Sunteți pe pagina 1din 97

Boli genetice si de metabolism

As.Univ.Dr.Cerasela Jardan

Boli genetice

Includ afectiuni determinate de mutatii genetice si anomalii cromozomiale Genetica medicala include si boli multifactoriale conditionate genetic sau cu predispozitie genetica (factorii genetici au o contributie de 50%)

Clasificarea bolilor genetice


Boli cromozomiale Boli monogenice


-mutatii ale unei singure gene cu efect major -se transmit mendelian

Boli mitocondriale
-mutatii in genomul mitocondrial cu afectarea productiei de energie -60 de boli rare

Boli multifactoriale
-distributie familiala -nu se transmit mendelian -interventia unor factori ereditari care interactioneaza cu factori de mediu

Boli prin mutatii somatice -erori de replicare ale ADN-ului

Boli cromozomiale

Produse de modificari in nr si structura cromozomilor vizibile la microscop Frecventa anomaliilor prin studii la n.n este de 9-10 n.n vii Anomaliile neechilibrate (prezenta suplimentara sau absenta unor segmente cromozomiale) determina sdr plurimalformative Anomaliile echilibrate (modificarea pozitiei unuia sau mai multor segmente cromozomiale) nu modifica fenotipul dar genereaza tulburari de reproducere

Metode de explorare

Analiza clinica si paraclinica a fenotipului persoanelor afectate Studiul familiei in vederea stabilirii persoanelor afectate, a modului de transmitere a caracterelor ereditare (autozomal dominant(AD), autozomal recesiv(AR), transmitere legata de sex si a ereditatii multifactoriale) Analiza cromozomilor

Analiza cromozomilor

Cromozomii = organite nucleare ce fixeaza intens coloranti bazici si transporta materialul genetic Sunt usor de analizat in stadiul de metafaza al mitozei deoarece se afla in acelasi plan in placa ecuatorialasi sunt bine indizidualizati In acest stadiu sunt alcatuiti din 2 cromatide unite la centromer si delimitate la capete prin telomere

Structura Cromozomilor

1.Cromatida 2.Centromer 3.Brat scurt (p) 4.Brat lung (q)

Structura Cromozomilor

Structura Cromozomilor

Structura Cromozomilor
Benzile cromozomice sunt specifice fiecarui cromozom (markeri citologici ai structurii interne heterogene a cromozomilor) Benzile G -obtinute prin digestia controlata cu tripsina si colorate cu Giemsa; benzile Q colorare cu quinacrina; benzile R ( dispozitie inversa a benzilor G)

Distributia genelor in benzile G


1. Se poate vedea ca in benzile G numarul de gene e mai scazut ca in interbenzi 2. In regiunea centromerului lipsesc gene exprimate

Morfologia cromozomilor
Metacentric centromer median (raportul bratelor este egal : q/p=1,0-1,7) Submetacentric centromerul este plasat catre unul din capete (raportul bratelor=1,7-3,0) Subtelocentric centromerul este situate in regiunea subterminala (raportul bratelor = 3,0-7,0) Acrocentric centromerul este plasat aproape terminal (raportul bratelor= 7,0infinit)

Metode de obtinere a cromozomilor

Sisteme de Cariotipare

Tehnici de analiza cromozomiala

cromozomii obtinuti dupa scoaterea din cultura sunt uniform colorati si au putine repere pentru identificarea lor bandarea cromozomilor(G,Q,R) se obtin cromozomi cu o structura specifica de benzi alternative intens colorate si putin colorate ( aceste tehnici permit identificarea precisa a fiecarui cromozom) tehnici de citogenetica moleculara - FISH

FISH

Citogenetica moleculara Principiu: hibridizare prin complementaritate a unei sonde ADN cu o anumita regiune a unui cromozom Pentru a fi evidentiate dupa hibridizare, sondele sunt marcate cu un fluorocrom(vizibil la microscopul in UV)

