
Retete de frumusete........................................................................................... 34
Ten palid, ofilit......................................................................................... 34
343
Descuamarea tenului.............................................................................. 34
Precauii i contraindicaii la tratamentul cu hrean ............................................ 34
Mustarul............................................................................................................ 34
Retete cu mustar................................................................................................ 34
Fin de mutar ..................................................................................... 34
Cataplasm cu mutar ........................................................................... 34
Indicatii terapeutice interne ale mustarului......................................................... 34
Constipaie cronic.................................................................................. 34
Intoxicaii................................................................................................. 34
Lipsa poftei de mncare.......................................................................... 35
Indicatii terapeutice externe ale mustarului........................................................ 35
Bronit, astm, pneumonie...................................................................... 35
Dureri reumatice, nevralgii...................................................................... 35
Precauii i contraindicaii la tratamentul cu mustar .......................................... 35
Aprecierea starii de sanatate prin cercetarea atenta a mainilor........................... 35
Remedii foarte puternice........................................................................................... 37
Tinctura de propolis............................................................................................ 37
Reteta minune contra reumatismului.................................................................. 37
Bautura emolienta cu miere, recomandata in astmul bronsic............................ 37
Bautura recomandata pentru anemici................................................................ 38
Alifie contra micozelor........................................................................................ 38
Leacuri pentru bolile de ficat, contra caderii parului si pentru abcesele
dentare........................................................................................................................ 38
Leacuri pentru ficat............................................................................................. 38
Leac contra caderii parului................................................................................. 38
Abcese dentare.................................................................................................. 38
Remediu cu ardei iuti contra durerilor sciatice................................................... 38
Cum m-am vindecat de Zona Zoster............................................................... 39
Reumatism cronic............................................................................................... 39
Cura cu struguri......................................................................................................... 39
Terapia cu struguri....................................................................................................... 40
Cura de mare intensitate.................................................................................... 40
Cura de intensitate medie.................................................................................. 40
Cura in varianta blanda...................................................................................... 40
Mic ghid terapeutic al curei cu struguri........................................................................ 41
Obezitate si ingrasare........................................................................................ 41
Hipertensiune..................................................................................................... 41
Bolile de ficat (hepatita, sechele posthepatice).................................................. 41
Afectiuni biliare................................................................................................... 41
Digestie lenta..................................................................................................... 41
Constipatie......................................................................................................... 41
Guta.................................................................................................................... 41
Tulburari hormonale la femei.............................................................................. 41
Menometroragii.................................................................................................. 41
Anemie............................................................................................................... 42
Hemoroizi........................................................................................................... 42
Contraindicatii la cura cu struguri....................................................................... 42
Retete de frumusete.................................................................................................... 42
Sucul proaspat de struguri................................................................................. 42
Cojile care raman de la stoarcerea strugurilor................................................... 42
Un dar ceresc pentru sanatate SOMNUL.............................................................. 42
Metode naturale de imbunatatire a somnului............................................................... 43
Crearea spatiului de protectie............................................................................ 43
Alimentatia sedativa........................................................................................... 43
Plantele psihotrope............................................................................................ 44
344
Valeriana ........................................................................................................... 44
Sulfina ............................................................................................................... 44
Brusturele dulce................................................................................................. 44
Pelinul ................................................................................................................ 45
PROPOLISUL panaceul primaverii.......................................................................... 45
Preparate din propolis.................................................................................................. 45
Tinctura ............................................................................................................. 45
Propolisul brut.................................................................................................... 46
Unguentul de propolis........................................................................................ 46
Apa de propolis.................................................................................................. 46
Mierea propolizata.............................................................................................. 46
7 afectiuni specifice primaverii care se previn si se trateaza cu propolis.................... 46
Gripa, guturaiul................................................................................................... 46
Bronsita, bolile respiratorii cu secretii abundente............................................... 46
Gastrita, ulcerul.................................................................................................. 46
Colita de fermentatie si de putrefactie................................................................ 47
Astenia............................................................................................................... 47
Caderile imunitare.............................................................................................. 47
Hipertensiunea si tulburarile de ritm cardiac...................................................... 47
Alte boli care se trateaza cu propolis........................................................................... 47
Boala canceroasa............................................................................................... 47
Giardia................................................................................................................ 47
Tuberculoza ....................................................................................................... 47
Tratamente externe cu propolis................................................................................... 48
Herpes cu diferite localizari................................................................................ 48
Eczeme infectioase............................................................................................ 48
Arsuri ................................................................................................................. 48
Cosuri, acnee, furuncule, abcese....................................................................... 48
Cancer de piele, tumori exteriorizate.................................................................. 48
Ulceratii pe piele, ulcer varicos........................................................................... 48
Precautii si contraindicatii................................................................................... 48
ARMURARIUL............................................................................................................ 48
Ceaiul de armurariu............................................................................................ 49
Pulberea............................................................................................................. 49
Extractul hidroalcoolic (tinctura)......................................................................... 49
Infuzia combinata............................................................................................... 49
Cataplasma ....................................................................................................... 49
Boli in care se folosesc semintele de armurariu.......................................................... 50
Hepatita virala A, B, si C.................................................................................... 50
Icter, insuficienta hepatica................................................................................. 50
Ciroza hepatica.................................................................................................. 50
Diskinezie biliara, litiaza biliara.......................................................................... 50
Otravire cu ciuperci toxice.................................................................................. 50

Intoxicatie cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele (plumb,
mercur), cu medicamente care ataca ficatul...................................................... 50
Alcoolism............................................................................................................ 50
Aplicatii externe........................................................................................................... 50
Psoriazis............................................................................................................. 50
Adjuvant in cancerul de piele............................................................................. 51
Armurariul si cancerul.................................................................................................. 51
Pentru a preveni cancerul.................................................................................. 51
Combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei.............................................. 51
Cancerul de prostata si hepatic.......................................................................... 51
APITERAPIA............................................................................................................... 51
Produse apicole.................................................................................................. 52
345
Tratamente naturiste pa baza de produse apicole...................................................... 53
Propolisul............................................................................................................ 53
Polenul............................................................................................................... 53
Laptisorul de matca............................................................................................ 53
Preparatul din aloe, miere, propolis.................................................................... 53
Sirop de propolis................................................................................................ 53
Mierea medicament / aliment................................................................................... 53
Afectiuni ale aparatului digestiv. 53
Afectiuni hepato-biliare 53
Afectiuni cardio-vasculare... 53
Afectiuni ale aparatului respirator.. 54
Afectiuni ale pielii.. 54
Afectiuni ale sistemului nervos... 54
Sfaturi pentru cumparatori.................................................................................. 54
Ce este mierea de albine ? ............................................................................... 54
Miere si scortisoara o combinatie curativa.......................................................... 55
Introducere......................................................................................................... 55
Artrita.................................................................................................................. 55
Caderea parului.................................................................................................. 56
Infectii urinare..................................................................................................... 56
Dureri de dinti..................................................................................................... 56
Colesterol........................................................................................................... 56
Raceli................................................................................................................. 56
Infertilitate........................................................................................................... 56
Deranjamente stomacale................................................................................... 57
Balonare............................................................................................................. 57
Boli cardiovasculare........................................................................................... 57
Sistemul imunitar................................................................................................ 57
Indigestie............................................................................................................ 57
Gripa................................................................................................................... 57
Longevitate......................................................................................................... 57
Acnee................................................................................................................. 57
Infectii ale pielii................................................................................................... 57
Cure de slabire................................................................................................... 58
Cancer................................................................................................................ 58
Oboseala............................................................................................................ 58
Halena................................................................................................................ 58
Pierderea auzului............................................................................................... 58
Terapia cu venin de albine........................................................................................ 58
Veninul este bogat in substante active............................................................... 58
Cand se utilizeaza aceasta terapie.................................................................... 59
Artrita si alte inflamatii sistemice........................................................................ 59
Leziuni acute si cronice...................................................................................... 59
Ranile si cicatricele............................................................................................. 59
Scleroza multipla poate fi salvata cu venin de albine......................................... 59
Modul de utilizare a veninului............................................................................. 59
POLENUL un superaliment natural....................................................................... 60
Ce este polenul.................................................................................................. 60
Recoltarea polenului........................................................................................... 60
Compozitia polenului.......................................................................................... 61
Conservarea polenului....................................................................................... 61
Care sunt proprietatile polenului........................................................................ 62
Cand se foloseste polenul.................................................................................. 62
Cum ajuta polenul o persoana sanatoasa.......................................................... 62
Indicatii generale ale polenului........................................................................... 63
346
Indicatii speciale................................................................................................. 63
Formele de prezentare ale polenului.................................................................. 63
Polenul singura substanta activa..................................................................... 64
Polenul asociat cu alte produse...................................................................... 64
In ce cantitate se ia polenul................................................................................ 64
Cea mai buna modalitate de a lua polen............................................................ 64
Cand sa luati polen............................................................................................. 65
Durata unei cure cu polen.................................................................................. 65
Cine poate sa ia polen........................................................................................ 65
Unde se comercializeaza polenul....................................................................... 66
Un superaliment natural .................................................................................... 66
Bolile ficatului si tratamentele naturiste.................................................................. 66
Apiterapia in bolile hepatice............................................................................... 67
Cum se administreaza produsele apicole ? ...................................................... 68
Fitoterapia in bolile hepatice............................................................................... 68
CEREALELE SI SANATATEA................................................................................... 69
TARATELE DE GRAU................................................................................................ 69
Maceratul la rece (apa de tarate)....................................................................... 69
Pulberea fina de tarate....................................................................................... 69
Indicatii ale curei cu tarate........................................................................................... 69
Ingrasarea si obezitatea..................................................................................... 69
Digestia dificila, indigestia.................................................................................. 69
Litiaza biliara (prevenire, adjuvant in tratament)................................................ 69
Constipatia si colita de putrefactie...................................................................... 69
Acneea, pielea cu sensibilitate alergica marita.................................................. 70
Prevenirea cancerului......................................................................................... 70
Aplicatii externe cu tarate............................................................................................ 70
Pielea usor iritabila............................................................................................. 70
Psoriazisul.......................................................................................................... 70
Tumorile benigne................................................................................................ 70
PORUMBUL................................................................................................................ 70
Obezitate............................................................................................................ 70
Hipotiroidie......................................................................................................... 70
Diskinezie biliara, dispepsie, colecistita............................................................. 70
Gastrita hiperacida si ulcerul.............................................................................. 70
Cataplasma cu mamaliga................................................................................... 71
ORZUL........................................................................................................................ 71
Hepatita de toate tipurile, sechelele posthepatice si hepatita cronica evolutiva. 71
Hipotensiunea.................................................................................................... 71
Diaree, dizenterie si febra tifoida (adjuvant)....................................................... 71

