Alimentaţia cu formule de lapte-praf pentru copii. Alimentația copilului după vârsta de 1 an.

Complement simplu

1) Copiilor sugari, alimentaţi artificial, cu formule de lapte-praf, complementul se indică:

a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală
b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului
c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie
d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni
e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de hrană (alimente) în afară de cea
lactată, pe care o primeşte

2) Evidenţiaţi care este frecvenţa prizelor alimentare, recomandată sugarului în vârstă de 6 luni,
care este alimentat artificial:
a) de 7 ori în zi
b) de 6 ori în zi
c) de 8 ori în zi
d) de 5 ori în zi
e) de 4 ori în zi

3) Metoda alternativă în alimentaţia sugarului este utilizată:

a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului
c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului
d) în caz de alimentaţie naturală a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar

4) Indicaţi la ce vârstă, conform recomandărilor OMS, se permite administrarea laptelui de vaci

integru:
a) de la vârsta de 6 luni
b) de la vârsta de 12 luni
c) de la vârsta de 2 ani
d) de la vârsta de 8 luni
e) de la vârsta de 3 luni

5) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător deficitului de lapte matern egal cu 40%
(din necesarul zilnic al copilului sugar):
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) uşoară
e) severă

6) Indicaţi câte mese pe zi se recomandă copilului în vârstă de 2 ani:

a) 6 mese
b) 3 mese
c) 5 mese (3 mese de bază şi 2 gustări)
d) 4 mese
e) 7 mese

1
Complement multiplu

1) Precizaţi grupele de alimente incluse în piramida alimentară a copilului:

a) fructe şi legume
b) băuturi şi sucuri dulci
c) grăsimi solide şi grasimi saturate
d) cereale integrale
e) carne, peşte, ouă

2)Indicaţi care greşeli în alimentaţia copilului pot cauza tulburări de nutriţie:

a) alimentare artificială neadecvată
b) utilizarea excesivă a unor produse
c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni
d) introducerea tardivă a alimentelor complementare
e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni

3) Evidenţiaţi condiţiile ce impun indicarea alimentaţiei mixte la copilul sugar:

a) copilul este agitat permanent
b) copilul are un indice ponderal 0,9 la 1 lună după naştere
c) hipogalactie maternă iremediabilă
d) absenţa mamei o anumită perioadă a zilei
e) curba ponderală plată

4) Consumul insuficient de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:

a) îmbolnăviri frecvente
b) aport scăzut de energie
c) creştere ponderală insuficientă
d) hipovitaminoză (A,D,E,K)
e) retard neuropsihic

5 )Consumul exagerat de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:

a) adaos ponderal accelerat
b) creştere staturală rapidă
c) obezitate
d) dispancreatism
e) diaree acută

6) Indicaţi ce se ia în considerație în selecţia formulei de lapte pentru sugar:

a) vârsta copilului
b) masa corpului copilului
c) starea sănătăţii copilului sau anumite probleme de sănătate
d) rezultatele analizelor sângelui
e) particularităţile de dezvoltare ale copilului

7) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă
şi a celor preşcolari:
a) retard în dezvoltarea fizică
b) retard în dezvoltarea neuropsihică
c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
d) anemie
2
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar

8) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi
a celor preşcolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv
b) suprasolicitare metabolică
c) imunoreactivitate redusă
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar

9) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din raţia zilnică a copilului de vârsta (1-2
ani):
a) laptele de vaci
b) condimentele picante, inclusiv sarea
c) mezelurile afumate
d) grăsimea de porc
e) legumele coapte

10) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
a) dacă copilul nu e alăptat se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci
integru
b) se recomandă reducerea/excluderea consumului de produse cu conţinut sporit de sare,
grăsimi şi zahăr
c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioară, cantitate şi
consistenţă, adaptate vârstei
d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca la adult

11) Alimentaţia neadecvată a copilului poate avea ca consecinţă:

a) infecţii respiratorii acute
b) rahitism
c) hipovitaminoză
d) anemie
e) adaos ponderal scăzut

12) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a alimentaţiei artificiale la sugar:
a) formula de lapte-praf se va introduce în alimentaţie doar când copilul este sănătos
b) formula de lapte-praf nouă se va introduce progresiv şi treptat
c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule de lapte-praf noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 3 zile, se va recurge la o altă formulă de lapte-praf
e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate

13) Enumeraţi consecințele utilizării laptelui de vaci în alimentaţia sugarului:

a) suprasolicitarea osmotică renală
b) anemia carenţială
c) alcaloza metabolică
d) gastroenteropatia alergică
e) distrofia

14) Evidenţiaţi conform căror criterii se clasifică formulele de lapte-praf:

3
a) după gradul de adaptare
b) după vârsta, la care sunt indicate
c) după sursa de glucide
d) după tehnologia de producere
e) după particularitatea compoziţională

15) Evidenţiaţi avantajele formulelor de lapte-praf adaptate faţă de cele neadaptate:

a) glucidele sunt reprezentate practic exclusiv de către lactoză
b) au un nivel scăzut de cazeină şi un conţinut sporit de proteine din zer (serice)
c) conţin acizi graşi polinesăturaţi în cantităţi mai mari
d) sunt îmbogăţite cu vitamine şi microelemente, în special cu Fe
e) ,,imită” în întregime componenţa laptelui matern

16) Evidenţiaţi dezavantajele formulelor de lapte-praf adaptate faţă de laptele matern:

a) proteina străină poate fi alergizantă pentru copil
b) conţin mai puţine proteine din zer
c) conţin mai multă lactoză
d) sunt lipsite de factori antiinfecţioşi
e) conţin cantităţi scăzute de beta-lactoglobulină

17) Evidenţiaţi consecinţele alimentaţiei dezechilibrate ale preşcolarului:

a) anorexie nervoasă
b) retard fizic
c) patologie digestivă
d) anemie feriprivă
e) patologie sistemică

18) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea laptelui de vaci integru sau în
diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă, comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
e) poate cauza alergie

19) Indicaţi tulburările nutriţionale caracteristice la vârsta pubertăţii:

a) carenţa de calciu
b) anorexia nervoasă
c) rahitismul
d) anemia carenţială
e) nanism

20) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de cea a copilului mic, în vârstă de 1-3
ani:
a) prin volumul zilnic de hrană
b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetică hrănii
d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
e) prin necesitatea zilnică de calorii

4
21) Indicați ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dietă hipoalergică
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din
aportul caloric)
d) dietă vegetariană
e) dietă cu cantitate redusă de sare

22)Indicaţi ce particularităţi ale alimentelor sunt recomandate pentru copiii de vârstă fragedă:
a) se va utiliza doar carne slabă
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale, perişoare)
c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smântână proaspătă)
d) se poate utiliza maioneză pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante

23) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi prezente în alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3
ani:
a) supele de legume
b) budinca
c) salatele din legume/fructe proaspete
d) salatele din legume fierte
e) carnea prăjită

24) Indicaţi ce include supravegherea alimentaţiei copiilor în instituţiile preşcolare:

a) elaborarea raţiei alimentare pentru fiecare grup de vârstă în parte
b) supravegherea calităţii şi stocării produselor alimentare
c) supravegherea tehnologiei preparării bucatelor
d) aprecierea calităţii bucatelor gata preparate
e) efectuarea examinării medicale a angajaţilor blocului alimentar

Elemente de nutriţie pediatrică. Alimentaţia la sân. Alimentaţia diversificată (complementară) a sugarului.

Ablactarea. Principiile întocmirii raţiei alimentare pentru copii sugari.

Complement simplu
1) Evidenţiaţi necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou-născut sănătos:
a) 130
b) 100-110
c) 120
d) 115
e) 90-100

2) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită sugarul în vârstă de 10-12 luni, alimentat natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masă

3) Care categorie de copii au cea mai înaltă necesitate de proteine şi calorii la kg masă?
a) copiii şcolari
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni
d) copiii noi-născuţi
e) copiii preşcolari

5
4) Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:
a) în prima oră după naştere (în primele 30 minute)
b) la 2 ore după naştere
c) la 12 ore după naştere
d) la 6 ore după naştere
e) la 24 ore după naştere

5) Precizaţi caracteristica esenţială a colostrului:

a) Bogat în proteine şi anticorpi
b) Bogat în vitamine hidrosolubile
c) Bogat în lactoză
d) Conţinut scăzut în săruri minerale
e) Conţinut scăzut de Zinc

6) Ce reprezintă suplimentul?
a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masă corporală acumulat
c) formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni

7) Metoda complementară este utilizată:

a) în caz de alimentare artificială a sugarului
b) în caz de alimentare naturală a sugarului
c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
d) în caz de alimentare mixtă a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar

8) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)

9) Indicaţi prin ce se explică avantajul alimentaţiei cu lapte matern pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a
copilului:
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor
b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) conţinutul mărit al proteinelor serice
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de factori imuni nespecifici

10) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului sănătos a pireului de legume:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 9 luni

11) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a terciului de cereale:
a) 6 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 8 luni

12)Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului de fructe:
a) 2 luni

6
b) 3 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 3,5 luni

13) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a cărnii:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni

14) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a peştelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 8 luni

15) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a gălbenuşului de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni

16) Selectaţi produsul, cu care de regulă se recomandă a începe diversificarea alimentaţiei sugarului:
a) sucul de fructe
b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuiţii
e) gălbenuşul de ou

17) Selectaţii care din produsele enumerate, conform recomandărilor OMS, nu este recomandat sugarilor:
a) peştele
b) caşcavalul
c) untul
d) laptele de vaci
e) gălbenuşul de ou

18) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complimentare, plus apă
c) alimentare excesivă la sân la cerere
d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare

19) Indicaţi care este valoarea energetică a laptelui matern matur:

a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l
c) 900 kkal/l
d) 800 kkal/l
e) 670-700 kkal/l

20) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani

7
e) de câte ori doreşte copilul

21)Până la ce vârstă a copilului, conform OMS, se recomandă de a continua alimentaţia la sân:

a) până la vârsta de 5-6 luni
b) până la vârsta de 1 an
c) până la vârsta de 2 ani şi mai mult
d) până la vârsta de 1 an şi 2 luni
e) până la vârsta de 1 an şi 6 luni
Complement multiplu
1) Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului:
a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern
b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) copilul are deja primii dinţi
d) copilul are mai mult de 4 luni
e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară necesară consumării
produselor noi

2) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esenţiale ale laptelui matern în comparație cu cele
ale laptelui de vaci:
a) laptele matern conţine mai puţine proteine
b) laptele matern conţine mai multe proteine
c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
e) laptele matern conţine mai puţine lipide

3) Evidenţiaţi alimentele complementare de bază, administrate copilului sugar începând cu vârsta de 6 luni:
a) brânza de vaci
b) pâinea
c) pireul de legume
d) terciul din cereale
e) laptele de vaci

4) Evidenţiaţi ce recomandări sunt valabile pentru alimentaţia nou-născutului cu prematuritate de gr. I:

a) aplicare la sân la cerere
b) alimentare prin sondă cu lapte matern
c) aplicare la sân frecvent, nu mai puţin de 8 ori în 24 ore, inclusiv noaptea
d) aplicare la sân de 6 ori în 24 ore
e) aplicare la sân fiecare 3 ore

5) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lactoza laptelui matern:

a) lactoza laptelui matern favorizează creșterea florei condiționat patogene în intestinul sugarului
b) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 40% din necesarul energetic zilnic al sugarului
c) lactoza din laptele matern se digerează la ≈ 90% în intestinul subţire
d) lactoza laptelui matern favorizează creșterea lactobacililor în intestinul sugarului
e) lactoza laptelui matern micșorează valoarea PH-ului intestinal al sugarului, favorizând absorbția Ca

6) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lipidele laptelui matern:

a) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 50% din necesarul energetic al sugarului
b) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi nesăturaţi
c) lipidele laptelui matern sunt intr-o concentraţie mai mare în laptele anterior
d) laptele posterior este mai bogat în lipide
e) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi săturaţi

7) Evidenţiaţi condiţiile de bază, necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat la sân:
a) sugarul suge des degetul și este neliniștit
b) sugarul a împlinit 6 luni și este sănătos
c) sugarul e mai mare de 4 luni şi are greutate scăzută
d) sugarul e mai mare de 4 luni şi pare flămând după mâncare
e) sugarul a împlinit 6 luni, e sănătos şi manifestă interes pentru alte tipuri de alimente

8
8) Indicaţi afirmaţiile corecte, privind conţinutul de fier din laptele matern:
a) laptele matern conţine o cantitate de fier echivalentă cu cea din laptele de vaci
b) laptele matern conţine o cantitate de fier mai mare decât cea din laptele de vaci
c) concentraţia fierului în laptele matern depinde de conţinutul lui în organismul mamei
d) concentraţia fierului în laptele matern nu depinde de conţinutul lui în organismul mamei
e) fierul din laptele matern are o biodisponibilitate mai mare decât fierul din alte tipuri de lapte

9) Indicaţi care factori sunt implicaţi în declanşarea reflexului prolactinei:

a) concentraţia crescută de progesteron în sângele mamei
b) evacuarea completă a laptelui produs
c) alimentarea la sân a copilului şi în perioada nocturnă
d) excitarea receptorilor mamelonari
e) contactul fizic permanent între mamă şi copil (,,ochi la ochi”, ,,piele la piele”)

10)Indicaţi ce poate micşora densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:

a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii

11) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
e) conţine beta-lactoză

12) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă sugarul suge eficient:
a) face mişcări de sugere frecvente
b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut

13) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicată alimentaţia la sân:
a) cancer mamar
b) insuficiență renală acută
c) pneumonie acută
d) infecţie respiratorie acută
e) infecţia cu HIV

14) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat natural:
a) vârsta sugarului este 6 luni
b) sugar este absolut sănătos
c) vârsta sugarului este 4 luni
d) mama are hipogalactie
e) curba ponderală plată

15) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă incidente/accidente în cadrul alimentaţiei la sân:
a) regurgitaţia
b) voma
c) colica abdominală a sugarului
d) enterocolita
e) refuzul temporar al sânului

16) Evidenţiaţi care din produsele enumerate se recomandă ca sursă de proteine pentru sugar:
a) carnea
b) bulionul de carne
c) gălbenuşul de ou
9
d) albuşul de ou
e) brânza/ caşcavalul

17) Consumul insuficient de glucide de către sugar poate cauza:

a) patologia sistemului nervos
b) reducerea rezervelor de glicogen
c) hipoglicemie
d) adaos ponderal scăzut
e) pancreatită

18) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt necesare sugarului în vârsta de 6 luni pentru începerea
diversificării alimentației:
a) mişcări de mestecare complexe
b) muşcatul şi mestecatul
c) apariţia primelor mişcări de mestecare
d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
e) abilitatea de a folosi tacâmul

19) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanţi /contraindicații în alimentaţia la sân:
a) diabetul zaharat
b) infecţia respiratorie acută
c) infecţia cu HIV
d) urgenţele postpartum
e) cancerul mamar

20) Ce reprezintă alimentaţia complementară:

a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni
b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte praf)
c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte
d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele
e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari începând cu vârsta de 6 luni

21) Selectaţi factorii reglatori ai funcţiilor specifice umane, prezenţi în laptele matern:
a) Calciul şi Natriul
b) carnitina
c) taurina
d) acizii graşi polinesăturaţi
e) acizii graşi saturaţi

22) Selectaţi avantajele proteinelor laptelui matern faţă de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor copilului
d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α - lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β – lactalbumină

23) Selectaţi condiţiile de bază pentru iniţierea şi stimularea lactaţiei:

a) suplimentarea alimentaţiei mamei
b) aplicarea la sân a nou-născutului în prima oră după naştere
c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea
d) administrarea de lichide suplimentare mamei
e) evacuarea maximă de lapte produs

24) Selectaţi care produse pot fi incluse în raţia alimentară a copilului sugar în vârstă de 6 luni:
a) pireuri de legume şi fructe
b) peşte
c) pesmeţi
d) terciuri dincereale
e) pâine

10
25) Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară:
a) plasarea frecventă a copilului la sân
b) plasarea rară a copilului la sân
c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân
d) patologiile extragenitale ale mamei
e) medicaţia cu antibiotice

26) Indicaţi ce poate spori densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:

a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii

27) Indicaţi factorii reglatorii ai funcţiilor specifice umane la nou-născuţi şi sugari:

a) factorii de creştere (de ex. epidermali)
b) enzimele laptelui matern
c) nutrienţii esenţiali (proteine, lipide, glucide)
d) hormonii laptelui matern
e) microelementele

28) Indicaţi ingredientele, conţinutul cărora în laptele matern nu depinde de consumul şi statutul nutriţional al mamei:
a) fierul
b) vitamina A, D
c) calciul
d) zincul
e) vitaminele gr. B

29) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului privind ingredientele nutritive:

a) conţine mai multe lipide ca laptele matern
b) conţine mai multe proteine ca laptele matern
c) conţine mai puţine glucide ca laptele matern
d) conţine mai multe glucide ca laptele matern
e) conţine mai multe vitamine liposolubile

30) Selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:

a) amilaza
b) imunoglobulină A secretorie
c) lizozimul
d) carnitina
e) interferonii

31) Indicaţi afirmaţiile corecte privind rata alimentară a mamei care alăptează:
a) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei nu se schimbă, comparativ cu sarcina
b) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei sunt mai înalte decât la femeia însărcinată
c) cantitatea de lapte matern secretată depinde direct de consumul alimentar al mamei
d) chiar şi mamele, care au un regim alimentar deficient, pot produce o cantitate adecvată de lapte calitativ
e) necesitatea de proteine în raţia femeii care alăptează se măreşte cu 8-11g/24 ore

32) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţine Ig A secretorie
b) conţine o cantitate mai mare de Fe
c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori imunologici
d) conţine factori de creştere, inclusiv hormoni
e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului

33) Aplicarea corectă la sân implică prezenţa următoarelor semne:

a) guriţa sugarului larg deschisă
b) buza inferioară retroversă
c) sugarul apucă cu guriţa mamelonul şi o mare parte din areolă

11
d) o parte mai mare de areolă se vizualizează deasupra
e) bărbia copilului e distanţată de sân

34) Alimentaţia adecvată, conform necesităților sugarului în primele luni de viață se poate aprecia după următoarele
semne:
a) curba ponderală ascendentă, corespunzătoare vârstei, cu adaos ponderal lunar minim 500 gr.
b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)

35) Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele semne:

a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă
b) corpul copilului e întors spre corpul mamei
c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul
d) corpul copilului e lipit de corpul mamei
e) mama susţine sânul cu o mână

36) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
b) sugarul are o curbă ponderală plată
c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost

37) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sugarului sânt corecte:
a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se pot introduce concomitent 2 sau mai multe alimente noi

38) Indicaţi problemele copilului, considerate drept factori nefavorizanţi/contraindicații pentru alimentaţia la sân:
a) refuzul sânului de către copil
b) anomaliile de dezvoltare maxilo-facială (palatoschizis, gnatoschizis)
c) masa mică sau foarte mică la naştere
d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
e) prematuritatea severă

39) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule de lapte-praf diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân, cu introducere tardivă a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule de lapte neadaptate (lapte de vaci)
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni

40) Indicaţi consecinţele introducerii tardive a complimentului în alimentaţia sugarului:

a) retard staturo-ponderal
b) tulburări de nutriție
c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc)
d) abilităţi motorii de mestecare întârziate
e) dezvoltare neuro-psihică întârziată

41) Indicaţi consecinţele introducerii precoce a complementului în alimentaţia sugarului:

a) dezvoltarea fizică accelerată
b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi substanţe nutritive de către copil
c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor, care pot fi contaminate
d) risc crescut de boală diareică acută
e) risc crescut de alergie alimentară

12
42) Selectaţi caracteristicile cantitative ale microelementelor laptelui matern faţă de laptele de vaci:
a) laptele matern conţine mai mult Fier decât laptele de vaci
b) laptele matern conţine mai mult Calciu decât laptele de vaci
c) laptele matern conţine mai puţin Calciu decât laptele de vaci
d) laptele matern conţine mai puţin Clor decât laptele de vaci
e) laptele matern conţine mai puţin Natriu decât laptele de vaci

43) Selectaţi care abilităţi sunt de regulă prezente/se dezvoltă la sugarul în vârstă de 6-12 luni şi sunt necesare pentru
consumarea alimentelor complementare:
a) suptul şi înghiţitul
b) mişcări de mestecare complexe
c) curăţarea linguriţei cu buzele
d) muşcatul
e) mişcările laterale cu limba şi împingerea hranei către dinţi

44) Indicaţi prin ce se manifestă rolul imunoprotector al laptelui matern:

a) asigură sugarului un ritm de creştere ponderală adecvată
b) micşorează răspândirea şi durata afecţiunilor diareice
c) micşorează riscul maladiilor autoimune
d) micşorează riscul morţii subite a sugarului
e) protejează de enterocolită necrotică

45) Din variantele listate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) prolactina
b) lactoferina
c) interleukina-6
d) Factorul Bifidum
e) ribonucleaza

46) Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) limfocite T, B
b) macrofagi
c) anticorpi antivirus
d) imunoglobuline de clasa A, M
e) calcitonina

47) Selectaţi afirmaţiile corecte privind alimentaţia mamei care alăptează:

a) regimul alimentar al mamei ce alăptează trebuie să fie adaptat la starea ei de nutriţie
b) necesităţile proteice ale femeii care alăptează sunt crescute cu 11 gr/24 ore
c) mama care alăptează necesită suplimentare obligatorie cu Ca, F, P, Mg Zn, K, Na şi vitamine
d) creşterea considerabilă a consumului de lichide nu va influența lactaţia
e) necesarul de calorii al mamei care alăptează va fi crescut cu 480-500 kkal/24 ore

48) Indicaţi care sunt restricţiile regimului alimentar al mamei care alăptează:
a) nu există nici un fel de restricţii
b) se exclud alimentele cu potenţial alergic sporit (fructe exotice, ciocolată, miere)
c) se exclude usturoiul, condimentele picante
d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat anterior reacţii adverse
e) se consumă cu precauţie ouă, peşte şi sucuri din fructe

49) Indicaţi afirmațiile, care caracterizează rolul protector al alimentaţiei cu lapte matern faţă de infecţii:
a) laptele matern este bactericid
b) laptele matern, spre deosebire de alte lichide, are conținut perfect adaptat necesităților sugarului
c) laptele matern conţine imunoglobulină A secretorie, care protejează de agenţi patogeni la nivel de mucoase
d) lactoferina din laptele matern concurează cu bacteriile pentru Fe
e) laptele matern conţine factori nespecifici de apărare (macrofagi, limfocite, interferoni, interleukine, etc.)

50) Indicaţi factorii declanşatori ai reflexului oxitocinei:

a) aplicarea frecventă a copilului la sân
b) evacuarea completă din sân a laptelui produs

13
c) excitarea receptorilor mamelonari
d) aplicarea la sân cât mai precoce după naştere
e) acţiunea factorilor emoţionali pozitivi, legaţi de copil (imaginea lui, contactul tactil etc.)

51) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de ocitocină, oferite mamelor ce alăptează:
a) aplicarea cât mai frecventă la sân
b) alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) stoarcerea laptelui rămas după alimentarea sugarului
e) aplicarea şi poziţionarea corectă la sân

52) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de prolactină, oferite mamelor ce alăptează:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) poziţionarea şi aplicarea corectă la sân
e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de viaţă a sugarului

53) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului faţă de laptele matern matur:
a) colostrul este mai dens
b) colostrul are conţinut de proteine mai mare
c) colostrul are concentraţia de glucide mai mare
d) colostrul are concentraţia de vitamină A mai mare
e) colostrul are conţinut mai bogat în imunoglobuline

54) Indicaţi prin ce e important colostrul pentru copilul nou-născut:

a) oferă nou-născutului o cantitate suficientă de nutrienţi, concentrată într-un volum mai mic
b) este laxativ şi ajută să se evacueze mai uşor meconiul, ce contribuie la prevenirea icterului
c) conţine mai puţine săruri minerale
d) conţine o cantitate sporită de leucocite şi macrofagi, implicaţi în apărarea antiinfecţioasă
e) conţine imunoglobuline într-o concentraţie mai mare

55) Indicaţi caracteristicile proteinelor colostrului:

a) sunt reprezentate în special de albumine şi globuline, asemănătoare proteinelor plasmatice ale nou-năsutului
b) cazeina colostrului reprezintă ½ din conţinutul proteic al colostrului
c) aminoacizii esenţiali se conţin într-o cantitate mai mare
d) majoritatea proteinelor se absorb integral în tractul intestinal al nou-născutului
e) o bună parte din proteinele colostrului sunt reprezentate de imunoglobuline

56) Selectaţi afirmaţiile corecte privind compoziţia laptelui matern:

a) compoziţia laptelui unei mame se potriveşte în mod specific propriului copil
b) laptele matern diferă în funcţie de vârsta mamei, perioada de după naştere, faza suptului
c) compoziţia laptelui matern depinde întru-totul de alimentaţia mamei
d) conţinutul de proteine este mai mare în primele zile după naştere
e) conţinutul de lipide este mai mic în ,,laptele anterior”

57) Selectaţi afirmaţiile corecte privind tipurile de lapte matern:

a) laptele secretat în primele 4-5 zile după naştere se numeşte colostru
b) colostrul reprezintă laptele matern secretat după I lună de la naştere
c) laptele de tranziţie se secretă în perioada de 5-14 zile după naştere
d) laptele matur poate avea o compoziţie diferită, în funcţie de faza suptului
e) laptele matern matur este produs începând cu 2 săptămâni după naştere
Anemiile hemolitice la copii. Complement simplu

1. Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:

A. diminuarea cantităţii de eritrocite;

B. reticulocitoza;
C. icterul sclerotegumentar;
D. hiperbilirubinemia;
14
 E. fierul seric diminuat.
2. Selectaţi criteriul definitoriu pentru hemoliza intravasculară la copii:

A. majorarea bilirubinei indirecte;

B. reticulocitoza;
C. icterul;
D. creşterea hemoglobinei plasmatice;
E. majorarea indicelui color.
3. Pentru hemoliza extravasculară nu este caracteristic:

A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe;
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia.
4. Precizaţi caracteristică eritrocitelor în sferocitoza ereditară la copii:

A. diametrul majorat;
B. creşte diametrul, se micşorează grosimea;
C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
E. eritrocitele nu se schimbă.
5. Indicaţi modificarea în mielogramă la copil cu criză hemolitică în microsferocitoza ereditară:

A. inhibarea sistemului eritroid;

B. hiperplazia tuturor sistemelor;
C. lipsa de modificări;
D. sporirea sistemului eritroid;
E. prezenţa megacariocitelor.
6. Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este cacteristic:

A. paliditate;
B. icter;
C. mărirea splinei;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. culoarea normală a scaunului.
7. Precizaţi modificarea de laborator cere nu este caracteristică în sferocitoza ereditară la copii:

A. anemia;
B. reticulocitoza;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele în formă de ţintă.
E. scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
8. Indicaţi modificarea de laborator care nu este caracteristică pentru B-talasemie la copii:

A. anemia;
B. eritrocitele în formă de ţintă;
C. majorarea fierului seric;
D. hipocromia;
E. hipercromia.
9. Precizaţi modificarea care nu este caracteristică pentru anemia falciformă la copii:

A. tipuri patologice de hemoglobină;

B. eritrocitele în formă de seceră;
C. mărirea nivelului hemoglobinei fetale;
D. şocul hipovolemic în perioada de criză;
E. criza vaso-ocluzivă.
10. Indicaţi caracterul anemiei hemolitice dobăndite, provocată de administrarea medicamentelor, la copii:

A. autoimună;
15
 B. heteroimună;
C. izoimună;
D. transimună;
E. neimună.
11. Precizaţi tratamentul de fond în anemia hemolitică imună la copii:

A. terapia de substituţie;
B. glucocorticosteroizii;
C. splenectomia;
D. citostaticele;
E. prepatatele de fier.

12. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul talasemiei la copii:

A. glucocorticosteroizii;
B. masă eritrocitară;
C. desferalul;
D. transplantul de măduvă ososasă;
E. transfuzia celulelor stem.
13. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul sferocitozei ereditare la copii:

A. transfuziile regulate de masă eritrocitară;

B. transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/l;
C. splenectomie;
D. desferal;
E. terapie suportivă generală.
14. Precizaţi metoda de elecție de tratament în sferocitoza ereditară la copii:

A. transfuziile de masă eritrocitară;

B. desferalul;
C. splenectomia;
D. transplantul de măduvă ososasă;
E. transfuzia celulelor stem.
15. Selectaţi medicaţia contraindicată în tratamentul anemiei hemolitice la copii:

A. glucocorticosteroizii;
B. preparatele fierului;
C. desferalul;
D. transfuziile de masă eritrocitară;
E. trasfuzia celulelor stem.
Complement multiplu

1. Enumeraţi criteriile definitorii pentru hemoliză la copii:

A. reticulocitopenie;
B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
C. reticulocitoză;
D. icterul tegumentar;
E. creşterea bilirubinei indirecte.
2. Indicaţi afirmaţiile corecte în cadrul hemolizei intravasculare la copii:

A. cauza – sindromul CID;

B. cauza – transfuziile de sânge incompatibil;
C. creşterea nivelului Hb-plazmatice;
D. prezenţa sferocitelor, microcitelor;
E. sporirea nivelului de bilirubină indirectă.
3. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
16
 A. hemoliza intravasculară;
B. hemoliza intracelulară;
C. eritrocitele în formă de ţintă;
D. microcitoza;
E. curba Price-Jones deviată în stânga.
4. Enumeraţi afirmaţiile caracteristice pentru sferocitoza ereditară:

A. deficitul proteinei membranare a eritrocitelor;

B. epistaxisul;
C. tipul autosomal – dominant de transmitere;
D. splenomegalia;
E. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
5. Enumeraţi caracteristicele pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare la copii:

A. paliditatea;
B. icterul;
C. splenomegalia;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. epistaxisul.
6. Precizaţi modificările caracteristice în microsferocitoza ereditară la copii:

A. suprimarea sistemului eritroid;

B. scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitului;
C. scăderea indicelui de culoare;
D. microsferocite în sângele periferic;
E. curba Price-Jones deviată în dreapta
7. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice în B-talasemie la copii:

A. diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină;

B. eritrocitul sub formă de „ţintă”;
C. creşterea nivelului fierului seric;
D. creşterea indicelui de culoare;
E. reducerea nivelului fierului seric.

8. Precizaţi principiile în tratamentul talasemiei la copii:

A. hemotransfuziile;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. prednisolonul;
E. preparatele fierului.
9. Enumeraţi simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) la copii:

A. anemia;
B. icterul;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. crizele aplastice;
E. hemoragii.
10. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:

A. se depistează în vârsta înaintată;

B. predispoziţie la litiază biliară;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele sub formă de „ţintă”;
E. deficitul proteinei membranare eritrocitare.
11. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru B- talasemie la copii:

17
 A. creşterea hemoglobinei fetale;
B. dereglarea sintezei lanţurilor globinei;
C. hipocromia;
D. diminuarea fierului seric;
E. eritrocitele sub formă de „ţintă”.
12. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza:

A. criza apare după administrarea medicamentelor;

B. hemoliza intravasculară;
C. hemoliza intracelulară;
D. urina întunecată;
E. majorarea bilirubinei indirecte.
13. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică autoimună la copii:

A. debutul lent;
B. debutul acut;
C. durerile abdominale, febra, urina întunecată;
D. proba Coombs directă negativă;
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
14. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia falciformă la copii:

A. reticulocitoză;
B. eritrocite în formă de seceră;
C. eritrocite sub formă de „ţintă”;
D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. microcite.
15. Indicaţi principiile de tratament în sferocitoza ereditară la copii:

A. transfuzii regulate de masă eritrocitară;

B. transfuzii de masă eritrocitară la hemoglobină sub 60 g/l;
C. splenectomie;
D. preparate de fier;
E. terapie simptomatică.
16. Indicaţi principiile de tratament în talasemie la copii:

A. masă eritrocitară;
B. transfuzii de celule stem;
C. transplant de măduvă osoasă;
D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:

A. debut după administrarea medicamentelor;

B. debut pe fondalul infecţiei;
C. reticulocitoză marcată;
D. hemoglobinemie;
E. hipocromie.
18. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemiile hemolitice autoimune:

A. se leagă cu antigenii termici;

B. se leagă cu antigenii hipotermici;
C. au caracter ereditar;
D. debut acut;
E. dureri în abdomen, febră, icter.
19. Precizaţi caracteristicele hemolizei intravasculare la copii:

A. aglutinarea spontană a eritrocitelor;

B. hemoglobinemie;
C. hemoglobinurie;
D. hepatosplenomegalie;
18
 E. reducerea numărului de reticulocite.
20. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară:

A. paliditatea;
B. icterul;
C. hepatomegalia;
D. splenomegalia;
E. hemoragiile nazale.
21. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază la copii:

A. mai frecvent se întâlneşte la barbaţi;

B. hemoliza – peste 48 ore după administrarea medicamentelor;
C. splenectomia eficientă;
D. hemoliza intravasculară;
E. hemoglobinuria.
22. Enumeraţi modificările caracteristice în talasemie la copii:

A. oasele cutiei craniene au aspectul „periei” (semnul „ariciului”);

B. craniul de turn;
C. reţinerea creşterii copilului;
D. hipoplazia măduvei osoase;
E. urolitiaza şi litiaza biliară frecvente.
Anemiile deficitare la copil. Complement simplu

1) Precizaţi nivelul hemoglobinei imediat după naştere la nou-născut:

A) 100–140 g/l;
B) 110–130 g/l;
C) 120–140 g/l;
D) 140–160 g/l;
E) 180–240 g/l.
2) Indicaţi nivelul minim al hemoglobinei la sugarul sănătos:
A) 90 g/l;
B) 100 g/l;
C) 110 g/l;
D) 105 g/l;
E) 85 g/l.
3) Precizaţi cauza comună de dezvoltare a anemiei fieriprive la copiii de vârstă mică:
A) maladia cronică;
B) factorul alimentar;
C) hemoragia cronică;
D) dereglarea absorbţiei fierului;
E) bolile infecţioase.
4) Selectaţi indicele definitoriu în diagnosticul anemiei fieriprive la copil:
A) hipocromia;
B) prezenţa sursei de hemoragie;
C) scăderea nivelului fierului seric;
D) alimentația artificială;
E) creşterea viguroasă a copilului.
5) Selectaţi care din factori nu se reduce în anemia fieriprivă la copii:
A) procentul de saturaţie a transferinei;
B) nivelul fierului seric;
C) nivelul feritinei în ser;
D) concentrarea hemoglobinei în eritrocit;
E) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin.
6) Selectaţi afirmaţia corectă în tratamentul anemiei feriprive gr.II la copil:
A) doar produse alimentare vegetale;
B) transfuzii de sânge;
19
 C) bucatele preparate din ficat;
D) preparatele de fier pentru administrarea perorală;
E) preparatele de fier pentru administrarea parenterală.
7) Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:
A) aciditatea sucului gastric;
B) activitatea amilazei salivare;
C) starea funcţiei secretorii a stomacului;
D) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului din componenţa preparatelor
medicamentoase;
E) activitatea proteolitică gastrică.
8) Anemia “tardivă” a prematurilor este:
A) hemolitică;
B) fieriprivă;
C) posthemoragică;
D) aplastică;
E) ereditară.
9) Indicaţi produsul alimentar cu absorbţie optimală a fierului în intestin:
A) carne;
B) fructe;
C) legume;
D) făinoase;
E) lactate.
10) Precizaţi ce nu este caracteristic pentru anemia B12 – deficitară la copil:
A) tipul megaloblastic de hematopoieză;
B) dereglarea secreţiei factorului intern;
C) anemia hipercromă;
D) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentare;
E) creşterea nivelului fierului seric.
11) Alegeţi metodă de tratament optim pentru un copil de 3ani care prezintă manifestări clinico-paraclinice
de anemie fierodeficitară gr.II:
A) administrarea preparatelor de fier parenteral;
B) administrarea preparatelor de fier intravenos;
C) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei;
D) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei + încă 2–3
luni;
E) numai normalizarea alimentaţiei.
12) Precizaţi recomandarea optimală pentru un copil de 2 luni, născut prematur gr.II, la alimentaţie naturală,
în analiza generală a sângelui: Hb – 120 g/l; Er. – 3,9x1012 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h:
A) administrarea preparatelor de fier în doză curativă;
B) doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei;
C) doar administrarea preparatelor din fier mamei;
D) administrarea preparatelor de lapte adaptate;
E) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică.
13) Pentru deficitul de fier la copii nu este caracteristic:
A) depistarea mai frecventă la vârsta de 6–24 luni;

B) alimentarea copiilor preponderent cu lapte şi terci de griş;

C) deficitul de fier decurge asimptomatic;
D) hipocromia;
E) nivelul crescut al fierului seric.
14) Tratamentul copiilor de vârstă mică cu anemie fierodeficitară nu include:
A. preparatele de fier în doză 5-6 mg/kg/24 ore per os;
B. cura de tratament numai până la normalizarea hemoglobinei;
C. continuarea tratamentului 2–3 luni după normalizarea hemoglobinei;
D. administrarea parenterală a preparatelor de fier în malabsorbţie intestinală;
20
 E. corecţia raţiei alimentare.
15) Selectaţi maladia pentru care nu sunt caracteristice microcitele hipocrome:
A. anemiile fierodeficitare;
B. talasemia majoră;
C. talasemia minoră;
D. insuficienţa de glucoză-6-fosfatdehidrogenază;
E. anemiile în maladii cronice.
16) Indicaţi afirmaţia incorectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folic;
B. se dezvoltă în patologii maligne;
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră;
D. poate fi în sarcină;
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie.