FISH

Deletia de 5q detectata de 5p (verde) (control) si 5q (rosu) proba specifica


q5l e D

Cariotipul
Cariotip aranjarea sistematizata a cromozomilor unei celule ISCN (International System for Human Cytogenetics Nomenclature) a stabilit o serie de abrevieri Formula de baza are 3 itemi separati de virgula: primul precizeaza nr de cromozomi (46); al doilea constitutia cromozomilor sexuali (XX, XY); al treilea anomaliile de nr si structura ale autozomilor ; Ex: 46,XX,t(9;22),+8 In urma tehnicilor de bandare fiecare brat cromozomial poate fi divizat in mai multe regiuni, iar o regiune in benzi si subbenzi. Ex : 1q21.1 cromozom 1, brat lung, regiunea 2, banda 1, subbanda 1.

Cariotip-bandare GTG

Anomalii cromozomiale
Celulele somatice normale sunt diploide (n=46) Celulele sexuale normale sunt haploide (n=23) Anomalii cromozomiale numerice:
I. Poliploidiile = prezenta in plus a unuia sau mai multor seturi haploide de cromozomi ( 3n =69 triploidie; 4n=92 tetraploidie) II. Aneuploidii: Monosomii = prezenta in celula somatica a unui singur cromozom, in locul unei perechi de cromozomi(2n-1); singura monosomie compatibila cu viata monosomia X Trisomii = prezenta in celula somatica a 3 exemplare ale aceluiasi cromozom (2n+1)in locul perechii normale ( majoritatea trisomiilor complete sunt incompatibile cu viata exceptie trisomia 21,18 si 13 numai in mozaic) In cazul anomaliilor gonosomale sunt posibile tetrasomii/pentasomii

Anomalii cromozomiale structurale

Poliploidiile
Poliploidiile = prezenta in plus a unuia sau mai multor seturi haploide de cromozomi ( 3n =69 triploidie; 4n=92 tetraploidie) cauza dispermia (fecundarea unui ovul de doi spermatozoizi); rar, fertilizarea unui gamet normal (n) de un gamet diploid (2n): spermatozoid (diandrie), ovul (diginie); produc modificari majore ale fenotipului, de obicei cu efect letal

Aneuploidii
Monosomii = prezenta in celula somatica a unui singur cromozom, in locul unei perechi de cromozomi(2n-1); singura monosomie compatibila cu viata monosomia X Trisomii = prezenta in celula somatica a 3 exemplare ale aceluiasi cromozom (2n+1)in locul perechii normale ( majoritatea trisomiilor complete sunt incompatibile cu viata exceptie trisomia 21,18 si 13 numai in mozaic) In cazul anomaliilor gonosomale sunt posibile tetrasomii/pentasomii

Anomalii structurale

Ruperea cromozomilor si reunirea anormala a capetelor cromozomilor rupti Anomalii ce implica un singur cromozom -deletii (terminale; interstitiale) -cromozomi inelari -duplicatii -inversii (pericentrice, paracentrice) -izocromozomi(prezenta in dublu exemplar a unuia dintre
brate)

Anomalii ce implica 2 cromozomi -translocatiile(reciproce, robertsoniene (implica 2 cromozomi acrocentrici)) -insertiile

Rearanjamente cromozomiale echilibrate

Translocatiile= transferul de segmente cromozomiale intre doi cromozomi

Rearanjamente cromozomiale echilibrate


Inversiile=ruperea cromozomului in doua puncte urmata de rotirea fragmentului intermediar cu 180 si reunirea fragmentelor

Anomalii neechlibrate

Deletia=pierderea unui fragment cromozomial

Consecintele fenotipice
a) consecintele anomaliilor cromozomiale neechilibrate
-dezechilibrul genetic determina o serie de semne : tulburari de crestere prenatala si postnatal, dismorfism craniofacial, anomalii congenitale majore multiple, displaziim dermatoglife anormale, alterari ale SNC, tulburari ale functiei gonadale

b) anomalii echilibrate
-fenotip normal consecinte reproductive serioase (3-6% cupluri sterile sau cu avorturi spontane AV)

A) Boli cromozomiale autozomale -trisomiile autozomale -sindroamele cu deletii autozomale -sindroame cu microdeletii si microduplicatii B) Sindroame cu anomalii ale cromozomilor sexuali C) Tulburari de reproducere de cauza cromozomiala