Atonia gastrica si intestinala, probleme de digestie si apetit la persoanele
sedentare........................................................................................................... 71
Tuberculoza, bronsita cronica............................................................................ 71
OVAZUL...................................................................................................................... 71
Hipotiroidie......................................................................................................... 71
Adjuvant in sterilitate si impotenta..................................................................... 72
Sensibilitate la raceli la persoanele meteosensibile........................................... 72
Nisip (microlitiaza) la vezica biliara si rinichi...................................................... 72
BITTERUL SUEDEZ.................................................................................................. 72
Originea bitterului suedez.................................................................................. 72
Ce este de fapt bitterul suedez ?....................................................................... 72
Formula cea mai buna pentru bitterul suedez.................................................... 73
Prepararea casnica a bitterului suedez.............................................................. 73
Boli in care este folosit bitterul suedez........................................................................ 74
Pe cale interna............................................................................................................. 74
347
Indigestie, balonare, diskinezie biliara................................................................ 74
Afectiuni hepatice cronice.................................................................................. 74
Anorexie, anorexie psihica................................................................................. 74
Boli de piele........................................................................................................ 74
Afectiuni alergice................................................................................................ 74
Tulburari menstruale.......................................................................................... 75
Cistita, infectii renale.......................................................................................... 75
Viermi intestinali................................................................................................. 75
Guturai (raceala), gripa...................................................................................... 75
Febra.................................................................................................................. 75
Stari de greata dimineata, migrene.................................................................... 75
Reumatism, guta................................................................................................ 75
Boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului............................... 75
Boli ale pancreasului, adjuvant in diabet............................................................ 75
Adjuvant in boala canceroasa............................................................................ 75
Pe cale externa............................................................................................................ 76
Dureri de cap, tulburari nervoase posttraumatice.............................................. 76
Rani, cicatrice persistente.................................................................................. 76
Arsuri usoare si medii......................................................................................... 76
Tromboflebita..................................................................................................... 76
Luxatii, entorse................................................................................................... 76
Intepaturi de insecte........................................................................................... 76
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu bitter suedez........................................... 76
Intern.................................................................................................................. 76
Extern................................................................................................................. 76
LEACURI SASESTI DIN ARDEAL............................................................................. 76
Balonari.............................................................................................................. 76
Bataturi............................................................................................................... 76
Bronsita.............................................................................................................. 77
Celulita............................................................................................................... 77
Cistita................................................................................................................. 77
Conjunctivita....................................................................................................... 77
Diaree................................................................................................................. 77
Dureri de burta................................................................................................... 78
Dureri de cap...................................................................................................... 78
Dureri de gat....................................................................................................... 78
Dureri de urechi.................................................................................................. 78
Febra.................................................................................................................. 79
Guturaiul de fan.................................................................................................. 79
Herpes................................................................................................................ 79
Hipertensiune arteriala....................................................................................... 79
Hipotensiune...................................................................................................... 79
Intepaturi de insecte........................................................................................... 79
Lipsa de fier........................................................................................................ 80
Mahmureala....................................................................................................... 80
Neurodermita...................................................................................................... 80
Ochi obositi......................................................................................................... 80
Picioare si maini reci.......................................................................................... 80
Raceala.............................................................................................................. 81
Raguseala.......................................................................................................... 81
Riduri.................................................................................................................. 81
Sciatica............................................................................................................... 81
Stari depresive................................................................................................... 81
Ulcior.................................................................................................................. 82
Varice................................................................................................................. 82
348
Varsaturi............................................................................................................. 82
Vnti............................................................................................................... 82
LAVANDA................................................................................................................... 82
Cum arata si cum gasim lavanda....................................................................... 83
Retete pe baza de lavanda.......................................................................................... 83
Pulberea de lavanda.......................................................................................... 83
Tinctura de lavanda............................................................................................ 83
Uleiul volatil de lavanda...................................................................................... 83
Otetul aromatic de lavanda................................................................................ 84
Uleiu gras de lavanda......................................................................................... 84
Baia cu lavanda.................................................................................................. 84
Utilizari interne ale lavandei......................................................................................... 84
Dischinezie biliara, balonare la bolnavii de bila, crize biliare cu dureri de cap... 84
Depresie, anxietate............................................................................................ 84
Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres........ 84
Viermi intestinali, infectii cu protozorul Giardia lamblia...................................... 84
Oboseala, iritabilitate psihica, insomnie............................................................. 84
Dureri de cap, migrena, ameteala...................................................................... 85
Reumatism......................................................................................................... 85
Tuse convulsiva, gripa, bronsita......................................................................... 85
Folosirea externa a lavandei........................................................................................ 85
Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica......................................................... 85
Contra paduchilor si a altor insecte parazite...................................................... 85
Pentru cresterea parului..................................................................................... 85
Intretinerea pielii uscate..................................................................................... 85
Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri...................................................... 85
Cateva utilizari casnice ale lavandei............................................................................ 85
Condiment de lavanda....................................................................................... 85
Pentru a scapa de molii...................................................................................... 85
Furnicile, puricii si gandacii................................................................................ 86
Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa............................................... 86
METODE DE PURIFICARE A ORGANISMULUI si cateva leacuri de sezon.......... 86
Curatarea si purificarea rinichilor........................................................................ 86
Purificarea sangelui............................................................................................ 86
Purificarea articulatiilor....................................................................................... 86
Purificarea ficatului............................................................................................. 86
JALA-NETI o tehnica de purificare nazala cu ajutorul apei sarate.................... 87
Modalitatea de executie..................................................................................... 87
Eventuale dificultati............................................................................................ 88
Efectele tehnicii JALA-NETI............................................................................... 89
Recomandari...................................................................................................... 89
SHANK PRAKSHALANA procedeu de purificare a intestinului gros................ 90
Generalitati......................................................................................................... 90
Pregatire............................................................................................................. 91
Momentul propice............................................................................................... 91
Mod de executie................................................................................................. 91
Cauze ale unui eventual esec............................................................................ 92
Prima masa........................................................................................................ 92
Important............................................................................................................ 92
Bauturi................................................................................................................ 92
Efecte binefacatoare.......................................................................................... 93
Contraindicatii..................................................................................................... 93
Grupajul de miscari necesare in SHANK PRAKSHALANA......................................... 94
Introducere......................................................................................................... 94
Prima miscare.................................................................................................... 94
349
A doua miscare.................................................................................................. 94
A treia miscare................................................................................................... 94
A patra miscare.................................................................................................. 95
Varianta de inlocuire........................................................................................... 95
SINTEZA rezumatul procedeului complet....................................................... 96
RETETE CU ALIMENTE............................................................................................. 97
Tratament de purificare cu dovleac in cazul insuficientei cardiace cu edeme.... 97
Cura cu must, recomandata persoanelor care sufera de hipertensiune arteiala 97

Retete cu suc de ridiche neagra cu miere si suc de varza alba cu miere,
pentru combaterea bronsitei cronice.................................................................. 97
PLANTELE DEPURATIVE SI AMARE....................................................................... 97
O treapta obligatorie pentru intarirea sistemului imunitar................................... 97
PLANTELE DEPURATIVE.......................................................................................... 98
Iarba de trei-frati-patati....................................................................................... 98
Boabele de ienupar............................................................................................ 98
Fructele de soc................................................................................................... 98
Cat timp dureaza o cura..................................................................................... 99
Care sunt efectele curei..................................................................................... 99
PLANTELE AMARE.................................................................................................... 99
Pelinul................................................................................................................. 99
Rostopasca........................................................................................................ 99
Cum si cat timp se administreaza plantele amare ?........................................... 100
Care sunt efectele plantelor amare ?................................................................. 100
Cui ii sunt contraindicate plantele amare ?........................................................ 100
Cateva repere de alimentatie in timpul curei de purificare........................................... 100
Sucul proaspat de mere si sucul de morcovi...................................................... 100
Fulgii de cereale (grau, orz, ovaz)...................................................................... 100
Painea integrala................................................................................................. 101
Uleiul de masline presat la rece......................................................................... 101
Varza cruda........................................................................................................ 101
Miezul de nuca, semintele de dovleac si floarea soarelui.................................. 101
ZERUL, BORSUL SI MOAREA DE VARZA............................................................... 101
Cum se transforma bucataria in laborator de cercetare stiintifica...................... 101
ZERUL......................................................................................................................... 101
Valori ridicate ale colesterolului.......................................................................... 102
Infectii bacteriene............................................................................................... 102
Imunitate slabita, sensibilitate la infectii respiratorii............................................ 102
Boli tumorale (maligne si benigne)..................................................................... 102
Adjuvant in infectia cu HIV...... 102
Anemie 102
Guta 102
Doua utilizari externe ale zerului. 102
Eczeme.. 102
Degeraturi........................................................................................................... 102
BORSUL.. 102
Boli respiratorii cronice....................................................................................... 103
Adjuvant in tuberculoza...................................................................................... 103
Alcoolism............................................................................................................ 103
Indigestie, voma 103
Oboseala cronica.. 103
MOAREA DE VARZA.... 103
Constipatie. 103
Sensibilitate la frig. 103
Hipotensiune.. 103
Digestie dificila, inapetenta. 103
350
Afectiuni febrile.. 104
MARUL LUPULUI.. 104

