Sunteți pe pagina 1din 13

GASTRONOMIE BUCOVINEANA

Fie ca esti un fin cunoscator al gastronomiei, fie ca esti un novice, simturile tale gustative vor fi impresionate de
ceea ce se numeste mncarea bucovineana. Bucovina si-a pastrat intacta, pe lnga traditii si obiceiuri, si
identitatea culinara care alaturi de manastiri si peisaje constituie un punct de atractie pe lista calatorului care
ajunge n Bucovina.
Marea majoritate a turistilor sunt interesati de acest tinut n perioadele de sarbatoare crestina, respectiv Craciun,
Anul Nou si Paste cnd se acorda o atentie aparte mncarurilor traditionale bucovinene. Preparate cu precadere
din ingrediente naturale de obicei din ograda proprie - cu mndria gospodarului constient de aportul de calitate
pe care-l ofera aceste ingrediente n produsul final - mncarurile bucovinene sunt facute nu doar sa-ti potoleasca
foamea ci si sa-ti trezeasca simturile nct poti sa le vezi gustul si sa le simti aspectul.

Ajunul Craciunului bucovinean pastreaza ideea prepararii a douasprezece feluri de


mncare de post( gru pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi,
bors de bureti, fasole fiarta si "sleita"), precum si mncare de peste. Traditia asezarii mesei n casa cea mare
peste care se asterne cea mai frumoasa fata de masa (realizata manual), se pastreaza si astazi ncantnd turistii
care asista la acest obicei. Sub fata de masa gazda pune fn, peste masa se petrece un fir de stramatura rosie,
legat sub forma de cruce, iar pe colturile mesei se aseaza caciulii de usturoi. Mijlocul mesei i este rezervat unui
colac rotund iar in jurul sau se aseaza douasprezece farfurii n care se afla cele douasprezece feluri de mncare.
Cele douasprezece tipuri de mncare nu sunt rezervate doar oamenilor, resturile ramase sunt puse n hrana
animalelor.
Pe masa de Craciun sunt nelipsite: sarmalutele n cuib de smntna, crnati de porc cu salata de sfecla rosie si
hrean, pastrav n cetina de brad, supa de pui cu taietei de casa, tocanitele cu legume din carne de pui sau vita,
tochitura de porc, (mncare traditionala constnd ntr-o combinatie de crnati de porc prajiti, cotlet de porc prajit,
brnza de oaie, ochiuri si mamaliga) mamaliguta (pinea taranului), cu brnza de vaci, oi sau capra, la care se
adauga slanina si un pahar de tuica. De asemenea, sunt nelipsite mncarurile facute din ciuperci din padure
(hribi, opintici), mamaliguta cu ciuperci, friptura de pui cu ciuperci, clatite cu ciuperci, zacusca cu ciuperci si salata

de ciuperci cu gogosari. Pentru desert, cel mai renumit este cozonacul, placintele poale-n bru, clatite sau

papanasi cu brnza.
La capitolul bauturi, gazdele se pot lauda cu o gama larga de aperitive alcoolice realizate din fructe: visinata,
ciresata, afinata, cornata, zmeurata. Bautura traditionala este tuica dublu distilata sau palinca. O bautura
apreciata este si berea de casa pe care gospodinele o prepara din hamei si boabe de porumb.
Pastele n Bucovina aduce o paleta larga de mncaruri bucovinene, n care un loc de cinste l are pasca(facuta
dintr-o foaie din aluat dospit, acoperit cu un amestec din brnza de vaci, smntna, oua si zahar, decorata cu o
cruce facuta din coca si coapta ntr-o tava rotunda). Vedeta mesei traditionale de Paste n Bucovina o reprezinta
friptura de miel. Nelipsite de la acest eveniment sunt si oaule rosii. Traditia spune ca fiecare membru al familie
trebuie sa mannce mai ntai un ou sfintit n prealabil la biserica(ca de altfel toata mncare de Paste) dupa care
se poate trece la urmatoartele feluri de mncare: ciorba de miel, drobul de miel, miel cu rozmarin la cuptor,