Afectiuni pediatrice datorate anomaliilor cromozomiale

Trisomia 21 (Sindromul Down)


Incidenta: 1:650-1:800 n.n vii Fenotip caracteristic :

N.N ( talie, greutate mici; hipotonie musculara; hiperextensibilitate, capul: brahicefalie,occiput turtit, fontanele largi; fata rotunda,plata,epicantus (repliu unghi intern ochi), fante palpebrale oblice in sus si in afara, nas mic turtit, gura deschisa, protuzia limbii, gat scurt;maini scurte, late, brahidactilie, clinodactilie deget V.

Sugar-copil (unele semne devin evidente: microcefalie cu


occiput turtit, iris pestrit (pete Brushfield), hipoplazia etajului mijlociu al fetei) malfomatii viscerale (cardiovasculare,digestive,renale) intarziere in dezvoltarea psiho-motorie

Sindromul Down

Trisomia 21 (Sindromul Down) Analiza citogenetica este obligatorie in fiecare


caz, pe baza ei se calculeaza riscul de recurenta(RR) si se acorda sfatul genetic -trisomie libera /omogena RR 1% (femei <30 ani); pentru
cele >30 ani RR acelasi cu cel determinat de varsata materna) -trisomie prin mozaic RR <0,1% (accident mitotic) -trisomie prin translocatie neechilibrata (obligatoriu analiza cromozomiala la ambii parinti): De novo: RR <1% Translocatie prezenta la tata RR <1% Translocatie prezenta la mama: translocatie robertsoniana intre cromozomi acrocentrici neomologi RR 10%; t(21;21) RR 100%

Carriotip-trisomie 21

Cariotip - t(21;21)

Trisomia 21 (Sindromul Down)

Patogenie trisomia cromozomului 21 sau mai exact a regiunii 21q22 (numita DSCRDown Syndrome Critical Region) aici se gasesc genele care prin efect de dozaj produc majoritatea semnelor clinice caracteristice S. Down. Evolutie/prognostic: infectii respiratorii frecvente, dezvolta leucemii, epilepsie, tulburari vizuale, >40 ani dementa senila precoce

Sindromul cri du chat


Produs printr-o deletie a bratului scurt al cromozomului 5 (5p-) Incidenta: 1/50 000 de nasteri Simptomatologie : plans caracteristic, dismorfism cranio-facial:microcefalie,facies round, hipertelorism,epicantus,urechi jos inserate, retard mental (RM) sever, malformatii cardiace si genito-urinare Evolutie/prognostic : evolutie cu RM sever, supravietuire variabila Majoritatea cazurilor sunt sporadice doar 15% sunt urmasii unui parinte purtator al unei translocatii echilibrate

Sindromul cri du chat

Sindromul Turner

Incidenta:1/2500-3000 n.n de sex feminin Simptomatologie: neonatal:talie, greutate mici; limfedem fata dorsala a
mainilor si picioarelor;gat scurt, exces de piele pe ceafa, pterigium coli (pliu cutanat pe fata laterarala a gatului), distanta intermamelonara mare

postpubertar:hipostatura, amenoree primara, absenta


secretiei hormonilor sexuali feminini(estrogen/progesteron); organe genitale externe aspect infantil Malformatii congenitale: renale si cardiace Inteligenta normala sau la limita inferioara a normalului

Sindromul Turner

Sindromul Turner

Analiza citogenetica: Testul cromatinei X (testul Barr) Analiza cromozomiala obligatorie Evolutie/prognostic:depistarea precoce permite folosirea unei terapii eficace cu hormoni de crestere si prepubertar cu estrogeni. Pot apare:tiroidite autoimune, HTA, DZ, obezitate

Sindromul Turner
Etiopatogenie: -2% din sarcini prezinta monosomie X -cauzele monosomiei nu se cunosc -AV spontane a 95% din embrionii cu monosomie X se datoreaza probabil haploinsuficientei -nu se stie explicatia ca desi letalitatea in utero a monosomiei X este mare, n.n cu aceeasi anomalie supravietuiesc fara probleme majore