Complement multiplu
1) Indicaţi cauzele anemiei fierodeficitare la copii:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. malabsorbţia intestinală;
D. cerinţele crescute ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Precizaţi sediul depozitelor de Fe în organismul uman:
A) nodulii limfatici;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
E) splină.
3) Selectaţi semnele clinice ale anemiei fierodeficitare la copii:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia generalizată;
C) modificări trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Precizaţi indicii de laborator care scad în anemia fierodeficitară la copii:
A) hemoglobina;
B) hematocritul;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) Selectaţi afirmaţiile corecte în anemia fierodeficitară la copii:

A) diminuarea fierului seric;

B) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei;
C) hipercromia;
D) hipocromia;
E) microcitoza.
6) Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia prin deficit de vitamina B 12 la copii:

A) hematopoieza de tip megaloblastic;

B) diminuarea reticulocitelor;
C) anemia hipercromă;
D) creşterea nivelului fierului seric;
E) anemia microcitară.
7) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru deficitul latent de fier la copii:
21
 A) diminuarea nivelului hemoglobinei;
B) nivelul hemoglobinei în normă;
C) testul cu disferal pozitiv;
D) reducerea nivelului fierului seric;
E) reticulocitoza.
8) Selectaţi produsele alimentare cu absoarbţie optimă a fierului:

A) produsele din carne;

B) crupe;
C) produsele din peşte;
D) legume;
E) fructe.
9) Enumeraţi principiile de tratament în anemia fierodificitară la copii:

A) terapia de substituţie cu plasmă;

B) glucocorticosteroizi;
C) vitamina B12;
D) acidul ascorbinic;
E) substituţie cu preparatele fierului.
10) Indicaţi principiile profilaxiei anemiei fierodeficitare la sugari:

A) preparatele de Fe în ultimele 3 luni de sarcină;

B) alimentaţia cu lapte de vaci;
C) alimentaţia naturală a copilului;
D) preparatele de fier în doze profilactice la toţi copiii sugari;
E) preparatele de fier în doze profilactice prematurilor pe parcursul primului an de viaţă.
11) Slectaţi indicaţiile optime de tratament pentru un copil de 7 ani care prezintă paliditate, cefalee, dureri
abdominale, în analiza generală a sângelui: Er. – 3,8x10 12/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78, în naliza maselor fecale –
ouă de helminţi:
A) Remediu antiparazitar;
B) Antiinflamatoare nonsteroidiene;
C) preparate de fier paranteral;
D) preparate de fier per os;
E) antacide.
12) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 2 ani cu infecţii respiratorii recurente, scaune instabile,
care este palid, pofta de mâncare diminuată, în analiza sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x10 12/l; I.c – 0,72, VSH
– 7 mm/h:
A) anemie fierodeficitară;
B) tratamentul cu preparatele de Fe până la normalizarea indicilor sângelui roşu;
C) preparatele de fier administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni;
D) preparatele de fier administrate parenteral;
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24 ore.
13) Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care este palid, excitat, transpiră abundent, tresare,
doarme rău, fontanela mare – 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat, hipotonie musculară difuză,
analiza sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h:
A) anemie gradul I;
B) anemie gradul II;
C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
D) rahitism gr. II evoluţie acută;
E) rahitism gr II evoluţie subacută.
14) Indicaţi maladiile cu dereglarea absorbţiei intestinale de fier la copii:
A) Boala celiacă;
B) mucoviscidoză;
C) parazitoze intestinale;
D) bronşită;
22
 E) colecistită.
15) Selectaţi modificările de laborator caracteristice în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) mărirea capacităţii de conjugare a fierului în plasmă;
C) reticulocitoza marcată;
D) microcitoză, hipocromie;
E) macrocitoza.
16) Enumeraţi modificările morfologice ale eritrocitelor în anemia fierodeficitară la copii:
A) anizocitoză, microcitoză;
B) eritrocite în formă de ţintă;
C) poikilocitoză;
D) sferocitoză;
E) macrocitoză.
17) Indicaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial în anemia fierodeficitară la copii:
A) anemia hemolitică dobândită;
B) talasemia;
C) anemia cu celule în semilună;
D) hemofilia;
E) purpura trombocitopenică imună.
18) Precizaţi afirmaţiile corecte în anemia foliodeficitară la copii:
A) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră;
B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie;
C) se dezvoltă în boli maligne;
D) poate fi în sarcină;
E) administrarea fenobarbitalului nu influenţează metabolismul acidului folic.
19) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni, la care după ce s-a întrodus complementul sub
formă de terci din cereale prezintă deficit ponderal, diaree cu scaun abundent, fetid, lipicios, în coprograma:
acizi graşi +++, săpunuri ++, analiza sângelui: Er. 3,5x10 12/l. Hb – 90g/l. Indice de culoare 0,76.
A) mucoviscidoză;
B) boala celiacă;
C) anemie fierodeficitară;
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale;
E) administrarea preparatelor de fier.

20) Indicaţi deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sănătos, venit în centrul medical
pentru vaccinare, la care în analiza sângelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu necesită administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2-3 luni per os.
21) Selectaţi semnele sideropeniei caracteristice anemiei fieriprive la copii
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Indicaţi maladiile pentru care este caracteristică anemia microcitară la copii:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) anomalii ale membranei eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Enumeraţi maladiile pentru care este caracteristică anemia macrocitară la copii:
23
 A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.
24) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care se află doar laalimentaţie naturală, are indicii
sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric – 11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni.
25) Selectaţi recomandările medicului pentru un copil de 9 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2300
g. la alimentaţie naturală, acuze nu prezintă, analiza generală a sângelui cu toţi indicii la valori de normă:
A) preparate de fier per os în doză profilactică 1-2 mg/kg corp/zi;
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la vârsta de 1 an.
26) Selectaţi afirmaţiile corecte în profilaxia specifică a anemiei fierodeficitare la sugari:

A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni;

B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară;

C) doza de Fe este 6 mg/kg în zi;

D) doza de Fe este 1–2 mg/kg în zi;
E) durata profilaxiei este 1–2 ani.

Anemiile aplastice la copii.

Cs

1. Ce modificare patologică nu include în sine anemia aplastică la copii:

A. Hipoplazia celulelor stem
B. Transformarea adipoasă a medulei
C. Pancitopenie periferică
D. Limfadenopatia
E. Hipocelularitatea medulei osoase
Cs

2. Care din simptomele enumerate caracterizează anemia aplastică

A. Hepatomegalia
B. Splenomegalia
C. Hipocelularitatea medulară
D. Limfadenopatia
E. Obezitatea
Cs

3. Anemia aplastică poartă caracter:

A. Mielodisplastic
B. Neoplastic
C. Achiziţionat
D. Limfoproliferativ
E. Mieloproliferativ
Cs

24
4. Pentru anemia Fanconi nu este caracteristic:
A. Afectare achiziţionată
B. Pancitopenie progresantă
C. Instabilitate cromozomială
D. Susceptibilitate tumorală
E. Defect al celulelor precursorii
Cs

5. Ce nu este caracteristic pentru anemia Fanconi:

A. Pancitopenie
B. Hipocelularitate medulară
C. Rezistenţa umoral - celulară normală
D. Imunodeficienţa celulară şi umorală
E. Trombocitopenie
Cs

6. Care din factori sau fenomene nu participă în patogenia anemiei aplastice:

A. Limfocitele T - activate
B. Granulocitele
C. Interleuchina - 2
D.  - interferonul
E. Factorul tumoral de necroză
Cs

7. Cel mai drastic fenomen în anemia aplastică este:

A. Limfopenia
B. Limfocitoza
C. Neutropenia
D. Eritropenia
E. Monocitopenia
Cs

8. Sindromul hemoragic în anemia aplastică poartă caracter:

A. Angiomatos
B. Vascular - purpural
C. Peteşial - macular
D. Mixt
E. Hematom
Cs

9. Definitivarea diagnosticului de anemie aplastică se face în baza:

A. Examenului morfologic al maduvei osoase
B. Fenotiparea imunologică a celulelor sanguine
C. Evaluarii diametrului mediu al eritrocitelor
D. Probele citochimice ale celulelor sanguine
E. Morfometria celulară
Cs

10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Cs
25
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs

12. Eritrogeneza imperfectă este o:

A. Afectare totală a hematopoiezei
B. Afectare a seriei eritroide
C. Leziune congenitală
D. Maladie achiziţionată
E. Trombocitopenie amegacariocitară
Cs

13. La copii indicaţie pentru transfuzie de masă eritrocitară este:

A. Nivelul hemoglobinei sub112 g/l
B. Nivelul hemoglobinei sub 105 g/l
C. Nivelul hemoglobinei sub 90 g/l
D. Nivelul hemoglobinei sub 60 g/l
E. Nivelul hemoglobinei sub 30 g/l
Cs

14. Recuperarea sindromului hemoragic în anemia aplastică constă în:

A. Perfuzia masei eritrocitare

B. Transfuzia directă de sînge
C. Perfuzia masei trombocitare
D. Administrarea în bolus a plasmei native
E. Utilizarea crioprecipitatului
Cs

15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice la copii este:
A. Sindromul infecţios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Hepatosplenomegalia
E. Limfoadenopatia

Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
26
Cm

3. Anemia aplastică poartă următoarele caractere:

A. Congenital
B. Ereditar
C. Achiziţionat
D. Neoplastic
E. Limfoproliferativ
Cm

4. Anemia aplastică Fanconi este o patologie:

A. Congenitală
B. Ereditară
C. Achiziţionată
D. Imunopatologică
E. Cromozomială
Cm

5. Anemia aplastică la copii include în sine următoarele:

A. Granulocitopenie
B. Trombocitopenie
C. Eritropenie
D. Reticulocitoză
E. Trombocitoză
Cm

6. Anemia aplastică la copii clinic se caracterizează prin următoarele:

A. Sindrom anemic
B. Sindrom hemoragic
C. Dereglare de ritm cardiac
D. Funcţie respiratorie diminuată
E. Infecţii bacteriene severe recidivante
Cm

7. Anemia aplastică se defineşte prin prezenţa următoarelor:

A. Majorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
B. Defecte funcționale a elementelor stromale ale măduvei osoase
C. Micşorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
D. Concentraţia normală al elementelor hematopoietice
E. Reducerea numărului de elemente hematopoietice
Cm

8. Granulocitopenia la copil cu anemie aplastică induce riscuri:

A. Mielofibroza
B. Infecţii bacteriene
C. Infecţii fungice
D. Sindrom mielodisplastic
E. Afectare neoplastică
Cm

9. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:

A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială
D. Afectarea membranei eritrocitare

27
E. Afectarea totală a hematopiezei
Cm

10. Anemia aplastică achiziţionată la copii are caractere:

A. Idiopatic
B. Ereditar
C. Postinfecţios
D. Congenital
E. Posttoxic
Cm

11. Diagnosticul anemiei aplastice la copil se realizează prin prezenţa criteriilor:

A. Numărului de sideroblaşti inelari
B. Numărului de trombocite
C. Cantităţii de hemoglobină
D. Numărului de granulocite
E. Numărului de reticulocite
Cm

12. Argumentele esenţiale în confirmarea diagnosticului anemiei aplastice la copii sunt:

A. Numărul absolut al limfocitelor
B. Numărul relativ al limfocitelor
C. Celularitatea măduvei ososa
D. Raportul ţesut hematopoietic/ţesut adipos
E. Pancitopenia periferică
Cm

13. Gradul de severitate al anemiei aplastice la copil este determinat de următoarele:

A. Gradul de afectare a hematopoiezei
B. Prezenţa sindromului hemoragic
C. Prezenţa sindromului anemic
D. Gradul granulocitopeniei
E. Intensitatea proceselor infecţioase
Cm

14.În anemia aplastică Fanconi tratamentul esenţial include următoarele:

A. Transplantul măduvei osoase

B. Terapia antisecretorie
C. Terapia de substituţie
D. Administrarea vitaminelor
E. Utilizarea preparatelor desensibilizante
Cm

15. Următoarele preparate posedă efect mielotoxic confirmat:

A. Sulfanilamide cu eliberare lentă

B. Chloramfenicolul
C. Retinol acetat
D. Alfatocoferol
E. Sulfasalazina
Cm

16. Evidenţiaţi factorii cu risc confirmat de aplazie medulară

28
 A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust

ASTMUL BRONŞIC LA COPII.

Complement simplu

1. Cs Indicați celula cu rol principal în patogenia astmului bronșic la copii:

A. Limfocitele
B. Celulele endoteliale
C. Eozinofilele
D. Monocitele
E. Fibroblaștii

2. Cs Marcaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în patogenia astmului bronşic atopic
la copii:
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG

3. Cs Indicați veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic la copii:

A. Dezvoltarea procesului inflamator de origine alergică la nivelul mucoasei
bronhiilor
B. Dezvoltarea procesului inflamator de origine virotică la nivelul căilor
respiratorii
C. Dezvoltarea procesului inflamator de origine bacteriană la nivelul căilor
respiratorii
D. Dezvoltarea procesului inflamator de origine autoimună
E. Dezvoltarea procesului inflamator de origine micotică la nivelul căilor
respiratorii

4. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronşic la
copii:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte secreția locală de mucus
C. Relaxarea musculaturii bronşice
D. Bronhospasm
E. Edemațierea mucoasei bronșice

5. Cs Indicați ce nu este caracteristic pentru criza de astm bronşic la copii:

29
 A. Tusă spastică cu spută albicioasă
B. Dispnee expiratorie
C. Stare de agitaţie, frică, cefalee
D. Dispnee inspiratorie
E. Accese noctune de tuse

6. Cs Indicați calea eficientă de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului

bronşic la copii:
A. Intravenos
B. Subcutanat
C. Intramuscular
D. Inhalator
E. Per os

7. Cs Selectați manifestarea fiziopatologică care nu este caracteristică în astmul bronşic la

copii:
A. Spasmul musculaturii netede bronşice
B. Edemul mucoasei
C. Hipersecreţia de mucus
D. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice
E. Spasmul laringian

8. Cs Selectați grupul de preparate care nu este indicat pentru tratamentul antiinflamator în

astmul bronşic la copii:
A. Antiinflamatoare nonsteroidiene
B. Corticosteroizi inhalator
C. Antileucotriene
D. Cromoglicatul disodic
E. Ipratropium bromid

9. Cs Selectați preparatul care pot provoca exacerbarea astmului bronşic la copii:

A. Acidul acetilsalicilic
B. Glucocorticosteroizi
C. Antihistaminice
D. Teofilina
E. Antileucotriene

10. Cs Indicați metoda utilizată pentru aprecierea variabilității zilnice a semnelor de astm
bronşic la copii:
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Nivelul IgE serice

11. Cs Selectați biomarkerul procesului inflamator alergic regăsit în sputa pacientului cu astm
bronşic la copii:
30
 A. Eozinofilie
B. Leucocitoză
C. Neutrofilie
D. Monocitoză
E. Trombocitopenie

12. Cs Indicați scopul principal în tratamentul astmului bronşic la copii:

A. Atingerea şi menţinerea controlului manifestărilor clinice
B. Sanarea focarelor de infecţie
C. Tratamentul comorbidităților
D. Ameliorarea respiraţiei nazale
E. Îmbunătăţirea microcirculaţiei sanguine

13. Cs Copilul manifestă semnele clinice ale exacerbării de astm bronșic. Care investigație de
laborator va oferi echipei medicale informația de bază pentru aprecierea statusului respirator
la copil?
A. Hemoleucograma
B. Gazometria arterială
C. Ureea serică
D. Timpul tromboplastinei partial activate
E. Nivelul IgE serice

14. Cs Un copil de 7 ani cu astm bronșic joacă fotbal la orele de educație fizică la școală. În
timpul jocului copilul începe să tușească, manifestă respirație șuierătoare și senzație de
sufocare. Ce medicație trebuie de administrat pentru a obține ameliorarea rapidă a stării
pacientului?
A. Prednisolon
B. Montelukast
C. Salbutamol
D. Fluticason propionat
E. Teofilină

16. Cs Indicați care dintre factorii de risc nu este implicat în patogeneza astmului bronșic la
copii:
A. Dermatita atopică în primii ani de viață
B. Expunerea în copilărie la acarienii prafului de casă
C. Fumatul matern
D. Detresa respiratorie la nounăscut
E. Infecțiile respiratorii frecvente în primii ani de viață

17. Cs Selectați afirmaţia care nu este caracteristică pentru astmul bronșic la copii:
A. Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronșic
B. Tusea poate fi manifestare a astmului bronșic
C. Wheezing-ul poate să nu fie prezent în timpul exacerbării de astm bronșic
D. Semnul „plămân silențios” este un semn favorabil
E. Prezența pulsului paradoxal este un semn al evoluției severe a maladiei
31
 18. Cs Evoluția severă a astmului bronșic la copii este prognozată în caz de:
A. Copilul vorbește rar
B. Cianoza
C. PCO2 mai mare de 40
D. Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
E. Prezența tuturor semnelor de mai sus

19. Cs Indicați afirmația care nu prezintă factor de risc pentru astmul bronșic la copii:
A. Anamneza familială pozitivă (cazuri de astm la membrii familiei)
B. Prezența dermatitei atopice din primul an de viață
C. Fumatul în familie
D. Mediul rural de trai
E. Expunerea la alergeni

20. Precizați calea preferenţială de administrare a corticosteroizilor în tratamentul de menținere

a controlului astmului bronşic la copii:
A. Intravenos
B. Inhalator
C. Subcutanat
D. Intramuscular
E. Intrarectal

Complement multiplu

1. Cm Enumerați mecanismele patogenetice în astmul bronşic la copii:

A. Relaxarea mușchilor netezi ai bronhiilor
B. Activarea sintezei de leucotriene
C. Activarea sintezei unor citochine proinflamatorii
D. Reducerea marcată a sintezei de reagine (IgE)
E. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice

2. Cm Enumerați criteriile diagnostice în astmul bronşic la copii:

A. Predispunerea ereditară
B. Spirometria demonstrează dereglări obstructive la nivelul bronhiilor mici
C. Crize repetate de obstrucţie bronşică
D. Nivel crescut de IgE
E. Spirometria demonstrează dereglări de tip restrictiv

3. Cm Enumerați maladiile cu care trebuie să fie diferențiat astmul bronşic la copii:

A. Aspirație de corp străin
B. Insuficiență cardiacă congestivă
C. Mucoviscidoza
32
 D. Pneumonie acută
E. Traheomalacie

4. Cm Enumerați semnele clinice ale statusului astmatic la copii:

A. Durata wheezing-ului mai mult de 6 ore
B. Dereglări neurologice
C. Simptomul „plămânului silențios”, dispariţia tusei
D. Dispariția dispneei peste 4 ore de la începutul tratamentului
E. Auscultativ – respiraţie aspră, raluri buloase și crepitante

5. Cm Precizaţi acuzele caracteristice pentru exacerbarea de astm bronşic la copii:

A. Accese frecvente de tuse
B. Accese de dispnee
C. Prurit cutanat
D. Wheezing
E. Strănut, respirație nazală dificilă

6. Cm Selectaţi criteriile de severitate pentru astmul bronşic la copii:

A. Frecvenţa acceselor de dispnee
B. Caracterul şi durata acceselor
C. Frecvenţa infecțiilor respiratorii acute
D. Frecvenţa simptomelor nocturne
E. Toleranţa la efort fizic

7. Cm Enumerați factorii declanșatori ai statusului astmatic la copiii cu astm bronșic:

A. Necomplianța și sistarea tratamentului cu glucocorticoizii inhalatori
B. Administrarea de antihistaminice
C. Administrarea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetice
D. Acutizarea procesului inflamator în plămâni
E. Tratamentul cu glucocorticoizii inhalatori