Modesta ca infatisare, conduce in topul celor mai puternice plante medicinale
din Romania....................................................................................................... 104
Utilitare interna............................................................................................................ 104
Cateva forme de preparare si administrarea externa.................................................. 105
Cataplasma ....................................................................................................... 105
Baia de sezut...................................................................................................... 105
Clisma................................................................................................................ 105
Tinctura.............................................................................................................. 105
Unguent.............................................................................................................. 105
Boli care se vindeca prin tratamentul extern cu marul lupului..................................... 106
Intoxicatia cu marul lupului.......................................................................................... 106
STIMULENTELE IMUNITARE NATURALE............................................................. 107
ARNICA....................................................................................................................... 108
Cum se administreaza arnica ?.......................................................................... 108
Cui ii este recomandata arnica ?........................................................................ 108
ECHINACEA............................................................................................................... 108
Cum se administreaza echinacea ?................................................................... 109
Cui ii este recomandata echinacea ?................................................................. 109
GINSENGUL............................................................................................................... 109
Cum se administreaza ginsengul ?.................................................................... 109
Cui ii este recomandata ginsengul ?.................................................................. 109
Precautii in tratamentul cu ginseng.................................................................... 110
MAGHIRANUL............................................................................................................ 110
Cum se administreaza maghiranul ?.................................................................. 110
Cui ii este recomandata maghiranul ?................................................................ 110
Precautii si contraindicatii ale tratamentului intern cu maghiran........................ 110
BRANCA URSULUI (Ginsengul romanesc)............................................................. 110
Preparare si administrare............................................................................................ 111
Tinctura.............................................................................................................. 111
Pulberea............................................................................................................. 111
Uleiul.................................................................................................................. 111
Cataplasma cu frunze........................................................................................ 111
Boli care se vindeca prin administrarea de branca ursului.......................................... 111
Impotenta........................................................................................................... 111
Frigiditate............................................................................................................ 112
Sterilitate la femei si barbati............................................................................... 112
Menopauza prematura....................................................................................... 112