Sindromul Klinefelter

Trisomia XXY (trisomie gonosomala) Incidenta 1/1000 n.n de sex masculin Simptomatologie: copilarie: statura inalta, aspect gracil, dificultati de
adaptare scolara

pubertate: talie inalta pe seama mb inferioare,


testicule de mici dimensiuni, absenta spermatogenezei si a secretiei de testosteron, ginecomastie, intelect la limita inferioara, tulburari de invatare

Analiza citogenetica : 47,XXY (85%); mozaicuri (46,XY/47,XXY)

Sindromul Klinefelter

Bolile monogenice

Sunt afectiuni produse de mutatii ale unei singure gene; aceste mutatii se transmit mendelian: AD, AR sau legate de X = boli mendeliene ( repertoriate in catalogul Mendelian Inheritance of Man (MIM)

Metode de explorare
Diagnostic molecular = noi tehnologii de diagnostic care au drept obiect de studiu ADN-ul si ARN-ul celular, urmarind identificarea mutatiilor si polimorfismelor genice implicate in producerea bolilor Tehnici de baza: -izolarea ADN -sectionarea cu enzime de restrictie -separarea fragmentelor prin electroforeza (EF) in gel -amplificarea in vitro a secventei ADN (PCR) -hibridizarea acizilor nucleici (metoda de transfer Southern)

Izolarea ADN-ului genomic

Din tesuturi sau culturi celulare, cel mai des se utilizeaza sange periferic Metoda de izolare consta in inlaturarea proteinelor (cu ajutorul detergentilor si proteinazei K); a lipidelor (prin extractia fenolcloroform), a ARN-ului (prin tratare cu RN-aza)

Sectionarea cu enzime de restrictie

Enzimele de restrictie au un grad inalt de specificitate; scaneaza ADN-ul si se opresc cand recunosc o secventa nucleotidica specifica = situs de restrictie ER fragmenteaza ADN-ul intr-un numar definit, caracteristic si reproductibil de fragmente = harta de restrictie Clivarea ADN-ului unor persoane diferite din populatie cu aceeasi ER fragmente cu lungimi diferite rezultand un polimorfism al lungimii fragmentelor de restrictie(RFLP) marker in diagnosticul unor boli genetice

Separarea fragmentelor ADN prin electroforeza

Datorita gruparilor fosfat incarcate negativ, in prezenta unui camp electric, fragmentele vor migra spre anod O data cu esantionul ADN se pun sa migreze si markeri ADN cu marime cunoscuta; ofera posibilitatea calcularii lungimii moleculelor din esantion

EF in gel de agaroza -separa fragmente ADN 0,120kb EF in gel poliacrilamida-(3,5%) frg 1000-2000kb sau (20%) 6-100 nucleotide EF in camp electric pulsatil -frg 5Mb

Amplificare exponentiala a ADN-ului pornind de la cantitati mici Principiul extensiei unei amorse (primer sau amplimer) 2 oligonucleotide care reproduc o secventa de 1525 nucleotide situate la capatul 3' a celor doua catene ale segmentului de ADN; declanseaza sinteza ADN dupa matrita fragmentului Tehnologie automatizata in 3 etape:
I denaturarea ADN la (95 C) II pozitionarea/hibridizarea primer-ului (50-60 C); III polimerizareanucleotidelor sub actiunea ADNpolimerazei termostabile (72 C)

Clonare acelulara a ADN (PCR)

PCR

Metoda Southern blotting


Extragerea ADN genomic Fragmentarea prin clivare cu ER Separarea fragmentelor in gel de agaroza Denaturarea in mediu alcalin a frg bicatenare Transferarea moleculelor monocatenare pe un suport solid(filtru de nitroceluloza sau nylon) Hibridizarea frg cu o sonda monocatenara specifica unei gene sau marker genotipic , marcata radioactiv Spalarea: heteroduplexul puternic fixat pe filtru Punerea in evidenta a duplexului dupa contactul filtrului cu un film foto (autoradiografie) Evidentiaza 2 tipuri de mutatii : deletii sau insertii genice > 50-100pb; mutatii punctiforme

