Sunteți pe pagina 1din 401

Alimentaţia copiilor sănătoşi.

Complement simplu
1) Evidenţiaţi necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou-născut sănătos:
a) 130
b) 100-110
c) 120
d) 115
e) 90-100
2) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită sugarul în vârstă de 10-12 luni,
alimentat natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masă
3) Care categorie de sugari au cea mai înaltă necesitate de proteine şi calorii la kg masă?
a) copiii şcolari
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni
d) copiii noi-născuţi
e) copiii preşcolari
4) Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:
a) imediat după naştere (în primele 30 minute)
b) la 2 ore după naştere
c) la 12 ore după naştere
d) la 6 ore după naştere
e) la 24 ore după naştere
5) Care este metoda uzuală de calcul a volumului alimentar, necesar pentru 24 de ore copiilor
sugari:
a) metoda volumetrică
b) formula Filatov
c) formula Zaiţev
d) formula Tur
e) metoda calorică
6) Copiilor, alimentaţi cu formule de lapte-praf, complementul se indică:
a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală
b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului
c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie
d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni
e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de hrană (alimente) în afară de cea
lactată, pe care o primeşte
7) Evidenţiaţi frecvenţa alimentaţiei sugarului în vârstă de 6 luni, la alimentație artificială:
a) de 6-7 ori în zi
b) de 6 ori în zi
c) de 5-6 ori în zi
d) de 5 ori în zi
e) la fiecare 3,5 ore
8) Evidenţiaţi necesitatea zilnică în calorii la kg masă/corp pentru copiii în vârstă de 1,5-3 ani:
a) 115
b) 90
c) 105
d) 120
e) 110
9) Evidenţiaţi care este necesităţile zilnice în calorii la kg masă/corp pentru copiii în vârstă de 4-6
ani:
a) 105
b) 80
c) 110
d) 115
e) 95
10) Evidenţiaţi care este necesităţile zilnice în calorii/kg masă/corp la copilul în vârstă de 12-15 ani:
a) 95
b) 90
c) 80
d) 100
e) 60
11) Evidenţiaţi necesitatea în proteine / kg masă/corp pentru copiii în vârstă de 1,5-3 ani:
a) 3,5 g/kg
b) 1,5 g/kg
c) 4-4,5 g/kg
d) 3,0 g/kg
e) 2,5 g/kg
12) Care din formulele adaptate enumerate este recomandată pentru alimentaţia sugarului cu
intoleranţă la proteinele laptelui de vaci?
a) Nutrilon
b) NAN-безлактозный
c) Alfare
d) Nestogen
e) Hipp HA1
13) Ce reprezintă suplimentul?
a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masă corporală acumulat
c) formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni
14) Metoda alternativă este utilizată:
a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului
c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului
d) în caz de alimentaţie naturală a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar
15) Metoda complementară este utilizată:
a) în caz de alimentare artificială a sugarului
b) în caz de alimentare naturală a sugarului
c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
d) în caz de alimentare mixtă a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar
16) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)
17) Indicaţi prin ce se explica avantajul alimentaţiei cu lapte matern pentru dezvoltarea
neuropsihică adecvată a copilului:
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor
b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) conţinutul mărit al proteinelor serice
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de P - casamorfină
18) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului de
legume:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 9 luni
19) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a terciului de
cereale:
a) 6,5 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 6 luni
20)Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului de
fructe:
a) 2 luni
b) 3 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 3,5 luni
21) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a cărnii:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni
22) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a sucului de
fructe:
a) 1 lună
b) 2 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
23) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a
brânzei/caşcavalului:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 8 luni
d) 10 luni
e) 1 an
24) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a peştelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
25) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a gălbenuşului
de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
26) Indicaţi începând cu ce vârstă, conform recomandărilor OMS, se permite administrarea laptelui
de vaci integru:
a) vârsta de 6 luni
b) vârsta de 12 luni
c) vârsta de 2 ani
d) vârsta de 8 luni
e) vârsta de 3 luni
27) Selectaţi care este volumul alimentar, recomandat copilului în vârstă de 4-6 luni, calculat
conform metodei volumetrice:
a) 1/5 din masa corpului
b) 1/6 din masa corpului
c) 1/7 din masa corpului
d) 1/8 din masa corpului
e) 1/9 din masa corpului
28) Selectaţi care este produsul, cu care de regulă se recomandă a începe diversificarea alimentaţiei
sugarului:
a) sucul de fructe
b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuiţii
e) gălbenuşul de ou
29) Selectaţii care din produsele enumerate, conform recomandărilor OMS, nu este recomandat
sugarilor:
a) peştele
b) caşcavalul
c) untul
d) laptele de vaci
e) gălbenuşul de ou
30) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător deficitului de lapte matern egal cu 50%
din necesarul zilnic al copilului sugar:
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) uşoară
e) severă
31) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adoptată, plus 2 alimentări complimentare şi apă
c) doar alimentare la sân la cerere
d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare
32) Indicaţi cu câte calorii se suplimentează zilnic raţia alimentară a mamei care alăptează:
a) 200-400 kkal/24 ore
b) 700-1000 kkal/24 ore
c) 500 kkal/24 ore
d) nu se suplimentează
e) 1500 kkal/24 ore
33) Indicaţi ce se recomandă pentru raţia alimentară a mamei care alăptează:
a)conţinutul lipidelor se suplimentează cu 11 g/kg în 24 ore
b)conţinutul proteinelor se suplimentează cu 11 g/kg în 24ore
c)conţinutul glucidelor se suplimentează cu 30%
d)conţinutul grăsimilor nu se suplimentează
e)conţinutul glucidelor nu se suplimentează
34) Indicaţi care este valoarea energetică a colostrului în prima zi după naştere:
a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l
c) 900 kkal/l
d) 800 kkal/l
e) 670-700 kkal/l
35) Indicaţi care este valoarea energetică a laptelui matern matur:
a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l
c) 900 kkal/l
d) 800 kkal/l
e) 670-700 kkal/l
36) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani
37) Indicaţi ce volum de hrană zilnic se recomandă copilului în vârstă de 18 luni:
a)până la 1000 ml/24 ore
b)1200-1500 ml/24 ore
c)1400-1500 ml/24 ore
d)1100-1200 ml/24 ore
e)1600-1800 ml/24 ore
38) Indicaţi frecvenţa alimentaţiei copilului în vârstă de 2 ani/24 ore:
a) de 6 ori
b) de 3 ore
c) de 5 ori (3 mese de bază şi 2 gustări)
d) de 4 ori
e) de câte ori doreşte copilul
39)Până la ce vârstă a copilului, conform OMS, se recomandă de a continua alimentaţia la sân,
paralel cu cea complementară:
a) până la vârsta de 5-6 luni
b) până la vârsta de 1 an
c) până la vârsta de 2 ani şi mai mult
d) până la vârsta de 1 an şi 2 luni
e) până la vârsta de 1 an şi 6 luni
Complement multiplu
1) Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului:
a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern
b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) copilul are deja primii dinţi
d) copilul are mai mult de 4 luni
e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară necesară
consumării produselor noi
2) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esenţiale ale laptelui matern
faţă de cele ale laptelui de vaci:
a) laptele matern conţine mai puţine proteine
b) laptele matern conţine mai multe proteine
c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
e) laptele matern conţine mai puţine lipide
3) Evidenţiaţi alimentele complementare de bază, administrate copilului sugar începând cu vârsta de
6 luni:
a) brânza de vaci
b) sucul de fructe
c) pireul de legume
d) terciul de crupe
e) laptele de vaci
4) Evidenţiaţi ce recomandări sunt valabile pentru alimentaţia nou-născutului cu prematuritate de gr.
I:
a) aplicat la sân la cerere
b) alimentat prin sondă cu lapte matern
c) aplicat la sân frecvent, nu mai puţin de 8 ori în 24 ore, inclusiv noaptea
d) aplicat la sân de 6 ori în 24 ore
e) aplicat la sân fiecare 3 ore
5) Indicaţi care din formulele de lapte-praf enumerate sunt utilizate pentru calcularea volumului
alimentar în alimentaţia artificială a copilului în prima săptămână de viaţă:
a) V= (n-1) x 70, unde n-numărul de zile de viaţă, v-volumul de lapte/zi
b) V= (n-1) x 80, unde n-numărul de zile de viaţă, v-volumul de lapte/zi
c) 1/10 din greutatea corpului + 200, exprimat în ml
d) 1/5 din greutatea corpului, exprimat în ml
e) 1/6 din greutatea corpului, exprimat în ml
6) Selectaţi care din formulele lactate enumerate sunt predestinate copiilor născuţi prematuri:
a) pre NAN
b) Hipp Pre
c) Nestogen 1
d) NAN 1
e) Alfare
7) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lactoza laptelui matern:
a) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 60% din necesarul energetic zilnic al sugarului
b) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 40% din necesarul energetic zilnic al sugarului
c) lactoza din laptele matern se digerează la ≈ 90% în intestinul subţire
d) lactoza laptelui matern favorizează flora intestinală condiţionat patogenă
e) lactoza laptelui matern măreşte valoarea PH-ului intestinal al sugarului
8) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lipidele laptelui matern:
a) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 50% din necesarul energetic al sugarului
b) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 60% din necesarul energetic al sugarului
c) lipidele laptelui matern sunt intr-o concentraţie mai mare în laptele anterior
d) laptele posterior este mai bogat în lipide
e) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi săturaţi
9) Evidenţiaţi condiţiile de bază, necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat
la sân:
a) sugarul a împlinit 6 luni
b) sugarul a împlinit 4 luni
c) sugarul e mai mare de 4 luni şi are greutate scăzută
d) sugarul e mai mare de 4 luni şi pare flămând după mâncare
e) sugarul a împlinit 6 luni,e sănătos şi manifestă interes pentru alte tipuri de alimente
10) Indicaţi afirmaţiile corecte, privind conţinutul de fier din laptele matern:
a) laptele matern conţine o cantitate de fier echivalentă cu cea din laptele de vaci
b) laptele matern conţine o cantitate de fier mai mare decât cea din laptele de vaci
c) concentraţia fierului în laptele matern depinde de conţinutul lui în organismul mamei
d) concentraţia fierului în laptele matern nu depinde de conţinutul lui în organismul mamei
e) fierul din laptele matern are o biodisponibilitate mai mare decât fierul din alte tipuri de lapte
11) Indicaţi care factori sunt implicaţi în declanşarea reflexului prolactinei:
a) concentraţia crescută de progesteron în sângele mamei
b) evacuarea completă a laptelui produs
c) alimentarea la sân a copilului şi în perioada nocturnă
d) excitarea receptorilor mamelonari
e) contactul fizic permanent între mamă şi copil (,,ochi la ochi”, ,,piele la piele”)
12) Indicaţi necesarul de apă al copilului în vârstă de 6 ani (ml/kg/24 ore):
a) 100-110
b) 120-135
c) 90-100
d) 140
e) 80
13) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei adecvate a copiilor în vârstă de 3-7 ani:
a) numărul de alimentaţii/zi egal cu 5 (3 de bază şi două gustări)
b) volumul alimentar zilnic egal cu 1400-1800 ml
c) necesarul energetic egal cu 80 kcal/kg/ 24 ore
d) numărul de alimentări/zi egal cu 3
e) volumul alimentar zilnic egal cu 2000-2500 ml/24 ore
14)Indicaţi ce poate micşora densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:
a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii
15)Indicaţi numărul de mese, recomandat copiilor în vârstă de 4-5 ani:
a) 3 mese/zilnic
b) 8 mese/zilnic
c) 3 mese/zilnic, plus 2 gustări
d) la dorinţa copilului
e) 5 alimentaţii/zi
16)Indicaţi consecinţele posibile ale alimentaţiei neechilibrate a şcolarului:
a) obezitate
b) nanism
c) rahitism
d) anemie feriprivă
e) retard ponderal şi statural
17)Indicaţi care greşeli în alimentaţie pot cauza tulburări de nutriţie la copii:
a) alimentare artificială neadecvată
b) utilizarea excesivă a unor produse
c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni
d) introducerea tardivă a alimentelor complementare
e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni
18) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
e) conţine beta-lactoză
19) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă sugarul suge eficient:
a) face mişcări de sugere frecvente
b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut
20) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicată alimentaţia la sân:
a) cancer mamar
b) insuficienţă renală acută
c) pneumonie acută
d) infecţie respiratorie acută
e) infecţia cu HIV
21) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat natural:
a) vârsta sugarului - 6 luni
b) sugarul absolut sănătos
c) vârsta sugarului - 4 luni
d) se administrează cu linguriţa
e) la început se administrează după alăptarea la sân
22) Evidenţiaţi condiţiile ce impun indicarea alimentaţiei mixte la copilul sugar:
a) copilul este agitat
b) copilul cu indice ponderal 0,9 la 1 lună după naştere
c) hipogalactie iremediabilă la mamă
d) absenţa mamei o anumită perioadă a zilei
e) curba ponderală plată
23) Evidenţiaţi care din formulele lactate enumerate sunt din grupul celor adaptate:
a) Biolact
b) NAN-1, NAN-2, NAN- 3
c) Malâş
d) Nestogen 1, Nestogen 2
e) laptele de vaci diluat cu apă în raportul 1:2
24) Evidenţiaţi care din formulele lactate enumerate nu conţin lactoză:
a) Lailac
b) NAN - безлактозный
c) NAN - кисломoлочный (acidofil)
d) Maliutca
e) O-LAC
25) Selectați formulele adaptate dietice (terapeutice):
a)Malâș
b)Similac Isomil
c)O-LAC
d)Alfare
e)NAN-1, NAN-2
26) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă incidente/accidente în cadrul alimentaţiei la
sân:
a) regurgitaţia
b) voma
c) colica abdominală a sugarului
d) enterocolita
e) refuzul temporar al sânului
27) Evidenţiaţi care din produsele enumerate servesc ca sursă recomandată de proteine pentru
sugar:
a) carnea
b) bulionul de carne
c) gălbenuşul de ou
d) albuşul de ou
e) brânza/ caşcavalul
28) Consumul insuficient de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:
a) îmbolnăviri frecvente
b) aport scăzut de energie
c) creştere întârziată
d) hipovitaminoză (A,D,E,K)
e) retard neuropsihic
29) Consumul exagerat de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:
a) apatie
b) creştere rapidă
c) obezitate
d) diaree
e) vomă
30) Consumul insuficient de glucide de către sugar poate cauza:
a) patologia sistemului nervos
b) reducerea rezervelor de glicogen
c) hipoglicemie
d) creştere întârziată
e) pancreatită
31) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt necesare sugarului în vârsta de 6 luni
pentru introducerea hranei complementare:
a) mişcări de mestecare complexe
b) muşcatul şi mestecatul
c) apariţia primelor mişcări de mestecare
d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
e) suptul şi înghiţitul
32) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanţi în alimentaţia la sân:
a) diabetul zaharat
b) IRA (infecţia respiratorie acută)
c) infecţia cu HIV
d) urgenţele postpartum
e) cancerul mamar
33) Ce reprezintă alimentaţia complementară:
a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni
b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte)
c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte
d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele
e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari începând cu vârsta de 6 luni
34) Selectaţi ce se referă la factorii reglatori ai funcţiilor specifice umane, prezenţi în laptele matern:
a) Calciul şi Natriul
b) carnitina
c) taurina
d) acizii graşi polinesăturaţi
e) acizii graşi saturaţi
35) Selectaţi avantajele conţinutului proteic al laptelui matern faţă de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor copilului
d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α - lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β - lactalbumină
36) Selectaţi care sunt condiţiile de bază pentru iniţierea şi stimularea lactaţiei:
a) alimentaţia îmbogăţită a mamei
b) aplicare la sân a nou-născutului în prima ½ oră după naştere
c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea
d) administrarea de lichide suplimentare mamei
e) eliberarea maximă de lapte a sânilor
37) Selectaţi care produse pot fi incluse în raţia alimentară a copilului în vârstă de 6 luni:
a) pireuri de legume şi fructe
b) peşte