Insuficienta ovariana, insuficienta dezvoltare a sanilor si altor catacteristici
feminine.............................................................................................................. 112
Epilepsie............................................................................................................. 112
Hipertensiune..................................................................................................... 112
Insuficienta renala, adjuvant in boli venerice...................................................... 112
Doua aplicatii externe.................................................................................................. 112
Adjuvant in scleroza in placi 112
Raceli frecvente ale rinichilor, anexita si metroanexita...................................... 112
Precautii in tratamentul cu branca ursului.................................................................... 112
Supradozarea..................................................................................................... 112
Afectiunile prostatei............................................................................................ 112
Planta este contraindicata femeilor gravide....................................................... 113
MEDICAMENTELE VERZI.......................................................................................... 113
FRUNZELE DE RIDICHE DE LUNA........................................................................... 113
Avitaminoza A si B, scorbut................................................................................ 113
Intoxicatie medicamentoasa............................................................................... 113
351
Hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala.............................................................. 113
Boli hepatice si biliare......................................................................................... 113
FRUNZELE DE LOBODA........................................................................................... 113
Chisturi ovariene i mamare.............................................................................. 113
Acnee, boli de piele in general........................................................................... 114
Adjuvant in bronsita si astm............................................................................... 114
Alergie................................................................................................................ 114
Dureri abdominale, probleme digestive la femeile insarcinate........................... 114
FRUNZELE DE PAPADIE........................................................................................... 114
Hepatita virala de tip A, B si C............................................................................ 114
Dischinezie biliara.............................................................................................. 114
Diabet zaharat de tip II (inclusiv formele insulino-dependente).......................... 114
Constipatie......................................................................................................... 114
Pentru eliminarea calculilor reno-urinari............................................................. 114
Acnee................................................................................................................. 115
FRUNZELE DE MACRIS............................................................................................ 115
Intoxicatii cu mercur, plumb si alte metale grele................................................ 115
Indigestie, inapetenta......................................................................................... 115
Alergie, eczeme alergice.................................................................................... 115
Pareze ale nervilor periferici, adjuvant in hemiplegie......................................... 115
Suc 1.................................................................................................................. 115
Suc 2.................................................................................................................. 115
Salata................................................................................................................. 116
GENTIANA SI CERENTELUL.................................................................................... 116
CERENTELUL............................................................................................................. 116
Faringita, amigdalita, bronsita cronica................................................................ 116
Depresie psihica, melancolie, astenie fizica si psihica....................................... 116
Infectii intestinale, dizenterie (adjuvant), diaree................................................. 116
Boala canceroasa............................................................................................... 117
Hemoragie uterina, adjuvant in hemoragiile interne........................................... 117
Aplicatii externe........................................................................................................... 117
Afte bucale, gingivite, stomatite.......................................................................... 117
Dureri de dinti..................................................................................................... 117
Dureri musculare................................................................................................ 117
Medicina populara.............................................................................................. 117
GENTIANA.................................................................................................................. 117
Crize biliare, dischinezie biliara, prevenirea litiazei biliare................................. 118
Boli de ficat......................................................................................................... 118
Balonare, dispepsie, constipatie atona............................................................... 118
Indigestii frecvente, gastrita hipo-acida.............................................................. 118
Lipsa poftei de mancare la copii......................................................................... 118
Hipotiroidie si tulburari conexe........................................................................... 118
O aplicatie externa....................................................................................................... 118
Leziuni ale pielii cu risc de malignizare.............................................................. 118
Medicina magica.......................................................................................................... 118
Modul de preparare al radacinilor................................................................................ 118
Macerat la rece................................................................................................... 118
Infuzie combinata............................................................................................... 119
Tinctura.............................................................................................................. 119
OTETUL DE MERE................................................................................................... 119
Compozitia otetului de mere............................................................................... 119
Boli care se trateaza intern cu otet de mere................................................................ 120
Reumatism, reumatism degenerativ................................................................... 120
Litiaza renala...................................................................................................... 120
Obezitate, ingrasare........................................................................................... 120
352
Colecistita, dischinezie biliara, litiaza biliara....................................................... 120
Indigestii frecvente, hipoaciditate....................................................................... 120
Inapetenta, anemie, slabiciune corporala la copii.............................................. 120
Migrenele............................................................................................................ 120
Aplicatii externe cu otet de mere................................................................................. 121
Durerile de gat.................................................................................................... 121
Oboseala cronica, epuizare................................................................................ 121
Contra imbatranirii premature a tesuturilor......................................................... 121
Micozele unghiilor............................................................................................... 121
Raceala.............................................................................................................. 121
OTETURILE AROMATE............................................................................................ 121
Otetul mentolat................................................................................................... 121
Otetul de levantica.............................................................................................. 121
Otetul de rozmarin.............................................................................................. 122
COMBINATIILE DE SUCURI.................................................................................... 122
Sucul de cartofi.......................................................................................................... 122
Obezitate............................................................................................................ 122
Hepatita virala A, B, C........................................................................................ 122
Scorbut............................................................................................................... 122
Cancer gastric.................................................................................................... 123
Suc de sfecla rosie.................................................................................................... 123
Anemie, slabiciune generala a organismului...................................................... 123
Gripa................................................................................................................... 123
Alergie................................................................................................................ 123
Sucul de ceapa........................................................................................................... 123
Viermi intestinali................................................................................................. 123
Ascita.................................................................................................................. 123
Diabet................................................................................................................. 123
Astm, bronsita, tuse............................................................................................ 123
Infectii renale si urinare (cistita) recidivante....................................................... 124
Dereglari ale glandelor cortico-suprarenale....................................................... 124
O combinatie puternic detoxifianta..................................................................... 124
Sucul de ridichi negre si rosii................................................................................... 124
Reumatism......................................................................................................... 124
Bronsita cronica.................................................................................................. 124
Calculi biliari....................................................................................................... 124
Calculi renali....................................................................................................... 124
O combinatie pentru eliminarea calculilor renali................................................. 124
Suc de varza............................................................................................................... 124
Constipatie, prevenirea viermilor intestinali........................................................ 124
Cancer al tubului digerstiv.................................................................................. 125
Cancer la gat...................................................................................................... 125
Diabet................................................................................................................. 125
Adenom de prostata........................................................................................... 125
O combinatie pentru a slabi rapid....................................................................... 125
ALERGII...................................................................................................................... 125
TRATAMENTE............................................................................................................ 125
Consultati doi medici specialisti......................................................................... 125
Folositi-va subconstientul................................................................................... 126
Nu excludeti tratamentele cu medicamente....................................................... 126
Apelati la calmante din plante............................................................................ 126
Alte masuri......................................................................................................... 127
TRATAMENTE CU PLANTE.................................................................................... 127
Alergia nazo-faringiana...................................................................................... 127
Modul de folosire a plantelor medicinale................................................................ 127
353
Brad.................................................................................................................... 127
Brustur................................................................................................................ 127
Ciubotica-cucului................................................................................................ 127
Coada-soricelului................................................................................................ 127
Ienupar............................................................................................................... 127
Lamaie................................................................................................................ 127
Ovaz................................................................................................................... 128
Ridiche neagra................................................................................................... 128
Salvie.................................................................................................................. 128
Sirop antialergic.................................................................................................. 128
Ceai complex antialergic.................................................................................... 128
Orice tratament incepe cu o cura de dezintoxicare............................................ 128
Complexul vitaminic B........................................................................................ 128
Quercina............................................................................................................. 128
Ardeiul iute, hreanul, ceapa, usturoiul................................................................ 128
CEAPA........................................................................................................................ 129
DROJDIA DE BERE.................................................................................................. 130
Ce este drojdia de bere ?................................................................................... 130
Cum se administreaza drojdia de bere........................................................................ 131
Drojdia proaspata............................................................................................... 131
Drojdia uscata.................................................................................................... 131
Tabletele de drojdie............................................................................................ 131
Drojdia de bere in prevenirea bolilor............................................................................ 131
La copii............................................................................................................... 131
La adolescenti.................................................................................................... 132
La adulti.............................................................................................................. 132
La persoanele de varsta a treia.......................................................................... 132
Drojdia de bere in tratamentul bolilor........................................................................... 132
Anemie............................................................................................................... 132
Hepatita virala A, B, C........................................................................................ 132
Raceli si boli infectioase in general, deficiente imunitare................................... 132
Supragreutate, obezitate.................................................................................... 132
Boli cardiovasculare cronice............................................................................... 132
Paralizie, Parkinson, Alzheimer.......................................................................... 133
Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice in general.............................. 133
Acnee................................................................................................................. 133
Precautii in tratamentul cu drojdie...................................................................... 133
Drojdia de bere si cancerul................................................................................. 133
Iradierea............................................................................................................. 133
Efecte directe ale tratamentului cu drojdie de bere in boala canceroasa........... 133
REMEDII NATURALE CONTRA REUMATISMULUI.............................................. 134
Untul pamantului................................................................................................ 134
Nucul.................................................................................................................. 134
Fagul.................................................................................................................. 134
Hreanul............................................................................................................... 135
Mesteacanul....................................................................................................... 135
Lemnul dulce...................................................................................................... 135
Dreele................................................................................................................ 135
REMEDII NATURALE CONTRA GRIPEI................................................................ 136
Cum recunoastem gripa ?.................................................................................. 137
Cum pot fi prevenite complicatiile si vindecata gripa ? .. 137
Gripa si antibioticele....................................................................................... 139
Ce trebuie facut pentru stingerea febrei virale ? . 139
Tratamente naturiste.. 139
Extern. 139
354
Intern.. 140
Cum scapam de raceala si gripa 140
Fitoterapie.. 141
Homeopatie 141
Leacuri din batrani 141
Bai... 142
PLANTE MEDICINALE............................................................................................... 142
Tinctura de fructe de soc.................................................................................... 142
Mugurii si mladitele de mesteacan..................................................................... 142
AROMOTERAPIE........................................................................................................ 143
Uleiul de menta.................................................................................................. 143
Uleiul de cimbru.................................................................................................. 143
Uleiul de busuioc................................................................................................ 143
HIPERTERMIE............................................................................................................ 143
Baia fierbinte...................................................................................................... 143
Infuzia fierbinte de maghiran.............................................................................. 143
REMEDII DIETOTERAPEUTICE............................................................................... 144
Ardeiul iute......................................................................................................... 144
Usturoiul............................................................................................................. 144
Ceapa................................................................................................................. 144
Hreanul............................................................................................................... 144
Lamaia................................................................................................................ 144
COADA CALULUI...................................................................................................... 144
Ce folosim de la coada calului............................................................................ 145
Cum preparam aceasta planta.................................................................................... 145
Pulberea............................................................................................................. 145
Maceratul la rece................................................................................................ 145
Decoctul combinat de coada-calului................................................................... 145
Cataplasme cu coada-calului............................................................................. 145
Tratamente interne cu coada calului............................................................................ 145
Bronsita, pneumonie, tuberculoza pulmonara.................................................... 145
Pentru consolidarea oaselor, vindecarea rapida a fracturilor............................. 145
Prevenirea si tratarea arteriosclerozei................................................................ 146
Retentie de apa in tesuturi, cistita, nefrita.......................................................... 146
Nisip la rinichi (microlitiaza renala)..................................................................... 146
Hemoragii abundente in timpul ciclului menstrual.............................................. 146
Colagenoza (deficit de colagen)......................................................................... 146
Hiperaciditate gastrica, ulcer.............................................................................. 146
Tratamente externe cu coada calului........................................................................... 146
Abces................................................................................................................. 146
Eczeme, eczeme cu mancarimi......................................................................... 146
Hemoragii nazale............................................................................................... 146
Contuzii.............................................................................................................. 147
Transpiratie abundenta a picioarelor.................................................................. 147
Precautii............................................................................................................. 147
Pentru infrumusetare................................................................................................... 147
Celulita si vergeturile.......................................................................................... 147
Parul si unghiile.................................................................................................. 147
Cura de slabire................................................................................................... 147
CASTANELE SI GHINDA......................................................................................... 147
CASTANELE SALBATICE........................................................................................ 147
Recoltarea.......................................................................................................... 147
Faina de castane................................................................................................ 147
Hemoroizi, hemoroizi sangeranzi....................................................................... 148
Varice, flebita, afectiuni ale venelor in general................................................... 148
355
Tromboflebita, tromboze.................................................................................... 148
Prostatita, adenom de prostata.......................................................................... 148
Reumatism......................................................................................................... 148
CASTANELE COMESTIBILE.................................................................................... 148
Culegerea castanelor comestibile...................................................................... 148
Piure de castane................................................................................................ 148
Hemoroizi, varice, tromboflebita......................................................................... 149
Boli cronice de rinichi......................................................................................... 149
Indigestie, diaree................................................................................................ 149
Convalescenta, perioada de crestere la copii.................................................... 149
Degeraturi, dureri reumatice care se agraveaza la frig...................................... 149
GHINDA....................................................................................................................... 149
Preparate din ghinda................................................................................................... 149
Pulberea de ghinda............................................................................................ 149
Cafeaua de ghinda............................................................................................. 149
Diaree, dizenterie............................................................................................... 149
Adjuvant in hemoragii interne............................................................................. 150
Colita de fermentatie, enterita............................................................................ 150
Ulcer, gastrita..................................................................................................... 150
Debilitate, anemie............................................................................................... 150
LEURDA...................................................................................................................... 150
Descrierea plantei.............................................................................................. 150
Recoltarea.......................................................................................................... 151
Preparate terapeutice pe baza de leurda.................................................................... 151
Salata................................................................................................................. 151
Sucul.................................................................................................................. 151
Medoda I............................................................................................................ 151
Metoda II............................................................................................................ 151
Tinctura.............................................................................................................. 151
Boli care se vindeca prin tratamentul cu leurda........................................................... 152
Tromboflebita, trombozele in general................................................................. 152
Ateroscleroza, boli cardiace asociate unor valori ridicate ale colesterolului....... 152
Hipertensiune arteriala....................................................................................... 152
Reumatism, reumatism degenerativ................................................................... 152
Oprirea procesului de imbatranire...................................................................... 152
Inlaturarea efectelor nocive ale nicotinei si ale fumatului................................... 152
Prevenirea si tratarea guturaiului, gripei si infectiilor respiratorii in general....... 153
Precautii in tratamentul cu leurda....................................................................... 153
URZICA....................................................................................................................... 153
Recoltarea si conditionarea urzicii...................................................................... 153
Preparate terapeutice pe baza de urzica..................................................................... 153
Suc..................................................................................................................... 153
Tinctura.............................................................................................................. 153
Pulbere de radacina........................................................................................... 154
Sirop de urzica................................................................................................... 154
Boli care se videca prin tratamentul cu urzica............................................................. 154
Alergie, boli autoimune....................................................................................... 154
Adenom de prostata, prostatita.......................................................................... 154
Anemie, demineralizare...................................................................................... 154
Ciclu menstrual neregulat sau cu sangerari abundente..................................... 154
Boli de rinichi cronicizate, adjuvant in insuficienta renala.................................. 154
Hipertensiune..................................................................................................... 154
Caderea parului, calvitie..................................................................................... 154
O observatie importanta..................................................................................... 155
Leacuri populare cu urzica........................................................................................... 155
356
Contra reumatismului......................................................................................... 155
Pentru tratarea durerilor de spate (nevralgia sciatica)....................................... 155
Circulatie pericefica slaba.................................................................................. 155
MACRISUL SI BOZUL.............................................................................................. 155
RADACINA DE MACRIS.......................................................................................... 155
Unde gasim si cum culegem radacina de macris............................................... 156
Forme de administrare................................................................................................. 156
Pulbere............................................................................................................... 156
Decoctul............................................................................................................. 156
Ce boli vindeca............................................................................................................ 156
Hepatita virala de tip A, B si C............................................................................ 156
Sechele posthepatice, tulburari hepatice aparute pe fond de oboseala............. 157
Adjuvant in bolile tumorale maligne si benigne.................................................. 157
Petele pe piele aparute din cauza unor dezechilibre interne.............................. 157
Acnee ................................................................................................................ 157
RADACINA DE BOZ................................................................................................. 157
Unde gasim si cum culegem radacina de boz.................................................... 157
Forme de administrare................................................................................................. 157
Plamadeala in tuica............................................................................................ 157
Maceratul la rece................................................................................................ 158
Ce boli vindeca............................................................................................................ 158
Constipatie......................................................................................................... 158
Obezitate, ingrasare, apetit alimentar necontrolat.............................................. 158
Gastrita hiperacida, capacitate de digestie slaba............................................... 158
Cistita si infectii renale recidivante, ascita.......................................................... 158
Precautii............................................................................................................. 158
Contraindicatii..................................................................................................... 158
SOCUL si fructele lui................................................................................................. 159
Unde gasim fructele de soc................................................................................ 159
Recoltarea fructelor de soc................................................................................ 159
Cele mai eficiente preparate din fructe de soc............................................................ 159
Suc proaspat...................................................................................................... 159
Tinctura.............................................................................................................. 160
Pentru o scadere rapida in greutate................................................................... 160
Pulbere............................................................................................................... 160
Sirop................................................................................................................... 160
Boli care se trateaza cu fructe de soc.......................................................................... 160
Gripa, guturai, sensibilitate la epidemiile de gripa.............................................. 160
Obezitate, ingrasare........................................................................................... 160
Constipatie, constipatie cronica, colita de putrefactie........................................ 161
Herpes................................................................................................................ 161
Adjuvant in tratamentul infectiei cu HIV.............................................................. 161
Pentru imbunatatirea vederii nocturne, adjuvant in tratarea bolilor oculare....... 161
Adjuvant in tratarea tumorilor maligne si benigne.............................................. 161