8. Cm Precizaţi factorii de risc pentru astmul bronşic la copii:

A. Predispoziţia genetică
B. Bronșiolita
C. Dermatita atopică în primii ani de viaţă
D. Absenţa maladiilor alergice la rude
E. Disfuncţia sistemului nervos vegetativ

9. Cm Enumerați investigațiile diagnostice specifice pentru astmul bronşic la copiii de vârstă

şcolară:
A. Nivelul seric de IgE (total şi alergen-specifice)
B. Radiografie abdominală
C. Aprecierea nivelului de complexe imunocirculante
D. Investigaţia sputei
E. Spirometria

33
10. Cm Marcați complicaţiile imediate ale astmului bronşic la copii:
A. Status astmaticus
B. Insuficienţa cardiacă cronică
C. Pneumotorax spontan
D. Emfizem mediastinal subcutan
E. Atelectazie segmentară

11. Cm Enumerați alergenii alimentari care mai des provoacă exacerbarea de astm bronşic la
copii:
A. Ouăle
B. Citricele
C. Peştele şi produsele de mare
D. Arachidele, nucile
E. Porumbul

12. Cm Indicați factorii declanșatori ai exacerbării de astm bronşic la copii:

A. Praful de casă
B. Mucegaiuri
C. Polenuri
D. Fumul de ţigară
E. Aerul cald

13. Cm Selectați factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronşic la copiii de vârsta timpurie:
A. Infecțiile respiratorii acute
B. Anemia feriprivă
C. Astmul bronșic la unul din părinți
D. Dermatita atopică
E. Rinita alergică

14. Cm Enumerați nivelele de control ale astmului bronşic:

A. Lipsa exacerbărilor de astm bronșic
B. Astm bronșic controlat
C. Simptome nocturne de astm bronșic
D. Astm bronșic parțial controlat
E. Astm bronșic necontrolat

15. Cm Enumerați criteriile de severitate pentru exacerbările de astm bronşic la copii:

A. Frecvenţa simptomelor de astm
B. Prezența simptomelor nocturne de astm
C. Rezultatele investigațiilor funcţiei pulmonare
D. Examinarea testelor alergologice
E. Modificările în hemoleucogramă

16. Cm Marcați factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic la copiii cu vârsta sub 5 ani:
A. Sexul feminin
34
 B. Trei epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
C. Dermatita atopică
D. Istoric de astm la unul din părinţi
E. Sensibilizare la aeroalergeni

17. Cm Enumerați biomarkerii caracteristici în sputa copiilor cu astm bronşic atopic:

A. Prezența eozinofiliei
B. Prezența cristalelor Charcot-Leyden
C. Cantitatea trombocitelor
D. Prezența spiralelor Curschmann
E. Prezența leucocitozei

18. Cm Selectați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a crizei de astm bronşic:

A. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
B. Remediile antihistaminice
C. Medicamente cu acțiune anticolinergică
D. Corticosteroizi sistemici
E. Antileucotriene

19. Cm Enumerați preparatele anticolinergice indicate pentru tratamentul astmului bronşic la

copii:
A. Ipratropium bromid
B. Teofilină
C. Oxytopirină bromid
D. Tiotrapium bromid
E. Sulfat de magnesiu

20. Cm Precizați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a exacerbării severe de astm bronşic
la copii:
A. Oxigenoterapie
B. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
C. Corticosteroizi sistemici
D. Antileucotriene
E. Antibioticoterapie

21. Cm Enumerați preparatele de bază indicate pentru menținerea controlului astmului bronşic la
copii:
A. Antiinflamatoare nesteroidene
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Antileucotriene
D. Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune
E. Remediile antihistaminice

22. Cm Enumerați manifestările caracteristice pentru astmul bronșic la copii:

A. Tusea, care este simptom predominant
35
 B. Stridor
C. Creșterea rezistenței căilor aeriene
D. Hiperreactivitate bronșică
E. Scăderea capacității reziduale funcționale a plămânilor

Bronşitele la copii. Complement simplu

Cs

1. Precizaţi factorul etiologic comun în bronşita acută la copii:

a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agenţii micotici
e) Viruşi
Cs

2. Selectaţi modificarea caracteristică la examenul clinic în bronşita acută la copii:

a) Crepitaţie
b) Matitate unilaterală
c) Murmur vezicular
d) Raluri umede difuze care se modifică după tuse
e) Raluri localizate
Cs

3. Marcaţi caracterul tusei în debutul bronşitei acute la copii:

a) Productivă cu expectoraţii
b) Lătrătoare (spasmatică)
c) Paroxistică (în accese)
d) Uscată
e) Mixtă
Cs

4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă la
copii:

a) Expirul prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
Cs

5. Marcaţi aspectul radiologic care NU este caracteristic în bronşiolită la copii:

a) Desenul pulmonar accentuat

b) Opacitate lobară confluentă
c) Modificări bilaterale interstiţiale cu infiltraţie peribronşică
d) Оpacităţi segmentare şi subsegmentare
36
 e) Hiperinflaţie pulmonară
Cs

6. Precizaţi simptomul clinic care NU este caracteristic pentru bronşiolită la copii:

a) Tiraj ul cutiei toracice

b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Inspirul prelungit, zgomotos
e) Wheezing-ul
Cs

7. Numiţi agentul patogen comun în bronşiolită la copii:

a) Virusul respirator sincitial

b) Virusul gripal A1
c) Virusul gripal A2
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Enterovirisurile
Cs

8. Marcaţi care din afirmaţiile expuse NU caracterizează bronşiolita la copii:

a) Afectează căile respiratorii mici (bronşiolele)

b) Este produsă de virusuri
c) Este caracteristic wheezing-ul
d) Dispnee inspiratorie
e) Tahipnee
CS

9. Alegeţi semnul clinic caracteristic în bronşită acută la copii:

a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase instabile pe parcursul zilei
c) Crepitaţii localizate
d) Sindrom toxic infecţios exprimat
e) Dispnee
CS

10. Precizaţi tratamentul prioritar în bronşita acută la copii şi adolescenţi:

a) Antimicrobiene
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante, mucolitice
CS

11.Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii este valabilă în caz de:

a) Infecţie virală
b) Infecţie bacteriană documentată
37
 c) Vomă indusă de tusă
d) Sindrom febril
e) Tusea umedă
CS

12. Numiţi afecţiunea copilului pentru care este caracteristică dispnee expiratorie:

a) Stenoza acută a laringelui

b) Bronşită obstructivă
c) Pneumonia comnitară
d) Pleurezia sinpneumonică
e) Boala celiacă
CS

13.Selectați afirmația corectă referitor la definiţia bronşiolitei la copii:

a) infecţie virală cu afectarea parenhimului pulmonar

b) infecţie bacteriană cu afectare bronşiolară a sugarului
c) proces inflamator infecţios specific acut al arborelui bronşic
d) infecţie fungică cu afectare bronşiolară a sugarului
e) infecţie virală cu afectare preponderent bronşiolară a sugarului

Complement multiplu

Cm

1. Selectaţi factorii de risc pentru bronşita obstructivă la copii:

a) Prematuritatea
b) Focarele cronice de infecţie orofaringe
c) Antecedente alergologice familiale
d) Alimentaţia naturală exclusivă
e) Tabagismul pasiv/activ
Cm

2. Selectaţi simptomele clinice pentru bronşita acută la copii:

a) Matitate localizată
b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm

3. Notaţi manifestările clinice în bronşita acută obstructivă la copii:

a) Tuse, inclusiv nocturnă

b) Dispnee inspiratorie
c) Stridor
38
 d) Dispnee expiratorie
e) Sunet submat localizat
Cm

4. Enumeraţi factorii favorizanti în bronşiolita acută la copii:

a) Alimentaţia naturală
b) Microambianţă aglomerată
c) Unicul copil în familie
d) Fumatul pasiv
e) Prezenta unor frati mai mari
 CM

5. Selectaţi semnele de obstrucţie bronşică la copil cu bronşiolita acută:

a) Expir prelungit
b) Hiperinflaţie
c) Raluri sibilante
d) Inspir prelungit
e) Tusea
CM

6. Selectaţi afirmaţiile corecte caracteristice în bronşiolita acută la copii:

a) Se întâlneşte preponderent la sugarul mic

b) Afectează frecvent copiii de vârstă scolară
c) Este inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
d) Mai frecvent este de etiologie bacteriană
e) Obstrucţia bronşiolară

CM

7. Enumeraţi semnele clinice respiratorii caracteristice în bronşiolită la copii:

a) Tahipnee severă
b) Distensie toracică emfizematoasă
c) Stridor
d) raluri subcrepitante bronşiolare la expir şi inspire difuze
e) expir prelungit cu geamăt expirator

CM

8. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:

a) Administrarea enzimelor sistemice

b) Fluidificarea secreţiilor bronşice
c) Aportul adecvat de lichide în organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
CM
39
9. Enumeraţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii:

a) Este principalul agent cauzal al bronşiolitei

b) Reinfectarea este frecventă, îndeosebi în colectivităţile de copii
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
e) Formează imunitate de durată, practic pe viaţă
Cm

10. Selectaţi afecţiunile copilului care evoluează cu dispnee expiratorie:

a) Bronşită obstructivă
b) Bronşiolita
c) Crupul
d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
Cm
11. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:

a) Astm bronşic
b) Bronşită acută obstructivă
c) Bronşiolită
d) Atelectazii pulmonare
e) Pneumonie nosocomială
Cm
12. Enumeraţi criteriile de apreciere a gradului de severitate în bronşiolita acută la copii:

a) Saturaţia cu oxigen
b) Prezenţa semnelor de detresă respiratorie
c) Episoade de apnee
d) Caracterul tusei
e) Nivelul hemoglobinei

13. Precizaţi condiţiile care cresc riscul de formă severă de bronsiolită acută la copii:

a) Prematuritatea
b) Alimentaţia naturală
c) Greutatea mică la naştere
d) Vârsta peste 3 ani
e) Boli pulmonare preexistente
Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu.
CS1. Numiţi tipul comun de cardiomiopatie primară pediatrică:

A. Cardiomiopatia hipertrofică

B. Cardiomiopatia tahicardică

C. Cardiomiopatia dilatativă

D. Cardiomiopatia restrictivă

40
E. Cardiomiopatia peripartum

CS 2. Indicaţi standardul de aur de diagnostic în miocardita acută:

A. Ecocardiografia
B. Biopsia endimiocardică
C. Electrocardiografia
D. Aprecierea biomarkerilor leziunii miocardice
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă

CS 3. Selectaţi semnul ecocardiografic distinct în miocardita acută fulminantă la copii:

A. Disfuncţie ventriculară sistolică severă

B. Dilatarea ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga
D. Dilatarea atriului drept
E. Revărsat pericardic

CS 4. Menţionaţi cardiomiopatia primară de etiologie genetică:

A. Cardiomiopatia tahicardică
B. Cardiomiopatia peripartum
C. Cardiomiopatia hipertrofică
D. Cardiomiopatia de stres
E. Cardiomiopatia dilatativă

CS 5. Indicaţi metoda electivă de diagnostic neinvaziv în cardiomiopatii primare la sugari:

A. Ecocardiografia
B. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
C. Electrocardiografia
D. Biopsia endomiocardică
E. Radiografia cardiopulmonară

CS 6. Numiţi anomalia fiziopatologică definitorie în cardiomiopatia restrictivă:

A. Disfuncţia ventriculară diastolică

B. Obstrucţia pe cale de ejecţie a ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga
D. Disfuncţie sistolică ventriculară stânga
E. Hipertrofie ventriculară dreapta

CS 7. Selectaţi tipul morfolofic de cardiomiopatia hipertrofică pediatrică:

41
 A. Asimetric septal
B. Apical

C. Biventricular

D. Asimptomatic

E. Cu hipertrofie ventriculară minimală

CS 8. Precizaţi cauza cardiomiopatiei restrictive la copii:

A. Genetică
B. Non-genetică
C. Mixtă, genetică şi non-genetică
D. Autoimună
E. Postinfecţioasă

CS 9. Numiţi sindromul clinic prevalent în cardiomiopatia dilatativă la copii:

A. Şocul cardiogen
B. Tulburări de ritm cardiac
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoza
E. Dismorfie facială

CS 10. Indicaţi semnul clinic evocator în cardiomiopatia dilatativă la sugarul asimptomatic:

A. Cianoza la efort
B. Cardiomegalie predominat stânga
C. Hipertensiune arterială
D. Zgomote cardiace aritmice
E. Hepatomegalia

CS 11. Selectaţi tipul de cardiomiopatie primară pediatrică dobândită:

A. Cardiomioptia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Cardiomiopatia hipertensivă
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Miocardita

CS 12. Numiţi simptomul clinic iniţial în cardiomiopatia dilatativă la sugar:

A. Dispnee în timpul alimentaţiei

B. Accese hipoxice
42
C. Infecţii respiratorii repetitive
D. Somnolenţă nemotivată
E. Paliditate

CS 13. Precizaţi indicaţia pentru efectuarea monitorizării elactrocardiografice Holter în

cardiomiopatiile primare pediatrice:

A. Formele familiale
B. Formele simptomatice
C. Orice formă de cardiomiopatie primară
D. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
E. Cardiomiopatie tahicardică
CS 14. Selectaţi grupul de medicamente de prima linie indicate în cardiomiopatia hipertrofică
obstructivă la sugari:

A. Diureticile

B. Betaadrenoblocantele

C. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei

D. Blocantele canalelor de calciu

E. Antagoniştii aldosteronei

CS 15. Indicaţi criteriul clinico-evolutiv caracteristic cardiomiopatiei hipertrofice cu debut în

copilărie:

A. Evoluţie favorabilă la orice vârstă pediatrică

B. Mortalitate înaltă în primii ani de viaţă
C. Potenţial vindecabilă
D. Lipsa complicaţiilor aritmice
E. Caracter tranzitoriu la preşcolari
CS 16. Nominalizaţi afecţiunea importantă în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei restrictive
la copii:

A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Miocardita acută
D. Percicardita constrictivă
E. Boala Fabry
CS 17. Specificaţi vârstă pediatrică cu risc înalt de mortalitate în miocardita acută virală:

A. Nou-născuţii
B. Vârsta fragedă
C. Adolescenţii
D. Sugarii
E. Orice vârstă pediatrică
CS. 18. Numiţi cauza comună în cardiomiopatiia dilatativă pediatrică:

43
 A. Miocardita acută virală
B. Mutaţii în genele care codează proteinele sarcomerului
C. Erorile metabolice înnăscute
D. Coarctaţia de aortă
E. Deficienţa primară de carnitină

Complement multiplu

CM 1. Selectaţi criteriile de clasificare etiologică a cardiomiopatiilor primare la copii:

A. Genetice
B. Dobândite
C. Restrictive
D. Virale
E. Mixte
CM 2. Indicaţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii :
A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza
D. Antistreptolizina O
E. Troponina cardiacă I
CM 3. Enumeraţi criterii de diagnostic în confirmarea miocarditei acute la copii:

A. Semne clinice cardiace

B. Istoric familial pozitiv
C. Dovezi ale modificărilor structurale şi funcţionale cardiace
D. Imunodeficienţă primară
E. Biopsie endomiocardică cu modificări specifice
CM 4.Nominalizaţi factorii etiologici virali comuni în miocardita acută virală la copii::
A. Coxsackie A
B. Coxsackie B
C. Adenovirusurile
D. Herpesvirus
E. Parvovirusul B19
CM 5. Numiţi testele diagnostice imagistice de prima linie în miocardită acută pediatrică:
A. Radiografia cardiopulmonară
B. Biopsia endomiocardică
C. Electrocardiografia
D. Ecocardiografia
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
CM 6. Indicaţi criteriile de diagnostic pentru miocardita acută fulminantă la copilul mic:

A. Istoric cu prodrom viral scurt

B. Prezentare cu şoc cardiogen

C. Scăderea importantă a contractilităţii ventriculare

D. Convulsii febrile

44
 E. Istoric familial de moarte subită cardiacă

CM 7. Enumeraţi afecţiunile importante pentru diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul

mic :

A. Deficienţa primară de carnitină

B. Glicogenozele
C. Originea anormală a arterei coronariene stângi
D. Bloc atrio-ventricular congenital
E. Coarctaţia de aortă
CM 8. Numiţi afirmaţiile caracteristicile pentru cardiomiopatia dilatativă pediatrică:

A. Etiologie mixtă (acută/genetică)

B. Debutează cu accese hipoxice
C. Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng
D. Afecţiune exclusiv genetică heterogenă
E. Cauză comună a necesităţii transplantului de cord
CM 9. Enumeraţi testele obligatorii pentru screeningul familial în cardiomiopatia hipertrofică:

A. Electrocardiografia

B. Ecocardiografia

C. Examenul electrofiziologic

D. Consilierea genetică

E. Radiografia cardiopulmonară

CM 10. Indicaţi elementele conduitei copilului cu cardiomiopatie hipertrofică include:

A. Evitarea sportului de performanţă

B. Regim alimentar hiposodat
C. Betaadrenoblocantele la copilul simptomatic
D. Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă
E. Estimarea riscului de moarte subită cardiacă
CM 11. Enumeraţi cauzele morţii subite cardiace la copii cu cardiomiopatie hipertrofică:

A. Complicaţii trombembolice
B. Tahicardia ventriculară nesusţinită
C. Fibrilaţia ventriculară
D. Bloc atrioventricular complet
E. Insuficienţa cardiacă acută
CM 12. Numiţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă în cardiomiopatia hipertrofică
pediatrică:

A. Tahicardia ventriculară nesusţinută

B. HVS peste 30 mm
C. Istoric familial de moarte sibită cardiacă
D. Tahicardia sinusală cronică
E. Forma obstructivă

45
CM 13. Menţionaţi variantele de scenariu clinic în cardiomiopatia dilatativă la copii:

A. Insuficienţă cardiacă congestivă

B. Copil asimptomatic
C. Moarte subită cardiacă
D. Formă aritmică
E. Formă obstructivă
CM 14. Enumeraţi cardiomiopatiile primare pediatrice non-familiale vindecabile:

A. Cardiomiopatia inflamatorie (miocardita)

B. Cardiomiopatia restrictivă
C. Cardiomiopatia indusă de tahicardie
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Nou-născuţii din mame cu diabet zaharat
CM 15 Enumeraţi mecanismele fiziopatologice comune în cardiomiopatia hipertrofică la copii:

A. Hipertrofie ventriculară stânga

B. Obstrucţie pe calea de ieşire a ventriculului stâng
C. Aritmii ventriculare
D. Disfuncţie diastolică
E. Ischemia miocardului
CM 16. Menţionaţi afirmaţiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative primare pediatrice:

A. Incidenţa mai mare la sugari

B. Etiologie infecţioasă
C. Poate fi asimptomatică
D. Disfuncţie ventriculară progresivă
E. Adesea idiopatice
CM 17. Numiţi semnele clinice comune în cardiomiopatia dilatativă la copii:

A. Cardiomegalie
B. Zgomotul II accentuat
C. Prezenţa zgomotului III
D. Suflu continuu la focarul pulmonarei
E. Suflu sitolic de regurgitare mitrală
CM 18. Marcaţi afecţiunile pediatrice importante în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei
dilatative la copii:

A. Coarctaţia de aortă
B. Miocardita acută
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Defect septal atrial
E. Tumori pericardice
CM 19. Enumeraţi semnele şi simptomele dominante în cardiomiopatia restrictivă primară
pediatrică:

A. Dispneea acentuată de intercurenţele respiratorii

B. Turgescenţa jugularelor
C. Moartea subită
D. Cardiomegalie
E. Dispnee
46
CM 20. Indicaţi grupele de medicamente în conduita copiilor cu cardiomiopatie restrictivă:

A. Glicozidele cardiace
B. Diureticile
C. Anticoagulantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. Blocantele canalelor de calciu

Coagulopatii la copii. Hemofilia. Complement simplu

1. Precizaţi ce NU este caracteristic pentru Hemofilie la copii:

A. sângerare de tip hematom;

B. hemartroze;

C. hemoragie tardivă posttraumatică;

D. peteşii şi echimoze;

E. număr normal de trombocite.

2. Numiţi factorul deficit în Hemofilia A la copii:

A. factorului IX;

B. factorului VIII;

C. factorului XI;

D. factorului XII;

E. factorului V.

3. Alegeţi indicaţia optimă în hemoragie la copil cu hemofilia A:

A. plasma proaspăt congelată;

B. plasma nativă;

C. crioprecipitatul;

D. masa eritrocitară;

E. factor de coagulare liofilizat;

4. Selectaţi medicaţia contraindicată în tratamentul hemofiliei la copii:

A. crioconcentratul;
B. tamponul hemostatic;
C. imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat;
D. acidul acetilsalicilic;
E. repaosul fizic.
5. Precizaţi calea de transmitere în Hemofilia A la copii:
A. Autosomal-dominantă;
B. Autosomal-recesivă;
C. X-lincată, recesiv;
D. Multifactorialpă;
E. Dobîndită.
6. Notaţi tipul de sângerare în Boala Willebrand la copii:

47
 A. sângerare tip hematom;
B. sângerare tip mixt;
C. sângerare tip vascular – peteşial;
D. prognostic nefavorabil;
E. hemartroze frecvente.
7. Precizaţi modificarea de laborator caracteristică în boala Willibrand la copii:
A. reducerea factorului IX de coagulare;
B. hipofibrinogenemia;
C. trombocitopenia;
D. adezia şi agregarea redusă a trombocitelor;
E. creşterea timpului de coagulare.
8. Alegeţi parametrul care NU se modifică în Hemofilie la copii:
A. timpul de coagulare după Le-Wait;
B. nivelul factorului VIII;
C. timpul tromboplastinei parţial activate;
D. timpul de recalcificare a plasmei;
E. numărul de trombocite.
9. Precizaţi modificarea de laborator care NU este caracteristică pentru hemofilia A la copii:
A. Durata de sîngerare crescută;
B. Timpul de coagulare crescut;
C. Timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. Durata de sîngerare normală;
E. Deficit al factorului VIII.
10. Identificaţi cea mai frecventă coagulopatie la copii:
A. Hipofibrinogenemia
B. Hemofilia A
C. Hemofilia B
D. Hemofilia C
E. Deficitul de factor V (parahemofilie)
Complement multiplu
1. Enumeraţi semnele clinice în Hemofilie la copii:

A. hemoragii profuze;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze şi peteşii;
E. hemoragie peste 1–2 ore după traumatisme.
2. Selectaţi criteriile pentru diagnosticul de Hemofilie la copii:

A. anamneza eredocolaterală;
B. creşterea duratei sângerării după Duke;
C. consumul redus al protrombinei;
D. diminuarea numărului trombocitelor;
E. creşterea timpului de coagulare după Le-White.
3. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru hemofilie la copii:

A. durata de sângerăre crescută;

B. timpul de coagulare după Le-White crescut;
C. timpul tromboplastinei parţial activate sporit;
D. reducerea adeziei şi agregaţiei trombocitelor;
E. deficitul factorului VIII sau IX.
4. Enumeraţi criteriile pentru confirmarea tipului de hemofilie la copii:

A. insuficienţa factorului Willibrand;

B. deficitul factorului VIII;
C. deficitul factorului IX;
D. deficitul factorului XII;
E. deficitul factorului XI.

48
5. Alegeţi afirmaţiile corecte caracteristice pentru Hemofilie la copii:

A. durata de sîngerare crescută;

B. timpul de coagulare crescut;
C. timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. sîngerare de tip hematom;
E. este o boală genetică.
6. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru boala Willebrand la copii:

A. scăderea adeziunii trombocitelor;

B. deficitul factorului IX;
C. deficitul factorului XI;
D. deficitul factorului Willibrand;
E. сreşterea duratei de sângerare.
7. Selectaţi afirmaţiile caracteristice pentru boala Willebrand la copii:

A. transmiterea recesivă, X – lincată;

B. transmiterea autosomal – dominant;
C. diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor;
D. tipul mixt de sângerare;
E. hemartroze frecvente.
8. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru hemophilia B la copii:

A. prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor;

B. creşterea timpului tromboplastinei parţial activate;
C. prognosticul pentru viaţă este favorabil;
D. deficitul factorului IX;
E. deficitul factorului XI.

9. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru Hemofilie la copii:

A. tip hematom de sângerare;

B. hemartroză – manifestare caracteristică a bolii;
C. tipul mixt de sângerare;
D. hemofilia B este mai frecventă ca hemofilia A;
E. tratamentul de substituţie este esenţial.
10. Determinaţi indicii coagulogramei care se modifică în hemofilie la copii:

A. timpul tromboplastinei parţial activat;

B. consumul protrombinei;
C. testul cu etanol;
D. timpul trombinic;
E. timpul recalcificării plasmei.

11. Enumeraţi principiile de tratament în hemofilie la copii:

A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sânge;
E. concentrate liofilizate ale factorului VIII.
12. Precizaţi principiile de terapie în hemartroza acută la copii cu hemofilie:

A. perfuziile de reopoliglucin;
B. factor de coagulare liofilizat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
49
13. Enumeraţi testele pentru evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării:

A. Determinarea Timpului Tromboplastinei Parţial Activate

B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea Timpului Protrombinei
D. Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
E. Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14. Enumeraţi testele pentru evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării:

A. Aprecierea Timpului Protrombinei

B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea fibrinogenului
D. Aprecierea F VII
E. Determinarea toleranţei plasmei la heparină
15. Selectaţi modificările caracteristice pentru boala von Willebrand la copii:

A. Tipul autosomal de moştenire

B. Tipul X-linkat de moştenire
C. Diminuarea funcţiei de adeziune şi agregare a trombocitelor
D. Creşterea duratei de sângerare
E. Tipul hematom de sângerare
16. Alegeţi manifestările clinice tipice bolii von Willebrand la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Peteşii, echimoze
17. Selectaţi modificările caracteristice în boala von Willebrand la copii:
A. Tipul autosomal de transmitere
B. Afectare izolată a hemostazei primare
C. Afectare izolată a hemostazei secundare
D. Coagulopatie de tip mixt
E. Transmisă X-linkat
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA COPILULUI:
creşterea, dezvoltarea, maturaţia, acceleraţia.
Fazele creşterii. Legile creşterii. Mecanismele creşterii şi dezvoltării.
Factorii de creştere. Constituţia.
Complement simplu.
CS
1) Selectaţi glanda endocrină cu o influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în
perioada pubertară:
A. tiroida
B. timusul
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CS
2) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este caracteristică creşterea ponderală cea
mai intensă:
A. până la vârsta de 1 an
B. vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
50
 C. vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
D. vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
E. vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani
CS
3) Precizați ce NU include procesul complex de creștere a copilului:
A. creșterea în greutate
B. mărirea cantitativă a organelor
C. diferențierea funcțională
D. modificarea formelor corporale
E. creșterea osoasă
CS
4) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la băieţi:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS
5) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la fete:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS
6) Indicaţi ce reprezintă legea alternanţei creșterii și dezvoltarii la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
CS
7) Indicaţi ce reprezintă legea proporţiilor creșterii și dezvoltarii la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
8) Indicaţi ce reprezintă legea antagonismului morfologic şi ponderal al creșterii și dezvoltării
la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

51
CS
9) Indicaţi ce reprezintă legea creşterii inegale la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
10) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. stimulează procesele anabolice
B. intervin în procesele de mineralizare a scheletului
C. stimulează procesele catabolice
D. stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
E. accelerează metabolismul bazal
CS
11) Ce reprezintă creșterea și dezvoltarea copilului:
A. proces dinamic de creștere și maturizare a copilului
B. alimentația corectă
C. vaccinoprofilaxia
D. accelerația
E. creșterea taliei
CS
12) Selectați parametrul care NU este esențial pentru apricierea creșterii și dezvoltării copilului :
A. talia
B. somatoscopia
C. greutatea
D. maturația osoasă
E. maturația pubertară
CS
13) Precizați ce NU include procesul complex de dezvoltare a copilului :
A. diferențiere morfologică
B. creșterea în greutate
C. diferențiere funcțională
D. multiplicare structurală
E. sporire în complexitate
CS
14) Selectați care din indicatori NU caracterizează procesul de maturație la copii :
A. maturația osoasă
B. maturația sexuală
C. maturația dentară
D. maturația enzimatică
E. maturația greutății
CS
15) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunile și compoziția corporală :
A. talia, circumferințele, masa
B. maturația osoasă
C. maturația dentară
52
 D. maturația metabolică
E. maturația pubertară

Complement multiplu
CM
1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
A. tiroida
B. pancreasul exocrin
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CM
2) Enumerați criteriile de aprecierea a maturității biologice pentru fete:
A. dezvoltarea glandei mamare
B. apariția menarhei
C. pilozitatea axilară și pubiană
D. perimetrul toracic
E. perimetrul cranian
CM
3) Enumerați cauzele deficitului de creștere staturală la copii:
A. deficitul hormonului de creștere
B. hipertiroidismul
C. hipotiroidismul
D. carențele nutritive
E. maladii cronice decompesate
CM
4) Enumerați cauzele deficitului ponderal la copii:
A. subalimentarea
B. carențe psiho-sociale
C. boli genetice, sindromul Prader-Willi
D. hipertirioidism
E. deficite imune
CM
5) Indicaţi factorii endogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorii genetici
B. factorii hormonali
C. factorii ereditari
D. factorii patologici
E. mediul geografic
CM
6) Enumerați criteriile de apreciere a maturității biologice la băieți:
A. talia
B. masa corporală
C. formula dentară
D. dezvoltarea sexuală
E. tensiunea arterială
CM
7) Indicaţi criteriile maturizării biologice ale copiilor:

53
 A. apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
B. apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
C. aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
D. creşterea taliei
E. creşterea masei corporale
CM
8) Precizaţi legile, care explică mecanismul creşterii la copii:
A. legea alternantei
B. legea proporţiilor
C. legea antagonismului morfologic şi ponderal
D. legea creşterii inegale
E. acceleraţia
CM
9) Indicaţi factorii exogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorul alimentar
B. mediul geografic
C. factorii socio-economici
D. factorii afectiv-educativi
E. factorii genetici
CM
10) Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:
A. hipofiza
B. timusul
C. tiroida şi paratiroidele
D. suprarenalele şi glandele sexuale
E. pancreasul exocrin
CM
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. acţiune anabolică
B. stimulează creşterea
C. acţiune catabolică
D. stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
E. accelerează metabolismul bazal
CM
12) Marcaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare al copiilor:
A. acţiune anabolică
B. încetinesc creşterea staturală la pubertate
C. stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
D. stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
E. accelerează metabolismul bazal
CM
13) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:
A. factori genetici
B. factori endocrini
C. factori interni ai patologiei
D. alimentaţia
E. factori comportamentali
CM
14) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
54
 B. intervin în procesele de mineralizare a scheletului
C. intervin în metabolismul hidroelectrolitic
D. stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
E. accelerează metabolismul bazal
CM
15) Precizați care sunt mecanismele de creștere ale organismului uman:
A. creșterea de volum a celulelor (hipertrofia)
B. micșorarea de volum a celulelor (hipotrofia)
C. hiperplazia celulelor
D. hipoplazia celulelor
E. accelerația

Dereglările de ritm cardiac la copii şi adolescenţi. Complement simplu

1. Indicați vârsta instalării ritmului sinusal:

A. Nou-născut
B. A 21-a săptămână de gestație
C. În prima săptămâna de viață
D. A 16-a săptămână de gestație
E. În primul an de viață

2. Marcați modificarea ECG caracteristică pentru tahicardia ventriculară la copil:

A. Unda P sinusală vizibilă în toate derivaţiile
B. Complexul QRS lărgit
C. Complexul QRS îngust
D. Intervalul PR prelungit
E. Interval QT prelungit

3. Precizați metoda terapeutică de elecţie în prevenirea recurenţelor de tahicardie

supraventriculară:
A. Antiaritmice din clasa III
B. Glicozide cardiace
C. Ablaţia prin cateter cu radiofrecvenţă
D. Implantarea cardiostimulatorului permanent
E. Betaadrenomimetice

4. Indicați manevra vagală care se aplică în tratamentul tahicardiei supraventriculare la sugar:

A. Manevra Valsalva
B. Poziționare” pe vine”
C. Aplicarea de scurtă durată a unei pungi cu gheață pe faţă
D. Masajul carotidian unilateral
E. Compresia globilor oculari

5. Precizați mecanismul de producere în flutter-ul atrial la copil:

A. Automatism anormal
55
 B. Activitate declanşată
C. Parasistolia
D. Reintrarea
E. Depolarizare precoce

6. Indicați antiaritmicul de prima linie în tratamentul de urgenţă a tahicardiei ventriculare la copil

hemodinamic stabil:
A. Verapamil
B. Lidocaina
C. Digoxină
D. Isoproterenol
E. Amiodarona

7. Numiți care din aritmiile enumerate nu este considerată aritmie majoră cu risc vital la copii:
A. Tahicardie sinusală
B. Sindromul QT lung
C. Tahicardia ventriculară susținută
D. Bloc atrioventricular total
E. Extrasistolia ventriculară frecventă polimorfă

8. Afirmaţi care este vârsta pediatrică de maturare completă a sistemului excitoconductor:

A. Sugar
B. Vârsta fragedă
C. Nou-născut
D. Școlarul mic
E. Adolescent

9. Marcaţi simptomul comun pentru debutul crizei tahicardiei supraventriculare uşoare la sugar cu
inimă structural normală:
A. Simptomatologie absentă
B. Insuficienţă cardiacă congestivă
C. Insuficienţă respiratorie
D. Puls periferic filiform
E. Alterarea stării de conştienţă

10. Specificați mecanismul aritmogen predominant în formarea anormală a impulsului la copii:

        A. Focare ectopice de automatism
        B. Activitatea de declanșare
        C. Reintrare
        D. Ritm de înlocuire
        E. Automatism crescut al nodului sinoatrial

56
11. Indicați factorul decesiv de conduită terapeutică antiaritmică în urgenţele aritmice la copii:
A. Starea hemodinamică
B. Tipul de malformaţie cardiacă
C. Prezenţa convulsiilor febrile
D. Semne de infecție acută
E. Istoric familial pozitiv

12. Numiți cauza frecventă a tahicardiei paroxistice supraventriculare la copilul mic:

A. Existenței unui focar de automatism joncțional
B. Miocardita acută
C. Sindromul Wolff-Parkinson-White
D. Sindromul Brugada
E. Tulburărilor electrolitice

13. Precizați grupa de medicamente de prima linie în criza de tahicardie ventriculară la copil
hemodinamic stabil:
A. Antiaritmice din Clasa IB
B. Antiaritmice din Clasa IA
C. Antiaritmice din Clasa II
D. Glicozide cardiace
E. Antiaritmice din clasa III

14. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite cardiace la copii cu
sindromul QT lung simptomatic:
A. Glicozide cardiace
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
E. Blocantele canalelor de calciu

15. Marcați efectul proaritmic al Adenosinei:

A. Tahicardie supraventriculară
B. Flutter atrial
C. Bradiaritmie
D. Inversarea undei T
E. Apariția undei delta

16. Indicați echivalentul termenului de embriocardie:

A. Ritm iregular
B. Aloritmie
C. Ritm rigid

57
D. Tahicardie
E. Bradicardie

Complement multiplu
1. Enumerați semnele clinice specifice în tahicardia supraventriculară paroxistică moderată la
sugar:
A. Debut brusc
B. Letargie
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare

2. Marcați particularitățile pediatrice ale aritmiilor la copii:

A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament

3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită la copii:

A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav

4. Marcați particularătățile ECG la sugar:

A. Unda P pozitivă în derivațiile I și II

B. Unda P poate fi negativă în derivația III
C. Unda T în toate derivațiile este pozitivă
D. Unda T poate fi negativă, aplatizată sau bifazică în derivația a III
E. Unda Q adâncă în derivațiile precordiale stângi

5. Alegeți aritmiile cu absența pulsului periferic la copii:

A. Asistolia
B. Fibrilația atrială
C. Fibrilația ventriculară
D. Disociația electromecanică
E. Ritm idioventricular

6. Indicați testele biologice importante în diagnosticul etiologic al aritmiilor la copii

58
 A. Electrocardiograma

B. Marcherii de inflamație
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentrația electroliților în ser

7. Indicați aritmiile provocate la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de cord:
A. Sindromul Wolff-Parkinson-White
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss

8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială

9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:

A. Monomorfe rare
B. În salve
C. De gradul I după Lown
D. Tip bigemenie
E. Polimorfe

10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:

A. Deficitul de puls
B. Absența pulsului
C. Puls cu amplitudine variabilă
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex

11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:

A. Grețuri și inapetență
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie

59
12. Numiți manevrele vagale care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la
sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea medicamentelor antiaritmice
D. Manevra Valsalva
E. Poziționare cu membre inferioare ridicate

13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:

A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezența undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS îngust
E. Complexul QRS lărgit și deformat

14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:

A. Stare confuzională
B. Convulsii
C. Bradicardie importantă
D. Deprimarea contractilității miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Indicați factorii care determină simptomatologia copilului în criza de tahicardie paroxistică
supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
16. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de
tahicardie supraventriculară la copii:

A. Antiaritmice din clasa a IIa

B. Antiaritmice din clasa a IIIa
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Adenozina
17. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională ectopică la copii:
A. Complexul QRS îngust
B. Frecvența contracţiilor cardiace 140-270 bpm
C. Prezenţa undelor „f” aspect „dinţi de ferestrău”
D. Adesea asociază disociația atroventriculară
E. Interval PR prescurat
18. Indicați scopul tratamentului de durată al tahicardiilor supraventriculare la copii:
A. Controlul simptomatologiei

