Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara Facultatea: Tehnologia Produselor Agroalimentare Specializarea : SPE

Proiect

Student : Popa Marina

AROMATERAPIA

Fitoterapia s-a nscut o dat cu omul, care prin instinct, prin observaie, experien i inteligen a nvat s-i aleag din mediul nconjurtor cele mai utile

plante sau produse obinute din regnul vegetal n scop profilactic sau curativ: ciuperci, alge, licheni i practic toate prile din plantele superioare. n concepia hippocratic i paracelsian se considera c alimentele sunt remediile noastre, iar remediile sunt n primul rnd alimentele. Dei, un timp s-a uitat acest adevr, n prezent ca adepi ai unei terapii naturale, va trebui s recunoatem c n plantele medicinale i aromatice, n legume, fructe, n semine, substanele active sau nutritive sunt bine proporionate i mai ales organismul nostru este mai bine adaptat la acestea n stare ct mai crud, mai puin prelucrat dect la derivatele ultrapreparate sau la alimentele sau medicamentele semisintetice, obinute n laborator. Pe de alt parte trebuie nlturat trebuie nlturat i prejudecata c plantele ar fi lipsite de nocivitate. Sunt numeroase exemple n care nu numai c materiile prime vegetale sunt substanele vegetale sau substanele naturale obinute din ele sunt lipsite de toxicitate, dar ele conin otrvuri puternice. n special alcaloizii i glicozitele intr n acest categorie ( aconitina, stricnina, morfina, atropina, alcoloizii lisergici, glicozitele digitalice .a.). O dat cu izolarea morfinei n 1805, s-a crezut c problema conversabilitii i standardizrii plantelor sau extractelor din plante a fost rezolvat. S-a considerat c numai unmic numr de substane pure din plante sunt active, ceilali compui nefiind dect un balast. S-a neglijat ns un fapt i anume substanele active din plante constituie un complex organizat activ pe baza unor aciuni sinergetice, care prezint avantaje terapeutice certe fade unele asocieri de substane active pure. Desigur c nimeni nu contest n prezent c n caz de prim ajutor, de afeciuni acute grave se apeleaz la substane active pure, indiferent dac sunt naturale sau obinute n laborator. Pentru majoritatea afeciunilor cronice care necesit tratamente ndelungate este recomandabil utilizarea plantelor ca atare sau a unor extracte care s conin ct mai nealterate structurile naturale sau complexul de substane active existente n specia sau n speciile de plante asociate cu scopul de a obine un produs fitoterapeutic.n acest caz, n care n produsul fitoterapeutic exist 20 - 30 sau chiar mai multe substane active, unele din ele n cantiti foarte mici, poziia este pe linia dintre alopatie i homeopatie. n cea ce privete demonstrarea aciunii farmacodinamice i farmacocinetice a produselor fitoterapeutice propriu-zise, abia n ultimii 25 de ani au nceput s fie elaborate teste de mare sensibilitate, n special teste biochimice ,, n vitro" sau teste biologice speciale,

diferite de cele clasice clasice experimentale pe animale de laborator. Fitoterapia i aromaterapia modern studiaz efectele plantele plantelor la nivel infracelular, la nivelul esuturilor i organelor n special asupra organismului bolnav. n acelai timp fitoterapia consider omul n totalitatea sa psihomatic i de multe ori recomand asocierea terapiei naturale cu psihoterapia. Dac regnul vegetal poate tri fr om, n nici un caz omul nu poate tri fr el. Nici oamenii i nici celelalte fiine vii care populeaz pmntul nu pot tri fr plante: de la aliment pn la medicament. S-a artat c toate substanele fabricate n laborator i strine organismului trebuie acceptate cu mult pruden de medici i de bolnavi i nu trebuie considerate ca inofensive, fr cercetri complexe foarte aprofundate. Apoi urmeaz un examen foarte important - proba timpului. n aceast privin, fitoterapia are un mare avantaj, ea a trecut aceast decisiv prob a timpului n decursul mileniilor de cnd este aplicat de peste 80 % din populaia globului. n cea ce privete aromaterapia, aceasta va fi aplicat ca metod de tratament la bolnavii alergici la antibiotice i la bolnavii cu afeciuni provocate de tulpini de bacterii rezistente la antibiotice. Sub aspect profilactic, numeroase specii de plante aromatice sau legume coninnd uleiuri volatile, i aduc aportul pe toate meridiane lumii n prevenirea a numeroase afeciuni provocate de microorganisme sau de parazii. Plantele medicinale i aromatice i n special produsele farmaceutice obinute din ele, dealtfel ca toate medicamentele, trebiue folosite n scopuri profilactice sau curative, pe baza prescripiilor medicului specialist. Plantele nu sunt remedii universale i nici un ultim refugiu la care se apeleaz adesea, dup ce toate metodele terapeutice au fost epuizate. Ele i au locul bine stabilit de specialiti n arsenalul terapeutic, fie c este vorba de cele cu aciune major sau medie, fie c este vorba de adjuvante.