Psoriazis, alergie cutanata, sclerodermie, boli de piele rezistente la
tratamente clasice.............................................................................................. 161
Precautii si contraindicatii................................................................................... 161
Atentie la toxicitatea socului............................................................................... 162
FNUL si florile de fn.............................................................................................. 162
Un imens potential terapeutic............................................................................. 162
Cand fanul devine medicament.......................................................................... 163
Florile de fan....................................................................................................... 163
RETETE CU FN SI FLORI DE FN.......................................................................... 163
Baia fierbinte cu flori de fan......................................................................................... 163
Mod de preparare............................................................................................... 163
357
Cateva indicatii si efecte terapeutice.................................................................. 163
Contraindicatii si precautii.................................................................................. 163
Baia cu extract complet de flori de fan......................................................................... 164
Mod de preparare............................................................................................... 164
Cataplasme cu flori de fan........................................................................................... 164
Cataplasma calda............................................................................................... 164
Cataplasma rece................................................................................................ 164
Boli care se trateaza cu succes cu ajutorul florilor de fan............................................ 164
Afectiuni ale nervilor periferici, dureri musculare................................................ 164
Cistita si boli renale............................................................................................ 164
Reumatism......................................................................................................... 164
Boli de piele........................................................................................................ 164
Migrena.............................................................................................................. 165
Insomnie............................................................................................................. 165
Adjuvant in boala canceroasa............................................................................ 165
PLANTELE LINITII.................................................................................................. 165
Noaptea adorm foarte greu si am un somn usor, trezindu-ma la orice stimul.... 166
Ma enervez foarte usor...................................................................................... 166
Mugurii de tei...................................................................................................... 166
Captalanul.......................................................................................................... 166
Cosmaruri si vise chinuitoare, somnul este intrerupt de stari de neliniste......... 166
Vremea rea imi da stari de tristete si neliniste.................................................... 167
Sufar de anxietate.............................................................................................. 167
In situatii stresante, ritmul cardiac o ia la galop.................................................. 167
Am somn greu, dar ma trezesc mai obosit decat ma culc.................................. 167
ARARUL................................................................................................................... 168
Artarul in medicina populara.............................................................................. 168
Insemnatatea in ezoterism................................................................................. 169
Fizioterapie astrologica...................................................................................... 169
Efect stimulator................................................................................................... 169
Efect de atenuare............................................................................................... 169
Vindecari energetice........................................................................................... 169
Utilizarea in medicina veterinara........................................................................ 169
Utilizarea in bucatarie......................................................................................... 169
Utilizarea in cosmetica....................................................................................... 169
ZMBRUL................................................................................................................... 169
Aria de raspandire.............................................................................................. 170
Aspectul.............................................................................................................. 170
Istoric.................................................................................................................. 170
Fizioterapie astrologica...................................................................................... 170
Efect stimulator................................................................................................... 170
Efect de atenuare............................................................................................... 170
Vindecari energetice........................................................................................... 170
CAMFORUL SI RICINUL doua leacuri uitate...................................................... 170
Remediile batranilor redescoperite cu entuziasm de stiinta............................... 170
CAMFORUL................................................................................................................ 171
Alcoolul camforat................................................................................................ 171
Unguentul cu camfor.......................................................................................... 171
Elixirul pentru inima si sistemul nervos.............................................................. 171
Afectiuni in care sunt recomnadate preparatele cu camfor......................................... 172
Palpitatii cardiace, hipertensiune........................................................................ 172
Tulburari de menopauza (bufeuri, transpiratie, aritmie, nervozitate).................. 172
Sindrom premenstrual, ciclu menstrual abundent si/sau dureros...................... 172
Tulburari de dinamica sexuala la barbati............................................................ 172
Epuizare psihica................................................................................................. 172
358
Utilizarea externa a camforului.................................................................................... 172
Reumatism......................................................................................................... 172
Bronsita, astm, adjuvant in pneumonie. 172
Mancarimi ale pielii, indiferent de natura lor....................................................... 172
Dureri de cap.crampe musculare....................................................................... 172
Leac babesc....................................................................................................... 172
Atentie, nu supradozati camforul........................................................................ 172
ULEIUL DE RICIN..................................................................................................... 173
Mijloc eficient pentru vindecarea negilor............................................................ 173
Iritarea si inrosirea mucoasei ochilor.................................................................. 173
Efect de stimulare a cresterii genelor si sprancenelor....................................... 173
Hemoroizi .......................................................................................................... 173
Cand ombilicul nou-nascutului se cicatrizeaza prea incet.................................. 173

Tratamentul escoriatiilor, zgarieturilor, taieturilor, ulceratiilor, a diverselor
eruptii.................................................................................................................. 173
Pentru a inmuia bataturile si pielea ingrosata.................................................... 173
Tratamentul papiloanelor, alunitelor si a pigmentatiei hepatice......................... 173
In bronsite si in raceli.......................................................................................... 173
Constipatie, constipatie atona............................................................................ 173
Viermi intestinali................................................................................................. 173
Lipoame.............................................................................................................. 173
Alunite (nevi)...................................................................................................... 174
Pete pe piele la persoanele cu probleme hepatice............................................ 174
Alopecie (chelie)................................................................................................. 174
Prevenirea craparii pielii si a degeraturilor......................................................... 174
PELINUL..................................................................................................................... 174
Cateva retete pe baza de pelin.................................................................................... 174
Pulbere............................................................................................................... 174
Tinctura.............................................................................................................. 175
Vin de pelin......................................................................................................... 175
Sirop de pelin..................................................................................................... 175
Infuzie combinata............................................................................................... 175
Plasture cu pelin................................................................................................. 175
TRATAMENTE INTERNE........................................................................................... 175