cozonac cu rahat.
Retetele bucatelor bucovinene sunt pastrate bine n fiecare familie si se transmit urmasilor cu mare grija, ca si
cum mpartasirea lor altor persoane ar duce la degradarea lor, la pierderea calitatii mncarurilor. Si chiar daca,
odata cu trecerea timpului, bucataria nationala a adaugat ntre retetele ei si mncaruri din alte tari, bucataria
bucovineana a ramas fidela ingredientelor naturale si retetelor strabune care au consacrat-o.
Din secretele bucatariei traditionala bucovineane va impartasim si faptul ca gustul bun al ei se datoreaza si
folosirii pentru gatit a unor ustensile traditionale care pastreaza intact gustul natural si nu-l altereaza: linguri de

lemn, covata de lemn, ceaun din tuci, vase de lut. La toate acestea se adauga si un ingredient pe care tot mai
multi uita sa-l adauge cnd prepara o masa: respect si dragoste.

Retete traditionale din Bucovina


Pastrav afumat in cobze

n alimentaia locuitorilor din zonele de munte, n perioadele din afara posturilor,


carnea ocupa un loc important. Pentru a o putea utiliza mai mult timp, pstrnd calitile nutritive i organoleptice,
locuitorii satelor de munte au folosit i folosesc afumarea ca metod de conservare pe durat limitat a crnii.
Bucovinenii stiu foarte bine ca alaturi de ouale incondeiate , de costumele populare, din care nu lipsesc
bunditele cu blana de dihor, cobzele cu pastrav afumat reprezinta o emblema a zonei.
Chiar i cei care nu se mpac cu gustul petelui gsesc delicioas aroma de cobz verde sau de pstrv.
Minunea culinar este pregtit de localnicii din Bucovina dup reeta silvicultorului Antonovici, care a inventat
acest preparat acum vreo cinci decenii.
Secretele prepararii
Fiecare pete e prins, curat, splat bine i pus s stea vreo patru ceasuri la bai, cu sare i condimente. Nu
folosim oet sau vin, iar condimentele nu trebuie s fie din cele tari, ca s nu acopere gustul delicat al petelui.
Dup asta, petele l cltim i l punem la afumat. Folosim numai fum cald, ca s se ptrund carnea, din conuri
de brad. Afumatul e o tehnic special i trebuie s o deprinzi, pentru c dac fumul e prea cald sau prea tare,
petele se sfrm sau devine amar, iar dac fumul e prea rece ori prea puin petele rmne crud. Dureaz cam
4-5 ore afumatul, poate i mai mult uneori. Pe urm se las la rcit i abia dup aceea se poate grupa petele n
cetin i lega Teofil Grigorea, de la pstrvria Valea Putnei.

Bulz taranesc

La nici o pomana a porcului nu lipseste renumitul bulz taranesc. Este un fel de


mancare preparat din boturi de mamaliga in care pune branza de burduf si sunt coapte apoi pe plita. Se poate
servi cu afumaturi sau oua ochiuri deasupra.

Ciulama de galbiori

Ciulamaua de glbiori nu mai are nevoie de nicio introducere sofisticat, de cuvinte


care s o vnd. Pentru c este exact ceea ce i spune numele: o tocni pe baz de smntn, cu cele mai
fragile i mbietoare roade ale pdurii.
Carnea galbiorilor este alba in interior, galbena-aurie spre exterior, are un miros si un gust placut. Este una dintre
ciupercile mult apreciate si rareori e atacata de daunatori. Galbiorii cresc in grupuri, prin paduri umbroase si
umede de rasinoase si de foioase (mesteacan, fag).

Preparate traditionale vanatoresti


Bucovovina are o lunga traditie in vanatoare, drept dovada stand faptul ca intregi capitole din 'Descrierea
Moldovei' sau 'Letopisetul Tarii Moldovei' sunt dedicate vanatorilor domnesti. Potrivit acestor scrieri, este i firesc ,
ca dup o vntoare domneasc s se ntind i un osp de rangul sus-puselor persoane.

Gastronomia vntoreasca bucovineana este o bogaie culinara ,o mare varietate


de produse la care i-au pus amprenta i tradiia locuitorii acestei zone. Preparatele vanatoresti din Bucovina
incanta atat ochiul, cat si papilele gustative, putand satisface chiar si cele mai exigente gusturi.