Metoda Southern blotting

Valoarea tehnicilor de biologie moleculara


Permit detectarea mutatiilor Mutatia = orice modificare in secventa sau aranjarea nucleotidelor din ADN Mutatiile au consecinte genotipice (asupra expresiei genei) depind de tipul si localizarea in structura genei (la nivelul transcriptiei, procesarii mARN, al translatiei) Mutatiile au efect fenotipic (asupra proteinelor)mutatiile in diferite regiuni din structura genei produc o modificare a structurii proteinei ( pierderea functiei, castigul functiei, achizitionarea unor proprietati noi de catre proteina mutanta)

Bolile monogenice

Boli enzimatice (erori innascute de metabolism) Boli prin anomalii ale moleculelor de transport Boli prin anomalii ale proteinelor structurale (DMD) Boli prin anomalii ale proteinelor implicate in comunicarea intercelulara si controlul dezvoltarii (neurofibromatoza) Boli ale proteinelor implicate in controlul homeostaziei extracelulare (hemofilia)

Fenilcetonuria (PKU)

Boala AR a metabolismului fenilalaninei Mutatia genei PAH (localizata pe cromozomul 12q 24.1) codifica pentru ezima fenilalanin hidroxilaza ce transforma fenilalanina in tirozina Incidenta: 1:15 000 n.n

Fenilcetonuria

Fenilcetonuria
Clinic: pigmentatie cutanata redusa (par blond, ochi
albastri) determinata de deficitul de tirozina si un precursor al melaninei; tulburari neurologice, retard mental; mirosul particular al urinei (de soarece)

Genetica: gena PAH a fost descoperita in 1986; are mare heterogenitate alelica (mutatii diferite in acelasi locus care produc fenotipuri asemanatoare clinic);au fost descrise peste 400 de mutatii, 6 fiind responsabile de 2/3 din cazuri

Fenilcetonuria

Patogenie: deficitul PAH determina incapacitate de


transformare a fenilalaninei in tirozina si acumularea fenilalaninei si a unor metaboliti ai acesteia (acid fenilpiruvic; acid fenillactic) producand leziuni SNC; excluderea din alimentatie a fenilalaninei previne aparitia acestora

1/3 din cazurile cu hiperfenilalaninemie prezinta deficit ale unor enzime implicate in metabolismul tetrahidrobiopterinei (BH4) un cofactor al PAH Excluderea fenilalaninei din alimentatie nu este eficienta deoarece BH4 este cofactor pentru enzime ce intervin in sinteza unor neurotransmitatori; necesita suplimentarea cu L-DOPA

Fenilcetonuria

Diagnostic: fenilalanina plasmatica >20mg/dL; eliminare


urinara de acid fenilpiruvic/ortohidroxifenilacetic; tirozina plasmatica scazuta; important ca diagnosticul sa se precizeze la n.n deoarece dieta restrictiva in fenilalanina previne instalarea leziunilor neurologice

Screening: testul Guthrie de inhibitie bacteriana; cateva


picaturi de sange recoltate de regula din calcai la 2-3 zile de la nastere sunt plasate pe o hartie de filtru speciala; esantion din picatura de sange uscat este plasata pe o placa de agar si incubata cu o linie de Bacillus subtilis care necesita fenilalanina pentru crestere; masurarea cresterii bacteriene permite determinarea cantitativa de fenilalanina

Fenilcetonuria

Tratament: - reducerea aportului de fenilalanina - momentul initierii cat mai precoce - valoarea pentru fenilalanina sa se mentina intre 2-10mg/dL (preferabil 6mg/dL)

Mucopolizaharidoze(MPZ)