Digestie dificila, gastrita hipoacida, senzatie de greata sau deranjamente
stomacale frecvente........................................................................................... 175
Hepatita, ciroza.................................................................................................. 175
Indigestie, balonare............................................................................................ 176
Giardia, viermi intestinali.................................................................................... 176
Lipsa poftei de mancare la copii......................................................................... 176
Intoxicatii alimentare, otraviri.............................................................................. 176
Retard mental la copii, incapacitate de concentrare si memorare..................... 176
Dureri de cap, vomismente, migrene................................................................. 176
TRATAMENTE EXTERNE......................................................................................... 176
Limbrici si oxiuri.................................................................................................. 176
Anexita, metroanexita si complicatiile lor........................................................... 177
Contra reumatismului si paraliziei...................................................................... 177
Candidoza vaginala, adjuvant in infectia cu trichomonas................................... 177
Contra imbolnavirilor la copii.............................................................................. 177
Pentru purificvare locuintei................................................................................. 177
Precautii la tratamentul intern cu pelin............................................................... 177
Contraindicatii ferme.......................................................................................... 177
CIMBRUL.................................................................................................................... 177
Cele doua specii de cimbru................................................................................ 178
Cimbrul de cultura.............................................................................................. 178
359
Modalitati de preparare si administrare a cimbrului..................................................... 178
Pulberea............................................................................................................. 178
Uleiul volatil........................................................................................................ 178
Extractul hidroalcoolic (tinctura)......................................................................... 178
Infuzia combinata............................................................................................... 178
Infuzia fierbinte................................................................................................... 178
Tratamente interne cu cimbru...................................................................................... 179
Bronsita acuta, raceala (viroza respiratorie)....................................................... 179
Bronsita cronica, tuse convulsiva, tuse productiva............................................. 179
Astmul, pneumonia, infectiile respiratorii recidivante......................................... 179
Laringita, faringita, amigdalita............................................................................ 179
Colita, enterocolita, colon iritabil, colon spastic.................................................. 179
Diaree, adjuvant in dizenterie............................................................................. 179
Tulburari ale circulatiei cerebrale, prevenirea accidentului vascular cerebral.... 179
Colesterol........................................................................................................... 180
Tromboze........................................................................................................... 180
Infectii renale si urinare...................................................................................... 180
Adjuvant in hipertensiune arteriala..................................................................... 180
Viermi intestinali................................................................................................. 180
Infectia cu Giardia lamblia.................................................................................. 180
Candidoza bucala, digestiva, respiratorie, genitala............................................ 181
Tratamente externe cu cimbru..................................................................................... 181
Sinuzita............................................................................................................... 181
Rani, ulcere pe piele, arsuri................................................................................ 181
Circulatie periferica deficitara............................................................................. 181
Reumatism......................................................................................................... 181
Micoze localizate pe unghii (onicomicoze)......................................................... 181
Gingivite, carii, placa bacteriana........................................................................ 182
Efectele psihologice ale cimbrului de cultura............................................................... 182
Precautii si contraindicatii............................................................................................ 182
Efectele anitibiotice ale cimbrului................................................................................. 182
GUTUILE SI PERELE............................................................................................... 183
GUTUI.......................................................................................................................... 183
Insuficienta pancreatica, pancreatita.................................................................. 183
Hepatita, insuficienta hepatica........................................................................... 183
Boala canceroasa............................................................................................... 184
Enterita, enterocolita.......................................................................................... 184
Colon iritabil, ptoroza intestinelor....................................................................... 184
Senzatie de greata si greutate in stomac dimineata.......................................... 184
Hemoroizi........................................................................................................... 184
PERE........................................................................................................................... 184
Colita de putrefactie........................................................................................... 184
Anemia............................................................................................................... 184
Infectii asociate cu febra, deficiente imunitare................................................... 184
Hipertensiune, aritmie cardiaca, boli cardio-vasculare in general...................... 185
Litiaza renala...................................................................................................... 185
Retete de frumusete cu gutui....................................................................................... 185
Ridurile............................................................................................................... 185
Ten gras............................................................................................................. 185
Prepararea fructelor in scop terapeutic........................................................................ 185
Fructele uscate................................................................................................... 185
Decoct de fructe uscate...................................................................................... 185
Fructe proaspete................................................................................................ 185
Suc..................................................................................................................... 186
Nectar................................................................................................................. 186
360
SANATATE CU FRUNZE VERZI : mararul, patrunjelul si telina.......................... 186
MRARUL................................................................................................................... 186
Mararul si bolile digestive................................................................................... 186
Mararul si sistemul nervos.................................................................................. 186
Mararul si aparatul urinar................................................................................... 186
Mararul si starile post-graviditate....................................................................... 187
Mararul si feminitatea......................................................................................... 187
PTRUNJELUL.......................................................................................................... 187
Ce folosim de la patrunjel 187
Suc de frunze 187
Suc de radacina 188
Pulbere... 188
Cataplasma 188
Boli care se vindeca prin tratamentul intern cu patrunjel.. 188
Hepatita virala 188
Alcoolism 188
Celulita, acumulare de apa in tesuturi 188
Litiaza renala si biliara. 188
Anorexie. 189
Halena 189
Infectii recidivante, imunitate slabita.. 189
Boala canceroasa. 189
Sterilitate masculina, impotenta. 189
Tratamentul extern cu patrunjel 189
Hernie. 189
Inflamatii ale pleoapelor si ale ochilor................................................................ 189
Contra inflamatiilor sanilor.................................................................................. 189
Nevralgie............................................................................................................ 189
Precautii............................................................................................................. 189
Contraindicatii..................................................................................................... 190
ELINA........................................................................................................................ 190
elina si bolile de piele....................................................................................... 190
elina si bolile cauzate de intoxicatii.................................................................. 190
elina si echilibrul hormonal la femei................................................................. 190
elina si potenta................................................................................................. 190
elina si reumatismul......................................................................................... 190
Cum se prepara sucul de verdeturi ?................................................................. 191
Cum trebuie folosite verdeturile la gatit ?........................................................... 191
RINA SI CETINILE DE BRAD............................................................................ 191
Medicamente proaspete, de sezon.................................................................... 191
Unde gasim si cum recoltam rina................................................................... 191
Preparate pe baza de rasina....................................................................................... 192
Tinctura.............................................................................................................. 192
Unguent.............................................................................................................. 192
Ulei cu rasina...................................................................................................... 192
Rasina in tratamente interne........................................................................................ 129
Cistite, cistite cu hemoragie, infectii renale........................................................ 192
Tuse................................................................................................................... 192
Tabagism............................................................................................................ 192
Balonare si colici abdominale, care apar in contact cu frigul.............................. 192
Infectii intestinale, colita de fermentatie............................................................. 193
Rasina in tratamente externe....................................................................................... 193
Racelile de tot felul............................................................................................. 193
Amigdalita........................................................................................................... 193
Negi.................................................................................................................... 193
361
Rani.................................................................................................................... 193
Arsuri.................................................................................................................. 193
Eczeme infectioase uscate................................................................................. 193
Precautii si contraindicatii................................................................................... 193
Tratament cu cetini de brad...................................................................................... 193
Sirop din ace de brad......................................................................................... 193
Tuse persistenta, imunitate scazuta a segmentului respirator........................... 194
Apetit alimentar excesiv..................................................................................... 194
Oboseala intelectuala......................................................................................... 194
Sterilitate la femei............................................................................................... 194
Baie aromatica din cetini de brad....................................................................... 194
Artrita, poliartrita reumatoida.............................................................................. 194
Prevenirea racelilor si gripelor............................................................................ 194
Oboseala fizica si psihica................................................................................... 194
VREMEA GRNELOR COAPTE.............................................................................. 194
Metoda de dezintoxicare Oshawa...................................................................... 195
RETETE CU CEREALE............................................................................................ 195
Turtite de grau.................................................................................................... 195
Grau, hrisca sau mei copt.................................................................................. 195
Terci de grau...................................................................................................... 195
Supa de orez cu galuste de grau....................................................................... 196
Lapte de grau................................................................................................... 196
Pilaf simplu....................................................................................................... 196
Hrisca cruda....................................................................................................... 196
Pasta de orez..................................................................................................... 196
Placinta de grau cu orez fiert.............................................................................. 196
Fulgi de cereale (grau, orez, secara, ovaz)........................................................ 196
Turtite multicereal............................................................................................... 196
NPRASNICUL........................................................................................................... 197
Recoltarea napraznicului.................................................................................... 197
Cateva retete cu naprasnic................................................................................ 197
Suc de naprasnic................................................................................................ 198
Ceai de naprasnic.............................................................................................. 198
Pulbere de naprasnic......................................................................................... 198
Indicatii terapeutice ale naprasnicului.......................................................................... 198

Sterilitate la femei, tulburari de ciclu menstrual (sangerari prelungite,
amenoree).......................................................................................................... 198
Cancer pulmonar, mamar, intestinal, uterin....................................................... 198
Fibrom uterin, chisturi ovariene, tumori benigne in general............................... 199
Iradiere, sechele dupa iradiere........................................................................... 199
Diaree, colita de fermentatie.............................................................................. 199
Boli care apar pe fondul stresului psihic eccentuat si al surmenajului............... 199
Cateva utilizari externe ale naprasnicului.................................................................... 199
Herpes, herpes genital....................................................................................... 199
Epistaxis (curgerea sangelui din nas)................................................................ 199
Conjunctivita, blefarita, cataracta....................................................................... 199
Precautii si contraindicatii................................................................................... 199
TTNEASA............................................................................................................... 200
Tataneasa in medicina veche romaneasca........................................................ 200
Tataneasa in medicina moderna........................................................................ 200
Retete cu tataneasa..................................................................................................... 201
Pulbere de tataneasa......................................................................................... 201
Macerat la rece de tataneasa. 201
Decoct de tataneasa.......................................................................................... 201
Tinctura de tataneasa........................................................................................ 201
362
Alifie de tataneasa............................................................................................. 201
Cateva din bolile care se vindeca cu tataneasa.......................................................... 201
Cancer................................................................................................................ 201
Gastrita hiperacida si ulcer................................................................................. 201
Dureri de gat, bronsita, boli pulmonare trenante................................................ 202
Utilizari externe............................................................................................................ 202
Cancer de piele, plagi si alunite cu risc de malignizare...................................... 202
Entorse, luxatii si fracturi.................................................................................... 202
Hemoroizi........................................................................................................... 202

Arsurile de gravitate mica, ranile, ranile vechi care se vindeca greu,
cicatricele inestetice........................................................................................... 202
Rani de pe colul uterin........................................................................................ 202
In tratamentul bolilor venerice............................................................................ 202
Tataneasa un pericol ?.................................................................................... 202
TREI-FRAI-PTAI................................................................................................... 203
Mic istoric........................................................................................................... 203
Descrierea plantei.............................................................................................. 204
Recoltarea.......................................................................................................... 204
Moduri de preparare.................................................................................................... 204
Infuzie................................................................................................................. 204
Decoct................................................................................................................ 204
Boli care se vindeca cu trei-frati-patati......................................................................... 204
Alergie la praf si polen........................................................................................ 204
Astm si bronsita alergica.................................................................................... 204
Psoriazis si alte dermatoze alergice................................................................... 205
Acnee................................................................................................................. 205
Rinita si rinosinuzita alergica.............................................................................. 205