60
 B. Prevenirea morţii subite
C. Controlul/prevenirea disfuncţiei ventriculare
D. Prevenirea episoadelor noi
E. Micşorarea frecvenţei contracţiilor cardiace
19. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
B. Palpitații cu ritm rapid
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
20. Marcați factorii de risc de moarte subită în flutter-ul atrial la copii:
A. Gravitatea afecțiunii cardiace de bază
B. Dimensiunea cavităţii atriului stâng
C. Recurența episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului medicamentos
D. Asocierea prolapsului de valvă mitrală
E. Asocierea hipertensiunii pulmonare
21. Alegeți manevrele vagale utilizate în urgențele tahiaritmiilor la copii mari:
A. Submersia facială în apă rece
B. Manevra Valsalva
C. Ingestia rapidă de apă foarte rece
D. Masajul carotidian unilateral
E. Presiunea pe globii oculari
22. Enumeraţi cauzele bradicardiei sinusale la copii:
A. Hipertirioidie
B. Stimulare vagală
C. Sindromul QT lung congenital
D. Creşterea presiunii intracraniene
E. Hipotirioidie
23. Precizați afirmațiile pentru fibrilația ventriculară la copii:
A. Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale
B. Asociază frecvent cardiomiopatia dilatativă
C. Unde neregulate, cu morfologie și amplitudine variabilă pe ECG standard
D. Mecanismul de producere este microreintrarea
E. Mecanismul de producere este formarea anormală a impulsului
24. Enumerați investigațiile noninvazive utilizate în diagnosticul etiologic al aritmiilor la sugar:
A. Ecocardiografia
B. ECG standard
C. Catetrismul cardiac
D. Teste de efort
E. Monitorizarea ambulatorie ECG Holter
25. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:

61
 A. Polimorfe
B. Gradul III după Lown
C. Asociată malformaţiilor congenitale cardiace
D. Asociată sindromului QT lung
E. Monomorfă rară
26. Indicați criteriile ECG pentru ritm atrial rătăcitor:
A. Asociază sindromul Wolff-Parkinson -White
B. Se asociază frecvent cu perioade de bradicardie sinusală
C. Se înregistrează cel puțin 4 morfologii diferite ale undei P
D. Schimbarea treptată a morfologiei și axei undei P
E. Alungirea progresivă a intervalului PR până la undă P blocată
27. Marcați efectele adverse ale betaadrenoblocantelor la sugar:
A. Bradicardizare excesivă
B. Hipotensiune
C. Vasoconstricție periferică şi bronhospasm
D. Toxicitate pulmonară
E. Fotosensibilitate
28. Alegeți indicațiile de administrarea a amiodaronei în aritmiile copilului:
A. Prevenirea recurenţelor tahicardiilor supraventriculare
B. Tahicardia ventriculară susținută
C. Flutter-ul și fibrilația atrială după corecția chirurgicală a malformaţiilor congenitale cardiace
D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare
E. Tahicardia joncțională ectopică
29. Indicați aritmiile întâlnite în defectul septal atrial necorectat la copii:
A. Fibrilația atrială
B. Flutter-ul atrial
C. Tahicardia supraventriculară paroxistică
D. Bradicardie sinusală
E. Tahicardie ventriculară
30. Precizați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent la copii:
A. Bradicardie marcată simptomatică
B. Bloc atrioventricular complet congenital
C. Boala nodului sinusal simptomatic
D. Tahicardie supraventriculară paroxistică
E. Bloc atrioventricular de gradul I
31. Alegeți cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz II la copii:
A. Intoxicaţie digitalică
B. Febra reumatismală acută
C. Miocardita acută
D. Hipokaliemie
E. Cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept

62
32. Indicaţi cauzele tahicardiilor ventriculare la copii:
A. Cardiopatii congenitale
B. Implantarea cardiostimulatorului
C. Cardiopatii dobândite
D. Postchirurgie cardiacă corectivă
E. Hipotensiune
33. Numiți cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:
A. Bradiaritmii extreme
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Stenoza aortică
D. Extrasistolie supraventriculară rară
E. Sindromul QT lung
34. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram. dreptă a fascicului Hiss la copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
B. Durata complexului QRS normală
C. Durata intervalului PR prescuratată
D. Prezența undei delta (ð)
E. Unda T inversată
35. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică la copii:
A. Extrasistolii atriale sau ventriculare
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculară
36. Menționați cauzele sindromului QT lung la copii:
A. Defecte genetice
B. Cardiomiopatii primare
C. Sindromul tahi-bradicardie
D. Aritmie atrială
E. Tulburări electrolitice

Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi evaluare. Complement simplu

1) Indicaţi valoarea medie a perimetrului cranian la nou-născut la termen:

a) 32-34 cm
b) 34-36 cm
c) 30-32 cm
d) 36-38 cm
e) 38-40 cm

2) Indicaţi valoarea pierderii fiziologice în greutate la nou-născutul sănătos:

63
a) 5%
b) 6-8%
c) 20%
d) 12%
e) 15%

3) Selectaţi glanda endocrină cu influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

4) Precizaţi metoda utilizată pentru evaluarea proporţionalității dezvoltării fizice la copii:

a) indicele nutriţional
b) indicele ponderal
c) indicele statural
d) aprecierea somatoscopică
e) aprecierea complexă prin nivele centilice

5) Selectaţi nivel centilic care corespunde dezvoltării fizice ,,foarte înalt”:

a) 90-97 centile
b) 3-10 centile
c) 25-75 centile
d) 97-100 centile
e) 10-25 centile

6) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul I:

a) 0,89-0,76
b) 0,75-0,60
c) 0,90 -1,1
d) 0,99-0,90
e) <0,60

7) Numiţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul II:

a) 0,99-90
b) 0,89-0,76
c) 0,6 şi mai mic
d) 0,75-0,60
e) 0,90-1,1

8) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul III:

a) 0,75-0,60
b) <0,60
c) 0,90-1,1
d) 0,89-0,76
e) 0,99-0,90

9) Indicaţi formula de calcul a masei corporale ideale a copilului în primele 6 luni de viaţă:
64
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numărul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numărul de ani
e) n x 5-20, unde n – numărul de ani

10) Selectați enunțul care caracterizează gradul II de dezvoltare a musculaturii la copii:

a) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate scăzută, toracice plat, peretele abdominal în tonus
b) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate medie, toracice cilindric, forţă musculară lentă
c) musculatura dezvoltată suficient, torace cilindric, perete abdominal în tonus, forţă
musculară medie
d) musculatura dezvoltată foarte bine
e) musculatura dezvoltată slab, elasticitate medie, toracice cilindric, forţă musculară slabă

11) Pentru determinarea vârstei osoase la copii se efectuează examenul radiologic:

a) al craniului
b) al cutiei toracice
c) al pumnului
d) al piciorului
e) al regiunii cervicale a coloanei

12) Selectați enunțul care caracterizează legea alternanţei creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională

13) Selectați enunțul care caracterizează legea proporţiilor creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

14) Selectați enunțul care caracterizează legea antagonismului morfologic şi ponderal creșterii și
dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

15) Selectați enunțul care caracterizează legea creşterii inegale ale creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

65
 16) Selectați enunțul care caracterizează indicele ponderal în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) greutatea corpului corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) raportul între greutatea reală a corpului şi cea ideală
d) greutatea corpului ideală pentru vârstă
e) raportul între greutatea ideală şi cea reală a corpului

17) Selectați enunțul care caracterizează indicele nutriţional în aprecierea stării de nutriţie a
copilului:
a) raportul între greutatea reală şi cea ideală, corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) greutatea ideală pentru vârstă
d) raportul între greutatea reală şi cea ideală
e) raportul între talia reală şi cea ideală

18) Selectați enunțul care caracterizează indicele statural în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) greutatea corespunzătoare taliei
b) raportul între talia reală şi cea ideală
c) greutatea pentru vârstă
d) raportul între masa reală şi cea ideală
e) raportul între masa reală şi cea ideală corespunzătoare taliei

19) Aprecierea prezenţei centrelor de osificare la copii se efectuează prin radiografia:

a) pumnului
b) femurului
c) tibiei
d) cutiei toracice
e) coloanei vertebrale

20) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi de lapte la copii sugari:
a) la vârsta de 6-10 luni
b) la vârsta de 2-3 luni
c) la vârsta de 8-12 luni
d) la vârsta de 7-10 luni
e) la vârsta de 16-20 luni

21) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi permanenţi la copii:

a) la vârsta de 6-10 ani
b) la vârsta de 5-8 ani
c) la vârsta de 8-12 ani
d) la vârsta de 4-5 ani
e) la vârsta de 6-7 ani

22) Indicaţi termenul mediu de schimbare a dinţilor de lapte cu cei permanenţi la copii:
a) la vârsta de 6-10 ani
b) la vârsta de 5-8 ani
c) la vârsta de 8-12 ani
d) la vârsta de 4-5 ani
e) la vârsta de 6-7 ani

66
 23) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a) stimulează procesele anabolice
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c) stimulează procesele catabolice
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e) accelerează metabolismul bazal

Complement multiplu
1) Selectați glandele endocrine care exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării
fizice a copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

2) Selectați glandele endocrine care influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în

perioada de dezvoltare intrauterină:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

3) Selectaţi formulele orientative de apreciere a perimetrului toracic la copii în primul an de viaţă:

a) 43-1,5(6-n), unde n- numărul de luni
b) 45-2(6-n), unde n- numărul de luni
c) 43+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
d) 45+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numărul de luni

4) Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic:

a) talia
b) caracterul creşterii ponderale anuale
c) numărul dinţilor permanenţi
d) prezenţa semnelor sexuale secundare
e) "vârsta osoasă"

5) La baza metodei centilice de evaluare a dezvoltării fizice la copii stau:

a) indicii autopometrici
b) tabelele centilice
c) devierile sigmale
d) curbele centilice
e) formulele orientative de apreciere a masai corporale

6) Dezvoltarea fizică „netipică” se constată în cazul în care masa corporală şi talia se încadrează în
următoarele nivele centilice:
a) 25 -75 centile
b) 3 – 10 centile
c) 75- 90 centile
67
d) 90-97 centile
e) 97-100 centile

7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90

8) Indicaţi care sunt criteriile pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a) nivelul maturităţii biologice
b) gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c) acceleraţia dezvoltării fizice
d) talia corpului
e) greutatea corpului

9) Indicaţi funcțiile hormonului hipofizar în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) are acţiune anabolică
b) este reglator al creşterii
c) are acţiune catabolică
d) este reglator al imunităţii
e) intervine în metabolismul hidroelectrolitic

10) Indicaţi funcțiile timusului în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) are acţiune anabolică
b) este reglator al creşterii
c) are acţiune catabolică
d) deţine un rol determinant în apărarea imună
e) intervine în metabolismul acizilor nucleici şi al calciului

11) Indicaţi funcțiile glandei tiroide în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) are acţiune anabolică
b) stimulează creşterea
c) are acţiune catabolică
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e) accelerează metabolismul bazal

12) Selectați semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) apariţia pilozităţii pubiene
d) modificarea vocii
e) apariţia ciclului menstrual

13) Tabele centilice permit aprecierea următoarelor:

a) vârstei biologice a copilului
b) amplasarea exactă pe scara standard a fiecărui criteriu antropometric
c) procentul de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelul de dezvoltare fizică a copilului
68
e) indicii funcţionali ai copilului examinat

14) Enumeraţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor:

a) somatometria
b) somatoscopia
c) fiziometria
d) hărţile de creştere
e) indicii biochimici ai sângelui

15) Enumeraţi metodele utilizate în fiziometrie pentru aprecierea dezvoltării fizice a copiilor:
a) spirometria
b) dinamometria
c) puterea de întindere
d) elasticitatea tegumentelor
e) maturizarea biologică

16) Examinarea aparatului locomotor prin metoda somatoscopică cuprinde evaluarea:

a) cutiei craniene
b) cutiei toracice
c) membrelor inferioare
d) puterea de întindere
e) Dinamometria

17) Indicaţi criteriile maturizării biologice a copiilor:

a) apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
b) apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
c) aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
d) creşterea taliei
e) creşterea greutății corpului

18) Enumeraţi indicii antropometrici, utilizaţi în evaluarea dezvoltării fizice la copii:

a) indicele nutriţional
b) indicele statural
c) indicele ponderal
d) indicele Ciuliţkii
e) indicele Erisman

19) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c) intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d) stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
e) accelerează metabolismul bazal

20) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se manifestă în perioada pubertară:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii
69
21) Aprecierea stării de nutriţie la copii se face conform criteriilor:
a) greutatea corporală
b) suprafaţa corporală
c) indicele ponderal
d) greutatea ideală pentru talie
e) indicele nutriţional

22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul an
de viaţă sunt:
a) dentiţia
b) creşterea ponderală
c) creşterea staturală
d) perimetrul toracic
e) perimetrul craniului

23) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:

a) factori genetici
b) factori endocrini
c) factori interni ai patologiei
d) alimentaţia
e) factori comportamentali

24) Principiile generale de estimare a dezvoltării fizice a copilului cuprind:

a) metoda centilică
b) metoda estimării complexe a dezvoltării fizice
c) metoda Denver II
d) metoda devierilor sigmale
e) metoda indicilor antropometrici

25) Precizați legile mecanismului creşterii și dezvoltării la copii:

a) legea alternantei
b) legea proporţiilor
c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
d) legea creşterii inegale
e) acceleraţia

26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) alimentaţia
b) mediul geografic
c) factorii socio-economici
d) factorii genetici
e) factorii afectiv-educativi

27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) factorii genetici
b) mediul geografic
c) factorii ereditari
d) factorii interni ai patologiei
e) factorii hormonali
70
 28) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică

29) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a) gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b) elasticitatea tegumentelor
c) puterea de întindere
d) forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e) semnele de maturizare biologică

30) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:

a) au acţiune anabolică
b) încetinesc creşterea staturală la pubertate
c) stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
d) stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
e) accelerează metabolismul bazal

Maladiile căilor biliare la copii. Disfuncţia vezicii biliare. Colecistitele la copii

1. Cs Notaţi factorul etiologic definitoriu în colecistita acută la copii:

A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
C. Efortul fizic
D. Stesul neuropsihic
E. Facorul infecţios

2. Cs Notaţi factorul principal ce contribuie la stimularea evacuării bilei:

A. Secretina
B. Amilaza
C. Colecistokinina
D. Gastrina
E. Sfincterul Oddi

3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice

4. Cs Tratamentul în cazul colicistitei acute la copii nu include:

A. Antibioticele
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antispasticele
D. Analgezicele
E. Regimul igieno – dietetic
71
5. Cs Precizaţi care formă de colecistită acută evoluează cel mai uşor:
A. Flegmonoasă
B. Gangrenoasă
C. Nespecfică
D. Catarală
E. Specifică

6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A,D, şi K
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului

7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
B. Radiografia abdominală simplă
C. Ecografia veziculei biliare
D. Scintigrafia radioizotopică
E. Tomografia computerizată abdominală

8. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la copiii cu colecistită cronică în remisiune:

A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
D. Este în limitele normei
E. Prezintă modificări nespecifice

9. Cs Criteriile ecografice pentru colecistită cronică la copii sunt următoarele, cu excepţia:

A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Îngroşării (≥3mm) şi deformării pereţilor vezicii biliare
C. Indurării şi/sau stratificării pereţilor vezicii biliare
D. Micşorării în dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenităţii cavităţii vezicii biliare

10. Cs Acuzele pacienţilor cu colecistită cronică sunt, în afară de :

A. Cefalee
B. Subfebrilitate
C. Greaţă
D. Scaun instabil
E. Febră 39-40 0 C

11. Cs Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de colecistită cronică la copii:
A. În prezenţa febrei şi a sindromului dolor
B. La dispariţia febrei şi a sindromului dolor
C. La dispariţia febrei
D. La dispariţia sindromului dolor
E. În remisiune

12. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la copii cu disfuncția vezicii biliare:

72
A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
D. Este în limitele normei
E. Prezintă modificări nespecifice

13. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare hipertonă-hiperkinetică la copii:
A. Hipotonia sf. Oddi
B. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi crescute
C. Hipotonia vezicii biliare
D. Vezica biliară este mărită în volum
E. Dureri surde, sâcâitoare

14. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare căilor biliare tip hipoton-hipokinetic la copii:
A. Spasmul sf. Oddi
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare
C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute
D. Vezica biliară este mică în volum
E. Atrezia căilor biliare intrahepatice

15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru disfuncția căilor biliare hipotone la copii:
A. Durerile surde, disconfortul în hipocondrul drept
B. Greţurile, inapetenţă
C. Gustul amar matinal
D. Durerea acută, violentă
E. Meteorism, constipaţia

16. Cs Etiologia disfuncției căilor biliare la copii este, cu excepţia:

A. Disfuncţiei neurovegetativă
B. Hepatitei virală suportată
C. Traumatismelor
D. Alergiei alimentară
E. Maladiilor endocrine

17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
A. Modului sedentar de viaţă
B. Traumei plexului solar
C. Anomaliilor vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţiei ereditară
E. Cistită

18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru disfuncția vezicii biliare hipertone (hiperkinetice)
la copii:
A. Greţuri, vărsături bilioase
B. Durere acută, colicativă în hipocondriul drept
C. Durere acută, colicativă în hipocondriul stâng
D. Dureri în hipocondrul drept la efort fizic
E. Durerea survine postprandial, după stres

19. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipotone la copil:

A. Spasmoliticele
B. Drenajele (sondaj) biliare

73
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizantă
E. Medicaţia prokinetică

20. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipertone la copil:

A. Regim igieno-dietetic
B. Drenajele (sondaj) biliare
C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
E. Neurotropele-sedative

Complement multiplu
1. Cm Determinaţi care poate fi etiologia colecistitelor acute la copii :
A. Bacteriană
B. Virală
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară

2. Cm Marcaţi care sunt căile de emergenţă a infecţiei spre vezica biliară:

A. Hematogenă
B. Limfogenă
C. Ascendentă din duoden
D. Transcutană
E. Prin inoculare directă

3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute la copii:
A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii
B. Septuri intravezicale
C. Normokinezia căilor bliare
D. Hipofuncţia pancreatică exocrină
E. Hipermotilitatea gastrică

4. Cm Notaţi sindroamele clinice ce descriu un caz tipic de colecistită acută la copii:

A. Sindromul dolor abdominal
B. Sindromul hemoragic
C. Sindromul dispeptic
D. Sindromul de intoxicaţie
E. Sindromul edematos

5. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează sindromul dureros abdominal în cazul colecistitei acute la copii:
A. Durerea suprapubiană
B. Durerea localizată în hipocondrul stâng
C. Durerea localizată în hipocondrul drept
D. Durerea poate iradia în hemitoracele drept
E. Durerea poate iradia în hemitoracele stîng

6. Cm Marcaţi semnele clinice pozitive în cazul colecistitei acute la copii:

A. Merphy
B. Ortner
C. Kehr
D. Lepine

74
E. Giordano

7. Cm Notaţi formele clinice de colecistită acută la copii:

A. Catarală
B. Flegmonoasă
C. Gangrenoasă
D. Granulomatoasă
E. Eroziă

8. Cm Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice pentru colecistita acută bacteriană la copii:
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoză
D. Neutrofilia
E. VSH sporit

9. Cm Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate în caz de colecistită acută la copii:
A. Mărirea în volum a vezicii bilare şi îngroşarea pereţilor mai mult de 3 mm
B. Îngroşarea şi dedublarea pereţilor vezicii biliare
C. Subţierea pereţilor vezicii biliare
D. Dereglări de motriciate cu stază bilară
E. Prezenţa anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului

10. Cm Determinaţi ce include tratamentul formelor uşoare de colecistite acute la copii:

A. Regim la pat
B. Masa Nr. 5 după Pevzner
C. Terapie infuzională
D. Antiboticoterapie
E. Spasmolitice

11. Cm Marcaţi formele colecistitelor cronice, după etiologie:

A. Genetice
B. Neinfecţioase
C. Termice
D. Infecţioase
E. Actinice

12. Cm Stabiliţi ce cauzează colecistitele cronice infecţioase la copii:

A. Virusurile
B. Fungii
C. Bacteriile
D. Micoplazma
E. Chlamidiile

13. Cm Notaţi cauzele neinfecţioase ale colecistitelor cronice la copii:

A. Litiaza biliară
B. Refluxul duodeno gastral
C. Refluxul duodeno-biliar
D. Reacţiile alergice în diatezele atopice
E. Colitele cronice

75
14. Cm Selectaţi formele colecistitelor cornice la copii:
A. Calculoase
B. Icterice
C. Acalculoase
D. Nedefinite
E. Anicterice

15. Cm Marcaţi factorii predispozanţi în dezvoltarea colecistitelor cornice la copii:

A. Disbacterioza intestinală
B. Discoliile
C. Esofagita de reflux
D. Anomaliile de dezvoltare ale vezicii şi căilor biliare
E. Colitele cronice

16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cornice la copii:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienţă hepatică
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicaţie

17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la copil:
A. Sîcîitoare, surde, de compresie
B. Acute, violente
C. Se accentuează la 20-30 min după alimente reci. grase, picante
D. Se accentuează la efort fizic intens
E. Se pot localiza în hipocondriul drept

18. Cm Precizaţi ce putem determina în mod obiectiv în colecititele cronice la copii:

A. Ficatul puţin mărit
B. Tegumente palide
C. Turgescenţa jugularelor
D. Semnul Ortner pozitiv
E. Acrocianoză

19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
B. Hemoleucograma, probele biochimice sangvine
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie

20. Cm Indicaţi criteriile ecografice pentru colecistită cronică la copii:

A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Îngroşarea (› 3mm) şi deformarea pereţilor vezicii biliare
C. Indurarea şi/sau stratificarea pereţilor vezicii biliare
D. Micşorarea în dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenitatea cavităţii vezicii biliare

21. Cm Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul diferenţial al colecistitei cronice la copil:

76
A. Gastroduodenită
B. Apendicită
C. Boală ulceroasă
D. Cistită
E. Proctosigmoidită

22. Cm Stabiliţi ce tipuri de medicamente include tratamentul colecistitei cronice la copii:

A. Antiemeticele
B. Antifungicele
C. Antibioticele
D. Colereticele
E. Dieta Nr. 5 după Pevzner.

23. Cm Precizaţi recomandările pentru profilaxia colecistitelor cronice la copii:

A. Consum sporit de alimente bogate în grăsimi animaliere
B. Sanarea focarelor cornice de infecţie
C. Alimentaţia raţională conform vîrstei
D. Administrarea dozelor profilactice de antibiotic
E. Practicarea unui mod activ de viaţă

24. Cm Marcaţi modificările în hemoleucogramă, prezente în cazul colecistitei cronice în acutizare:

A. Reticulocitoza
B. Poikilocitoza
C. În unele cazuri anemie
D. Leucocitoza
E. VSH mărit

25. Cm Notaţi care sunt disfuncțiile vezicii biliare la copii:

A. Hipertonia vezicii biliare
B. Normotonia vezicii biliare
C. Staza biliară
D. Hipotonia vezicii biliare
E. Hipertonia sfincterului Oddi

26. Cm Notaţi care sunt disfuncțiile vezicii biliare principale la copii:

A. Normotonia sfincterului Oddi
B. Hipertonia vezicii biliare
C. Hipertonia sfincterului Oddi
D. Hipotonia sfincterului Oddi
E. Staza biliară

27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Hepatita virală acută în anamneză
B. Disfuncţiile neurocirculatorii de diferită geneză
C. Maladiile endocrine
D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal
E. Pneumonia

28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipertonice ale vezicii biliare la copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional

77
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipotonice ale vezicii biliare la copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy

31. Cm Enumeraţi investigaţiile pentru confirmarea diagnosticului pozitiv de disfuncția vezicii biliare la copii:
A. Examenul ecografic
B. Examenul endoscopic
C. Examenul radiogrfic abdominal
D. Hemoleucograma
E. Analiza biochimică a sîngelui

32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul disfuncției vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
A. Vezica biliară mărită în volum
B. Vezica biliară micşorată în volum cu ½ peste 1 oră, după dejun
C. Configuraţia triunghiulară a vezicii urinare
D. Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după mîncare
E. Vezica biliară mică

33. Cm Marcaţi semnele USG în disfuncția vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
A. Excreţia bilei este încetinită;
B. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după mîncare cu 1/2;
C. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după dejun, mai mult de 2/3;
D. Vezica biliară mică;
E. Gaz liber în abdomen.

34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul disfuncției vezicii biliare la
copil:
A. Ulcer gastric perforat
B. Colecistite
C. Litiaza biliară
D. Pneumonie bazală pe dreapta
E. Pielonefrită acută

35. Cm Stabiliţi ce include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipertone la copil:

A. Masa Nr. 5, după Pevzner
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative
D. Remedii spasmolitice
E. Apă minerală cu mineralizare joasă, fără gaze, caldă

78
36. Cm Stabiliţi ce include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipotone la copil:
A. Masa Nr. 5, după Pevzner
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative
D. Remedii spasmolitice
E. Apă minerală cu mineralizare medie şi înaltă

37. Cm Precizaţi care sunt efectele colecistokininei:

A. Stimulează contracţia veziculei biliare
B. Stimulează contracţia sfincterului Oddi
C. Stimulează secreţia biliară
D. Inhibă tonusul sfincterului Oddi
E. Inhibă contracţia veziculei biliare

38. Cm Indicaţi care sunt constituenţii bilei :

A. Acizii biliari
B. Colesterol
C. Imunoglobulina A
D. Hemoglobina
E. Lecitina

39. Cm Stabiliţi care sunt complicaţiile colecistitei cronice la copii:

A. Litiaza biliară
B. Dermatitele
C. Hepatitele
D. Uretrita
E. Duodenita
40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Modul sedentar de viaţă
B. Trauma plexului solar
C. Anomaliile vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţia ereditară
E. Cistita

Febra reumatismală acută (FRA) la copii. Complement Simplu

1. Numiţi picul de vârstă al debutului Febrei reumatismale acute la copil:

a. 3-5 ani
b. 5-15 ani
c. 16-18 ani
d. După 18 ani
e. 10-18 luni

2. Notaţi agentul etiologic al Febrei reumatismale acute la copii:

a. Stafilococul aureus

79
b. Streptococul epidermidis
c. Streptococul β-hemolitic grup A
d. Streptococul β-hemolitic grup B
e. Enterococ

3. Precizaţi la câte săptămâni după suportarea unei faringoamigdalite streptococice se poate

dezvolta Febra reumatismală acută:
a. 2-4 săptămâni
b. 2-4 luni
c. 1-2 zile
d. 5-6 luni
e. 6-8 săptămâni

4. Precizaţi numărul criteriilor majore Jones în diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. 4
b. 6
c. 3
d. 5
e. 2

5. Notați criteriul minor pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Poliartrita
b. Artralgii
c. Coreea
d. Noduli subcutanaţi
e. Eritem marginat

6. Precizaţi criteriul major pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Febra
b. Artralgii
c. Leucocitoza
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă
e. Coreea

7. Numiţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută cu cardită:

a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 20 ani
c. Toată viaţa
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani

8. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani

80
 e. Toată viaţa

Complement Multiplu

1. Menţionaţi caracteristicile artritei în Febra reumatismală acută la copii:

a. Afectarea articulaţiilor mari şi medii
b. Afectare articulară multiplă
c. Afectare articulară migratorie
d. Artrită erozivă
e. Afectarea articulaţiilor mici

2. Enumeraţi criteriile majore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Cardită
b. Coreea Sydenham
c. Eritem marginat
d. Artralgii
e. Leucocitoză

3. Notaţi criteriile minore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:

a. Artralgii
b. Febră
c. Cardită
d. Creşterea intervalului PR pe Electrocardiogramă
e. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive

4. Precizaţi criteriile de clasificare ale Febrei reumatismale acute la copii:

a. Conform sindromului clinic
b. Conform gradului de activitate
c. Conform evoluţiei
d. Conform stadiului Insuficienţei cardiace cronice (NYHA)
e. Conform prezenţei infecţiei streptococice

5. Determinaţi caracteristicile nodulilor subcutanaţi Meynet în Febra reumatismală acută la copii:

a. Localizarea în hipoderm
b. Sunt nedureroşi
c. Sunt proeminenţi deasupra oaselor în zonele de extensie
d. Sunt aderenţi
e. Sunt dureroşi

6. Precizaţi caracteristicile eritemului marginat în Febra reumatismală acută la copii:

a. Reprezintă zone eritematoase
b. Este localizat pe torace, porţiunile proximale ale membrelor

81
c. Este migratoriu
d. Se albeşte la presiune
e. Este pruriginos

7. Menţionaţi manifestările pleuro-pulmonare în Febra reumatismală acută la copii:

a. Pneumonie interstiţială
b. Vasculită pulmonară
c. Pneumonie prin aspiraţie
d. Pleurezie fibrinoasă
e. Pleurezie exudativă

8. Determinaţi caracteristicile Coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:

a. Apare mai frecvent la fete
b. Apare în special la vârsta de 9–15 ani
c. Apare după 3 luni de la infecţia streptococică
d. Apare după 3 săptămâni de la infecţia streptococică
e. Are risc de afectare de durată

9. Menţionaţi caracteristicile clinice ale coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:
a. Manifestările coreei apar treptat
b. Mişcări involuntare, bruşte, repetitive
c. Mişcări coordonate ale membrilor
d. Grimase, zâmbete inadecvate
e. Mişcările sunt accentuate de emoţii şi activitate fizică

10. Precizaţi semnele miocarditei difuze în Febra reumatismală acută la copii:

a. Dispnee la efort fizic minimal
b. Atenuarea zgomotului I
c. Suflu sistolic
d. Accentuarea zgomotului I
e. Cardiomegalie

11. Menţionaţi caracteristicile procesului inflamator activ în Febra reumatismală acută la copii:
a. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive
b. Creşterea globulinelor
c. Leucocitoză
d. Creşterea fibrinogenului
e. Trombocitoză

12. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în Febra reumatismală acută la copii:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN

82
 13. Determinaţi condiţiile posibile de stabilire a diagnosticului de Febră reumatismală acută la copii:
a. 2 criterii majore+o dovadă a infecţiei streptococice
b. 1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
c. 1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
d. 2 criterii majore+ 2 criterii minore
e. 1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovadă a infecţiei streptococice

14. Menţionaţi scopurile tratamentului medicamentos în Febra reumatismală acută la copii:

a. Eradicarea infecţiei streptococice şi profilaxia ei
b. Supresia inflamaţiei în răspuns autoimun
c. Tratamentul Insuficienţei cardiace congestive
d. Diminuarea semnelor de activitate a maladiei
e. Vitaminoterapia şi fortificarea imunităţii umorale

15. Precizaţi managementul coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:

a. Tratament antibacterian
b. Tratament antiinflamator
c. Benzodiazepine
d. Corticosteroizi
e. Imunosupresoare

16. Numiţi complicaţiile tipice ale Febrei reumatismale acute la copii:

a. Insuficienţa cardiacă congestivă
b. Endocardită infecţioasă
c. Tromboză intracavitară
d. Poliartrită
e. Coreea Sydenham

17. Precizaţi criteriile de spitalizare ale copiilor cu Febră reumatismală acută:

a. Adresare primară cu semne clinice de Febră reumatismală acută
b. Adresare primară cu semne clinice de recădere a Febrei reumatismale acută
c. Comorbidităţi importante
d. Nodulii subcutanaţi
e. Eritem marginat

Febra şi sindromul hipertermic la copil.

CS
1. CS Precizați structura anatomică unde este localizat centrul de termoreglare la copii:
A. Hipotalamus
B. Piele
C. Măduva spinării
D. Cerebel
E. Hipofiză
2. CS Selectați mecanismul determinant în febră la copii:
83
 a. Hipodinamia
b. Alimentația artificială
c. Dereglarea echilibrului între termogeneză şi termoliză
d. Activitatea fizică
e. Somnul
3. CS Precizați mecanismul prin care nu se realizează termoliza la copii:
a. Evaporare
b. Vasoconstricție
c. Radiație
d. Convecție
e. Conducție
4. Precizați care din cele listate nu este pirogen-exogen:
a. Citokinele pirogene
b. Endotoxinele bacteriene
c. Virusurile
d. Medicamentele antipiretice
e. Substanțele toxice
5. Selectați din cele listate substanța, care este pirogen-endogen:
a. Medicamentele
b. Bacteriile
c. Endotoxinele bacteriene
d. Cytokinele pirogene
e. Reacția antigen-anticorp
6. Selectați care, din cele listate, crește nemijlocit pragul de termoreglare al centrului
hipotalamic în febră la copii:
a. Endotoxinele bacteriene
b. Unele medicamente
c. Macrofagii
d. Leucotrienele
e. Prostaglandina E
7. Precizați care din următoarele nu produc pirogene-endogene:
a. Macrofagii
b. Monocitele
c. Prostaglandinele E
d. Celulele maligne
e. Distrucția tisulară
8. Selectați preparatul de prima intenție, recomandat în febră la copil:
a. Acidul acetilsalicilic
b. Diclofenacul
c. Paracetamolul
d. Pipolfenul
e. Metamizola
9. Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include:
a. Dezgolirea tegumentelor (dezbrăcarea)
84
 b. Ștergerea pielii cu un burete, înmuiat în apă caldă
c. Administrarea de Acetaminophen
d. Administrarea de Ibuprofen
e. Administrarea de Acid acetilsalicilic
10. Care din afirmaţii, privind tratamentul unei stări febrile la copil, nu este corectă:
a. Preparatul de prima intenție este Acetaminophenul
b. Calea preferențială de administrare a Acetaminophenului este cea parenterală
c. Preparatul de alternativă este Ibuprofenul
d. Se va trata obligator cauza febrei
e. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizice) de combatere a febrei
11. Pentru convulsiile febrile ale copilului de vârstă fragedă nu este caracteristic:
a. Apar doar în context febril
b. Au durată scurtă, de obicei sub 15 minute
c. Sunt tonico-clonice, generalizate
d. Apar în perioada de vârsta 6 luni – 5 ani
e. Este caracteristică prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele între crize
12. Precizaţi ce nu este caracteristic pentru convulsiile febrile simple la copii:
a. Sunt tonico-clonice, generalizate
b. Criza este scurtă, sub 15 min.
c. Criza se manifestă unilateral
d. Se atestă starea neurologică normală postcriză
e. De regulă, nu lasă sechele
13. Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic:
a. Apar în afara unui context febril
b. Durata crizei depășește 15 minute
c. Repetarea crizelor în intervalul unei zile
d. Prezintă risc de sechele neurologice
e. Pot fi generalizate şi unilaterale
14. Selectați preparatul de primă intenție, recomandat în tratamentul crizei de convulsii febrile la
copil:
a. Diazepam
b. Glucoza
c. Prednizolon
d. Piridoxin
e. Dimedrol
15. Precizați calea preferențială de administrare a Diazepamului în convulsii la sugari la etapa
prespital:
a. Intravenos
b. Intrarectal
c. Intramuscular
d. Prin sondă nazogastrică
e. Subcutan
16. Febra reprezintă creșterea temperaturii centrale mai sus de nivelul:
a. >37,0C
85
b. >37,5C
c. >38,0C
d. >38,5C
e. >39,0C
17. Indicați care, din afirmațiile listate, privind conduita terapeutică a febrei la copii, nu este
corectă:
a. Nu este recomandată administrarea alternativă de Acetaminophen şi Ibuprofen, dacă se
obţine eficienţă în monoterapie
b. Nu se administrează Acid Acetilsalicilic la copii sub 12 ani
c. Nu se administrează Metamizol
d. Nu se administrează antibiotice, dacă nu există argumente pentru etiologia bacteriană a febrei
e. Nu se administrează Acetaminophen la copii sub 3 luni
18. Indicați doza corectă de Acetaminophen, recomandată cu scop terapeutic copiilor cu febră:
a. 10-15 mg/Kg/doză
b. 5 mg/Kg/doză
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
d. 5 mg/Kg/24 ore
e. 30 mg/Kg/24 ore
19. Indicați doza corectă de Ibuprofen, recomandată cu scop terapeutic copiilor cu febră:
a. 10-15 mg/Kg/doză
b. 7, 5-10 mg/Kg/doză
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
d. 7,5 mg/Kg/24 ore
e. 50-60 mg/Kg/24 ore
20. Indicați ce nu se ia în considerație în abordarea clinică a copilului cu febră:
a. Vârsta copilului
b. Genul copilului
c. Prezența semnelor sugestive pentru o anumită etiologie a febrei - maladie specifică/focar
de infecție
d. Prezența riscului unei maladii severe conform sistemului semafor
e. Starea de confort a copilului

Complement Multiplu.
1. Termogeneza se realizează prin următoarele mecanisme:
a. Activarea proceselor metabolice
b. Convecție
c. Evaporare
d. Creșterea tonusului muscular
e. Scăderea tonusului muscular
2. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme:
a. Radiație
b. Convecție
c. Conducție