Aromaterapia este o ramura a fitoterapiei care se ocupa cu tratarea bolilor infectioase, psihice sau de alta natura cu plante care contin uleiuri volatile sau numai cu uleiuri volatile. Aromaterapia e practicata de mai multe milenii. Numeroase informatii despre utilizarea plantelor continand uleiuri volatile provin de la aborigeni, dar s-au valorificat si cunostintele civilizatiei hinduse, chineze si ale populatiilor bazinului mediteranian. Cea mai bogata zona din lume in plante aromate este India. Parfumurile erau intrebuintate atat la ceremoniile religioase (in India busuiocul este considerat sacru), cat si in medicina (aici recomandandu-se pentru tratare corpului si sufletului). Uleiurile volatile sunt produse de celule specializate ale plantelor. In functie de compozitia chimica, au diferite actiuni : au proprietati antivirale, antibacteriene, antiseptice, antimicotice, hepatoprotectoare, stomahice, hormonale ( estrogene, antitiroidiene), imunostimulatoare. Se pot administra usor pe cale interna sub forma de picaturi sau capsule gelatinoase sau pe cale externa: inhalator, frectii, bai locale, generale s.a.Administrate corect nu au efecte secundare, dar trebuie stiut ca nu se poate recomanda orice la oricine, ca de exemplu uleiurile cu efect estrogen nu se recomanda gravidelor si femeilor care alapteaza.Aromoterapia este o ramura a medicinei alternative ce foloseste proprietatile medicinale ale uleiurilor esentiale produse din plante. Utilizarea uleiurilor esentiale dateaza din cele mai vechi timpuri in Egipt, Italia, India si China. Chimistul francez Rene-Maurice Gattefosse a inventat termenul de aromoterapie in 1937, cand a asistat la vindecarea cu ajutorul uleiului de levantica a unor arsuri ale pielii. Astazi, aromoterapia este practicata pe scara larga in aproape toata lumea. Ea este adesea integrata in tratamentele holistice si este folosita in tratamentele spa, cu produse precum lumanari si uleiuri de masaj.Uleiurile esentiale din aromaterapie sunt uleiuri volatile produse din flori, frunze, muguri, ramuri, radacini ce au fost extrase prin distilare cu abur, distilare cu apa sau prin presare la rece.Uleiurile esentiale pot avea efect asupra aproape oricarui organ. Fiecare ulei esential are un efect unic, cum ar fi: anti-bacterian, antiviral, diuretic, vasodilator, calmant sau stimulator de adrenalina. Cand un ulei volatil este inhalat, moleculele intra in cavitatea nazala si stimuleaza