c) pesmeţi
d) terciuri de cereale
e) suc de fructe
38) Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară:
a) plasarea frecventă a copilului la sân
b) plasarea rară a copilului la sân
c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân
d) patologiile extragenitale ale mamei
e) medicaţia cu antibiotice
39) Indicaţi ce poate spori densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:
a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii
40) Indicaţi de ce se va ţine cont în selecţia formulei de lapte pentru sugar:
a) de vârsta copilului
b) de masa corpului copilului
c) de starea sănătăţii copilului sau anumite probleme de sănătate
d) de analizele sângelui
e) de particularităţile de dezvoltare ale copilului
41) Indicaţi care componenţi ai laptelui matern fac parte din factorii reglatorii ai funcţiilor specifice
umane la nou-născuţi şi sugari:
a) factorii de creştere
b) enzimele
c) nutrienţii esenţiali
d) hormonii
e) microelementele
42) Indicaţi ingredientele alimentare, conţinutul cărora nu depinde de consumul şi statutul
nutriţional al mamei:
a) fierul
b) vitamina A, D
c) calciul
d) zincul
e) vitaminele gr. B
43) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului privind ingredientele nutritive:
a) conţine mai multe lipide ca laptele matern
b) conţine mai multe proteine ca laptele matern
c) conţine mai puţine glucide ca laptele matern
d) conţine mai multe glucide ca laptele matern
e) conţine mai multe vitamine liposolubile
44) Selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) amilaza
b) imunoglobulină A secretorie
c) lizozimul
d) carnitina
e) interferonii
45) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă
şi a celor preşcolari:
a) retard în dezvoltarea fizică
b) retard în dezvoltarea neuropsihică
c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
46) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă
şi a celor preşcolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv
b) suprasolicitare metabolică
c) imunoreactivitate redusă
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
47) Care sunt consecinţele posibile ale consumului excesiv de glucide pe fondalul consumului redus
de proteine şi lipide la copii:
a)scădere a rezistenţei organismului la infecţii
b)paratrofie
c)manifestări alergice
d)micşorare a aportului nictemeral de calorii
e)hiperglicemie
48) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din raţia zilnică a copilului de vârsta
fragedă (1-3 ani):
a) laptele de vaci
b) alimentele picante
c) mezelurile afumate
d) slănina de porc, untura de porc
e) supa de legume
49) Indicaţi afirmaţiile corecte privind constituirea raţiei alimentare a mamei care alăptează:
a) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei nu se schimbă, comparativ cu sarcina
b) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei sunt mai înalte decât la femeia însărcinată
c) cantitatea de lapte matern secretată depinde direct de consumul alimentar al mamei
d) chiar şi mamele care au un regim alimentar deficient, pot produce o cantitate adecvată de lapte
calitativ
e) necesitatea de proteine în raţia femeii care alăptează se măreşte cu 8-11g/24 ore
50) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 7-12 ani:
a) numărul alimentaţilor egal cu 4/24 ore
b) volumul alimentar egal cu 1800-200 ml/24 ore
c) necesarul energetic egal cu 60-70 kcal/kg/24 ore
d) numărul de alimentaţii egal cu 3/24 ore
e) volumul alimentar egal cu 1400-1500ml/24 ore
51) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 12-18 ani:
a) numărul de alimentări egal cu 3/24 ore
b) volumul alimentar egal cu 2000-2500 / 24 ore
c) necesarul energetic pentru băieţi egal cu 60 kcal/kg/24 ore, pentru fete-50 kkal/kg/24 ore
d) necesarul în proteine egal cu 1,2-1,5 g/kg/24 ore
e) necesarul în glucide egal cu 12-14 g/kg/24 ore
52) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
a) se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci integru
b) se recomandă reducerea consumului de produse cu conţinut sporit de sare, grăsimi şi zahăr
c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioară, cantitate şi consistenţă,
adaptate vârstei
d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca la adult
53) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţine Ig A secretorie
b) conţine o cantitate mai mare de Fe
c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori imunologici
d) conţine factori de creştere (inclusiv hormoni)
e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului
54) Aplicarea corectă la sân implică prezenţa următoarelor semne:
a) guriţa sugarului e larg deschisă
b) buza inferioară e retroversă
c) sugarul apucă cu guriţa mamelonul şi o mare parte din areolă
d) o parte mai mare de areolă se vizualizează deasupra
e) bărbia copilului e distanţată de sân
55) Alimentaţia adecvată a sugarului se poate aprecia după următoarele semne:
a) curba ponderală (ascendentă, corespunzătoare vârstei)
b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)
56) Alimentaţia neadecvată a copilului poate avea ca consecinţă:
a) infecţii respiratorii acute frecvente
b) rahitism
c) hipovitaminoze
d) anemie
e) retenţia dezvoltării fizice
57) Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele semne:
a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă
b) corpul copilului e întors spre corpul mamei
c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul
d) corpul copilului e lipit de corpul mamei
e) mama susţine sânul cu o mână
58) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
b) sugarul are o curbă ponderală plată
c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost
59) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sugarului sînt
corecte:
a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se introduc concomitent 2 sau mai multe alimente noi
60) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a alimentaţiei artificiale la sugar:
a) formula lactată se va introduce în alimentaţie numai când copilul este sănătos
b) formula lactată nouă se va introduce progresiv şi treptat
c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule lactate noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 1 săptămână, se va recurge la o altă formulă lactată
e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate
61) Enumeraţi care sunt efectele adverse ale utilizării laptelui de vaci în alimentaţia sugarului:
a) suprasolicitarea osmotică renală
b) anemia carenţială
c) alcaloza metabolică
d) gastroenteropatia alergică
e) distrofia
62) Evidenţiaţi conform căror criterii se clasifică formulele lactate:
a) după gradul de adaptare
b) după vârsta, la care sunt indicate
c) după sursa de glucide
d) după tehnologia de producere
e) după particularitatea compoziţională
63) Evidenţiaţi avantajele formulelor de lapte adaptate faţă de cele neadaptate:
a) glucidele sunt constituite practic exclusiv de către lactoză
b) au un nivel scăzut de cazeină şi un conţinut sporit de proteine din zer (serice)
c) conţin acizi graşi polinesăturaţi în cantităţi mai mari
d) sunt îmbogăţite cu vitamine şi microelemente, în special Fe
e) imită în întregime componenţa laptelui matern
64) Evidenţiaţi dezavantajele formulelor de lapte adaptate faţă de laptele matern:
a) proteina este alergizantă pentru copil
b) conţin mai puţine proteine din zer
c) conţin mai multă lactoză
d) sunt lipsite de factori antiinfecţioşi
e) conţin cantităţi scăzute de beta-lactoglobulină
65) Evidenţiaţi consecinţele alimentaţiei dezechilibrate ale preşcolarului:
a) anorexie nervoasă
b) retard fizic
c) distrofie
d) anemie feriprivă
e) creştere staturo-ponderală adecvată
66) Indicaţi problemele copilului, considerate factori nefavorizanţi în alimentaţia la sân:
a) refuzul sânului de către copil
b) anomaliile de dezvoltare maxilo-facială (palatoschizis, gnatoschizis)
c) masa mică la naştere
d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
e) prematuritatea severă
67) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule de lapte diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân cu introducere tardivă a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule lactate neadaptate
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni
68) Indicaţi consecinţele introducerii tardive a complimentului în alimentaţia sugarului:
a) retard în creştere
b) nutriţie scăzută
c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc)
d) abilităţi motorii de mestecare întârziate
e) dezvoltare neuro-psihică întârziată
69) Indicaţi consecinţele introducerii precoce a complementului în alimentaţia sugarului:
a) dezvoltarea fizică accelerată
b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi substanţe nutritive de către copil
c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor care pot fi contaminate
d) risc crescut de boală diareică acută
e) risc crescut de alergie alimentară
70) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea laptelui de vaci integru sau în
diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă, comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
e) poate cauza alergie
71) Selectaţi caracteristicile cantitative ale microelementelor laptelui matern faţă de laptele de vaci:
a) laptele matern conţine mai mult Fier decât laptele de vaci
b) laptele matern conţine mai mult Calciu decât laptele de vaci
c) laptele matern conţine mai puţin Calciu decât laptele de vaci
d) laptele matern conţine mai puţin Clor decât laptele de vaci
e) laptele matern conţine mai puţin Natriu decât laptele de vaci
72) Selectaţi care abilităţi sunt de regulă prezente şi necesare la sugarul în vârstă de 6-12 luni pentru
consumarea alimentelor complementare:
a) suptul şi înghiţitul
b) mişcări de mestecare complexe
c) curăţarea linguriţei cu buzele
d) muşcatul
e) mişcări laterale cu limba şi împingerea hranei către dinţi
73) Indicaţi prin ce se manifestă rolul imunoprotector al laptelui matern:
a) asigură sugarului un ritm de creştere ponderală adecvată
b) micşorează răspândirea şi durata afecţiunilor diareice
c) micşorează riscul maladiilor autoimune (diabet zaharat tip I, colită ulceroasă nespecifică).
d) micşorează riscul morţii subite a sugarului
e) protejează de enterocolită necrotică
74) Din variantele listate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) prolactina
b) lactoferina
c) interleukina-6
d) Factorul Bifidum
e) ribonucleaza
75) Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) limfocitele T, B
b) macrofagii
c) anticorpii antivirus
d) imunoglobulinele de clasa A, M
e) calcitonina
76) Selectaţi afirmaţiile corecte privind alimentaţia mamei care alăptează:
a) regimul alimentar al mamei ce alăptează trebuie să fie adaptat la starea ei de nutriţie
b) necesităţile proteice ale femeii care alăptează sunt crescute cu 11 gr/24 ore
c) mama care alăptează necesită suplimentare obligatorie cu Ca, F, P, Mg Zn, K, Na şi vitamine
d) creşterea considerabilă a consumului de lichide nu va afecta lactaţia
e) necesarul de calorii al mamei care alăptează va fi crescut cu 480-500 kkal/24 ore
77) Indicaţi care sunt restricţiile în regimul alimentar pentru mamele care alăptează:
a) nu există nici un fel de restricţii
b) se exclud alimentele cu potenţial alergic (fructe exotice, ciocolată, miere)
c) se exclude usturoiul, condimentele puternice
d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat reacţii adverse
e) se consumă cu precauţie ouăle, peştele şi sucurile din fructe
78) Indicaţi factorii prin care se realizează rolul protector faţă de infecţii al alimentaţiei cu lapte
matern:
a) laptele matern este bactericid
b) laptele matern este steril, spre deosebire de alte lichide, care pot conţine agenţi patogeni
c) laptele matern conţine imunoglobulină A secretorie, care protejează de agenţi patogeni la nivel de
mucoase
d) lactoferina din laptele matern concurează pentru Fe cu bacteriile
e) laptele matern conţine factori nespecifici de apărare (macrofagi, limfocite, interferoni,
interleuchine, etc.)
79) Indicaţi factorii declanşatori ai reflexului oxitocinei:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân
b) evacuarea completă din sân a laptelui produs
c) excitarea receptorilor mamelonari
d) aplicarea la sân cât mai precoce după naştere
e) acţiunea factorilor emoţionali pozitivi, legaţi de copil (imaginea lui, contactul fizic etc.)
80) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de ocitocină oferite mamelor ce
alăptează:
a) aplicarea cât mai frecventă la sân
b) alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) stoarcerea laptelui rămas după alimentarea sugarului
e) aplicarea şi poziţionarea corectă la sân
81) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de prolactină oferite mamelor ce
alăptează:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) poziţionarea şi aplicarea corectă la sân
e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de viaţă
a sugarului
82) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului faţă de laptele matern matur:
a) colostrul este mai dens
b) colostrul are conţinut de proteine mai mare
c) colostrul are concentraţia de glucide mai mare
d) colostrul are concentraţia de vitamină A mai mare
e) colostrul are conţinut mai bogat în imunoglobuline
83) Indicaţi prin ce e important colostrul pentru copilul nou-născut:
a) oferă nou-născutului o cantitate suficientă de nutrienţi, concentrată într-un volum mai mic
b) este laxativ şi ajută să se elimine mai uşor meconiul, ce contribuie la prevenirea icterului
c) conţine mai puţine săruri minerale
d) conţine leucocite şi macrofagi, implicaţi în apărarea antiinfecţioasă
e) conţine într-o concentraţie mai mare imunoglobuline
84) Indicaţi caracteristicile proteinelor colostrului:
a) sunt reprezentate în special de albumine şi globuline, similare cu proteinele plasmatice ale nou-
năsutului
b) cazeina colostrului reprezintă ½ din conţinutul proteic al colostrului
c) aminoacizii esenţiali se conţin într-o cantitate mai mare
d) majoritatea proteinelor se absorb integral în tractul intestinal al nou-născutului
e) o bună parte din proteinele colostrului sunt reprezentate de imunoglobuline
85) Selectaţi afirmaţiile corecte privind compoziţia laptelui matern:
a) compoziţia laptelui unei mame se potriveşte în mod special propriului ei copil
b) laptele matern diferă în funcţie de vârsta mamei, perioada de după naştere, faza suptului
c) compoziţia laptelui matern depinde întru-totul de alimentaţia mamei
d) conţinutul de proteine este mai mare în primele zile după naştere
e) conţinutul de lipide este mai mic în ,,laptele anterior”
86) Indicaţi hormonii care stimulează lactogeneza:
a) ocitocina, prolactina
b) insulina
c) cortizonul
d) tireoidina, parathormonul
e) progesteronul
87) Selectaţi afirmaţiile corecte privind tipurile de lapte matern:
a) laptele secretat în primele 4-5 zile după naştere se numeşte colostru
b) colostrul reprezintă laptele matern secretat după I lună de la naştere
c) laptele de tranziţie se secretă în perioada de 5-14 zile după naştere
d) laptele matur poate avea o compoziţie diferită, în funcţie de faza suptului
e) laptele matern matur este produs începând cu 2 săptămâni după naştere
88) Indicaţi care tulburări nutriţionale sunt întâlnite mai frecvent la vârsta pubertăţii:
a) carenţa de calciu
b) anorexia nervoasă
c) distrofia
d) anemia carenţială
e) modificările patologice ale scheletului
89) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de cea a copilului mic, în vârstă de 1-3
ani:
a) prin volumul zilnic de hrană
b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetică hrănii
d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
e) prin necesitatea zilnică de calorii
90) Ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dietă hipoalergică
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul
caloric)
d) dietă vegetariană
e) dietă cu cantitate redusă de sare
1 Indicaţi particularităţile tehnologice de preparare a alimentelor, recomandate pentru copiii de
vârstă fragedă:
a) se va utiliza doar carne slabă
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale, perişoare)
c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smântână proaspătă)
d) se va utiliza maioneză pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante
92) Indicaţi ce produse se recomandă a fi excluse din alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani:
a) condimentele picante
b) ceaiul concentrat
c) cafeaua
d) ciocolata
e) sucurile proaspete de fructe
93) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi incluse în alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani:
a) supele de legume
b) budinca, chec-ul de casă
c) salatele din legume/fructe proaspete
d) salatele din legume fierte
e) carnea prăjită
94) Indicaţi ce include supravegherea alimentaţiei copiilor în instituţiile preşcolare:
a) elaborarea raţiei alimentare pentru fiecare grup de vârstă în parte
b) supravegherea calităţii şi stocării produselor alimentare
c) supravegherea tehnologiei preparării bucatelor
d) aprecierea calităţii bucatelor gata preparate
e) efectuarea examinării medicale a angajaţilor blocului alimentar