Boli grave, produse de intoxicare (reumatism degenerativ, cancer cu diverse
localizari, dereglari endocrine)........................................................................... 205
Uz extern..................................................................................................................... 205
Sfatul... pisicii mamei mele................................................................................. 206
Reteta eficace pentru durerile de reumatism..................................................... 206
Va propun cateva tratamente vechi si eficiente........................................................... 206
Suc pentru sufocari............................................................................................ 206
Leac pentru picioare obosite.............................................................................. 206
Senzatie de lesin................................................................................................ 206
Contra otitei........................................................................................................ 206
Leac contra insomniei........................................................................................ 206
GINGKO BILOBA....................................................................................................... 206
Compozitie chimica............................................................................................ 207
Actiuni si intrebuintari......................................................................................... 208
Actiuni farmacologice......................................................................................... 209
Sange................................................................................................................. 209
Aparatul circulator.............................................................................................. 209
Psihic.................................................................................................................. 209
Mod de utilizare.................................................................................................. 209
Creeaza rezonanta cu : ..................................................................................... 209
TAPASNICUL.............................................................................................................. 210
POJARNITA (SUNATOAREA).................................................................................... 210
GALBENELE............................................................................................................... 211
Denumirea plantei.............................................................................................. 211
Denumiri populare.............................................................................................. 211
Ecologie si raspandire........................................................................................ 211
Perioada de vegetatie........................................................................................ 211
Boli in care se utilizeaza.............................................................................................. 211
363
Uz intern............................................................................................................. 211
Uz extern............................................................................................................ 211
Retete.......................................................................................................................... 211
Infuzia................................................................................................................. 211
Tinctura.............................................................................................................. 211
Alifie.................................................................................................................... 211
Baile de sezut..................................................................................................... 212
Perna de flori...................................................................................................... 212
BRUSTURELE 212
Regele radacinilor. 212
Fisa de identitate.. 212
Recoltarea.. 212
Principii active 212
Preparate din Brusture... 213
Pulberea de radacina de Brusture. 213
Maceratul la rece.. 213
Decoctul combinat de radacina de Brusture 213
Tinctura de Brusture. 213
Brusturele - efecte preventive... 213
Boala canceroasa. 213
Cancer la san 214
Cancerul intestinal 214
Diabetul.. 214
Tromboflebita. 214
Tratamente interne.. 214
Diabetul.. 214
Constipatia. 214
Adjuvant in cistita, nefrita, pielo-nefrita. 214
Litiaza renala. 215
Polipi intestinali, adjuvant in cancerul de colon 215
Psoriazis. 215
Artrita reumatoida. 215
Adjuvant contra hepatitei virale si alcoolice.. 215
Tratamentele cu antibiotice. 215
Adjuvant contra avitaminozelor, a deficitului de calciu si de magneziu... 215
Guta, exces de uree in sange. 215
Expunere la radiatii... 216
Adjuvant in tratamentul HIV/SIDA.. 216
Tratamente externe. 216
Matreata. 216
Caderea parului. 216
Eczeme alergice 216
Brusturele si frumusetea 216
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu Brusture 217
COSMETICE NATURISTE LA INDEMANA FIECARUIA........................................... 217
Produse pentru ingrijirea tenului......................................................................... 217
Igiena gurii si a dintilor........................................................................................ 218
Retete pentru ingrijirea si mentinerea frumusetii naturale a parului............................ 218
Un sampon purificator........................................................................................ 218
Cura nutritiva...................................................................................................... 219
Lotiune pentru clatirea parului............................................................................ 219
Fixativ natural..................................................................................................... 219
Cateva idei pentru ingrijirea corpului........................................................................... 219
Sapun nutritiv..................................................................................................... 219
Deodorant natural............................................................................................... 219
364
Masarea pielii cu urina proprie........................................................................... 219
Ulei pentru corp.................................................................................................. 219
Ulei pentru plaja................................................................................................. 219
Ulei de masaj anticelulitic................................................................................... 220
Parfum................................................................................................................ 220
Tratamentul naturist al OSTEOPOROZEI................................................................ 220
Fitoterapie.......................................................................................................... 221
Dietoterapie........................................................................................................ 222
Postura............................................................................................................... 222
Presopunctura.................................................................................................... 222
Masaj.................................................................................................................. 222
Modul de efectuare al curelor............................................................................. 222
ANTIOXIDANTII SI SECRETELE LOR....................................................................... 222
Ce sunt radicalii liberi si cum actioneaza ei ? .................................................... 223
Supraproductia de radicali liberi......................................................................... 223
Ce putem face pentru a ne proteja ? ................................................................. 224
Pregatirea alimentelor si dieta............................................................................ 224
Model de meniu pentru o zi................................................................................ 225
ALTE PROCEDEE ANTIOXIDANTE........................................................................... 225
Postul negru....................................................................................................... 225
Cura cu struguri.................................................................................................. 225
CURA CU SUC DE ORZ VERDE................................................................................ 226
Modul de preparare a sucului de orz verde........................................................ 226
Folosirea plantelor cu proprietati antioxidante............................................................. 227
Exercitiile fizice............................................................................................................ 227
Hatha-Yoga, o modalitate exceptionala de mentinere a tineretii si longevitatii........... 227
Transformarea modului de viata.................................................................................. 227
ALIMENTATIA SANATOASA..................................................................................... 227
ALIMENTATIA ECHILIBRATA A OMULUI SANATOS.............................................. 230
Painea................................................................................................................ 230
Sarea.................................................................................................................. 230
Apa..................................................................................................................... 231
Legumele si fructele modificate genetic............................................................. 231
Carnea................................................................................................................ 232
Zaharul rafinat.................................................................................................... 232
Uleiul rafinat....................................................................................................... 232
Aditivii alimentari (E-urile)................................................................................... 233
ALIMENTE MIRACOL................................................................................................. 233
Hidromelul.......................................................................................................... 233
Zaharul invertit.................................................................................................... 234
Preparate din grau.............................................................................................. 234
Graul incoltit....................................................................................................... 235
Iaurtul................................................................................................................. 235
Untul clarificat..................................................................................................... 235
Preparate din soia........................................................................................................ 236
Laptele din soia.................................................................................................. 236
Untul de soia...................................................................................................... 236
USTUROIUL................................................................................................................ 236
Remediu siberian............................................................................................... 236
Elixirul tineretii.................................................................................................. 236
DEJUNUL KOLLATH un aliment ideal................................................................. 236
Ingrediente......................................................................................................... 237
Preparare........................................................................................................... 237
Beneficii.............................................................................................................. 237
CURE NATURISTE..................................................................................................... 238
365
Cura cu ulei........................................................................................................ 238
Cura cu struguri.................................................................................................. 238
Cura cu suc de lamaie........................................................................................ 238
CURA CU CLOROFILA............................................................................................... 238
In ce consta terapia cu clorofila.......................................................................... 139
Cum pot fi obtinute extractele de clorofila.......................................................... 239
Metoda 1 cu ajutorul mixerului electric............................................................ 239
Metoda 2 prin macerare.................................................................................. 239
Ce fel de mladite verzi folosim........................................................................... 240
Cat dureaza si cum se face o cura cu clorofila.................................................. 240
Efectele curei cu clorofila................................................................................... 240
Cui ii este recomandata cura cu clorofila........................................................... 241
Cui ii este contraindicata cura cu clorofila.......................................................... 241
Cura cu gru ncolit.................................................................................................. 241
Regimul alimentar minune al parintelui Leontie Gazea...................................... 241
Ce este graul incoltit ?........................................................................................ 242
Durata curei........................................................................................................ 242
Doza de grau recomandata zilnic....................................................................... 242
Administrarea..................................................................................................... 242
Actiuni terapeutice ale acestei cure.................................................................... 242
Indicatii............................................................................................................... 242
Contraindicatii ale curei cu grau incoltit.............................................................. 243
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert........................................ 243
Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa......................................... 243
CURA CU OUA DE PREPELITA............................................................................ 243
Cura cu 120 de oua............................................................................................ 244
Cura cu 240 de oua............................................................................................ 244
Cum se deruleaza asemenea tratament ?......................................................... 244
Exista mai multe scheme (grafice) de tratament................................................ 245
Reteta pentru impiedicarea calvitiei si a regenerarii firelor de par..................... 245
Terapia cu oua de prepelita................................................................................ 246
Actiuni terapeutice.............................................................................................. 246
Cura cu oua de prepelita.................................................................................... 246
Mod de administrare........................................................................................... 246
CURA CU PEPENE ROSU......................................................................................... 246
Indicatii in cura de tratament cu pepene rosu.............................................................. 247
Pentru acnee...................................................................................................... 247
Pentru nefrita, pielita si pielonefrita.................................................................... 247
Pentru calculi renali............................................................................................ 247
Pentru reumatism............................................................................................... 247
Pentru calculi biliari............................................................................................ 247
Pentru constipatie si colita de putrefactie........................................................... 248
CURA CU MACERAT DIN COJI DE OUA.................................................................. 248
Modul de preparare al maceratului..................................................................... 248
Compozitia maceratului...................................................................................... 248
Indicatii............................................................................................................... 248
Modul de administrare al maceratului................................................................ 248
KOMBUKHA & KEFIR.............................................................................................. 249
Scurta prezentare............................................................................................... 249
KOMBUKHA............................................................................................................... 249
Beneficii la ce foloseste Kombukha ?.............................................................. 249
Cum se prepara Kombukha............................................................................... 250
Important ingrijire............................................................................................ 252
KEFIR (Ciuperca tibetana)........................................................................................ 252
Beneficii la ce foloseste Kefirul ?..................................................................... 252
366
Cum se prepara Kefirul...................................................................................... 253
Reactia organismului la laptele fermentat.......................................................... 254
TERAPIA CU APA DE IZVOR.................................................................................... 255
Inainte................................................................................................................. 255
Procedeul propriu-zis......................................................................................... 255
Dupa................................................................................................................... 255
Durata................................................................................................................. 255
Efecte................................................................................................................. 255
CLISMA CU CAFEA................................................................................................... 255
Eficienta clismei cu cafea................................................................................... 255
In ce tipuri de cancer se recomanda aceasta clisma......................................... 256
Cancerul intestinal operat se preteaza la asemenea terapie ?.......................... 256