sistemul limbic din creier. Sistemul limbic este o zona care influenteaza emotiile si memoria, in legatura directa cu glanda adrenala, glanda pitulara, hipotalamusul si alte parti ale corpului care reguleaza rata inimii, tensiunea arteriala, stresul, memoria, echilibrul hormonal si respiratia. Acest lucru face ca efectele uleiurilor esentiale sa fie imediate in realizarea echilibrului emotional si fiziologic.Uleiurile esentiale pot fi toxice daca sunt administrate intern, ele folosindu-te strict extern. Aromoterapia poate fi folosita pentru o varietate de afectiuni ale sanatatii precum: alergiile, stresul, vanataile, arsurile, diareea, durerile de ureche, sindromul premenstrual, energia, intepaturile de insecte, relaxarea, digestia lenta, durerile de cap, menopauza, insomnia, greata, bronsita, raceala, gripa, sinuzita, luxatiile, plagile, zona zoster, durerile musculare, artrita, nervozitatea, nelinistea si cicatricile. Originile aromaterapiei pot fi urmrite nc de la nceputurile civilizaiei. Se spune c hieroglife datnd din 4500 .Cr. ne arat egipteni antici utiliznd substane aromatice n medicin. Ei foloseau i puterea antiseptic a anumitor uleiuri pentru a opri putrefacia cadavrelor, atunci cnd erau mumificate. Totodat, aceast practic era foarte des folosit n ritualuri religioase de vindecare i n ceremonii de exorcizare.S-a mai descoperit ns c arderea anumitor plante poate provoca stri modificate ale contiinei, asemntoare tendinei actuale de a priza substane toxice, muli folosindu-le n acest scop. ntr-adevr, exist avertismente c anumite substane pot provoca efecte similare cu utilizarea LSDului.Originea aromaterapiei moderne poate fi gsit n Frana, n prima parte a secolului nostru, cnd profesorul Gattefosse, un farmacist-cosmetician, a inventat acest termen. Descoperirea a fost acci-dental. ntr-o zi, s-a ars la mn i, din ntmplare, a pus-o n ulei de lavand, fiind uimit de rapiditatea cu care a ncetat durerea i de faptul c mna i s-a vindecat.Ali doi francezi au dezvoltat aceast terapie. Dr. Jean Valnet a folosit-o pentru a trata pacieni cu probleme de natur psihiatric, iar Pierre Franchomme afirma c ncrcturile electrice din uleiurile eseniale sunt cele care determin procesul de vindecare. Marguerite Maury, al crei so a fost homeopat, a dezvoltat i mai mult ntrebuinarea aromaterapiei. Aromaterapia a fost initial un tratament de frumusete, dar incet-incet castiga popularitate si devine un tratament medical eficient. S-a demonstrat ca uleiurile esentiale

din plante, fructe si flori pot sa ne trateze de diferite simptome. Mai mult, acest tratament este naturist si deci nu poate sa faca decat bine organismului, fiind o terapie mult mai recomandata decat pastilele ce contin subtante chimice si ne ataca organele interne. Uleiurile esentiale pot avea diferite efecte asupra organismului uman. Unele te calmeaza si te ajuta sa dormi mai bine, iar altele te energizeaza si iti dau tonus psihic. Secretele acestor uleiuri sunt mostenirile stramosilor-stramosilor nostri, care le-au mostenit la randul lor. In diferite culturi intalnim diferite plante folosite pentru tot felul de scopuri. Egiptenii, de exemplu, foloseau uleiurile pentru a-i imbalsama pe cei decedati. Chiar si in Biblie gasim numeroase referiri la mir. Cum se produc aceste uleiuri ? De obicei, se folosesc radacinile, florile, frunzele si vlastarii plantelor care sunt procesate si din ele se extrage uleiul pur. In majoritatea cazurilor, planta este fiarta pana cand se evapora uleiul. Cateva picaturi din acest ulei esential sunt amestecate cu ulei vegetal obisnuit si astfel poti face o solutie excelenta pentru masaj. De asemenea, poti sa adaugi un pic de apa si sa pui solutia obtinuta intr-un vas incalzit de o lumanare, pentru a parfuma frumos orice locuinta. Daca vrei sa faci o baie relaxanta, adauga 6-8 picaturi din uleiul preferat in apa calda. Cand e vorba de uleiuri medicinale, cum ar fi cel de eucalipt, poti sa faci inhalatie picurand un pic din el intr-un vas cu apa clocotita. Alta metoda este sa-ti imbibi batista cu cateva picaturi si sa inspiri din cand in cand din ea. Efectele Aromaterapiei Pentru energizarea corpului, revigorarea mintii, inlaturarea oboselii : - rozmarin, portocala, lamaie, menta, fructe de padure, mere, grapefruit. Pentru relaxare si indepartarea stresului : - cuisoare, iasomie, maghiran, trandafir, ylang-ylang, musetel, santal, lavanda, salvie, tamaie, levantica, hamei, tei. Pentru purificarea organismului, detoxifiere, anti-inflamator : - eucalipt, busuioc, ceai, cedru, chiparos, pin, oregano, salvie, mir, isop, ienupar, anason, fenicul, coada-soricelului, germanium. Pentru efectul afrodisiac :