Platou vanatoresc

Rulada padurarului din cerb si caprioara

Fazan la cuptor

Sarmale vanatoresti in foi de vita

Piept vanatoresc

Salam vanatoresc

Casul dospit

Pentru prepararea casului dospit, dupa inchegare, laptele se desprinde usor cu


mainile de pe peretii cazanului si se marunteste bine pana la marimea bobului de mazare, timp de 10 minute,
pentru scoaterea zerului, dupa care se amesteca usor inca cca 5 minute.
In continuare, se adauga 5 litri de zer, incalzit la 40-42C, la 100 l lapte, pentru pastrarea constanta a temperaturii
de 37C, apoi coagulul (laptele inchegat) se "aduna" usor, timp de 10 minute, cu ambele maini, formandu-se un
conglomerat mare si rotund, pe sub care se trece cu atentie sedila, in vederea asezarii lui pe crinta, sub o
greutate usoara.
Dupa 5 minute, se "rupe" in bucati de marimea unui ou, apoi se leaga sedila si se preseaza cca. 2 minute.
Urmeaza o noua maruntire pana se ajunge la marimea "bobului de mazare", dupa care sedila se leaga, fiind

supusa ultimei presari uniforme si moderate, cca 2 ore, cu ajutorul unei placi mai groase din lemn de fag sau de
stejar, pe care eventual se poate aseza - dupa caz - si o lespede de piatra de marime potrivita.
In ceea ce priveste cheagul, in lipsa solutiei industriale de pepsina, se foloseste stomacul mieilor sacrificati pana
la varsta de 3 saptamani, in care se adauga lapte si sare multa.
Dupa circa 2-3 saptamani se sectioneaza, iar continutul se dizolva prin frecare intre degete in cca 2 kg de apa
calda, dupa care se filtreaza.
Tot in acelasi scop se poate folosi si mucoasa stomacului de porc, frecata cu sare multa, dupa care se introduce
intr-un vas, peste care se toarna lapte, lasandu-se cca 2 saptamani in aceasta stare, apoi se filtreaza si se
foloseste.

Balmos de Bucovina

Balmosul este o mncare ciobaneasca facuta din cas dulce de oaie, fiert n lapte
sau unt la care se adauga putin malai
Ingrediente necesare:

l kg malai

2 litri smntna

400 g unt

500 g telemea

l kg cas proaspat

Mod de preparare
Se pun la fiert smntna si 200 g unt
Se marunteste brnza. Cnd ncepe sa bulbuceasca fiertura, se presara malaiul, putin cte putin, amestecnd
mereu. Se adauga brnza, se amesteca pna e totul o mamaliga. Se ofera n blide cu cas farmitat si bucatele de
unt.

Tochitura bucovineana

Ingrediente necesare:

Carne de porc

Carne de vita

Carnati

Sunca

Slanina afumata

2 oua

Telemea din lapte de oaie

Condimente

Mod de preparare

Se pune in tigaie la prajit carnea, cirnatii, sunca, intre timp se face si o mamaliguta
potrivita nici prea moale nici tare, apoi cind totul e gata se ia cu polonicul uns cu putin ulei sa nu se prinda de el
mamaliga.
Se pune pe o folie rotunda si se intind forme rotunde, se ia din carnea prajita care a fost condimentata si se
roleaza in forma ca si la clatite pe farfurie direct (SE IA FOLIA), se prajesc 1-2 ochiuri oua, dupa preferinta moi
sau mai tari, se pun deasupra peste aceasta mamaliguta umpluta cu carnita de tot felul cu putina grasime, si se
rade telemea.