Alimentaţia copiilor sănătoşi. Complement simplu

1. C 15. D 29. D
2. C 16. E 30. B
3. D 17. B 31. D
4. A 18. A 32. C
5. A 19. E 33. B
6. A 20. C 34. A
7. D 21. B 35. E
8. B 22. E 36. A
9. B 23. A 37. D
10. E 24. E 38. C
11. B 25. C 39. C
12. C 26. C
13. C 27. C
14. B 28. B
Complement multiplu
1. A, E 51. A, B, C
2. A, C 52. A, C, E
3. C, D 53. A, C, D, E
4. A, C 54. A, B, C, D
5. A, B 55. A, B, D, E
6. A, B 56. B, C,D, E
7. B,C 57. A, B, C, D
8. A, D 58. B, C, D, E
9. A, E 59. A, B, C, D
10. B, D, E 60. A, B, C, E
11. B, C 61. A, B, D, E
12. C, E 62. A, B, D, E
13. A, E 63. A, B, C, D
14. A, D 64. A, B, C, D
15. C, E 65. A, B, C, D
16. D,E 66. B, C, D, E
17. A, B, D 67. A, B, C, D
18. A, C, E 68. A, B, C, D
19. B, C, E 69. B, C, D, E
20. A, B, E 70. B, C, D, E
21. A, B, E 71. A, C, D, E
22. C, D, E 72. A, C, D, E
23. B, C, D 73. B, C, D, E
24. B, C, E 74. B, C, D, E
25. B, C, D 75. A, B, C, D
26. A, C, E 76. A, B, D, E
27. A, C, E 77. B, C, D, E
28. B, C, D 78. B, C,D, E
29. C, D, E 79. A, C, D, E
30. B, C, D 80. A, B, C, E
31. C, D, E 81. A, B, D, E
32. C, D, E 82. A, B, D, E
33. A, D, E 83. A, B, D, E
34. B, C, D 84. A, C, D, E
35. B, C, D 85. A, B, D, E
36. B, C, E 86. A, B, C, D
37. A, D, E 87. A, C, D, E
38. B, C, D 88. A, B, C, D
39. B, C, E 89. A, B, D, E
40. A, C, E 90. A, B, C, D
41. A, B, D 91. A, B, C, E
42. A, C, D 92. A, B, C, D
43. B, C, E 93. A, B, C, D
44. B, C, E 94. A, B, C, D
45. A, C, D
46. A, B, E
47. A, C, E
48. A, B,C, D
49. B, D, E
50. A, B, C
Anemiile hemolitice. Complement simplu

1. Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:

A. diminuarea cantităţii de eritrocite;


B. reticulocitoza;
C. icterul sclerotegumentar;
D. hiperbilirubinemia;
E. fierul seric diminuat.
2. Cel mai informativ criteriu pentru hemoliza intravasculară este:

A. majorarea bilirubinei indirecte;


B. reticulocitoza;
C. icterul;
D. creşterea hemoglobinei plasmatice;
E. majorarea indicelui color.
3. Pentru hemoliza extravasculară nu este caracteristic:

A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe;
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia.
4. În cadrul sferocitozei ereditare, eritrocitele au următoarea caracteristică:

A. diametrul majorat;
B. creşte diametrul, se micşorează grosimea;
C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
E. eritrocitele nu se schimbă.
5. În mielogramă, în perioada de criză hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare se depistează:

A. inhibarea sistemului eritroid;


B. hiperplazia tuturor sistemelor;
C. lipsa de modificări;
D. sporirea sistemului eritroid;
E. prezenţa megacariocitelor.
6. Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este cacteristic:

A. paliditate;
B. icter;
C. mărirea splinei;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. culoarea normală a scaunului.
7. Pentru sferocitoza ereditară nu este caracteristic:

A. anemia;
B. reticulocitoza;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele în formă de ţintă.
E. scăderea rezistenţei osmotice minime a eritrocitelor.
8. Pentru B-talasemie nu este caracteristic:

A. anemia;
B. eritrocitele în formă de ţintă;
C. majorarea fierului seric;
D. hipocromia;
E. hipercromia.
9. În anemia falciformă nu se depistează totul, în afară de:

A. tipuri patologice de hemoglobină;


B. eritrocitele în formă de seceră;
C. mărirea nivelului hemoglobinei fetale;
D. şocul hipovolemic în perioada de criză;
E. criza vaso-ocluzivă.
10. Anemia hemolitică dobăndită, legată de administrarea medicamentelor, este:

A. autoimună;
B. heteroimună;
C. izoimună;
D. transimună;
E. neimună.
11. În cadrul tratamentului anemiei hemolitice imune în primul plan se impun:

A. terapia de substituţie;
B. glucocorticoizii;
C. splenectomia;
D. citostaticele;
E. prepatatele dezagregante.

12. În tratamentul talasemiei nu se folosesc:

A. hormoni;
B. masă eritrocitară;
C. desferalul;
D. vitaminele;
E. transfuzia celulelor stem.
13. Tratamentul sferocitozei nu include:

A. transfuziile regulate de masă eritrocitară;


B. transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/l;
C. splenectomie;
D. desferal;
E. terapie simptomatică.
14. Metoda cea mai eficientă de tratament în sferocitoza ereditară este:

A. transfuziile de masă eritrocitară;


B. desferalul;
C. splenectomia;
D. terapia simptomatică;
E. vitaminoterapia.
15. În tratamentul anemiei hemolitice este contraindicat:

A. vitaminoterapia;
B. preparatele fierului;
C. desferalul;
D. transfuziile de masă eritrocitară;
E. trasfuzia celulelor stem.
Complement multiplu

1. Indicați criteriile pentru hemoliză:

A. reticulocitopenie;
B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
C. reticulocitoză;
D. icterul;
E. creşterea bilirubinei indirecte.
2. Indicaţi afirmaţiile corecte în cadrul hemolizei intravasculare.
A. cauza – sindromul CID;
B. cauza – transfuziile de sânge incompatibil;
C. creşterea nivelului Hb-plazmatice;
D. prezenţa sferocitelor, microcitelor;
E. sporirea nivelului de bilirubină indirectă.
3. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:

A. hemoliza intravasculară;
B. hemoliza intracelulară;
C. eritrocitele în formă de ţintă;
D. microcitoza;
E. curba Price-Jones deviată în stânga.
4. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:

A. deficitul proteinei membranare a eritrocitelor;


B. epistaxisul;
C. tipul autozom – dominant de transmitere;
D. splenomegalia;
E. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
5. Pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare sunt caracteristice:

A. paliditatea;
B. icterul;
C. splenomegalia;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. epistaxisul.
6. În microsferocitoza ereditară se observă:

A. suprimarea sistemului eritroid;


B. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitului;
C. reducerea indicelui de culoare;
D. reducerea diametrului eritrocitului;
E. curba Price-Jones deviată în dreapta
7. Simptomele B-talasemiei sunt:

A. diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină;


B. eritrocitul sub formă de „ţintă”;
C. creşterea nivelului fierului seric;
D. creşterea indicelui de culoare;
E. reducerea nivelului fierului seric.

8. În tratamentul talasemiei sunt indicate:

A. hemotransfuziile;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. prednisolonul;
E. preparatele fierului.
9. Simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) sunt:

A. anemia;
B. icterul;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. crizele aplastice;
E. hemoragii.
10. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:

A. se depistează în vârsta înaintată;


B. predispoziţie la litiază biliară;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele sub formă de „ţintă”;
E. deficitul proteinei membranare eritrocitare.
11. Pentru B- talasemie sunt caracteristice:

A. creşterea hemoglobinei fetale;


B. dereglarea sintezei lanţurilor globinei;
C. hipocromia;
D. diminuarea fierului seric;
E. eritrocitele sub formă de „ţintă”.
12. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza:

A. criza apare după administrarea medicamentelor;


B. hemoliza intravasculară;
C. hemoliza intracelulară;
D. urina întunecată;
E. majorarea bilirubinei indirecte.
13. Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte:

A. debutul lent;
B. debutul acut;
C. durerile abdominale, febra, urina întunecată;
D. proba Coombs directă negativă;
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
14. La anemia falciformă se constată:

A. reticulocitoză;
B. eritrocite în formă de seceră;
C. eritrocite sub formă de „ţintă”;
D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. microcite.
15. Tratamentul sferocitozei ereditare include:

A. transfuzii regulate de masă eritrocitară;


B. transfuzii de masă eritrocitară la hemoglobină sub 60 g/l;
C. splenectomie;
D. preparate de fier;
E. terapie simptomatică.
16. La tratamentul talasemiei au indicaţie:

A. masă eritrocitară;
B. transfuzii de celule stem;
C. transplant de măduvă osoasă;
D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:

A. debut după administrarea medicamentelor;


B. debut pe fondalul infecţiei;
C. reticulocitoză marcată;
D. hemoglobinemie;
E. hipocromie.
18. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemiile hemolitice autoimune:

A. se leagă cu antigenii termici;


B. se leagă cu antigenii hipotermici;
C. au caracter ereditar;
D. debut acut;
E. dureri în abdomen, febră, icter.
19. Semnele de hemoliză intravasculară sunt:
A. aglutinarea spontană a eritrocitelor;
B. hemoglobinemie;
C. hemoglobinurie;
D. hepatosplenomegalie;
E. reducerea numărului de reticulocite.
20. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară:

A. paliditatea;
B. icterul;
C. hepatomegalia;
D. splenomegalia;
E. hemoragiile nazale.
21. Pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază sunt corecte afirmaţiile:

A. mai frecvent se întâlneşte la barbaţi;


B. hemoliza – peste 48 ore după administrarea medicamentelor;
C. splenectomia eficientă;
D. hemoliza intravasculară;
E. hemoglobinuria.
22. În cadrul talasemiei la bolnavi se observă:

A. oasele cutiei craniene au aspectul „periei” (semnul „ariciului”);


B. craniul de turn;
C. reţinerea creşterii copilului;
D. hipoplazia măduvei osoase;
E. urolitiaza şi litiaza biliară frecvente.
Anemii hemolitice copii. Complement simplu.
1-E

2-D

3-C

4-C

5-D

6-D

7-D

8-E

9-C

10-B

11-B

12-A

13-A

14-C

15-B

Complement multiplu.

1-BCDE

2-ABCE

3-BDE

4-ACDE

5-ABC

6-BD

7-ABC
8-ABC

9-ABCD

10-BCE

11-ABCE

12-ABDE

13-BCE

14-AB

15-BCE

16-ABCD

17-ABCD

18-ABDE

19-ABCD

20-ABD

21-ABDE

22-ABCE

Anemiile aplastice la copii.

Cs

1. Ce fenomen nu include în sine anemia aplastică la copii:


A. hipoplazia celulelor stem
B. Transformarea adipoasă a medulei
C. Pancitopenie periferică
D. Limfadenopatia
E. Hipocelularitatea medulei osoase
Cs

2. Care din simptomele enumerate caracterizează anemia aplastică


A. Hepatomegalia
B. Splenomegalia
C. Hipocelularitatea medulară
D. Limfadenopatia
E. Obezitatea
Cs

3. Anemia aplastică poartă caracter:


A. Mielodisplastic
B. Neoplastic
C. Achiziţionat
D. Limfoproliferativ
E. Mieloproliferativ
Cs

4. Pentru anemia Fanconi nu este caracteristic:


A. Afectare achiziţionată
B. Pancitopenie progresantă
C. Instabilitate cromozomială
D. Susceptibilitate tumorală
E. Defect al celulelor precursorii
Cs

5. Ce nu este caracteristic pentru anemia Fanconi:


A. Pancitopenie
B. Hipocelularitate medulară
C. Rezistenţa umoral - celulară normală
D. Imunodeficienţa celulară şi umorală
E. Trombocitopenie
Cs

6. Care din factori sau fenomene nu participă în patogenia anemiei aplastice:


A. Limfocitele T - activate
B. Granulocitele
C. Interleuchina - 2
D.  - interferonul
E. Factorul tumoral de necroză
Cs

7. Cel mai drastic fenomen în anemia aplastică este:


A. Limfopenia
B. Limfocitoza
C. Neutropenia
D. Eritropenia
E. Monocitopenia
Cs

8. Sindromul hemoragic în anemia aplastică poartă caracter:


A. Angiomatos
B. Vascular - purpural
C. Peteşial - macular
D. Mixt
E. Hematom
Cs

9. Definitivarea diagnosticului de anemie aplastică se face în baza:


A. Examenului morfologic al maduvei osoase
B. Fenotiparea imunologică a celulelor sanguine
C. Evaluarii diametrului mediu al eritrocitelor
D. Probele citochimice ale celulelor sanguine
E. Morfometria celulară
Cs

10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Cs

11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs

12. Eritrogeneza imperfectă este o:


A. Afectare totală a hematopoiezei
B. Afectare a seriei eritroide
C. Leziune congenitală
D. Maladie achiziţionată
E. Trombocitopenie amegacariocitară
Cs

13. La copii indicaţie pentru transfuzie de masă eritrocitară este:


A. Cantitatea de Hg sub112 g/l
B. Cantitatea de Hg sub 105 g/l
C. Cantitatea de Hg sub 90 g/l
D. Cantitatea de Hg sub 60 g/l
E. Cantitatea de Hg sub 30 g/l
Cs

14. Recuperarea sindromului hemoragic în anemia aplastică constă în:

A. Perfuzia masei eritrocitare


B. Transfuzia directă de sînge
C. Perfuzia masei trombocitare
D. Administrarea în bolus a plasmei native
E. Utilizarea crioprecipitatului
Cs

15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice este:
A. Sindromul infecţios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Majorarea în volum a ficatului şi splinei
E. Limfoadenopatia

Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm

3. Anemia aplastică poartă următoarele caractere:


A. Congenital
B. Ereditar
C. Achiziţionat
D. Neoplastic
E. Limfoproliferativ
Cm

4. Anemia aplastică Fanconi este o patologie:


A. Congenitală
B. Ereditară
C. Achiziţionată
D. Imunopatologică
E. Cromozomială
Cm

5. Anemia aplastică achiziţionată este o patologie:


A. Imunopatologică
B. Imunointermediată
C. Citochin intermediară
D. Alergică
E. Atipică
Cm

6. Anemia aplastică la copii include în sine următoarele:


A. Granulocitopenie
B. Trombocitopenie
C. Eritropenie
D. Reticulocitoză
E. Trombocitoză
Cm

7. Anemia aplastică la copii clinic se caracterizează prin următoarele:


A. Sindrom anemic
B. Sindrom hemoragic
C. Dereglare de ritm cardiac
D. Funcţie respiratorie diminuată
E. Infecţii bacteriene severe recidivante
Cm

8. Anemia aplastică se defineşte prin prezenţa următoarelor:


A. Majorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
B. Defecte funcționale a elementelor stromale ale măduvei osoase
C. Micşorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
D. Concentraţia normală al elementelor hematopoietice
E. Reducerea numărului de elemente hematopoietice
Cm

9. Granulocitopenia la copil cu anemie aplastică induce riscuri:


A. Mielofibroza
B. Infecţii bacteriene
C. Infecţii fungice
D. Sindrom mielodisplastic
E. Afectare neoplastică
Cm

10. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială
D. Afectarea membranei eritrocitare
E. Afectarea totală a hematopiezei
Cm

11. Anemia aplastică achiziţionată la copii are caractere:


A. Idiopatic
B. Ereditar
C. Postinfecţios
D. Congenital
E. Posttoxic
Cm

12. Diagnosticul anemiei aplastice la copil se realizează prin prezenţa criteriilor:


A. Numărului de sideroblaşti inelari
B. Numărului de trombocite
C. Cantităţii de hemoglobină
D. Numărului de granulocite
E. Numărului de reticulocite
Cm

13. Argumentele esenţiale în confirmarea diagnosticului anemiei aplastice la copii sunt:


A. Numărul absolut al limfocitelor
B. Numărul relativ al limfocitelor
C. Celularitatea măduvei ososa
D. Raportul ţesut hematopoietic/ţesut adipos
E. Pancitopenia periferică
Cm

14. Gradul de severitate al anemiei aplastice la copil este determinat de următoarele:


A. Gradul de afectare a hematopoiezei
B. Prezenţa sindromului hemoragic
C. Prezenţa sindromului anemic
D. Gradul granulocitopeniei
E. Intensitatea proceselor infecţioase
Cm

15.În anemia aplastică Fanconi tratamentul esenţial include următoarele:

A. Transplantul măduvei osoase


B. Terapia antisecretorie
C. Terapia de substituţie
D. Administrarea vitaminelor
E. Utilizarea preparatelor desensibilizante
Cm

16. Următoarele preparate posedă efect mielotoxic confirmat:

A. Sulfanilamide cu eliberare lentă


B. Chloramfenicolul
C. Retinol acetat
D. Alfatocoferol
E. Sulfasalazina
Cm

17. Evidenţiaţi factorii cu risc confirmat de aplazie medulară

A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust
Anemiile aplastice

Complementul simplu Complementul multiplu

1. D 1. A,B,D
2. C 2. B,E
3. C 3. B,C
4. A 4. B,E
5. C 5. A,B,C
6. B 6. A,B,C
7. C 7. A,B,E
8. C 8. B,C,E
9. A 9. B,C
10. E 10. A,C
11. E 11. A,C,E
12. B 12. B,C,D,E
13. D 13. C,D,E
14. C 14. A,D
15. A 15. A,C
16. A,B,E
17. B,C,D

Anemiile deficitare la copil. Complement simplu

1) Nivelul hemoglobinei imediat după naştere poate constitui:


A) 100–140 g/l;
B) 110–130 g/l;
C) 120–140 g/l;
D) 140–160 g/l;
E) 180–240 g/l.
2) Hemoglobina la sugarul sănătos nu trebuie să fie mai jos de nivelul:
A) 90;
B) 100;
C) 110;
D) 120;
E) 130
3) Cauza mai frecventă cauză de dezvoltare a anemiei fieriprive la copiii de vârstă mică poate fi:
A) maladia cronică;
B) factorul alimentar;
C) hemoragia cronică;
D) dereglarea absorbţiei fierului;
E) bolile infecţioase.
4) În diagnosticul anemiei fieriprive cel mai important indice este:
A) hipocromia;
B) prezenţa sursei de hemoragie;
C) scăderea nivelului fierului seric;
D) raţia alimentară insuficientă în fier;
E) creşterea viguroasă a copilului.
5) Selectaţi care din factori nu se reduce în cadrul anemiei fieriprive:
A) procentul de saturaţie a transferinei;
B) nivelul fierului seric;
C) nivelul fieritinei în ser;
D) concentrarea hemoglobinei în eritrocit;
E) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin.
6) În tratamentul anemiei feriprive gr.II este indicat:
A) produsele alimentare vegetale;
B) transfuzii de sânge;
C) bucatele preparate din ficat;
D) preparatele de fier pentru administrarea perorală;
E) preparatele de fier pentru administrarea parenterală.
7)Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:
A) aciditatea sucului gastric;
B) activitatea amilazei salivare;
C) starea funcţiei secretorii a stomacului;
D) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului din componenţa preparatelor medicamentoase;
E) activitatea proteolitică gastrică.
8) Anemia “tardivă” a prematurilor este:
A) hemolitică;
B) fieriprivă;
C) posthemoragică;
D) aplastică;
E) ereditară.
9) Indicaţi produsul alimentar în care fierul se asimilează mai bine:
A) carne;
B) fructe;
C) legume;
D) făinoase;
E) lactate.
10) Pentru anemia de tipul B12 deficitară nu este caracteristic:
A) tipul megaloblastic de hematopoieză;
B) dereglarea secreţiei factorului intern;
C) anemia hipercromă;
D) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentare;
E) sporirea nivelului fierului seric.
11)Un copil de 3ani are manifestări clinico-paraclinice de anemie fierodeficitară gr.II. Cea mai efIcientă
metodă de tratament este:
A) administrarea preparatelor de fier parenteral;
B) administrarea preparatelor de fier intravenos;
C) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei;
D) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei + încă 2–3 luni;
E) numai normalizarea alimentaţiei.
12)Copil de 2 luni, născut prematur gr.II, este la alimentaţie naturală. Analiza generală a sângelui: Hb – 120
g/l; Er. – 3,9x1012 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h. Care recomandaţie este optimală:
A) administrarea preparatelor de fier în doză curativă;
B) doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei;
C) doar administrarea preparatelor din fier mamei;
D) administrarea preparatelor de lapte adaptate;
E) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică.
13) Pentru deficitul de fier nu este caracteristic:
A) depistarea mai frecventă la vârsta de 6–24 luni;

B) alimentarea copiilor preponderent cu lapte şi terci de griş;


C) deficitul de fier decurge asimptomatic;
D) hipocromia;
E) nivelul crescut al fierului seric.
14)În tratamentul copiilor de vârstă fragedă cu anemie fierodeficitară nu se include:
A. preparatele de fier 5-6 mg/kg/24 ore per os;
B. cura de tratament numai până la normalizarea hemoglobinei;
C. continuarea tratamentului 2–3 luni după normalizarea hemoglobinei;
D. administrarea parenterală a preparatelor de fier în sindromul de malabsorbţie;
E. corecţia raţiei alimentare.
15) Microcitele hipocrome sunt caracteristice în următoarele stări, cu excepţia:
A. anemiile fierodeficitare;
B. talasemia majoră;
C. talasemia minoră;
D. insuficienţa de glucoză-6-fosfatdehidrogenază;
E. anemiile în maladii cronice.
16) Indicaţi afirmaţia incorectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folic;
B. se dezvoltă în patologii maligne;
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră;
D. poate fi în sarcină;
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie.

Complement multiplu
1) Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii sunt:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. sindromul de malabsorbţie;
D. cerinţele sporite ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Depozitul de Fe în organism se află în:
A) nodurile limfatice;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
E) splină.
3) Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare la copii include:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia;
C) schimbările trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Pentru anemia fierodeficitară la copii este caracteristică reducerea:
A) hemoglobinei;
B) hematocritei;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) În anemia fierodeficitară la copii se observă:

A) diminuarea fierului seric;


B) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei;
C) hipercromia;
D) hipocromia;
E) prezenţa sursei de hemoragie.
6) Pentru anemia de tipul B12 deficitară sunt caracteristice:

A) hematopoieza de tip megaloblastic;


B) diminuarea reticulocitelor;
C) anemia hipercromă;
D) sporirea fierului seric;
E) anemia microcitară
7) Pentru deficitul latent de fier sunt caracteristice:

A) diminuarea hemoglobinei;
B) nivelul Hb în normă;
C) testul disferal pozitiv;
D) reducerea nivelului fierului seric;
E) reticulocitoza.
8) În condiţii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din:

A) produsele din carne;


B) crupe;
C) produsele din peşte;
D) legume;
E) fructe.
9) Tratamentul anemiei fierodificitare la copii include:

A) terapia de substituţie cu plasmă;


B) glucocorticoizi;
C) vit. B12;
D) acidul ascorbinic;
E) preparatele fierului.
10) Profilaxia anemiei fierodeficitare la sugari include:

A) preparatele de Fe în ultimele 3 luni de sarcină;


B) alimentarea cu lapte de vaci;
C) alimentarea naturală a copilului;
D) preparatele de fier la toţi copiii sugari;
E) preparatele de fier prematurilor pe parcursul primului an de viaţă.
11) Un copil de 7 ani prezintă paliditate, cefalee, dureri abdominale. Analiza generală a sângelui: Er. –
3,8x1012/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78. Analiza maselor fecale – ouă de helminţi. Indicaţiile de tratament optime
sunt:
A) mebendazol;
B) acid acetilsalicilic;
C) preparate de fier paranteral;
D) preparate de fier peros;
E) biseptol.
12) Un copil de 2 ani. În anamneză: infecţii respiratorii frecvente, enterocolită. Este palid, pofta de mâncare
diminuată. An.generală a sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l; I.c – 0,72, VSH – 7 mm/h. Sunt corecte
următoarele afirmaţii:
A) anemie fierodeficitară;
B) tratamentul cu preparatele de Fe să fie efectuate până la normalizarea indicilor sângelui roşu;
C) preparatele de fier să fie administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni;
D) preparatele de fier administrate parenteral;
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24 ore.
13) Un copil de 8 luni, este palid, excitat, transpiră, tresare, doarme rău. Fontanela mare – 2x3 cm., capul de
formă patrată, occipit aplatisat. Analiza generală a sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7
mm/h. Diagnosticul prezumtiv:
A) anemie gradul I;
B) anemie gradul II;
C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
D) rahitism gr. II evoluţie acută;
E) rahitism gr II evoluţie subacută.
14) Absorbţia de fier în intestine se dereglează în:
A) celiachie;
B) mucoviscidoză;
C) parazitoze intestinale;
D) rahitism;
E) colecistită.
15) Indicii ce confirmă diagnosticul de anemie fierodeficitară sunt:
A) diminuarea fierului seric;
B) mărirea capacităţii generale de conjugare a fierului în plasmă;
C) reticulocitoza marcată;
D) majorarea capacităţii latente de conjugare a fierului;
E) macrocitoza.
16) La reducerea eritrocitelor în cadrul anemiei fierodeficitare se depistează:
A) anizocitoză, microcitoză;
B) eritrocite în formă de ţintă;
C) poikilocitoză;
D) sferocitoză;
E) macrocitoză.
17) Anemia fierodeficitară e necesar de diferenţiat în următoarele:
A) anemia hemolitică dobândită;
B) talasemia;
C) anemia cu celule semilunare;
D) hemofilia;
E) diateza hemoragică.
18) Pentru anemia foliodeficitară sunt corecte afirmaţiile:
A) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră;
B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie;
C) se dezvoltă în boli maligne;
D) poate fi în sarcină;
E) administrarea fenobarbitalului nu influenţează asupra metabolismului acidului folic.
19) Un copil de 8 luni. În luna a 7-a i-a fost introdus complement sub formă de terci. Scaun abundent, spumos,
lipicios. Coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++. Analiza generală a sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l.
Indice de culoare 0,76. Precizaţi diagnosticul corect.
A) mucoviscidoză;
B) celiachie;
C) anemie fierodeficitară;
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale;
E) administrarea preparatelor de fier
.

20) Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare. Analiza sângelui Er.3,8x10x12/l, Hb – 92 g/l.
I.C. – 0,72. Deciziile optime sunt:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu se prescrie administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 3 luni per os.
21) Simptomele sideropenice caracteristice anemiei fieriprive sunt:
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Anemia microcitară este caracteristică în următoarele cazuri:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) patologie membranară a eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Anemia macrocitară este caracteristică în următoarele cayuri:
A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.
24) Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C.
– 0,72. Concentraţia de fier seric – 14 mcm/l. Sunt corecte următoarele afirmaţii:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pe 2 luni.
25) Un copil de 8 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2500 g. La alimentaţie naturală. Acuze nu
prezintă. Analiza generală a sângelui este normală. Recomandările medicului sunt:
A) preparate de fier profilactic 1-2 mg/kg corp;
B) preparate de fier 6 mg/kg corp;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la 1 an.
26) În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt corecte următoarele afirmaţii:

A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni;


B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară;

C) doza Fe este 6 mg/kg în zi;


D) doza Fe este 1–2 mg/kg în zi;
E) durata cursului 1–2 ani

RĂSPUNSURI: ANEMII deficitare copil.