- angelica, ghimbir, iasomie, ienupar, nucsoara, patchouli, rozmarin, vanilie, ginseng, piper negru, cardamom, salvie. Pentru inlaturarea durerii de cap : - santal, rozmarin, eucalip, ghimbir si lavanda. Pentru insomnie: - ylang-ylang, santal, musetel, maghiran. Remedii aromate pentru cele mai populare afeciuni Busuiocul poate fi combinat cu chiparosul, iasomia i lavanda, fiind indicat pentru tratarea anxietii, depresiei, indigestiei, rcelii, sinuzitei, migrenei, nepturilor de insecte. Camforul este att de puternic, nct anihileaz orice alt arom. Este antidepresiv, calmant, ajut mpotriva constipaiei i trateaz acneea. Chiparosul poate fi combinat cu ienuprul, pinul sau santalul. Este calmant, regleaz circulaia sangvin, trateaz hemoroizii, laringita, astmul i tusea. Iasomia se poate gsi n orice combinaie, fiind folosit n caz de stri de apatie sau de dureri menstruale. Lavanda are o bun compatibilitate cu toate esenele. Te scap de anxietate, depresie, iritabilitate, palpitaii, miros neplcut al gurii, infecii ORL. Lmia poate fi combinat cu lavanda, fiind bun n cazuri de anemie, degerturi, diabet, boli de rinichi, conjunctivit, laringit. Lemnul de santal se combin cu chiparosul, piperul negru, ylang-ylang. Trateaz depresia nervoas, diareea i gastrita. Menta este compatibil cu rozmarinul i trateaz diareea, rceala, cefaleea, rul de transport. Uleiuri esentiale si actiunea lor asupra organismului si functiilor sale Utilizarea uleiurilor esentiale obtinute din plantele aromatice se face tinandu-se cont de concentratia lor foarte mare si de marea varietate de substante active continute. Datorita acestui fapt, uleiurile esentiale trebuie utilizate, exceptand doar cateva cazuri,

numai sub forma diluata. Ele sunt remedii puternice atat in ceea ce priveste spectrul lor antibacterian, cat si actiunea farmacodinamica asupra diferitelor organe si aparate ale corpului uman. Efectul aplicarii uleiurilor esentiale pe cale externa, la nivelul pielii, consta in eliminarea toxinelor rezultate din procesele metabolice si restabilirea balantei pozitive in procesele hormonale si ale sistemului nervos. Uleiurile esentiale sub forma unor variate preparate, in diferite dilutii, solubilizate in alcool sau in uleiuri grase, utilizate ca "vehicul", se manifesta favorabil in numeroase afectiuni ale pielii, cu una din urmatoarele actiuni: 1. antiseptica. In diverse rani, arsuri, plagi sunt indicate in special uleiurile esentiale de Cimbru, Salvie, Eucalipt, lemn de Ceai, Cuisoare, Levantica si Lamai. 2. antiinflamatorie. In eczeme, plagi infectate sau in arsuri se recomanda in specal uleiurile de Germanium, Musetel, Coada soricelului s.i Levantica. 3. fungicidia. Este cazul uleiului de lemn de Ceai, Myrrha, Patchouli si Levantica 4. cicatrizanta. In arsuri si plagi sunt indicate in special uleiurile esentiale de Levantica, Musetel, Nerouli, Trandafir si Germanium. 5. deodoranta. In transpiratie excesiva si in plagi purulente se utilizeaza uleiurile esentiale din Bergamot, Levantica, Cimbru, Ienupar, Chiparos, Salvie etc. 6. antiparazitara si insecticida, indreptata impotriva lipitorilor, purecilor, capuselot scabiei, tantarilor, furnicilor, paianjenilor, taunilor etc. Sunt indicate in special uleiurile de Germanium, Usturoi, Levantin, Citronella, Eucalipt, Cuisoare, Camfor, Cedru de Atlas. 7. efecte asupra aparatului cardio-circulator. Uleiurile esentiale se resorb usor prin spatiile intercelulare ale pielii si ajung in fluxul sanguin, iar pe aceasta cale difuzeaza in intregul organism (mult mai lent decat in administrarea lor pe cale orala sau parenterala). Uleiurile esentiale cu actiune rubefianta (de inrosire a pielii) sau cele cu incalzire locala nu numai ca activeaza circulatia locala a sangelui, dar influenteaza favorabil si organele interne. Efectele analgezice ale unor uleiuri esentiale inlatura si senzatia de durere la nivelul muschilor, pielii si articulatiilor. Un bun exemplu este al uleiului esential de Isop, care are proprietatea de a restabili si a regla activitatea aparatului