Boli cu evolutie progresiva Majoritatea se transmit autosomal recesiv(AR) exceptie MPZ II- transmitere legata de X Cauza: acumularea intralizozomala in exces a MPZ acide datorita deficitului unor enzime lizozomale MPZ acide ( glicozaminoglicani) se leaga de proteine formand proteoglicani (constituienti ai tesutului conjunctiv) Enzimele lizozomale degradeaza aceste macromolecule in componenti mai mici: heparan sulfat, dermatan sulfat, keratan sulfat (produsi ai unui proces de degradare incompleta acumularea acestora interfera cu functia celulei)

Aspecte clinice
SNC: hidrocefalie, retard mental, instabilitate atlantoaxiala Cardiac: angina 9secundar aterosclerozei); disfuntii valvulare, HTA, insuficienta cardiaca Pulmonar: boala obstructiva, trahee/cai bronsice inguste; apnee in somn Oftalmologic: opacifiere corneeana, scaderea acuitatii izuale, glaucom, papiloedem cronic, degenerare a retinei ORL : surditate de conductie, neurosenzoriala; infectii, deformari ale oaselor mici Musculoscheletal: statura mica, blocarea articulatiilor/hiperlaxitate; sdr de tunel carpian

Mucopolizaharidoza

MPZ I (Hurler si Scheie)


Deficit de -L-iduronidaza; urinar se detecteaza dermatan si heparan sulfat Sanatosi la nastere; diagnosticul se contureaza la 6-24 luni Clinic: hernie inghinala/ombilicala,hepatosplenomegalie,
opacifieri corneene, deformitati scheletale (dysostosis multiplex); trasaturi faciale ingrosate , statura mica, pierdere auz, Retard mental

Deces in jurul varstei de 10 ani MPZ I (Scheie) - debut la varsta de 5 ani; statura normala; inteligenta normala, speranta de viata normala

MPZ II (Hunter)
Deficit de iduronat sulfataza; urinar se detecteaza dermatan si heparan sulfat Debut la 2-4 ani Transmitere ereditara legata de X Forma severa: Clinic: leziuni ale pielii, neurodegenerare progresiva (RM, comporament agresiv); degenerare a retinei, deformitati ale scheletului, trasaturi faciale grosolane Deces 10-15 ani Forma usoara: rata progresiei mai scazuta; inteligenta normala; deces 16-17 ani

MPZ III (Sanfilippo)


Deficit de heparan N-sulfataza; in urina se pune in evidenta heparan sulfatul Debut 3-6 ani Clinic: implicare severa a SNC; trasaturi grosolane,hirsutism,usoara hepatosplenomegalie,hidrocefalie; devin agresivi; profund retardati Deces:20-30 ani

MPZ IV (Morquio)
Deficit de N acetilgalactozamin 6 sulfataza; in urina se detecteaza keratan sulfat Clinic: manifestarile ortopedice sunt pe primul plan(genu valgum, statura ica, laxitate ligamentara, displazie spondiloepifizara,instabilitate atlantoaxiala Forma severa deces 30-40 ani; forma usoara speranta de viata normal

MPZ V (Maroteaux- Lamy)


Deficit de N acetigalactozamin-4-sulfat; in urina se detecteaza dermatan sulfat Debut 1-3 ani Clinic: asemanator MPZ I (Hurler), opacitate corneana, trasaturi grosolane, defecte scheletale, inteligenta normala Deces: 30 ani

MPZ VI (SLY)
Deficit de -glucuronidaza, in urina se detecteaza dermatan si heparan sulfat Este rara Forma severa se asociaza cu hidrops fetal, hepatosplenomegalie

Test screening
Se poate efectua screening prenatal (teste moleculare din vili corionici in saptamana 12 de gestatie sau prin amniocenteza in saptamana 15-18 de gestatie) Postanatal: teste biochimice (dozarea in urina a dermatan,heparan, keratan sulfatului)

Management
Radiografii: dysostosis multiplex (macrocefalie, suturi inchise prematur, sela turcica in forma de J, calvarium ingrosat; dentitie (malpozitie); clavicule scurte, groase, neregulate; cifoza; coxa valga; diafize mari cu metafize neregulate CT cranian : pt hidrocefalie Ecografie cardiaca Ex Oftalmologic : electroretinografie ORL: audiograma, potentiale evocate