1. E
2. C
3. B
4. C
5. E
6. D
7. D
8. B
9. A
10.E
11.D
12.E
13.E
14.B
15.D
16.C
COMPLEMENT MULTIPLU

1. A,C,D,E
2. B,D,E
3. A,C,D
4. A,B,D,E
5. A,D,E
6. A,C
7. B,C,D
8. A,C
9. D,E
10.A,C,E
11.A,D
12.A,C,E
13.B,E
14.A,B,C
15.A,B,D
16.A,C
17.A,B,C
18.A,B,C,D
19.B,C,D,E
20.A,E
21.B,D
22.A,C,E
23.A,C,D
24.B,C,E
25.A,E
26.A,B,D

Disritmiile la copii. Complement simplu

1. Indicați vârsta instalării ritmului sinusal normal la copil:


A. Nou-născut
B. A 21 săptămână de gestație
C. În prima săptămâna de viață
D. A 16 săptămână de gestație
E. În primul an de viață
2. Marcați modificarea ECG caracteristică pentru tahicardia ventriculară la copil:
A. Unda P sinusală vizibilă în toate derivaţiile
B. Complexul QRS lărgit
C. Complexul QRS îngust
D. Intervalul PR prelungit
E. Interval QT prelungit
3. Precizați metoda terapeutică de elecţie în prevenirea recurenţelor de tahicardie supraventriculară:
A. Administrarea amiodaronei
B. Administrarea digoxinului
C. Ablaţia prin cateter cu radiofrecvenţă
D. Implantarea cardiostimulatorului permanent
E. Aplicarea tehnicilor paleative
4. Alegeți medicamentul de prima linie indicat în tratamentul fibrilației atriale cronice la copii:
A. Amiodarona
B. Propranolol
C. Digoxin
D. Verapamil
E. Flecainida
5. Indicați manevra vagală care se aplică în tratamentul tahicardiei supraventriculare la sugar:
A. Manevra Valsalva
B. Poziționare” pe vine”
C. Aplicarea de scurtă durată a unei pungi cu gheață pe faţă
D. Masajul carotidian unilateral
E. Compresia globilor oculari
6. Numiți medicamentul contraindicat în urgențe aritmice la sugar:
A. Amiodarona
B. Propranolol
C. Verapamil
D. Digoxin
E. Adenozina
7. Precizați mecanismul de producere în flutter-ul atrial la copil:
A. Automatism anormal
B. Activitate declanşată
C. Parasistolia
D. Reintrarea
E. Potenţiale precoce
8. Indicați antiaritmicul de prima linie în tratamentul de urgenţă a tahicardiei ventriculare la copil
hemodinamic stabil:
A. Verapamil
B. Lidocaina
C. Digoxină
D. Isoproterenol
E. Amiodarona
9. Numiți care din aritmiile enumerate nu este considerată benignă la copii:
A. Tahicardie atrială ectopică
B. Aritmie sinusală
C. Migrarea ritmului atrial
D. Bradicardie sinusală
E. Aritmie extrasistolică supraventriculară rară
10. Precizați valoarea medie a frecvenţei ventriculare la copii de vârstă 0-3 luni:
A. 140 bpm
B. 180 bpm
C. 120 bpm
D. 100 bpm
E. 90 bpm
11. Afirmaţi careeste vârsta de maturare completă a sistemului excitoconductor:
A. 2 luni
B. 2 ani
C. 5 ani
D. 6 luni
E. 7 ani
12. Marcaţi definiția corectă de tahicardie sinusală la copii:

A. Accelerarea ritmului sinusal cu 15-20% din valorile normale medii de vârstă

B. Acelerarea ritmului sinusal ≥ 100 bpm independent de vârstă

C. Acelerarea ritmului sinusal ≥ 120 bpm

D. Frecvenţa cardiacă cuprinsă între 140-270/min

E. Accelerarea ritmului sinusal cu 10% din valorile normale medii de vârstă

13. Indicați mecanismul cel mai comun de producere al aritmiilor active la copii:

A. Automatism anormal

B. Ativitate declanșată

C. Reintrarea

D. Parasitolia

E. Automatism crescut a pacemakerului natural


14. Numiți cea mai frecventă aritmie fetală:

A. Tahicardia supraventriculară

B. Blocul atrioventricular congenital

C. Extrasistolia atrială

D. Sindromul Wolff-Parkinson-White

E. Bradicardia sinusală

15. Alegeți care dintre remediile cu efect antiaritmic nu este inclus în clasificarea antiaritmicilor după
Vaughan-Williams:

A. Digoxin

B. Verapamil

C. Amiodarona

D. Diltiazem

E. Propranolol

16. Indicați factorul decesiv în conduita terapeutică de urgență la copii:

A. Starea hemodinamicului

B. Tipul de malformaţia cardiacă

C. Convulsiile febrile
D. Semne de infecție acută

E. Istoric familial pozitiv

17. Numiți cauza cea mai frecventă a tahicardiei paroxistice supraventriculare la copilul mic:

A. Existenței unui focar de automatism joncțional

B. Miocardita acută

C. Sindromul Wolff-Parkinson-White

D. Sindromul Brugada

E. Tulburărilor electrolitice

18. Indicați doza uzuală inițială a Amiodaronei în tratamentul arirmiilor cronice la copii:

A. 5-10mg/kg/zi per os

B. 2, 5 mg/kg/zi per os

C. 1 mg/kg/zi per os

D. 5mg/kg/zi intravenos

E. 10mg/zi per os

19. Precizați medicamentul de prima linie în criza de tahicardie paroxistică supraventriculară la copil:

A. Lidocaina

B. Adenozina

C. Verapamil

D. Digoxin

E. Amiodarona

20. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite la copii cu sindromul QT lung:

A. Glicozizi cardiaci

B. Betaadrenomimetice

C. Betaadrenoblocante

D. Sedative

E. Blocantele canalelor de calciu

Complement multiplu
1. Enumerați semnele clinice în tahicardia supraventriculară paroxistică la sugar:
A. Debut brusc
B. Refuzul alimentației
C. Agitație marcată
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare
2. Marcați particularitățile generale ale aritmiilor la copii:
A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament
3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
4. Marcați particularătățile ECG la sugar:

A. Unda P pozitivă în derivațiile I și II


B. Unda P poate fi negativă în derivația III
C. Unda T în toate derivațiile este pozitivă
D. Unda T poate fi negativă, aplatizată sau bifazică în derivația a III
E. Unda Q adâncă în derivațiile precordiale stângi
5. Alegeți aritmiile cu absența pulsului periferic la copii:
A. Asistolia
B. Fibrilația atrială
C. Fibrilația ventriculară
D. Disociația electromecanică
E. Ritm idioventricular
6. Indicați testele biologice importante în diagnosticul etiologic al aritmiilor la copii

A. Electrocardiograma

B. Marcherii de inflamație
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentrația electroliților în ser
7. Indicați aritmiile frecvent întâlnite la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de cord:
A. Fibrilație sau flutter atrial
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială
9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:
A. Extrasistole monomorfe rare
B. Extrasistole în salve
C. Extrasistole ventriculare de gradul I după Lown
D. Ventriculare labile
E. Extrasistole polimorfe
10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:
A. Deficitul de puls
B. Absența pulsului
C. Puls cu amplitudine variabilă
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex
11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:
A. Grețuri și inapetență
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie
12. Numiți manevrele care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea digoxinei în sindromul Wolff-Parkinson-White asociat
D. Administrarea verapamilului
E. Administrarea adenozinei
13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezența undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS îngust
E. Complexul QRS lărgit și deformat
14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:
A. Stare confuzională
B. Convulsii
C. Bradicardie importantă
D. Deprimarea contractilității miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Enumerați criteriile ECG în blocul atrioventricular de gr. II Mobitz I
A. Alungirea progresivă a intervalului PR, până la blocarea complexului QRS
B. Scăderea progresivă a intervalului RR
C. Durata intervalului PR și RR este constantă
D. Complexul QRS lărgit
E. Blocarea intermitentă a undei P cu interval PR constant
16. Indicați factorii care determină simptomatologia unui copil cu crize de tahicardie paroxistică
supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
17. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de tahicardie
supraventriculară la copii:

A. Sotalol
B. Propranolol
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Amiodarona
18. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională la copii:

A. Complexul QRS îngust

B. Frecvența contracţiilor cardiace 140-270 bpm

C. Prezenţa undelor „f” aspect „dinţi de ferestrău”


D. Adesea asociază disociația atroventriculară

E. Interval PR prescurat

19. Indicați scopul tratamentului cronic al tahicardiilor supraventriculare la copii:

A. Controlul simptomatologiei

B. Prevenirea morţii subite

C. Controlul/prevenirea disfuncţiei ventriculare

D. Prevenirea episoadelor noi

E. Micşorarea frecvenţei contracţiilor cardiace

20. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:

A. Dispneea

B. Palpitații cu ritm rapid

C. Sincopa

D. Lipotemie

E. Crize hipoxice

21. Marcați factorii de risc de moarte subită în flutter-ul atrial la copii:

A. Gravitatea afecțiunii cardiace de bază

B. Dimensiunea cavităţii atriului stâng

C. Recurența episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului medicamentos

D. Asocierea prolapsului de valvă mitrală

E. Asocierea hipertensiunii pulmonare

22. Alegeți manevrele vagale utilizate în urgențele tahiaritmiilor la copii mari:

A. Compresia sinusului carotidian

B. Compresia globilor oculari

C. Ingestia rapidă a unui pahar de apă foarte rece

D. Declanșarea reflexului de vomă prin stimularea faringelui

E. Efectuarea masajului cardiac extern

23. Indicați dozele corecte de digoxină i.v. în tratametul de urgență al aritmiilor la copii:

A. 0,01-0,015 mg/kg/zi la nou-născut, prematur

B. 0,02-0,04 mg/kg/zi la sugar


C. 0,02-0,04 mg/kg/zi la copilul mare și adolescent

D. 0,02-0,04 mg/kg/zi la orice vârstă

E. 0,01-0,015 mg/kg/zi la orice vârstă

24. Numiți aritmiile cu scurtarea intervalului PR:

A. Sindromul Brugada

B. Fibrilația atrială

C. Sindromul QT lung

D. Sindromul Lown-Ganong- Levine

E. Sindromul Wolff-Parkinson-White

25. Precizați afirmațiile pentru fibrilația ventriculară la copii:

A. Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale

B. Asociază frecvent cardiomiopatia dilatativă

C. Unde neregulate, cu morfologie și amplitudine variabilă pe ECG standard

D. Mecanismul de producere este microreintrarea

E. Mecanismul de producere este formarea anormală a impulsului

26. Enumerați investigațiile noninvazive utilizate în diagnosticul etiologic al aritmiilor la sugar:

A. Ecocardiografia

B. ECG standard în 12 derivații

C. Catetrismul cardiac

D. Biopsia endomiocardică

E. Monitorizarea ambulatorie ECG Holter

27. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:

A. TV polimorfe

B. TV cu potenţial letal

C. TV asociată malformaţiilor congenitale cardiace

D. TV asociată sindromului QT lung

E. TV monomorfă rară

28. Indicați criteriile ECG pentru ritm atrial rătăcitor:

A. Asociază sindromul Wolff-Parkinson -White


B. Se asociază frecvent cu perioade de bradicardie sinusală

C. Se înregistrează cel puțin 4 morfologii diferite ale undei P

D. Schimbarea treptată a morfologiei și axei undei P

E. Alungirea progresivă a intervalului PR până la undă P blocată

29. Numiți medicamentele indcate în tratamentul de urgenţă al tahicardiei ventriculare la sugar:

A. Lidocaina

B. Propranolol

C. Digoxina

D. Verapamil

E. Adenozina

30. Precizați efectele electrofiziologice ale lidocainei:

A. Inhibă influxul rapide de sodiu

B. Scurtează durata potențialului de acțiune

C. Inhibă automatismul anormal

D. Are efecte asemănătoare ale betaadrenoblocantelor

E. Blocează aritmiile vetriculare

31. Marcați efectele adverse negative ale betaadrenoblocantelor la sugar:

A. Bradicardizare excesivă

B. Hipotensiune

C. Vasoconstricție periferică şi bronhospasm

D. Toxixitate pulmonară

E. Fotosensibilitate

32. Alegeți indicațiile de administrarea a amiodaronei în aritmiile copilului:

A. Prevenirea recurenţelor tahicardiilor supraventriculare

B. Tahicardia ventriculară susținută

C. Flutter-ul și fibrilația atrială după corecția chirurgicală a malformaţiilor congenitale cardiace

D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare

E. Tahicardia joncțională ectopică

33. Indicați aritmiile întâlnite în defectul septal atrial necorectat la copii:


A. Fibrilația atrială

B. Flutter-ul atrial

C. Tahicardia supraventriculară paroxistică

D. Bradicardie sinusală

E. Tahicardie ventriculară

34. Precizați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent la copii:

A. Bradicardie marcată simptomatică

B. Bloc atrioventricular complet congenital

C. Boala nodului sinusal simptomatic

D. Tahicardie supraventriculară paroxistică

E. Bloc atrioventricular de gradul I

35. Alegeți cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz II la copii:

A. Intoxicaţie digitalică

B. Febra reumatismală acută

C. Miocardita acută

D. Hipokaliemie

E. Cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept

36. Marcați metodele de tratament în bradiaritmiile critice la copii:

A. Administrarea atropinei

B. Administrarea izoproterenolului

C. Instalarea cardiostimulatorului

D. Masaj cardiac extern

E. Cardioversie electrică sincronizată

37. Numiți cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:

A. Bradiaritmii extreme

B. Cardiomiopatia hipertrofică

C. Stenoza aortică

D. Extrasistolie supraventriculară

E. Sindromul QT lung
38. Indicați cauzele blocului sinoatrial la copil:

A. Disfuncția sistemului nervos vegetativ

B. Bolile miocardului

C. Intoxicații medicamentoase

D. După stop cardiac resuscitat

E. Tetralogia Fallot

39. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram drept a fascicului Hiss la copii:

A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2

B. Durata complexului QRS normală

C. Durata intervalului PR prescuratată

D. Prezența undei delta (ð)

E. Unda T inversată complexului QRS

40. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică:

A. Extrasistolii atriale sau ventriculare

B. Bloc atrioventricular

C. Bradicardie sinusală

D. Prescurtarea intervalului PR

E. Tahicardie ventriculară
Aritmiile la copii. Complement simplu

1. D 11. B
2. B 12. A
3. C 13. C
4. C 14. C
5. C 15. A
6. C 16. A
7. D 17. C
8. B 18. A
9. A 19. B
10. A 20. C
Complement multiplu
1. A,B,C
2. A,B,C
3. A,B,C,D
4. A,B,D,E
5. A,C,D
6. B,C,D,E
7. B,C,D
8. A,B,D
9. A,C,D
10. A,B,D
11. A,C,D,E
12. B,C,D
13. A,C,E
14. A,B,C,D
15. A,B
16. A,B,D
17. B,C,D
18. A,B,D
19. A,C,D
20. A,B,C,D
21. A,B,C
22. A,C,D
23. A,B,C
24. D,E
25. A,C,D
26. A,B,E
27. A,B,C,D
28. B,C,D
29. A,B
30. A,B,C
31. A,B,C

32. A,B,C,E

33. A,B,D

34. A,B,C

35. A,B,C

36. A,B,C,D

37. A,B,C,E

38. A,B,C

39. A,B

40. A,B,C,E

Astmul bronşic la copii.