circulator in intregul lui, reducand presiunea sanguina crescuta si aducand-o in limite normale. Pentru actiunea hipotensiva, dar si antiaritmica (in special impotriva palpitatiilor), impotriva starii de stres si de anxietate se recomands uleiul din Ylang-Ylang. Pentru actiunea inversa, de ridicare a tensiunii arteriale (in hipotensiune) se recomanda uleiurile esentiale de Rozmarin, Lavanda, Eucalipt, Menta si Cimbru de cultura. 8. rubefianta. In special in bolile reumatismale, in sciatica, lumbago etc. Se utilizeaza uleiurile esentiale obtinute din Piperul negru si Piperul alb, care nu sunt numai condimente, ci si plante medicinale, utilizate de patru milenii in medicina chineza. Uleiul esential obtinut din aceasta planta-condiment activeaza circulatia periferica si prin aceasta indeparteaza durerea. Cercetari recente au dovedit ca Piperul negru, folosit zilnic in cantitati moderate in alimentatie, are si efecte antieterosclerotice.Uleiul de Mustar, in dilutii mari, este un rubefiant, dar este si un puternic iritant pentru piele, deci este folosit in concentrate mare. 9. depurativa sau antitoxica, in artrite, artroze, guta, congestii ale pielii, eruptii se utilizeaza uleiurile esentiale de Ienupar, Lamai, Anason sau Fenicul, Leustean. 10. stimulanta a sistemului circulator limfatic . In celulite, in obezitate, in retentii de lichide se recomanda uleiurile esentiale de Grapefruit, Lamai, Mesteacan alb etc., obtinute prin distilare sau prin antrenare cu vapori de apa. Atentie insa! Uleiul obtinut prin presare din cojile de portocale poate produce iritatii cutanate si chiar fenomene fototoxice. 11. vasculotrofica. In feblite si in varice se recomanda uleiul esential de Coada soricelului. 12. expectoranta si fluidifianta a secretiilor bronhice si spasmolitica (a spasmului bronsic). Atat imbolnavirea cailor respiratorii superioare (nas, git) cat si inferioare (bronhii, alveole) beneficiaza de tratamente aromaterapeutice sub forma de inhalatii, gargare, potiuni sau siropuri. Prin inhalare, uleiurile esentiale ajung in circulatia sanguina mult mai repede decat pe calea orala. Pe de alta parte, multe uleiuri esentiale administrate intern se elimina prin caile respiratorii (de exemplu, cel de Usturoi) si o mica parte prin urina, avand astfel si efecte usor dezinfectante ale cailor reno-uretrale. In sinuzite, in ozena (inflamatie cronica a mucoasei

10

nazale cu supuratie urat mirositoare), in bronsite si in astmul bronsic, se recomanda uleiurile esentiale de Eucalipt, Conifere, Cimbru, Myrrha, lemn de Santal si Anason care sunt foarte active. 13. in combaterea unor suferinte digestive. Uleiurile esentiale nu sunt recomandate intern in afectiunile aparatului digestiv (exceptand segmentul buco-faringian si chiar pentru acest segment, sunt folosite numai cele sub forma diluata). Prin aplicatii externe, ele pot produce efecte favorabile in unele din suferintele digestive. Incepand de la clasicul ,,Ceai contra colicilor la copii" preparat din Chimion, Anason si Menta, pana la numeroasele retete fitoterapeutice complexe, de la apele aromatice pana la anumite substante active izolate din plante, toate sunt larg utilizate in prezent in terapia naturala. Ca antispastice (in durerile stomacale si intestinale), in indigestii sau in combaterea anorexiei sunt larg utilizate uleiurile esentiale din Musetel, Anason, Portocal, Menta, Scortisara.. In congestia ficatului si in ictere se recomanda uleiurile esentiale de Lamai, Rozmarin, Menta si Portocal. 14. in combaterea unor suferinte ale aparatului urinar. Unele uleiuri esentiale de Bergamot, Musetel, Myrtha, Trandafir de lemn au efecte antiseptice si bacteriostatice utile in nefropatii (cistite, uretrite). 15. in combaterea unor suferinte ale aparatului genital (de reproductie). Uleiul esential de Iasomie are influenta favorabila deosebita asupra sistemului de reproducere, actionand bine si in tulburarea ciclului menstrual, a infectiilor genitale si in dificultatile de realizare a actului sexual normal. Alte uleiuri esentiale contin hormoni vegetali corespondent ai hormonilor umani. Este cazul uleiurilor esentiale de Hamei, Salvie, Fenicul sau de Anason dulce, care contin compusi estrogeni care pot avea efect favorabil in tulburari ale ciclului menstrual. Durerile ce insotesc ciclul menstrual, durerile din timpul nasterii si alte probleme legate de ciclul menstrual (dismenoree) pot fi ameliorate apeland la uleiurile esentiale de Musetel, Maghiran dulce, Salvie, Iasomie si Levantici. Pentru a favoriza instalarea ciclului menstrual (amenoreea primara) se recomanda uleiurile esentiale de Musetel, Anason, Isop, Ienupar, Maghiran dulce si Menta. In sarcina