86
 d. Evaporare
e. Vasoconstricție
3. Indicați mecanismele fiziologice de termoliză la copii:
a. Activitate musculară crescută
b. Frison
c. Vasodilatație periferică
d. Transpirație
e. Convecție
4. Indicați mecanismele de realizare a termogenezei la copii:
a. Frisonul
b. Intensificarea proceselor metabolice
c. Transpirația excesivă
d. Vasoconstricția periferică
e. Activitatea musculară crescută
5. Selectați substanțele pirogene de origine exogenă la copii:
a. Interleikina-8
b. Endotoxinele bacteriene
c. Leucotrienele
d. Medicamentele
e. Prostaglandina E
6. Indicați examenele paraclinice de prima intenție, recomandate în febră la copii:
a. Determinarea Proteinei C- reactive
b. Aprecierea statusului imun
c. Radiografia pulmonară
d. Examenul sumar de urină
e. Cistografia
7. Selectați remediile antipiretice, recomandate in tratamentul febrei la copii:
a. Diazepamul
b. Paracetamolul
c. Acidul Acetilsalicilic
d. Diclofenacul
e. Ibuprofenul
8. Indicați metodele generale de asistență la copil cu febră:
a. Oferirea de lichid suplimentar
b. Loțiuni cu apă caldă
c. Loțiuni cu alcool sau Acid Acetic
d. Aerisirea și umedifierea mediului
e. Frecventarea colectivităților
9. Selectați structurile anatomice, unde sunt localizați centrii de termoreglare la copii:
a. Cerebel
b. Corpul Calos
c. Hipotalamusul anterior
d. Trunchiul cerebral
e. Hipotalamusul posterior
87
10. Selectați de la care nivele primesc informații centrii de termoreglare la copii:
a. Piele
b. Mușchi
c. Fanere (păr, unghii)
d. Epiteliu ciliar
e. Mediul intern
11. Indicați structurile anatomice, care intervin în procesul de termogeneză la copii:
A. Pancreasul
B. Tiroida
C. Hipofiza
D. Suprarenalele
E. Ficatul
12. Selectați afirmațiile corecte privind hipertermia la copil:
a. În hipertermie este păstrat echilibrul termogeneză – termoliză
b. În hipertermie este dereglat echilibrul termogeneză-termoliză
c. Hipertermia se datorează acumulării de căldură exogenă
d. Hipertermia se datorează acumulării de căldură endogenă
e. Hipertermia cauzează întotdeauna convulsii la copiii mici
13. Examinarea bacteriologică este necesară în următoarele stări febrile la copii:
a. Infecții virale acute
b. Dureri în abdomen cu diaree
c. Erupția dinților
d. Otită acută
e. Dureri în regiunea lombară
14. Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele caracteristici:
a. Durează peste 15 minute
b. Pot genera status convulsiv
c. Nu se repetă în serie în aceeași zi
d. Adesea se manifestă unilateral
e. Apar în afara unui context febril
15. Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracterisitici:
a. Anamneza neurologică negativă
b. Apar în context de febră
c. Sunt primar generalizate
d. Durează peste 15 minute
e. Se repetă în aceeași zi
16. Pierderile fiziologice de căldură la copil se produc prin următoarele mecanisme:
a. Iradiere
b. Termogeneză
c. Convecție
d. Evaporare
e. Conducție
17. Variațiile nictemerale ale temperaturii corporale la copil sunt determinate de:
a. Temperatura mediului
88
 b. Activitatea fizică
c. Activitatea sistemului endocrin
d. Culoarea pielii
e. Tranzitul gastrointestinal
18. Indicați cauzele posibile ale sindromului febril la copii:
a. Luxația congenitală de șold
b. Infecțiile virale
c. Infecțiile bacteriene
d. Febra metabolică
e. Hipocalcemia
19. Enumerați cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari:
a. Otita acută
b. Pneumonia acută
c. Infecția tractului urinar
d. Rahitismul
e. Anemia carențială
20. Selectați preparatele, recomandate în tratatmentul stării de rău epileptic la copii:
a. Dexametazona
b. Sulfatul de Magneziu
c. Diazepamul
d. Fenobarbitalul
e. Fenitoina

21. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la nou-născuți și sugarii sub 3
luni:
a. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră pot să nu prezinte semne
evidente/caracteristice de infecție, iar temperatura corporală poate fi crescută sau
scăzută
b. La nou-născuții și sugarii sub 3 luni cu febră semnele clinice locale pot fi absente
(febra izolată)
c. Starea generală la nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră se poate deteriora rapid
d. Copilul nou-născut poate fi contaminat cu germenii din canalul vaginal
e. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră localizează bine focarul de infecție

22. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii mai mari de 5 ani:
a. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de obicei descriu bine simptomele, pe care le suportă
b. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, tolerează mai bine pierderea de lichide
c. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot manifesta infecții tipice sau altele, de ex. infecții cu
Mycoplasma sau Mononucleoză infecțioasă
d. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot avea o maladie febrilă cauzată de patologie
organică a SNC, de origine psihogenă
e. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de origine infecțioasă, necesită spitalizare obligatorie

89
 23. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii, cu vârsta cuprinsă
între 3 luni și 5 ani:
a. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, localizează infecția mai bine
decât nou-născuții, dar e posibil să nu poată verbaliza ce simt
b. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, sunt expuși către contaminare
în colectivități
c. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții virale
d. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții bacteriene
tipice cu Pneumococ, Meningococ sau Hemofillus Influensae
e. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, necesită spitalizare obligatorie pentru
investigarea cauzei febrei

24. Indicați criteriile, utilizate pentru identificarea riscului unei maladii severe la copilul febril,
conform sistemului semafor:
a. Culoarea tegumentelor
b. Activitatea copilului
c. Semnele respiratorii
d. Hidratarea și circulația
e. Nivelul temperaturii corporale la copil

25. Indicați ce este recomandat în plan de conduită terapeutică a copilului cu febră:

a. Hidratarea adecvată a copilului
b. Asigurarea unui confort de mediu (t camerei 20-220C), evitarea supraâncălzirii copilului
c. Amplificarea circulației aerului (ventilator, fereastra deschisă)
d. Medicația antipiretică
e. Medicația antibacteriană

26. Indicați criteriile de internare în Departamentul pediatrie a copilului cu febră:

a. Copiii cu vârsta sub 3 luni, care au riscul cel mai mare pentru boală severă
b. Copiii cu vârsta de peste 3 luni cu febră, fără focar aparent de infecție, ce întrunesc
semnele de trafic roșu (risc înalt al unei maladii severe)
c. Copiii cu vârsta de peste 3 luni cu febră, fără focar aparent de infecție, ce întrunesc unul sau
mai multe simptome de trafic galben (risc moderat al unei maladii severe)
d. Toți copii cu febră, în vârsta de până la 5 ani
e. Toți nou născuții (copii cu vârsta < 1 lună)

Gastrita cronică. Boala ulceroasă la copii. Complement simplu

1. Cs. Indicaţi care dun următorii nu este factor de protecţie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local

90
E. Bifido- şi lactobacteriile

2. Cs Marcaţi mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la copii:

A. Predispoziţia ereditară
B. Micşorarea debitului cardiac
C. Micşorarea nivelului amilazei serice
D. Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie şi de protecţie
E. Creşterea nivelului hormonului tireotrop în singe

3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
D. Hipertrofică
E. Erozivă

4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare

5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”

6. Cs Precizaţi cum este gastrita autoimună la copii, după aspectul histologic:

A. Superficială
B. Hipertrofică
C. Eozinofilică
D. Atrofîcă
E. Metaplazica

7. Cs Determinaţi ce este characteristic pentru gastrita atrofîcă la copii:

A. Hiperaciditate gastrică
B. Metaplazie gastrică
C. Hipoaciditate gastrică
D. Edeme şi ascită
E. Hemoragie digestivă superioară

8. Cs Evidenţiaţi agentul patogen cauzal al gastritei cronice la copii:

A. Candida albicans
B. Echerihia coli
C. Iersinia
D. Streptococul piogen
E. Helicobacter pylori

9. Cs Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice la copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic

10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei

91
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată

11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită

12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina

13. Cs Indicaţi cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la copii:

A. Vărsătura alimentară
B. Hematemeza
C. Durerea abdominală
D. Senzaţia de greaţă
E. Scăderea ponderală

14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa

15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia

16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică „H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia

17. Cs Stabiliţi care este mecanismul de acțiune a omeprazolului:

A. Blocarea pompei protonice
B. Blocarea receptorilor gastrinici
C. Blocarea receptorilor histaminici-Н2
D. Blocarea receptorilor colinergici
E. Blocarea receptorilor H1 histaminici

18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
92
19. Cs Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor abdominale în cazul ulcerului duodenal:
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea
E. Durerea nu este ritmică

20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate de fier
D. Acid ursodezoxicolic
E. Enzime pancreatice

Complement multiplu.
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiac

2. Cm Alegeţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superllcială
B. Atrofică
C. In focar
D. Flegmonoasă
E. Metaplazică

3. Cm Selectaţi care din preparatele enumerate se referă la H2-histaminoblocatori:

A. Ranitidina
B. Famotidina
C. Omeprazolul
D. Maaloxul
E. Lansoprazolul

4. Cm Enumeraţi factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:

A. Sărurile biliare
B. Producţia locală de bicarbonat
C. Acidul clorhidric
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Pepsinogenul

5. Cm Enumeraţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice şi duodenale la copii:

A. Pepsinogenul
B. Prostaglandinele
C. Sărurile biliare
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Producţia locală de bicarbonate

6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală

7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric bacteriei “Helicobacter pylori” :

93
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice

8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei

9. Cm Stabiliţi ce include tratamentul patogenetic al bolii ulceroase la copii:

A. Inhibitorii producţiei de prostaglandine
B. Antiinflamatoare nonsteroidiene
C. Neutralizarea secreţiei acide gastrice
D. Protejarea mucoasei gastrice
E. Inhibarea secreţiei gastrice

10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii ulceroase la copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni

11. Cm Selectaţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superficială
B. Atrofică
C. Displastica
D. Hiperplastică
E. Metaplazică

12. Cm Secreţia acidă gastrică este stimulată de următoarele, în afară de:

A. Cafea, ceai
B. Vin, bere
C. Calciu administrat oral
D. Grăsimi
E. Hiperglicemie

13. Cm Marcaţi funcţiile gastrice:

A. Sectretorie
B. De concentrare
C. Motorie
D. Filtrare
E. Imună

14. Cm Indicaţi preparatele cu acţiune antihelicobacter la copii:

A. Famotidina
B. Almagel
C. Preparatele de bismut
D. Amoxacilina
E. Claritromicina

15. Cm Precizaţi care din următoarele semne caracterizează “Helicobacter Pylori”:

A. Este bacil gram pozitiv
B. Este bacil gram negativ
C. Posedă flagele
D. Are formă spiralată

94
E. Are formă ovoidă

16. Cm Stabiliţi care din următoarele semne pot fi depistate la FEGDS:

A. Localizarea ulcerului
B. Extinderea ulcerului
C. Complicațiile ulcerului
D. Răspunsul la tratament
E. Următoarea recidivă

17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat

18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Cefazolină
E. Claritromicina

19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina

20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină, claritrimicină, lansoprazol),
afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei avea 1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză
și ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului

21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina

22. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boală ulceroasă:

A. Acutizarea ulcerului
B. Ulcerul primar depistat
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizări pe an

23. Cm Indicaţi care sunt variantele de tratament a bolii ulceroase la copii:

A. Nemedicamentos
B. Chirurgical
C. Medicamentos
D. Biologic
E. Endoscopic

95
24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al gastritei cronice la copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă

25. Cm Precizaţi principiile de tratament a gastritei cronice la copii:

A. Antacide
B. Eradicarea „H.Pylori”
C. Corecția dereglărilor motorii
D. Ameliorearea proceselor metabolice a mucoasei
E. Reepitelizrea defectului ulceros
26. Cm Notaţi care sunt cele trei sindroame, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic
D. Algic
E. Edematos

27. Cm Marcaţi stadiile de evoluție endoscopică a ulcerului:

A. Durere acută
B. Epitelizare
C. Cicatrizarea
D. Recidivarea
E. Stenoză

28. Cm Numiți factorii cauzali a gastritelor acute primare (exogene):

A. Infecțioși
B. Medicamentoși
C. Chimici
D. Alergeni alimentari
E. Insuficiența renală acută

29. Cm Numiți formele speciale de gastrită cronică:

A. Eozinofilică
B. Limfocitară
C. Granulomatoasă
D. Atrofică
E. Cu „H. Pylori”

30. Cm Stabiliţi ce prevede tratamentul gastritelor acute:

A. Eliminarea agentului cauzal
B. Rehidratare adecvată
C. Spasmoliticele miotrope
D. Antibioticele
E. Antacidele

31. Cm Determinaţi ce se depistează la examninarea endoscopică în cazul gastritei cronice H. Pylori pozitiva la copii:
A. Hiperemia
B. Edemul
C. Hipertrofia pliurilor
D. Leziunea circulară sau ovală, ce trece de lamina musculară
E. Deformarea bulbului duodenal

32. Cm Stabiliţi prin ce se evaluează funcția incretorie la copii:

A. Evaluarea pepsinogenului sanguin
B. Evaluarea pepsinogenului urinar
C. Examenul endoscopic

96
D. Testul cu urează
E. Examenul radiologic baritat

33. Cm Indicaţi clasificarea metodelor de diagnostic a H. Pylori

A. Invazivă
B. Directă
C. Indirectă
D. Neinvazivă
E. Probabilă

34. Cm Precizaţi cu ce medicamente poate fi efectuată corecția dereglărilor motorii în gastrita cronică la copii:
A. Spasmolitice
B. Prokinetice
C. Antidiareice
D. Antiflatulente
E. Inhibitorii pompei protonicce

35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în punctele de rezistenţă
minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului

36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric sau duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Sindrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian

37. Cm Tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal se efectuează - in complex şi individual pe etape. Numiți-le:
A. Terapia acutizării afecţiunii;
B. Tratament de intreţinere;
C. Cura profilactică;
D. Tratamentul balnear
E. Tratament de inducere

38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10

39. Cm Marcaţi testele obligatorii, în cadrul dispensarizării copiilor cu boală ulceroasă:

A. FEGDS
B. Testul pentru H. Pylori
C. USG organelor abdominale
D. Radioscopia stomacului
E. Examenul baritat al stomacului

40. Cm Indicaţi tipurile gastritei cronice, după localizare:

A. Antrală
B. A corpului gastric
C. Pangastrită
D. Cardială
E. Bulbară

97
 Glomerulonefritele la copii. Complement simplu
1. Cs Precizaţi ce reprezintă glomerulonefrita acută la copii:
a. afectare tubulointerstiţială
b. afectare selectivă a tubilor renali
c. afectare a vezicii urinare
d. afectare a ureterelor
e. afectare primară preponderent glomerulară
2. Precizaţi mecanismul patogenetic predominant în dezvoltarea glomerulonefritei acute la copii:
a. citotoxic şi citolitic
b. boala complexelor imune
c. mediate prin Ig E
d. mediate celular prin limfocite T
e. acţiune directă a bacteriilor şi toxinelor
3. Cs Selectaţi agentul etiologic comun al glomerulonefritei acute la copii:
a. virusurile ECHO
b. stafilococul
c. streptococul B-hemolitic grup A
d. Echerihia coli
e. Streptococul viridians
4. Cs Marcaţi leziunea fiziopatologică esenţială în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea suprafeţei efective de filtrare glomerulară
b. lezarea endoteliului capilar glomerular
c. leziuni tubulointerstiţiale
d. leziuni mezangiale
e. creşterea permeabilităţii vasculare
5. Substanţele proinflamatorii care intervin în  patogenia leziunilor glomerulare în cazul
glomerulonefritei acute la copii sunt toate, cu excepția:

a. complementul seric;
b. enzimele proteolitice, radicali de oxigen;
c. citokinele proinflamatorii;
d. IgE (reaginele)
e. cascada coagulării;
6. Pentru debutul tipic al glomerulonefritei acute la copii nu este caracteristic:

a. sindromul urinar
b. sindromul hipertensiv
c. sindromul de  retenţie azotată
d. sindromul edematos;
e. e.sindromul icteric
7. Selectaţi varianta morfologică comună în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. schimbări minimale glomerulare

98
 b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
8. Cs Precizaţi varianta morfologică tipică în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
9. Cs Marcaţi leziunea fiziopatologică definitorie în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. hematuria microscopică persistentă
b. reducerea eliminării substanţelor azotate
c. leziunile mezangiale
d. proteinuria neselectivă de rang nefrotic
e. proteinuria selectivă de rang nefrotic
10. Cs Indicaţi tratamentul patogenetic în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. antiinflamatoare nonsteroidiene
b. diuretice
c. glucocorticosteroizi
d. preparate alfa-interferonului
e. anticoagulante
11. Cs Selectaţi sindromul clinic prin care se manifestă glomerulonefrita cu schimbari minimale
glomerulare la copii:
a. nefritic
b. nefrotic
c. urinar izolat
d. retenţie azotată
e. hematuric
12. Cs Pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii nu este caracteristic:
a. hematurie macroscopică
b. proteinurie de rang nefrotic
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
13. Cs Pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu este caracteristic:
a. hipertensiune arterială
b. hematurie macroscopică
c. edeme minore-moderate
d. proteinurie peste 3,5g/24h
e. proteinurie între 0.5-3.0 g/24h
14. Cs Sindromul urinar în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu include:
a. hematurie
b. proteinurie
c. cilindri hematici, granuloşi
d. hiperosmolaritatea urinei
e. hipercalciurie

Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi leziunile fiziopatologice esențiale în glomerulonefrita acută la copii:
99
 a. reducerea fluxului sanguin renal
b. reducerea suprafeţei de filtrare glomerulară
c. microtromboformare cu depunere fibrină capilare glomerulare
d. creşterea permeabilităţii membranei bazale glomerulare
e. creşterea eliminării substanţelor azotate
2. Cm Enumerați substanțele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor glomerulare în
glomerulonefrită la copii:
a. activarea complementului
b. enzimele proteolitice
c. IgE (reagine)
d. acidul hialuronic
e. citokinele
3. Cm Enumerați sindroamele clasice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. hipertensiv
b. icteric
c. edematos
d. retenţie azotată
e. hemoragic
4. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. edeme periferice
b. oligurie
c. hipotensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
5. Cm Enumeraţi testele de confirmare a infecției streptococice la copil cu glomerulonefrita acută:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. titrul crescut de antihialuronidază
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în culturi faringiene
d. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
e. prezenţa streptococului β-hemolitic la puncție bioptică renală
6. Cm Marcaţi modificările în sedimentul urinar în cazul glomerulonefritei acute poststreptococice
la copil:
a. proteinurie moderată
b. crioglobulinurie
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
d. hematurie macroscopică
e. cilindri hematici, granuloşi
7. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. edeme generalizate
b. oligurie
c. hipertensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
8. Selectaţi criteriile de diagnostic pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. proteinurie neselectivă
b. proteinurie selectivă marcată
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie

100
9. Cm Marcaţi modificările de laborator caracteristice pentru glomerulonefrită acută
poststreptococică la copil:
a. nivel seric crescut de creatinină, uree
b. complementul seric scăzut
c. nivel seric de Ig E crescute
d. nivel seric crescut de colesterol
e. hipergamaglobulinemie
10. Cm Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copil:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. complementul seric scăzut
c. hipoalbuminemie sub 25 g/l
d. nivel seric crescut de colesterol
e. crioglobulinemie
11. Cm Selectaţi criteriile pentru diagnosticul pozitiv în sindromul Alport la copii:
a. oligurie
b. edeme generalizate
c. hematurie microscopică persistentă
d. istoric familial de nefrită hematurică
e. hipoacuzie neurosensorială
12. Cm Edemele din sindromul nefrotic idiopatic la copii sunt determinate de:
a. hipertensiunea arterială
b. reducerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
c. creșterea permiabilității membranei bazale glomerulare pentru proteine
d. creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e. hipervolemie
13. Selectaţi variantele morfologice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbari minimale glomerulare
b. glomerulonefrită atipică colaptoidă
c. glomeruloscleroză focal-segmentară
d. proliferare mezangială difuză
e. glomerulonefrită exudativ-proliferativă
14. Precizați complicațiile caracteristice pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. leziune renală acută
b. hipocalcemie
c. encefalopatie hipertensivă
d. hipotensiune arterială
e. edem pulmonar acut
15. Enumerați criteriile ce definesc sindromul nefritic acut la copli:
a. oligoanurie
b. edeme moderate
c. purpură cutanată vasculară
d. hipertensiune arterială
e. retenție azotată
16. Precizați restricțiile dietetice în periaoda de stare la copil cu glomerulonefrită acută:
a. aport suplimentar de lichide
b. aport redus de sodiu și potasiu
c. aport redus de lichide
d. aport redus de proteine
e. aport redus de glucide
17. Selectați maladiile după care poate debuta glomerulonefrita acută poststreptococică la copil:

101
a. streptodermie
b. varicela
c. scarlatina
d. faringoamigdalita
e. parotidita infecțioasă

102
103