1. Cs Marcaţi celula care joacă rolul principal în patogenia astmului bronşic:
A. Limfocitul
B. Celula endotelială
C. Eozinofil
D. Monocit
E. Fibroblast
2. Cs Marcaţi care clasă de inunoglobuline este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la
copii:
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG
3. CsMarcaţi veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic:
A. Procesul inflamator de origine alergică al mucoasei bronhiilor
B. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine virotică
C. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine bacteriană
D. Procese autoimune
E. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine micotică

4. Cs Marcaţi cu ce este legată hiperreactivitatea bronhiilor în astmul bronşic:


A. Blocarea β2-adrenoreceptorilor
B. Leziunile morfologice ale peretelui bronhial
C. Leziunile imunopatologice ale peretelui bronhial
D. Leziunile funcţionale ale peretelui bronhial
E. Leziunile infecţioase ale peretelui bronhial
5. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru asmul bronşic atopic:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte producţia de mucus local
C. Dilatare bronşică
D. Bronhoconstrisţie
E. Edem mucasei bronhiale
6. Cs Marcaţi ce nu este caracteristic pentru criza de astm bronşic la copii:
A. Tusă spastică cu spută albicioasă
B. Dispnee expiratorie
C. Stare de agitaţie, frică, cefalee
D. Dispnee inspiratorie
E. Accese le survin frecvent noaptea
7. Cs Marcaţi de ce este determinată blocarea β2-adrenoreceptorilor în astmul bronşic la copii:
A. Acumularea calciului în citoplasmă
B. Activarea sintezei leucotrienelor
C. Activarea sintezei citochinelor
D. Sinteza majorată a reaginelor
E. Sinteza micşorată a reaginelor
8. Cs Marcaţi care este calea eficientă de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul
astmului bronşic la copii:
A. Intravenos
B. Submuscular
C. Intramuscular
D. Inhalator
E. Per os
9. Cs Marcaţi veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic la copii:
A. Infecţia virotică
B. Influenţa unor elemente chimice
C. Factorii genetici
D. Infecţia bacteriană
E. Infecţia mixtă (virotică şi bacteriană)
10. Cs Marcaţi acţiunea inhibitorilor degranulării mastocitelor în tratamentul astmului bronşic:
A. Împiedică eliberarea mediatorilor reacţiilor alergice
B. Blochează B-2 receptori bronşice
C. Micşorează hiperreactivitatea bronhiilor
D. Majorează hiperreactivitatea bronhiilor
E. Micşorează doza adrenomimeticilor
11. Cs Marcaţi care modificare fiziopatologică în astmul bronşic la copii nu este caracteristică:
A. Spasmul musculaturii netede bronşice
B. Edemul mucoasei
C. Hipersecreţia de mucus
D. Obstrucţia bronşică
E. Spasmul laringian

12. Cs Marcaţi grupa de preparate care nu se include în tratamentul antiinflamator în astmul


bronşic la copii:
a. Antiinflamatoare nonsteroidiene
b. Corticosteroizi inhalator
c. Antileucotriene
d. Cromoglicatul disodic
e. Nedocromilul
13. Cs Marcaţi grupa de medicamente care provoacă mai des semnele astmului bronşic la copii?
A. Glucocorticosteroizi
B. Antiinflamatorii nonsteroidene
C. Hiposensibilizante
D. Teofelina
E. Antileucotriene
14. Cs Marcaţi evoluţia astmului bronşic la copii
A. Acută
B. Cronică
C. Trenantă
D. Fulminantă
E. Subacută
15. Cs Marcaţi veriga imunologică a astmului bronşic non-atopic?
A. IgA
B. IgM
C. IgG
D. IgE
E. CIC (complexe imunocirculante)
16. Cs Marcaţi cu ce metodă se apreciază variabilitatea zilnică a semnelor de astmul bronşic
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Ultrasonografia inimei
17. Cs Marcaţi markerul al informaţiei alergice din spută în astmul bronşic la copii:
a. Eozinofilia
b. Leicocitoza
c. Neitrofileza
d. Monocitoza
e. Trombocitopenia
18. Cs Marcaţi concentraţia a cărei substanţe în spută este caracteristic pentru astmul bronşic
A. Oxid nitric
B. Oxid de carbon
C. Bicarbonat de sodiu
D. Carbon de natriu
E. Potasiu
19. Cs Marcaţi scopul principal în tratamentul astmului bronşic la copii:
A. Atingerea şi menţinerea controlului manifestărilor clinice
B. Sanarea focarelor de infecţie
C. tratarea bolilor concomitente
D. Ameliorara proceselor de respiraţie nazală
E. Îmbunătăţirea proceselor de microcirculaţie

Complement multiplu.

Cm

1. Cm Mecanismele genetice în astmul bronşic la copii sunt responsabile de următoarele:


A. Hiperactivitatea bronşică
B. De activarea sintezei leucotrienelor
C. De activarea sintezei unor citochine
D. Sinteza micşorată a reaginelor (IgE)
E. Sinteza majorată a reaginelor (IgE)
Cm

2. Cm Diagnosticul astmului bronşic la copii se pune în baza următoarelor:


A. Predispunerea ereditară
B. Crize repetate de obstrucţie bronşică
C. Nivel crescut de IgE
D. Dereglări obstructive a bronhiilor mici la spirogramă
E. Dereglări restrictive a ventilaţiei pulmonare externe

3. Cm Astmul bronşic la copii trebuie să fie diferenţiat de următoarele patologii:


A. Corp străin
B. Astmul cardiac
C. Mucoviscidoza
D. Stomatită aftoasă
E. Bronşită obstructivă
Cm

4. Cm Indicaţiile pentru tratamentul cu glucocorticosteroizilor inhalatorii ale astmului bronşic la


copii sunt:
A. Accese o dată în lună
B. Lipsa efectului de la terapie
C. Accese în fiecare zi
D. Accese după efort fizic
E. Accese nocturne zilnic

Cm

5. Cm Simptoamele clinice ale statusului astmatic la copii sunt:


A. Acces de dispnee mai mult de 6 ore
B. Dereglări din partea sistemului nervos
C. Dezvoltarea plămânului „mut”, dispariţia tusei
D. Acces de dispnee care a trecut după 4 ore de la începutul terapiei
E. În plămâni respiraţie aspră, expiraţie prelungită, raluri umede

6. Cm Marcați acuzele caracteristice pentru execerbarea astmului bronşic:


A. Tuse în accese, chinuitoare
B. Accese de dispnee
C. Prurit cutanat
D. Expiraţie prelungită
E. Strănut
7. CM Selectaţi criteriile de gravitate pentru astmul bronşic la copii:
A. Frecvenţa acceselor de dispnee
B. Caracterul şi durata acceselor
C. Frecvenţa IRVA
D. Frecvenţa crizelor nocturne
E. Toleranţa la efort fizic
8. Cm Cauzele dezvoltării statusului astmatic la copii sunt următoarele:
A. Anularea nemotivată a glucocorticoizilor din tratament
B. Folosirea hiposensibilizanţilor
C. Folosirea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetici
D. Acutizarea procesului inflamator în plămâni
E. Inhalaţii de gucocorticoizi
9. Cm Marcaţi afirmaţiile caracteristice pentru astmul bronşic la copii:
A. Obstrucţie reversibilă a căilor respiratorii
B. Patologia este legată de hiperreactivitatea bronşică
C. Debutul maladiei este preponderent la sugar
D. Este o inflamaţie cronică a căilor aeriene
E. Inhalaţiile cu simpatomimetice sunt eficace
10. Cm Enumeraţi factorii de risc al astmului bronşic la copii:
A. Predispoziţia genetică
B. Infecţiile virale respiratorii frecvente cu antibioticoterapia necontrolată
C. Diateza alergică în primul an de viaţă
D. Absenţa maladiilor alergice la rude
E. Disfuncţia sistemului nervos vegetativ
11. Cm Planul de investigare în astmului bronşic la copii de vârstă şcolară include:
a. IgE în serul sanguin (comuni şi specifici)
b. Radiografie abdominală
c. Aprecierea complexilor imunocirculante
d. Investigaţia sputei
e. Spirografia

12. Cm Efectele adverse ale teofilinei la copii sunt următoarele:


a. Greaţă, vomă,
b. Tahicardie, hipotensiune arterială, aritmie
c. Iritabilitate, tremor
d. Cefalee, insomnie
e. Prurit cutanat

13. Cm Marcaţi simptoamele caracteristice pentru „Triada de aspirină”:


a. Accese de dispnee
b. Prurit cutanat
c. Adenoide
d. Sinusita
e. Urticaria
14. Cm Marcaţi complicaţiile imediate ale astmului bronşic la copii:
a. Status astmaticus
b. Insuficienţa cardiacă cronică
c. Pneumotorax spontan
d. Emfizem mediastinal subcutan
e. Atelectazie segmentară

15. Cm Marcaţi stadiile statusului astmatic la copii :


a. Compensare relativă
b. Compensare absolută
c. Decompensare
d. Coma hipoxică fulminantă
e. Coma hipoxică treptată
16. Cm Marcaţi alergenii alimentari, care mai des provoacă criza astmului bronşic la copii?
a. Ouă
b. Citrice
c. Peşte şi produsele de peşte
d. Arachide, nuci
e. Porumb
17. Cm Marcaţi aieroalergenii care mai des provoacă criza astmului bronşic la copii?
a. Praf menager
b. Mucegaiuri
c. Polenuri
d. Fumul de ţigară
e. Oxigen
18. Cm Marcaţi factorii de risc în dezvotarea astmului bronşic la copii de vârsta fragedă
a. IRVA
b. AB la părinţi
c. Dermatita atopică
d. Rinita alergică
e. Alergie alimentară
19. Cm Clasificarea astmului bronşic în funcţie de severitate include:
a. Atopic
b. Intermitent
c. Persistent moderat
d. Persistent uşor
e. Persistent sever
20. Cm Clasificarea astmului bronşic (AB) în funcţie de nivelul de control include:
a. Control total
b. Control parţial
c. Necontrolată
d. Crize de AB lipsesc
e. Crize de AB nocturn
21. Cm Marcaţi complicaţiile tardive ale astmului bronşic la copii
a. Suprainfecţie bronşică
b. Pneumonii intercurente
c. Insuficienţa cardiacă cronică
d. Dereglări neurologice
e. Iatrogene
22. Cm Marcaţi indicii pentru diagnosticul gradului de severitate a exacertărilor astmului bronşic
la copii:
a. Frecvenţa crizelor de astm
b. Accesele nocturne
c. Examenul funcţional pulmonar
d. Examinarea alergologică
e. Examinarea funcţională a sistemului nefrourinar

23. Cm Marcaţi criterii majore pentru astm la copii cu vârsta sub 5 ani
a. sex feminini
b. 3 epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
c. Dermatita atopică
d. Istoric de astm la unul din părinţi
e. Sensibilizare la pneumoalergeni
24. Cm Marcaţi modificările caracteristice pentru spută în astmul bronşic atopic?
a. Eozinofile
b. Cristale Sharcat-Layden
c. Trombocite
d. Spiralele churschmann
e. Leucocite
25. Cm Marcaţi criteriile minore în diagnosticul astmul bronşic la copii sub 5 ani
a. Rinoree în absenţa infecţie respiratorie acută
b. Wheezing în absenţa infecţie respiratorie acută
c. Eozinofile
d. Alergie alimentară
e. Infecţie respiratorie acută
26. Cm Marcaţi patologiile, cu care trebuie să fie diferenţiat astmul bronşic la copii:
a. Reflux gastroesofagian
b. Tuberculoza
c. Bronhiectazii
d. Laringotraheobronşita
e. Astm cardiac
27. Cm Terapie de urgenţă a crizei de astmul bronşic include:
a. B2 – agoneşti selectivi cu durata scurtă
b. Teofelinile cu acţiune rapidă
c. Anticolinergicele
d. Corticosteroizi sistemic
e. Antileucotriene
28. Cm Selectaţi preparatele anticolinergice folosite în tratamentul astmului bronşic la copii:
a. Ipatropine bromid
b. Teofelina
c. Oxytopirine bromid
d. Tiotrapium bromid
e. Sulfatul de Magneziu
29. Cm Indicaţi efectele terapeutice ale corticoizilor sistemicei în astmul bronşic la copii:
A.Reduce inflamaţia în mucoasa căilor aeriene

B. Stimulează inflamaţia în mucoasa căilor aeriene

C. Restabileşte sensibilitatea adrenoreceptorilor

D. Măreşte sensibilitatea adrenoreceptorilor

E. Au un efect inhibitor asupra reflexelor mediate de nervus vagus

30. Cm Efectele terapeutice ale teofelinei cu acţiunea rapidă în astmul bronşic la copii sunt:
a. Bronhodilatatoarele accentuate
b. Inhibă fazele precoce şi tardive ale reacţiilor alergice
c. Protejează mucoasa bronşiilor
d. Efect antiinflamator
e. Stimulează inflamaţia bronşică
31. Cm În tratamentul de ”urgenţă” a crizei de astm bronşic la copii sunt indicate:
a. Oxigenul
b. Inhalaţi cu salbutomol
c. Corticosteroizi sistemic
d. Teofilinele
e. Antibioticoterapia

32. Cm Scopul administrării preparatelor ”controlor” în astmul bronşic sunt:


a. De a evalua corect gradul de severitate
b. Obţinerea controlului pentru o durată cât mai îndelungată
c. Menţinerea controlului bolii pentru o durată cât mai îndelungată
d. Obţinerea controlului bolii de câteva ore
e. Menţinerea controlului bolii pe câteva zile
33. Cm Marcaţi preparatele ”controlor” în astmul bronşic la copii
a. Antiinflamatoare nesteroidene
b. Corticosteroizi topici
c. Antileucotriene
d. Cromonii
e. Teofeline retard
34. Cm Acţiunile preparatelor modificatori ai leucotrienilor în tratamentul astmului bronşic la
copii sunt:
a. Supresie producţiei de leucotriene
b. Imunosupresie
c. Blocada receptorilor de adezie
d. Ameliorează bronhospazmul la efort fizic, la aer rece
e. Participă la inhibarea fazelor precoce şi tardive ale inflamaţiei
35. Cm Acţiunile cromonelor în în tratamentul astmului bronşic la copii sunt:
a. Inhibă procesul de degranulare a mediatorilor mastocitelor
b. Inhibă procesul de eliberare a mediatorilor mastocitelor
c. Inhibă activarea eozinofilelor, neutrofilelor
d. Previne fazele precoce şi tardive a răspunsului alergic
e. Stimulează procesele, degranularea şi eliberarea mediatorilor
36. Cm Marcaţi preparatele „de control” al astmului bronţic la copii mai mici de 5 ani
a. β2-agonişti cu acţiune imediată
b. Doze mici de CSI (Cortico-steroizi inhalatorie)
c. Modificatori de leucotriene
d. Doze mici de CSI + modificatori de leucotriene
e. Doze duble de CSI
Astmul bronşic la copil. Complement simplu

1. C
2. C
3. A
4. A
5. C
6. D
7. A
8. D
9. C
10.A
11.E
12.A
13.B
14.B
15.E
16.C
17.A
18.A
19.A

Complement multiplu.