11

si in menoragii (exces al fluxului menstrual) se recomanda uleiurile esentiale de Salvie, Iasomie, Myrrha, Trandafir si lemn de Ceai. 16. galactagog. Pentru efectul lor de crestere a secretiei lactate, se recomanda uleiurile esentiale de Iasomie si de ,,Lemon Grass". In ,,furia laptelui", in schimb, se recomanda uleiul esential de Salvie, Menta si Patrunjel. 17. afrodiziac. In impotenta si frigiditate se recomanda uleiurile de Piper negru, Cardomomum, Salvie, Iasomie, Trandafir, Patchouli si Ylang-Ylang. 18. anafrodiziac. Pentru reducerea poftei sexuale exagerate si agresivitatii femeilor isterice se recomanda uleiurile esentiale pe baza de Hamei, Maghiran dulce si Camfor. 19. in combaterea unor tulburari ale glandelor endocrine. Uleiurile esentiale de Busuioc, Geranium, Rozmarin, Borneol, Salvie sau cele din conifere sunt stimulante ale glandelor suprarenale sau tiroidiene. 20. in stimularea sistemului imunitar. In special pentru imbunatatirea hematopoezei sunt recomandate uleiurile din Artemisia annua si Geranium. 21. in unele afectiuni ale sistemului nervos central si periferic . Uleiurile esenttale de lemn de Santal, flori de Tei, Levinfica, Bergamot, Maghiran dulce, Hamei, Lamaie si Valeriana au efecte sedative si calmante asupra sistemului nervos central. Uleiurile esentiale de Iasomie, Busuioc, Menta, Cuisoare si Ylang-Ylang au, din contra, efecte stimulante psihotrope, iar altele, uleiurile esentiale de Musetel, Salvie, Levantica, Maghiran si Rozmarin, s-au dovedit a fi echilibrante. 22. in inlocuirea antibioterapiei, datorita efectelor anatibacteriene si antivirotice . Abia astazi se cunoaste ca numeroase uleiuri esentiale sau numai fractiuni izolate au un larg spectru antiinfectios asupra multor germeni bacterieni sau fungi (ciuperci). Actiunea antiinfectioasa a unui ulei esential este simplu de constatat, prin aromatograma la unele uleiuri esentiale (de Eucalipt, Cuisoare, Scortisoara, Cimbru). Lipsa de nocivitate si de efecte adverse a uleiurilor face ca utilizarea sa se faca preferential fata de antibiotice, deoarece se stie bine ca antibioticele nu sunt lipsite de toxicitate si de alte reactii adverse, mai ales ca in timp se ajunge la selectarea unor tulpini

12

de microorganisme patogene din ce in ce mai rezistente. Din aceste motive, aromaterapia ofera, in unele infectii virotice sau bacteriene, o alternativa mult mai putin nociva decat tratamentul cu antibiotice. Ea poate constitui insa si o terapie complementara, aplicata dupa un tratament cu antibiotice, ca terapie antiinfectioasa de intretinere.