Cat de rapid si cu ce intensitate se manifesta efectele miraculoase ale
acestor clisme.................................................................................................... 256
Pe ce durata de timp se fac clismele si cu ce frecventa ?.................................. 256
Ce contraindicatii are acest procedeu ?............................................................. 257
Ce inseamna daca apar sangerari dupa clisma ?.............................................. 257
Aceasta clisma poate fi folosita si in alte boli ?.................................................. 257
Clisma cu cafea mai are si alte taine ?............................................................... 257
Alte date tehnice privitoare la clisma cu cafea................................................... 258
Modul de preparare al cafelei pentru clisma...................................................... 258
Modul efectiv de administrare............................................................................ 258
ARGINTUL COLOIDAL............................................................................................. 258
Utilizarea argintului............................................................................................. 258
Abordarea stiintifica moderna............................................................................. 259
Antibiotic cu spectru larg.................................................................................... 259
Starea coloidala, o stare naturala....................................................................... 260
Tipuri de argint coloidal...................................................................................... 260
Ce este argintul electrocoloidal ?....................................................................... 261
Efectele biologice ale argintului.......................................................................... 261
Cum actioneaza argintul coloidal ?.................................................................... 262
Cum poate fi utilizat argintul coloidal ?............................................................... 263
Efecte secundare............................................................................................... 264
Ce spune medicina alopata ?............................................................................. 264
Supliment alimentar............................................................................................ 266
Manufacturarea argintului coloidal..................................................................... 266
Unde se greseste ?............................................................................................ 266
Calitatea argintului coloidal................................................................................ 268
OXITERAPIA terapia cu peroxid de hidrogen si ozon......................................... 269
Echilibrul Naturii este ingenios si totodata perfect.............................................. 269
Peroxidul de hidrogen in natura si in corpul uman............................................. 270

Deficienta de peroxid de hidrogen in organismul uman duce la aparitia
cancerului........................................................................................................... 270

Descrierea tehnicii simple de vindecare si purificare folosind peroxid de
hidrogen............................................................................................................. 271
Atentie, mare atentie !........................................................................................ 271
Metoda simpla si eficienta de ingerare orala a peroxidului de hidrogen............ 271
Alte efecte secundare......................................................................................... 272
Efecte benefice................................................................................................... 273
Alte aplicatii terapeutice ale utilizarii sistematice a apei oxigenate.................... 273
Contraindicatii..................................................................................................... 274
Precautii de manuire.......................................................................................... 274
Efectele si proprietatile peroxidului de hidrogen................................................. 274
Cum se poate fabrica H
2
O
2
?.................................................................... 276
Fabricarea ozonului............................................................................................ 276
367
Hidrogenul si oxigenul priviti ca niste adversari necesari in organism............... 277
ARGILOTERAPIA (terapia cu argila).......................................................................... 277
Virtuti terapeutice ale curei cu argila.................................................................. 277
Cataplasme cu argila.......................................................................................... 278
Tratamente naturiste cu argila..................................................................................... 278
Cura de lut.......................................................................................................... 279
Baia partiala de lut (la picioare).......................................................................... 279
Baia de maini...................................................................................................... 279
Cataplasma de lut lombo-ombilicala.................................................................. 279
Casca de lut....................................................................................................... 279
Carbunele de lemn (vegetal).............................................................................. 279
Curatenia de primavara a inceput !.................................................................... 279
Ce este argila..................................................................................................... 280
Care este cea mai buna argila........................................................................... 280
De ce este eficienta argila in dezintoxicare........................................................ 280
Cum se face cura cu argila................................................................................. 280
Cura de dezintoxicare cu argila.......................................................................... 280
Cura cu argila in tratarea anumitor boli.............................................................. 281
Regimul alimentar in timpul curei cu argila......................................................... 281
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu argila............................................. 281
Reactia de dezintoxicare-vindecare................................................................... 281
Cura cu argila si bolile primaverii....................................................................... 282
Tratamente externe cu argila purificarea.................................................................. 282
Purificarea gurii.................................................................................................. 283
Nasul si caile respiratorii superioare.................................................................. 283
Stomacul............................................................................................................ 283
Ficatul si intestinul.............................................................................................. 284
Articulatiile.......................................................................................................... 284
Tenul si pielea.................................................................................................... 284
Folosirea argilei in scopuri terapeutice............................................................... 285
Folosita in Egiptul antic...................................................................................... 285
Obiceiuri de pe mapamond legate de argila....................................................... 285
Cu ajutorul argilei sunt eliminate toxinele........................................................... 286
De cate feluri este argila..................................................................................... 286
Argila de camp este foarte buna........................................................................ 286
Argila de cariere este cea mai buna................................................................... 286
Cum se pastreaza.............................................................................................. 287
Argila este foarte absorbanta............................................................................. 287
Alte proprietati antiseptice.................................................................................. 287
Cum se verifica argila......................................................................................... 287
Sub ce forme se foloseste argila........................................................................ 288
Folosirea externa a argilei.................................................................................. 288
Cum se foloseste in Germania........................................................................... 288
Folosirea interna a argilei................................................................................... 289
Ce boli interne pot fi tratate cu ajutorul argilei.................................................... 289
Cateva recomandari in terapia cu argila............................................................. 289
Tratament cu pasta de argila....................................................................................... 290
Prepararea pastei............................................................................................... 290
Aplicatii reci sau calde........................................................................................ 290
Intai comprese, apoi cataplasme........................................................................ 290
Durata aplicarii variaza....................................................................................... 290
Ritmul aplicarilor variaza.................................................................................... 290
Ce facem dupa folosire...................................................................................... 291
Odata inceputa, cura cu argila nu trebuie intrerupta.......................................... 291
Cum se foloseste in cosmetica........................................................................... 291
368
Cand se mai poate folosi.................................................................................... 291
URINOTERAPIA o terapie milenara redescoperita recent de stiinta................. 292
Urinoterapia a fost mentionata adesea de-a lungul istoriei umane.................... 292
Damar Tantra un tratat oriental clasic in domeniul autovindecarii cu urina..... 292
Terapia cu urina este descrisa in cartile sacre ale umanitatii............................. 293
Urina este un produs secundar steril, rezultat in urma filtrarii sangelui.............. 294

Compozitia biochimica a urinei explica numeroasele efecte terapeutice ale
acesteia.............................................................................................................. 295
Efectele terapeutice ale urinei sunt folosite in industria farmaceurica................ 295
Marginalizarea urinoterapiei, o meteahna a societatii de consum..................... 296
Urinoterapia face posibila reciclarea substantelor vitale utile............................. 297
Cercetarile stiintifice moderne confirma eficacitatea terapiei cu urina............... 297
Exista foarte multe cazuri de vindecari miraculoase prin urinoterapie............... 298
SHIVAMBU SHASTRA vindecarea prin urinoterapie............................................... 298
Trezirea vindecatorului interior........................................................................... 298
Un produs secundar steril al filtrarii sangelui...................................................... 299
Componentii biochimici...................................................................................... 300
Actiuni, beneficii si aplicatii................................................................................. 300
O stiinta subtila................................................................................................... 301
Indicatii pentru urinoterapie................................................................................ 302
Metode de autoterapie....................................................................................... 302
Intrebari puse frecvent........................................................................................ 303
Un viitor de aur................................................................................................... 304
APA VIE APA MOARTA.......................................................................................... 304
Apa : importanta si rolul ei in corpul omenesc. Apa ionizata.............................. 305
OBTINERE.................................................................................................................. 308
Metoda nr. 1...................................................................................................... 308
Metoda nr. 2 (alta sursa).................................................................................... 309
Tratamente posibile............................................................................................ 310
HELIOTERAPIA Sanatate si energie Divina captate prin expunere la lumina
Soarelui....................................................................................................................... 311
Prima metoda..................................................................................................... 312
Cea de-a doua metoda....................................................................................... 313
Cea de-a treia metoda........................................................................................ 314
Cea de-a patra metoda...................................................................................... 317
Cea de-a cincea metoda.................................................................................... 317
Cea de-a sasea metoda..................................................................................... 319
Alte remedii terapeutice miraculoase (I)............................................................. 320
Alte remedii terapeutice miraculoase (II)............................................................ 321
Alte remedii terapeutice miraculoase (III)........................................................... 322
Dieta in helioterapie............................................................................................ 322
TERAPIA CU VENTUZE............................................................................................. 325
Prinderea ventuzelor pe piele............................................................................ 325
Cele mai bune locuri.......................................................................................... 325
Ventuze cu care pleci la plimbare...................................................................... 326
Dusmanul celulitei.............................................................................................. 326
Masajul cu doua ventuze................................................................................... 326
Reguli de baza................................................................................................... 326
Primele ventuze erau din corn de animal........................................................... 327
Ce ne spun semnele de sub ventuze ?.............................................................. 327
TAIEREA SUB LIMBA.. 328
CURA DE DEZINTOXICARE DE O ZI.. 329
BICARBONATUL DE SODIU... 330
Bicarbonatul ucide tumorile... 330
Bun pentru sportivi.. 330
369
Prim ajutor 330
Cosmetica. 330
Contra durerilor de stomac si pentru ameliorarea digestiei.. 331
Pentru o respiratie proaspata si fara tartru. 331
Contra mirosurilor neplacute si transpiratiei 332
Pentru calmarea pielii: urticarie, piscaturi 332
Contra infectiilor de orice gen 332
Bicarbonatul in gospodarie 335
40 de utilizari fantastice ale bicarbonatului de sodiu.......................................... 336
Igiena personala...................................................................................... 336
Curatenie................................................................................................. 337
Dezodorizare........................................................................................... 339
Diverse ................................................................................................... 339
Detergent biologic pentru vase.. 340
CUPRINS. 341