1. ABCE 15.ACDE
2. ABCD 16.ABCD
3. ACE 17.ABCD
4. BCDE 18.BCDE
19.BCDE
6. ABDE 20.ABC
7. ABDE 21.ABE
8. ACD 22.ABC
9. ABDE 23.BCDE
10.A,B,C,E 24.ABD
11.ACDE 25.ABCD
12.ABCD 26.ABCD
13.ACD 27.ABCD
14.ACDE 28.ACD
29.AC
30.ABCD
31.ABCD
32.ABC
33.BCDE
34.ACDE
35.ABCD
36.AB
Bronşita acută la copii. Complement simplu
Cs

1. Marcaţi factorul etiologic care realizează mai frecvent bronşite acute la copii:
a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agenţii micotici
e) Viruşi
Cs

2. În bronşita acută la copii examenul clinic va obiectiva următoarea modificare:

a) Crepitaţie
b) Matitate unilaterală
c) Murmur vezicular
d) Raluri umede difuze care se modifică după tuse
e) Raluri localizate
f)
Cs

3. Marcaţi caracterul tusei în debutul bronşitei acute la copii:

a) Productivă cu expectoraţii
b) Lătrătoare (spasmatică)
c) Paroxistică (în accese)
d) Uscată
e) Mixtă
Cs

4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă
la copii?

a) Expir prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
Cs

5. Marcaţi care aspect radiologic nu este caracteristic în bronşiolită la copii?

a) Desenul pulmonar accentuat


b) Opacitate lobară confluentă
c) Modificări bilaterale interstiţiale cu infiltraţie peribronşică
d) Оpacităţi segmentare şi subsegmentare
e) Hiperinflaţie pulmonară
Cs

6. Care din simptomele clinice nu este caracteristic pentru bronşiolită la copii:

a) Tiraj
b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Raluri crepitante localizate
e) Wheezing-ul
Cs

7. Numiţi agentul patogen cel mai des incriminat al bronşiolitei la copii:

a) Virusul respirator sincitial


b) Virusul gripei A1
c) Virusul gripei A2
d) Virusul paragripal
e) Enterovirisurile
Cs

8. Marcaţi care din afirmaţii nu caracterizează bronşiolita la copii:

a) Afectează căile respiratorii mici (bronşiolele)


b) Este produsă de virusuri
c) Este caracteristic wheezing-ul
d) Dispnee inspiratorie
e) Tahipnee
CS

9. Alegeţi semnul clinic obligator în bronşită acută la copii:

a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase
c) Crepitaţii localizate
d) Sindrom toxic infecţios
e) Dispnee
CS

10. In tratamentul bronşitei acute la copii se indică:

a) Antibiotice
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante
CS

11.Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii se recomandă în caz de:

a) Infecţie virală
b) Infecţie bacteriană
c) Vomă indusă de tusă
d) Sindrom febril
e) Tuse umedă
CS

12. Numiţi în care afecţiune a copilului este dispnee expiratorie:

a) Stenoza acută a laringelui


b) Bronşită obstructivă
c) Pneumonie
d) Pleurezie
e) Fibroză chistică
CS

13.Selectați afirmația corectă referitor la investigaţiile paraclinice în bronşita acută la copil?

a) Radiografia pulmonară
b) Spirografia
c) Scintigrafia pulmonară
d) ECG
e) Analiza sumară de sînge
CS

14. Alegeţi calea preferată de administrare a antibioticelor la copii?

a) Per os
b) Intra/musculară
c) Intra/venoasă
d) Sub/cutană
e) Rectal
CS

15. Marcaţi mecanismul patogenic în producerea bronşiolitei acute la copii:

a) Calea de infectare este hematogenă


b) Inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
c) Fenomenul bronhoobstructiv provoacă dificultăţi de eliminare a exudatului alveolar
d) PaCO2 35 - 45 mmHg, pH 7,36 – 7,44
e) Vîrsta sub 12 ani

CS

16. Selectaţi opţiunea în baza căruia poate fi efectuat un diagnostic diferenţial între pneumonie şi
bronşiolită la copil:

a) Prezenţa dispneei
b) Murmur vezicular diminuat
c) Tiraj intercostal şi tirajul toracelui (substernal)
d) Opacitate lobară de intensitate costală
e) Raluri crepitante, subcrepitante
CS

17. Selectaţi afecţiunea care se realizează prin dispnee expiratorie la copii:

a) Faringită acută
b) Laringită acută stenozantă
c) Bronşită acută obstructivă
d) Traheită acută
e) Pneumonie
CS

18. Selectaţi medicamentul care posedă efect mucolitic:


a) Efidex
b) Ambroxol
c) Dextromethorphanum
d) Libexin
e) Codeină
CS

19. Selectaţi medicamentul care posedă efect bronhodilatator:

a) Salbutamol
b) Ambroxol
c) Bromhexine
d) Carbocisteine
e) Acetylcysteine
CS

20. Specificaţi acţiunea farmacologică a salbutamolului


a) Selectiv stimulează beta2-adrenoreceptorii
b) Stimulează beta1- şi beta2- adrenoreceptorii
c) Stimulează alfa şi beta- adrenoreceptorii
d) Inhibă alfa- adrenoreceptorii
e) Inhibă beta- adrenoreceptorii

Complement multiplu

Cm

21. Selectaţi factorii de risc pentru bronşita obstructivă la copii:

a) Malnutriţia
b) Rahitismul
c) Diateza alergică
d) Fumatul pasiv
e) Alimentaţia artificială
Cm

22. Selectaţi simptomele clinice ale bronşitei acute la copii:

a) Matitate localizată
b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm

23. Care sunt manifestările clinice în bronşita acută obstructivă la copii?

a) Tuse, inclusiv nocturnă


b) Dispnee inspiratorie
c) Stridor
d) Dispnee expiratorie
e) Sunet submat localizat
Cm
24. Care indici caracterizează gravitatea bronşiolitei la copii?

a) SaO2 < 90%


b) PaO2 ≤ 60 mmHg
c) PaCO2 ˃ 40 mmHg
d) SaO2 ˃ 96%
e) PaCO2 ≤ 45 mmHg
CM

25. Selectaţi care poate fi evoluţia în timp a bronşitei obstructive:

a) Vindecare completă
b) Epizoade recurente de wheezing
c) Astm bronşic
d) Pneumonie cronică
e) Mucoviscidoză
CM

26. Selectaţi caracteristicile în bronşiolita acută la copii:

a) Se dezvoltă preponderent la sugarul mic


b) Afectează frecvent copiii de vârstă scolară
c) Inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
d) Mai frecvent de etiologie bacteriană
e) Obstrucţia bronşiolară

CM

27. Simptomatologia bronşiolitei la copil include:

a) Tahipnee
b) Torace emfizematos
c) Submatitate unilaterală
d) Raluri subcrepitante difuze
e) Expir prelungit
CM

28. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la
copii:

a) Administrarea enzimelor sistemice


b) Fluidificarea secreţiilor bronşice
c) Aportul adecvat de lichide în organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
CM

29. Numiţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii?

a) Reinfectare frecventă, îndeosebi, în colectivităţi de copii


b) 75% copii care au suportat infecţii cu VRs în I – ul an de viaţă se reinfectează pe
parcursul următorilor 2 ani
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
e) Formează imunitate de durată
Cm

30. Alegeţi indicaţiile pentru tratamentul cu medicamente antivirale la copiii cu bronşiolită:

a) Prematurul care suportă infecţie severă cu virusul respirator sinciţial (VRs)


b) Copilul mic cu manifestări grave respiratorii induse de infecţia сu VRs
c) Copilul mic cu manifestări respiratorii lejere induse de infecţia VRs
d) Copilul mic cu MCC şi manifestări grave respiratorii induse de infecţia cu VRs
e) Preşcolarul cu infecţie severă VRs
Cm

31. Selectaţi principiile de tratament al bronşiolitei la copii:

a) Oxigenoterapia
b) Glicozidele cardiace
c) Glucocorticosteroizi
d) Antibiotice în secţia de terapie intensivă
e) Bronhodilatatori
Cm

32. Tratamentul bronşitei acute la copii cu expectoraţii purulente prevede:

a) Antibioterapie
b) Remantadin
c) Kineziterapie respiratorie
d) Aspirină
e) Mucolitice
Cm

33. Tratamentul sindromului bronhoobstructiv în bronşita obstructivă prevede:

a) Dietă hipoalergică
b) Tratament inhalator cu 2-agonişti
c) Inhalaţii cu corticosteroizi inhalatori
d) Tratament etiotrop
e) Antagoniştii receptorilor H1-histaminici
Cm

34. Criteriile de spitalizare a copilului cu bronşita acută obstructivă:

a) Tirajul cutiei toracice


b) Complicaţii: sindrom convulsiv, insuficienţă respiratorie
c) Malnutriţie severă
d) Familiile social-vulnerabile sau familiile necompliante
e) Raluri sibilante
Cm

35. Ce măsuri de recuperare sunt indicate copilului ce a suportat o bronşită obstructivă?

a) Regim hipoalergic
b) Antihistaminice
c) Corticoterapie sistemică
d) Prevenirea recrudescenţelor bronşice
e) Nu necesită măsuri de recuperare
Cm

36. Selectaţi afecţiunile ce decurg cu dispnee preponderent expiratorie?

a) Bronşită obstructivă
b) Astm bronşic
c) Crup
d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
Cm
37. Numiţi semnele caracteristice în bronşita acută la copilul şcolar:

a) Intoxicaţie
b) Raluri umede medii difuze în plămâni
c) Raluri umede buloase mici unilaterale în plămâni
d) Modificări inflamatorii moderate în analiza generală a sîngelui
e) Prezenţa focarelor de infiltraţie în plămâni pe R-grafie
Cm
38. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:

a) Astm bronşic
b) Bronşită acută obstructivă
c) Bronşiolită
d) Sindrom atelectatic pulmonar
e) Pneumonie
Cm
39. Precizaţi mecanismul de acţiune al β2-agoniştilor:

a) Stabilizează celulele mastocite


b) Cauzează relaxarea muşchilor netezi bronşici
c) Influenţează hiperreactivitatea bronşică
d) Măreşte rezistenţa în căile respiratorii
e) Reduce expectoraţia secreţiilor bronşice
Cm
40. Monitorizarea obstrucţiei bronşice la copii prin PEF-metrie:

a) Nu apreciază gradul de severitate al astmului


b) Poate furniza informaţii cu privire la severitatea obstrucţiei bronşice
c) Poate fi utilizat pentru prognoza obstrucţiei bronşice
d) Nu poate fi utilizată pentru prognozarea obstrucţiei bronşice
e) Oferă informaţie despre gradul hiperreactivitatăţii bronşice
Cm
41. Marcaţi mecanismele patogenice în bronşita obstructivă la copii:

a) Are loc compresia bronhiilor din exterior


b) Sunt implicate mecanismele alergice
c) Hipersecreţia de mucus
d) Edemul mucoasei bronşice
e) Spasmul bronşic
Cm
42. Care sunt mecanismele care conduc la dezvoltarea obstrucţiei bronşice la copiii de vîrstă mică?

a) Edemul mucoasei
b) Hipersecreţie
c) Bronhospasm
d) Dereglarea funcţiei epiteliului mucociliar
e) Excursia mică a cutiei toracice
Cm
43. Care medicamente antibacteriene au acţiune bactericidă?

a) Peniciline
b) Cefalosporine
c) Tetraciclinele
d) Aminoglicozide
e) Eritromicină
Cm
44. Care medicamente antibacteriene au acţiune bacteriostatică?

a) Peniciline
b) Claritromicină
c) Cefotaxim
d) Meropenem
e) Tetraciclinele

Bronşita acută la copii.

Complement simplu Complement multiplu

1. E 21. C,D,E
2. D 22. B,C,D
3. D 23. A,D
4. A 24. A,B,C
5. B 25. A, B,C
6. D 26. A,C,E
7. A 27. A,B,D,E
8. D 28. B,C,D,E
9. B 29. A,B,C,D
10. E 30. A,B,D
11. B 31. A,C,D,E
12. B 32. A,C,E
13. E 33. A,B,C,D
14. A 34. B,C,D
15. B 35. A,B,D
16. D 36. A,B
17. C 37. B,D
18. B 38. A,B,C
19. A 39. B,C
20. A 40. B,C,E
41. B,C,D,E
42. A,B
43. A,B,D
44. B,E

Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu.


1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii:

A. Cardiomiopatia hipertrofică

B. Miocardita acută

C. Cardiomiopatia dilatativă

D. Cardiomiopatia restrictivă

E. Cardiomiopatia peripartum

2. Precizaţi etiologia în cardiomiopatia hipertrofică primară la copii:

A. Infecţie virală
B. Вoală genetică
C. Proces autoimun
D. Infecţie bacteriană
E. Acţiune multifactorială
3. Marcaţi manifestarea cea mai comună în miocardita acută fulminantă la sugar:
A. Insuficienţa cardiacă cronică

B. Semne de infecţie respiratorie

C. Hipertensiunea arterială

D. Şocul cardiogen

E. Sincopa

4. Indicaţi sindromul clinic caracteristic miocarditei acute la copilul mare:

A. Insuficienţa cardiacă congestivă

B. Durerea toracică cu caracter constrictiv

C. Hipertensiunea arterială

D. Sincopa

E. Febra prelungită

5. Numiţi criteriul ecocardiografic evocator în diagnosticul miocarditei acute la copii:

A. Hipertensiunea pulmonară
B. Scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
C. Hipertrofia miocardului ventriculului drept
D. Prezenţa revărsatului pericardic
E. Prezenţa şuntului stânga-dreapta
6. Marcaţi medicamentul care nu se administrează în faza de viremie a miocarditei acute virale la copii:

A. Interferon
B. Prednisolon
C. Captopril
D. Furosemid
E. Imunoglobulina
7. Alegeţi metoda de tratamentul chirurgical în formele avansate de cardiomiopatie primară la copii:

A. Transplantul de cord
B. Ablaţia prin radiofrecvenţă
C. Pericardiocinteza
D. Miectomie septală (tehnica Morrow)
E. Endocardectomie

8. Precizaţi „standardul de aur” în verificarea diagnosticului de cardiomiopatie hipertrofică la copii:

A. Istoric familial pozitiv


B. Electrocardiografia
C. Analiza ADN pentru genele mutante
D. Ecocardiografia
E. Biopsia endomiocardică
9. Marcaţi metoda de diagnostic care nu este obligatorie în cardiomiopatiile primare la copii:

A. Biopsia endomiocardică
B. Electrocardiografia

C. Ecocardiografia

D. Anchetă familială completă

E. Radiografia cardiopulmonară

10. Alegeţi semnul clinic elocvent pentru forma obstructivă de cardiomiopatie hipertrofică la copii:

A. Bradicardie
B. Stări sincople
C. Insuficienţa valvei mitrale
D. Prodrom viral recent
E. Insuficienţă cardiacă congestivă
11. Precizaţi nozologia care nu se referă la cardiomiopatiile primare genetice:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
C. Non-compactarea de ventricul stâng
D. Glicogenozele
E. Miocradita
12. Marcaţi cauza formei familiale de cardiomiopatie hipertrofică la copii:
A. Atleţi
B. Copii născuţi de la mame diabetice
C. Obezitate
D. Sindromul Noonan
E. Amiloidoză
13. Precizaţi tipul de cardiomiopatie primare în care screening-ul genetic al membrilor de familie este
obligatoriu:
A. Cardiomiopatie dilatativă non-familială
B. Cardiomiopatie hipertrofică
C. Miocardita
D. Сardiomiopatie indusă de stres
E. Cardiomiopatie indusă de tahicardie
14. Alegeţi semnul clinic care nu caracterizează şocul cardiogen la sugar:
A. Extremiţăţi reci şi paloare mucotegumentară
B. Refuzul alimentării
C. Dispnee cu tahipnee
D. Sindrom hipertemic şi erupţii cutanate
E. Zgomote cardiace asurzite
15. Numiţi β –blocantul cel mai utilizat în cardiomiopatia hipertrofică simptomatică la copii:
A. Carvedilol
B. Metoprolol
C. Atenolol
D. Bisoprolol
E. Propranolol
16. Alegeţi paternul fiziopatologic caracteristic pentru cardiomiopatia restrictivă:
A. Disfuncţia sistolică
B. Hipertensiunea pulmonară
C. Hipertensiunea arterială
D. Ischemia miocardului
E. Disfuncţia diastolică
17. Indicaţi metoda invazivă de diagnostic în miocardita acută la copil:
A. Rezonanţa magnetică nucleară
B. Biopsia endomiocardică
C. Ecocardiografia
D. Electrocardiograma
E. Angiocoronarografia
18. Marcaţi criteriul de diagnostic ecocardiografic în cardiomiopatia hipertrofică la copil:
A. Hipertrofia ventriculului stâng
B.Hipertrofia ventriculului drept
C. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
D. Hipertensiunea pulmonară
E. Revărsat pericardic
19. Numiţi examenul imagistic considerat ”standardul de aur” în diagnosticul cardiomiopatiilor:
A. Ecocardiografia
B. Electrocardiografia standard
C. Radiografia cardiopulmonară
D. Monitorizare ambulatorie Holter ECG
E. Biopsia endomiocardică
20.Precizaţi care dintre afecţiunile enumerate nu este cardimiopatie primară:
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Cardiomiopatia metbolică
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Cardiomiopatia hipertrofică
E. Cardiomiopatia de stres (“tако-tsubo“)
Complement multiplu