Limite si masuri de precautie in terapia cu uleiuri esentiale


Cu toate avantajele pe care le prezinta aromaterapia, trebuie avute in vedere si unele masuri de precautie in utilizarea uleiurilor esentiale, chiar daca ele sunt bine studiate, precis dozate si intra in compozitia unor preparate destinate uzului intern (bomboane, jeleuri, gume de mestecat, siropuri cu Eucalipt sau Menta etc.). Foarte importanta este varsta celor carora li se administreaza uleiuri esentiale. Astfel, sugarilor (copii intre 0-12 luni) nu li se va administra decat pe cale externa si nu mai mult de o picatura din uleiul de Levantica, Musetel sau Trandafir; celor intre 1-5 ani, cate 2-3 picaturi; copiii intre 6-12 ani vor primi o doza mai mare (1/2 din cea recomandata adultilor), iar cei peste 13 ani, aceeasi doza ca si adultii. Numeroase uleiuri esentiale prezinta unele riscuri daca sunt aplicate la intamplare de persoane neinstruite in domeniul aromaterapiei. Ele pot produce, de exemplu, iritatii dermice grave. Asa este cazul uleiurilor esentiale de Boldo, Buchu, Scorflsoara, Fenicul amar, Sulfini, Mustar, Sovarf, Tuie, Cimbru (uleiul rosu nerafinat), Wintergreen etc. In general, uleiurile esentiale nu se vor aplica direct pe piele, ci vor fi diluate intr-un ulei vegetal comestibil pe post de "vehicul". De la aceasta regula fac exceptie uleiul esential de Levantica, care poate fi aplicat direct pe piele in cazul plagilor, al verucozelor sau al arsurilor, cel de Ylang-Ylang si de Santal, care pot fi aplicate local fara a fi diluate. In rare cazuri, unele uleiuri esentiale (de Angelica, Ghimbir, Lamai, Chimion, Portocal si Verbena) produc reactii fototoxice manifestate prin pigmentarea anormala a pielii, in special la expunerea directa la razele de solare. In asemenea situatii, uleiurile esentiale nu vor mai fi utilizate decat dupa diluarea lor si efectuarea testului de sensibilitate. Femeia gravida va utiliza numai uleiuri esentiale neiritante, in doze de 1/2 din doza uzuala prescrisa adultului. In hipertensiunea arteriala sunt contraindicate uleiurile de Isop, Rozmarin, Salvie si Cimbru. In toate formele de convulsii sunt contraindicate uleiurile de Fenicul dulce, Isop, Rozmarin si Salvie, iar in diabet uleiul de Angelica .In homeoterapie 13

sunt incompatibile cu remediile homeopatice uleiurile esentiale de Piper negru, Camfor, Eucalipt si Menta.Pentru tenurile grase, care sunt mai putin expuse la aparitia cosurilor si punctelor negre, de mare important sunt masurile de igiena, in asa fel incat sa nu fie schimbat pH-ul natural al pielii prin utilizarea de sapunuri dure (prea alcaline), de diverse sampoane sau sprayuri. In astfel de cazuri sunt indicate uleiurile esentiale cu actiune astringenta si antiseptica, cum ar fi cele de Bergamot, lemn de Ceai sau Geranium, iar ca uleiuri de baza, cele de caise, piersici sau de Jojoba.Pentru tenurile uscate, mult mai expuse la aparitia ridurilor, mai ales daca se afla in contact prelungit cu soarele sau daca suporta caldura excesiv de uscata din interiorul camerelor, sunt indicate in special uleiurile esentiale de Musetel, lemn de Santal si Trandafir, iar ca "ulei de baza" vor fi preferate cele obtinute din alune, miez de nuci, seminte de Luminita sau Luminita noptii , recunoscute pentru proprietatile hidratante ale pielii. Pentru tenurile ridate prin imbatranire, aromaterapia poate contribui la ameliorarea si mentinerea tenului neted si catifelat prin folosirea uleiurilor cu actiune stimulanta a citogenezei (care stimuleaza formarea celulelor noi), cum sunt cele de Levantica, Nerouli si Frankincense. Ca "uleiuri de baza", se vor utiliza cele bogate in vitamina E (din germeni de Grau sau de Porumb). Intretinerea tenului se poate realiza si prin utilizarea de "ape aromatice" obtinute chiar in casa, din 20 picaturi de ulei esential si 100 ml apa dezionizata sau apa plata; vasul se tine la intuneric cateva zile (agitandu-1 din cand in cand), dupa care se filtreaza prin hartie de filtru sau prin filtru pentru cafea.

14

S-ar putea să vă placă și