Ciorba radauteana

Ciorba radauteana, cum ii spune si numele este traditionala pentru zona orasului
Radauti, dar si pentru intraga Bucovina. Ciorba cunoaste mici variatii de la o gospodarie la alta, dar carnea de
pui, smantana si telina nu lipsesc din nicio reteta.
Ingrediente necesare:

1 piept de pui

1 morcov

1 ceapa

100 gr telina

1 ardei

3 catei de usturoi

400 gr smantana grasa

2 galbenusuri

Mod de preparare
Curatam si spalam zarzavatul si il punem la fiert in 3 l de apa in care punem si pieptul de pui. Cand pieptul e fiert
il taiem fasii iar zarzavatul il scoatem. Lasam supa sa se racoreasca 5 minute,timp in care frecam galbenusurile
cu smantana. Cu un plonic trurnam putin cate putin din supa peste ouale batute cu smantana, pana aducem la
temperatura supei. Apoi turnam peste toata supa. In mojar zdrobim usturoiul adaugam putina sare si punem in
supa.
Se serveste fierbinte, presarata cu verdeata tocata marunt.

Buturuga de ciocolata

Este o reteta de prajitura speciala in Bucovina. Nu este foarte usor de facut, dar
nici foarte greu; este foarte gustoasa, arata special si este foarte potrivita pentru masa de Craciun. De fapt, este o
rulada umpluta cu crema.
Sunt zeci de retete pentru buturuga, de la cele umplute cu fructe, pana la cele cu ciocolata.

Placinte poale-n brau


Placintele poale-n brau sunt un simbol al bucatariei moldovenesti, niste placinte cu branza atat de bune, incat se
spune ca te lingi pe degete cand la mananci . De obicei sunt consumate la orice ocazie, nu doar la anumite

sarbatori sau in anumite perioade, cum e cazul altor feluri de mancare romanesti.
Cele sarate se servesc calde cu smantana,inainte de masa, iar cele cu umplutura dulce- cu miere alaturi ,pudrate
cu zahar, pentru sfarsitul mesei.

Bauturi traditionale
Vin
Tuica (rachiul de prune, palinca, obtinute prin distilare)
Bere de casa

Oferta gastronomica deosebita, prin bucataria bucovineana, de un specific aparte: placinte poale in brau,
ciorba radauteana, ochiuri in smantana, ciupercute (hribi) cu smantana, cobza de pastrav, balmos etc.

Obiceiuri de Sfintele Pasti

Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra
saptamana a Postului Mare, numita si miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la
lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca
ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru
mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite.
Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de
dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare.
Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata,
precum puiul de gaina iesit din gaoace.
Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite
incondeiate, inchistrite sau impistrite.
Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de
Pasti. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit,
a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din
ranile lui Hristos.
Ciocnitul oualor se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul)
ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste
cunoscuta formula "Hristos a inviat", la care se raspunde "Adevarat a inviat".
In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la
"Blajini" (fiine imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezai, al caror loc de vieuire
se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca

pentru toti crestinii a venit Pastele.


La tarani, mai exista obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu
apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot
anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate
pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Obiceiul sa pui pe rau coji de oua este si la noi, pentru cei mortzi se pun aceste coji, ca
sa bea apa cu ele.......
La noi in seara Invierii, fiecare familie duce la biserica, o "traista" sau "plasa" in care se
pune oua, pasca, vin, si haine si se lasa langa altar, pentru a fi sfintite si a 2 a zi se
mananca din ele.
Se face paine de casa si pasca.
Slujba Invierii incepe la ora 12 noaptea si e precedata de slujba de duminica, astfel
duminica nu se mai merge la biserica, tzine cam pana la ora 3 jumate.
Fiecare familie primeste anafora in pahar sau cana, iar a doua zi de dimineatza, fiecare
membru al familiei, i-a de 3 ori din paharul cu anafora si zice Hristos a inviat! si celalalt i
raspunde Adevarat a inviat!
Anafora se i-a pe stomacul gol.
Si intr-un lighean se pune un ou rosu si o moneda si cu apa din acel lighean se spala pe
fatza toti membrii familiei, ca sa fi ferit de rele, asa ne pune mama de cand stiu sa ne
spalam de fiecare Paste.
Si se asteapta copilasi la oua:)
Si mai este obiceiul ca a 2 zi de Pasti vin baietii la udat :P
Si foarta multa lume a doua zi de Pasti merge imbracata la biserica in costum popular.
__________________
"Trebuie sa ne lepadam de omul cel vechi si sa ne imbracam cu cel nou!"
Last edited by ella87ella; 26.03.2010 at 11:36:36.