Tratament
Terapie genica - Laronidaza imbunatateste capacitatea de a merge si functia pulmonara; folosit mai ales in MPZ I (Hurler) ORL : protezare auditiva Transplantul de maduva osoasa: efecte benefice asupra hepatosplenomegaliei , obstructiei de cai aeriene si asupra bolilor cardio-pulmonare Chirurgical: hidrocefalia (shunt ventriculoperitoneal; transplant de cornee; inlocuire de valve; traheostomie ; ortopedic

Fibroza chistica

Cea mai frecventa boala genetica cu transmitere AR ~ 1 la 3300 sunt nascuti cu FC in populatia caucaziana Frecventa heterozigotilor 1:22- 28 Heterozigotii pentru unele mutatii prezinta avantaj selectiv, mutatia conferind protectie pentru unele boli infectioase

Plaminii si sinusurile GI, ficat si pancreas Sistem endocrin Sistemul reproductiv

Cresterea concentratiei de Na+ si Cl- in secretiile sudorale Tuse, wheezing, insuficienta respiratorie Infectii pulmonare ex. pneumonie/bronsita Apetit prezent/greutate scazuta

In 1989 gena CFTR a fost clonata Este o gena de 230kb localizata pe cromozomul 7q31.3 Gena contine 27 de exoni si codifica o proteina de 170 kD Recent gena a fost inclusa in familia genelor ABC ca si ABCC7

Gena CFTR codifica o protein canal transmembranar de Cl-, cu 5 domenii functionale: 2 domenii transmembranare (MSD), 2 domenii de legare ATP (NBD) si un domeniu reglator cu mai multe situsuri de fosforilare

Au fost descrise peste 1000 de mutatii Mutatia F508 are o frecventa de circa 70% in tarile Europei de Nord si circa 32% in Romania Dintre alte mutatii doar 7 au frecventa ce depaseste 0,5% 1677delTA este o mutatie frecventa in Balcani si Asia mica

Prima mutatie identificata Deletie de 3 nucleotide reprezentind codonul pentru Phe din pozitia 508 a proteinei Are o frecventa crescuta datorita avantajului selectiv care il confera heterozigotilor prin reducerea pierderilor de apa in cazul holerei Indivizii homozigoti pentru mutatie fac CF si nu se reproduc

Heterogenitate clinica datorata heterogenitatii alelice , a genelor modificatoare si factorilor de mediu Corelatia intre tipul mutatiei si functia pancreatica :
Mutatiile nonsens/F508 insuficienta pancreatica Mutatiile ce produc o proteina partial functioanala nu altereaza functia pancreatica

Purtatorii aceleeasi mutatii au grad crescut de variabilitate a alterarii pulmonare Nu au fost identificate gene modificatoare a fenotipului pulmonar Au fost identificate gene modificatoare ce influenteaza ileusul meconial localizat pe cromozomul 19q13

Testul sudorii Teste screening Teste genetice

Masoara concentratia de Cl- si Na+ in secretiile sudorale Valoare de referinta pentru Cl- din secretia sudorala este de 40 mmol/L Peste 60 mmol/L diagnostic de FC Doua masuratori pozitive in 2 zile separate pun diagnosticul de FC La interpretarea rezultatului este important istoricul familial, aspectele clinice si varsta pacientului

In UK toti noi nacutii sunt supusi screening-ului Se recolteaza sange la 6 zile dupa nastere Se detecteaza nivelul crescut al tripsinogenului Tripsinogenul crescut se poate datora blocarii ductului pancreatic in utero la bolnavii de FC Programul de screening identifica circa 10% din cazurile noi de FC

Exista teste genetice comerciale numai pentru mutatiile cele mai frecvente In cazul mutatiilor rare este nevoie de secventiere directa a genei Pe piata exista kit-uri ce permit identificare a pana la 30 de mutatii din gena CFTR (innogenetics) Testarea genetica nu poate prezice gradul de severitate a bolii

Kinetoterapie drenaj postural Tratament antibiotic pentru infectii pulmonare Alte medicamente
Antiinflamatori Bronhodilatatoare Mucolitice (human Dnase, acetilcisteina) Oxigenoterapia