ella87ella
View Public Profile
Trimite un mesaj privat pentru ella87ella
Caut toate mesajele de ella87ella
#3
26.03.2010, 11:40:38

ella87ella
Member

Data nregistrrii: 10.12.2008


Locaie: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 80

Ouala se strang tot postul Pastelui, apoi se vopsesc in Joia Mare, inainte acestea se

spala cu apa si cu burete, apoi se pun la fiert, si apoi se vopsesc depinde ce tip de
vopsea de oua se cumpara, la noi se vopsesc in toate culorile, si mai este traditia de a le
vopsi cu cozi de ceapa si cu frunze, se pun mai multe cozi de ceapa la fiert din care iese
o culoare maronie, oaule se pun intr-un ciorap, pe ele punem o frunza de trifoi sau de
care frunze gasim, si legam cu atza, apoi se pune alt ou, si tot asa...
__________________
"Trebuie sa ne lepadam de omul cel vechi si sa ne imbracam cu cel nou!"
ella87ella
View Public Profile
Trimite un mesaj privat pentru ella87ella
Caut toate mesajele de ella87ella
#4
29.03.2010, 14:53:46

maria32
Senior Member

Data nregistrrii: 04.08.2009


Locaie: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 958

ma intereseaza sa-mi spuneti ce obiceiuri cunoasteti legate de slujbele de noaptea de


Inviere si din prima zi de Paste.
Mai concret, ce se duce la biserica (produse alimentare, lumanari, flori, altceva).
Ce duceti voi? ce se face cu ele? ce alte obiceiuri mai sunt?
De multe ori ma trezesc ca n-am facut, nu m-am pregatit cu ceva pentru ca n-am stiut
si nu-mi place sa vad ca ceilalti s-au pregatit si eu nu.
Ajutati-ma cu sfaturile voastre.
Multumesc
__________________
Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma si mantuieste-ma pe mine
pacatoasa
http://catafatica.wordpress.com
maria32

In gr-al, se duce la bis. la sfintit (ca si pt. orice alta slujba de Sf. Liturghie din duminicile
si sarbatorile din decursul anului): un cosuletz sau o sacosa/punga cu mancarurile
traditionale pregatite special pt. Pasti, adica vreo cateva oua rosii sau multicolore
,
pasca (cine face sau comanda/cumpara etc) sau cozonac, pandispan, chec sau alte
prajituri (ce are fiecare sau ce isi permite sau gaseste sa cumpere etc), o sticla cu vin
bun (rosu, rose sau alb), ori suc sau alta bautura racoritoare, niscaiva fructe (mere,
portocale, mandarine etc), poate si ceva covrigi sau/si colaci, si poate cateva flori de
pus pe la sfintele icoane (dar flori se duc in Vinerea Mare, devreme, cand se trece 'pe
sub masa', adica pe sub Sf. Epitaf care semnifica punerea in mormant a Mantuitorului
Iisus Hristos, si la sfarsitul deniei Prohodului Domnului, florile respective, care au fost
tinute pe Sf. Epitaf, se impart credinciosilor). Iar lumanari se cumpara de acolo de la bis.
si se aprind acolo, pt. vii si raposati, si, bineinteles, cateva lumanari (mai mari, de
preferintza, si care dureaza mai mult) se pastreaza pt. a se lua Lumina (si apoi pe toata
durata slujbei) care se aduce acasa, din cate stiu. La sfarsitul slujbei, dupa miruit si luat
Paste, din alimentele aduse de fiecare pt. a fi sfintite, o parte se impart pt. sufletele
celor adormiti din familie etc, iar cealalta parte se duce acasa si se consuma la masa din
ziua de Pasti etc.
Baba de Pasti

In Bucovina, de Pasti, se pregateste baba, un fel de cozonac copt intr-o forma rotunda.
Compozitia se coace intr-o oala speciala. Cand este rasturnat, in mijlocul lui ramane o
gaura, unde se pune cel mai frumos ou lucrat. Nu este consumat pana nu este
binecuvantat la biserica.

S-ar putea să vă placă și