Dieta bogata caloric (grasimi, proteine) Enzime pancreatice orale (kreon) Suplimentarea cu vitamine A, D, E si K

Aerosolii cu ATP sau UTP au efect terapeutic la nivelul cailor respiratorii prin cresterea secretiei canalului de Cl Ca-dependent ATP si UTP sunt rapid degradati avand efect terapeutic scurt Au fost sintetizati liganzi pentru receptorii purinergici (P2Y2) cu stabilitate superioara ATP si UTP

Unii compusi din clasa aminoariltiazolici au actiune de chaperone moleculare Acesti compusi au fost descrisi ca fiind implicati in marirea stabilitatii la nivelul membranei a proteinei mutante F508, efectiv corectand efectele mutatiei De asemenea, quinazolinone VRT-325 pot corecta efectul si a altor mutatii in CFTR Derivatii acestor compusi sunt acum in stadiul de studii clinice

Consultul si sfatul genetic

Consultul genetic = act medical specializat si complex prin care se pune sau se evalueaza diagnosticul unei boli, se precizeaza componenta genetica si se acorda sfat genetic bolnavului sau familiei sale Sfatul genetic = proces de comunicare in care rudele cu risc sau bolnavul sunt sfatuiti in ceea ce priveste: natura si consecintele bolii, riscul de recurenta si caile prin care riscul poate fi redus sau prevenit

Sfatul genetic
Ajuta sa inteleaga diagnosticul si evolutia probabila a bolii Sa precizeze modul in care factorii genetici contribuie la producerea bolii, modul ei de transmitere si riscul de recurenta Sa inteleaga optiunile si alternativele reproductive

Evaluarea pacientului si a familiei Anamneza personala: - anamneza gestationala: conceptie, evolutia sarcinii,nastere - anamneza neonatala: adaptarea la viata extrauterina - anamneza postnatala: evaluarea cresterii si dezvoltarii psiho-motorie Anamneza familiala:informatii despre starea fizica si mentala a indivizilor familiei precum si functia reproductiva; realizarea arborelui

Principiile generale ale consultului genetic

Arborele genealogic
Incepe in mod obisnuit cu individul care solicita consultatia genetica si care poate fi sau nu afectat, el se numeste consultand Pentru prima persoana care aduce familia in atentia medicala se foloseste termenul de proband (sau caz index) In realizarea arborelui genealogic se folosesc simboluri si informatii standard

Arborele genealogic

Indicatiile sfatului genetic


Pacientul bolnav: pentru diagnostic, tratament si calcularea riscului de recurenta (RR) Pacientul sanatos, dar cu risc genetic crescut( ruda afectata), doreste sa stie daca va face boala Cuplul sanatos:preconceptional (in situatia unor rude afectate, varsta materna peste 35 ani, exista tulburari de reproducere); prenatal ( antecedente familiale pozitive, expunere la teratogeni, identificarea unor semne ecografice de alarma); postnatal ( nasterea unui copil afectat)

Principiile sfatului genetic


Este importanta acuratetea diagnosticului clinic si etiologic Explicatiile oferite trebuiesc adaptate la nivelul de intelegere al parintilor/ pacientului este imporant ca parintii/pacientul sa retina toate elementele necesare unei perceptii exacte a situatiei Caracter non-directionala: medicul sfatuieste cuplul dar nu ia decizii in locul acestuia Pacientii confruntati cu o problema genetica necesita psihoterapie

Etapele sfatului genetic


Prezentarea afectiunii, manifestarile si consecintele ei, evolutia probabila si prognosticul bolii,posibilitatea de ingrijire si prevenire a complicatiilor Natura genetica a bolii, macanismul de producere, modul de transmitere ereditara Prezentarea riscului Alternativele si optiunile reproductive determinate de riscul de recurenta

Alternativele si optiunile reproductive


Alternative: contraceptia, reproducere asistata prin donare de gameti, diagnostic preimplantator, adoptie Optiuni: diagnostic prenatal,terminarea sau continuarea unei sarcini cu fat afectat