1. Enumeraţi principiile actuale de clasificare ale cardiomiopatiilor primare:

A. Fiziopatologice

B. Etiopatogenice

C. Infecţioase

D. Medicamentoase

E. Idiopatice

2. Alegeţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardită acută la copii:


A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza fracţiile 1 şi 2
D. Antistreptolizina O
E. Proteina C reactivă
3. Numiţi factorii etiologici virali mai frecvent implicaţi în miocarditele acute la copii:
A. Coxsackie B
B. Adenovirus
C. Virusul hepatitei B
D. Parvovirusul B19
E. Vurusul rujeolei
4. Marcaţi investigaţiile instrumentale neinvazive utilizate la copii pentru confirmarea diagnosticului de
miocardită acută:
A. Radiografia cutiei toracice
B. Biopsia endomiocardică
C. Electrocardiografia
D. Cateterismul cardiac
E. Ecocardiografia
5. Enumeraţi modificările electrocardiografice sugestive pentru miocardita acută la copii:

A. Prezenţa undei δ (delta)

B. Microvoltaj al complexului QRS

C. Modificări ale segmentului ST şi undei T

D. Prescuratarea intervalului PR

E. Tahicardie sinusală

6. Numiţi cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic în miocardita acută la copii:
A. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
B. Hipo- sau akinezia peretelui ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga asimetrică
D. Scăderea fracţiei de ejecţie
E. Disfuncţie diastolică
7. Alegeţi cele mai frecvente complicaţii în miocardita acută la copilul mare:

A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Insuficienţă cardiacă congestivă
C. Accese hipoxice
D. Hipertensiune arterială
E. Tulburări de ritm şi de conducere
8. Enumeraţi criteriile clinice sugestive pentru miocardita acută fulminantă la copil:

A. Prodrom viral scurt

B. Şoc cardiogen

C. Accese hipoxice

D. Insuficienţă cardiacă cronică

E. Aritmie istalată recent

9. Precizaţi afecţiunile în diagnosticul diferenţial al miocarditei acute la copilul mic:


A. Deficiţienţă sistemică de carnitină

B. Hipertensiunea pulmonară primitivă

C. Originea anormală a arterei coronariene stângi

D. Bloc atrio-ventricular congenital

E. Cardiomiopatia dilatativă

10. Numiţi caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative la copil:

A. Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară


B. Etiologie mixtă
C. Debutează cu accese hipoxice
D. Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng
E. Este cea mai frecventă cauză de moarte subită cardiacă
11. Indicaţi criteriile ECG sugestive în cardiomiopatia hipertrofică la copil:

A. Modificări ale segmentului ST-T

B. Poate asocia sintromul Wolff-Parkinson-White

C. Interval QT lung

D. Semne de hipertrofie ventriculară stânga

E. Unda Q patologică

12. Marcaţi afecţiunile importante în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei hipertrofice la sugar:

A. Stenoza aortică congenitală

B. Miocardita acută
C. Cardiomiopatia restrictivă

D. Cordul atletului

E. Erori metabolice eriditare

13. Precizaţi examinările obligatorii pentru screening-ul membrilor familiei în cardiomiopatia hipertrofică
primară:

A. Electrocardiografia

B. Ecocardiografia

C. Troponinele şi enzimele cardiace

D. Consiliere genetică

E. Cicloergometria

14. Alegeţi elementele majore în conduita copiilor cu cardiomiopatie hipertrofică primară:

A. Restricţii moderate în activitatea fizică cu evitarea sportului de performanţă


B. Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomatic
C. Betaadrenoblocantele la copil simptomatic
D. Evitarea administrării glicozizilor cardiaci
E. Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă
15. Indicaţi semnele radiologice sugestive pentru cardiomiopatia dilatativă la copil:

A. Redistribuţia circulaţiei pulmonare

B. Cardiomegalie globală

C. Stază venoasă pulmonară

D. Reducerea vascularizării pulmonare

E. Valori normale ale indivelui cardio-toracic

16. Enumeraţi criteriile de diagnostic sugestiv pentru cardiomiopatia restrictivă:

A. Semne ECG de hipertrofie ventriculară stânga

B. Insuficienţă cardiacă congestivă

C. Istoric familial pozitiv

D. Semne ecocardiografice de disfuncţie diastolică

E. Prezenţa prodromului viral

17. Alegeţi inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei utilizaţi în tratamentul cardiomiopatiilor


primare la copii:

A. Captopril

B. Enalapril

C. Lizinopril

D. Ramipril
E. Perindopril

18. Numiţi metodele de tratament chirurgical în cardiomiopatia dilatativă la copii:

A. Transplantul cardiac

B. Cateterism cardiac

C. Miotomia septală Morrow

D. Implantarea defibrilatorului şi/sau stimulatorului cardiac

E. Ablaţie septală cu alcool

19. Precizaţi procesele fiziopatologice caracteristice cardiomiopatiei hipertrofice la copii:

A. Obstrucţia la nivelul tractului de ieşire a ventriculului stâng


B. Disfuncţia diastolică
C. Ischemia miocardică
D. Disfuncţia sistolică
E. Hipertrofie ventriculară stânga
20. Selectaţi caracteristicile miocarditei fulminante la copii:
A. Debut acut
B. Insuficienţă cardiacă sau şoc cardiogen
C. Ventricul stâng nedilatat
D. Vindecare completă frecvent
E. Evoluţie progresivă nefavorabilă
21. Indicaţi testele de laborato obligatorii în diagnosticul miocarditei acute la copil:

A. Troponine cardiace

B. Creatininkinaza totală

С. Creatininkinaza fracţia MB

D. Teste virusologic

Е. Тitrul de ASLO

22. Indicaţi investigaţiile de prima linie în diagnosticul cardiomiopatiei dilatative la copii:

A. ECG monitorizare Holter


B. Ecocardiografia
C. Radiologia cardiopulmonară
D. ECG standard
E. Rezonanţa magnetică a cordului
23. Numiţi criteriile ecocardiografice în cardiomiopatia dilatativă familială conform recomandărilor
OMS:
A. Hipertrofia septului interventricular
B. Fracţia de scurtare a ventriculului stâng <25%
C. Fracţia de ejecţie a ventriculului stâng <45%
D. Diametrul telediastolic al ventriculului stâng >117% din valoarea normală
E. Regurgitatre mitrala valvulara de gradul II-IV
24. Precizaţi indicaţiile pentru biopsia endomiocardică în miocardite la copii:
A. Deteriorare acută a funcţiei cardiace de etiologie necunoscută
B. Miocardita refractară la tratament
C. Pretransplant cardiac
D. Orice suspiciune de miocardită
E. Miocardita fulminantă
25. Cele mai comune sindroame în miocardita acută la copii:
A. Insuficienţa cardiacă
B. Durere toracică
C. Aritmie
D. Dispnee expiratorie
E. Cardiomiopatie dilatativă
26. Enumeraţi afecţiunile importante în diagnosticul diferenţial al miocarditei acute virale la copilul mare:
A. Miocardita de altă etiologie
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Pericardită
D. Stare postinfecţioasă
E. Stenoză aortică
27. Precizaţi criteriile de diagnostic care nu se referă la miocardita acută la copil:
A. Insuficienţă cardiacă congestivă
B. Majorarea valorilor serice de troponine cardiace şi creatininkinaza MB
C. Hipertensiune arterială
D. Istoric familial pozitiv
E. Vodificări ale segmentului ST – T şi diverse tulburări de ritm cardiac
28. Numiţi manifestările clinice caracteristice cardiomiopatiei hipertrofice la copil:
A. Sincopa
B. Adesea asimptomatic
C. Moarte subită
D. Hipertensiune arterială
E. Dispnee de efort
29. Enumeraţi cardiomiopatiile primare de origine genetică:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia aritmogenă a ventriculului drept
C. Non-compactarea de ventricul stâng
D Cardiomiopatia dilatativă
E. Cardiomiopatia indusă de tahicardie
30. Precizaţi afimaţiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative la copii:
A. Frecvenţa crescută la sugari
B. Etiologie eriditară exclusiv
C. Forme idiopatice în 50%
D. Istoric familial pozitiv în 25%
E. Etiologie mixtă
31. Alegeţi criteriile ecocardiografice caracteristice pentru cardiomiopatia hipertrofică la copil:
A. Hipertrofia septului interventricular
B. Hipertrofia peretelui ventriculului stâng
C. Disfuncţie diastolică
D. Mişcarea anormală a cuspidei anterioare a valvei mitrale (fenomenul SAM)
E. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
32. Enumeraţi criteriile cardiace majore caracteristice cardiomiopatiei dilatative la copil:
A. Dispnee paroxistică nocturnă
B. Cardiomegalie
C. Prezenţa zgomotului III şi ritmului de galop
D. Raluri pulmonare
E. Dispnee de efort
33. Marcaţi bolile genetice care frecvent asociază cardiomiopatia hipertrofică la copii:
A. Sindromul Noonan
B. Sindromul Down
C. Sindromul LEOPARD
D. Boala Pompe
E. Sindromul Marfan
34. Indicaţi grupele de medicamentele utilizate frecvent în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Diuretice
E. Antibacteriene
35. Numiţi tipurile de miocardită în conformitate cu criteriile clinico-evolutive:
A. Miocardita acută (activă)
B. Miocardita cronică
C. Miocardita toxică
D. Miocardita fulminantă
E. Miocardita autoimună
36. Enumeraţi semnele şi simptomele sugestive pentru cardiomiopatia restrictivă la copii:
A. Istoric familial pozitiv
B. Insuficienţă cardiacă congestivă progresivă pe fondal somatic neschimbat
C. Disfuncţie diastolică şi trombi intracavitari
D. Dilatarea cavităţilor atriilor şi hipertensiune pulmonară
E. Disfuncţie sistolică
37. Enumeraţi fazele fiziopatologice în miocardita acută virală:
A. Faza de viremie
B. Faza răspunsului imun
C. Faza acută
D. Faza cronică
E. Faza de remodelare sau recuperare
38. Marcaţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă la copii şi tineri cu cardiomiopatie
hipertrofică :
A. Vârsta tânără la diagnostic (≤14 ani)
B. Istoricul familial de MSC la vârstă tânără
C. Sincope, în special recurente
D. Hipertrofie ventriculară apicală
E. Mutaţie ale genei troponinei T cu hipertrofie uşoară
39. Indicaţi cauzele non-infecţioase ale miocaditei la copil:
A. Tireotoxicoza
B. Diabetul zaharat
C. Boala Chagas
D. Toxicitate medicamentoasă
E. Leptospiroza
40. Enumeraţi efectele betablocantelor în tratamentul cronic al cardiomiopatiei hipertrofice:
A. Previn moartea subită
B. Reduc frecvenţa cardiacă
C. Reduc hipertrofia ventriculară
D. Reduc obstrucţia sistolică a ventriculului stâng
E. Scad contractilitatea miocardului
Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu
1. C 9. A, C, D, E
10.A, B, D
2. B 11.B,D,E
12.A,C,E
3. D
13.A,B,D
4. A 14.A,C,D,E
15.A,B,C
5. B 16.B,C,D
17.A,B
6. B 18.A,D
19.A,B,C,E
7. A
20.A,B,C,D
8. C 21.A,B,C,D
22.B,C,D
9. A 23.B,C,D
24.A,B,C
10. B 25.A,B,C,E
26.A,B,C,D
11.E
27.C,D
12. D 28.A,B,C,E
29.A,B,C
13. B 30.A,B,C,D
31.A,B,C,D
14.D 32.A,B,C,D
15.E 33.A,C,D
34.A,B,D
16.E 35.A,B,D
36.A,B,C,D
17.B 37.A,B,E
38.A,B,C,E
18.A
39.A,B,D
40. B,D,E
19.A

20.B

Complement multiplu

1. A, B
2. A, B, C
3. A, B
4. A, C,E
5. B, C, E
6. A, B, D
7. A, B,E
8. A, B, E
Lupus eritematos sistemic la copii.

CS

1. Determinaţi ce nu este caracteristic pentru afectarea articulară în Lupusul eritematos sistemic la copii:
a. Oligoartrită
b. Poliartrită
c. Artrită erozivă
d. Artrită asimetrică
e. Artrita articulaţiilor mari
2. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic la copii:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
e. 1
3. Notaţi preparatul medicamentos utilizat în Puls–terapia Lupusului eritematos sistemic la copii:
a. Metotrexat
b. Metilprednizolon
c. Meloxicam
d. Hidroxiclorochina
e. Micofenolat de mofetil

4. Apreciaţi mecanismul principal patogenetic al Lupusului eritematos sistemic la copii.


a. Autoimun
b. Infecţios–alergic
c. Polietiologic
d. Monofazic
e. Infecţioas
5. Notaţi raportul genderic în Lupusul eritematos sistemic la copii:
a. F:B=8:1
b. F:B=1:3
c. F:B=1:1
d. F:B=2:1
e. F:B=1:8
6. Determinaţi vârsta medie de debut al Lupusului eritematos sistemic:
a. 1-5 ani
b. 2-4 ani
c. 1-3 luni
d. 3-7 ani
e. 10-15 ani
7. Numiţi manifestarea cutanată clasică în Lupusul eritematos sistemic la copii:
a. Livedo reticularis
b. Sindrom Raynaud
c. Teleangiectazii
d. Eritem „în fluture”
e. Alopecia
8. Apreciaţi care din manifestări nu face parte din Criteriile ACR pentru diagnosticul de Lupus eritematos
sistemic:
a. Serozite
b. Afectarea neurologică
c. Ulceraţii orale nedureroase
d. Sindrom Raynaud
e. Anticorpi antinucleari

Complement Multiplu.

1. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:


a. Metildopa
b. Procainamide
c. Diclofenac
d. Clorpromatina
e. Vitamina E
2. Menţionaţi manifestările osteoarticulare frecvente în Lupusul eritematos sistemic:
a. Artropatia Jaccound
b. Artrita neerozivă
c. Artrita erozivă
d. Artrita articulaţiilor mici ale pumnilor
e. Osteoporoza
3. Numiţi leziunile cutanate acute în Lupusul eritematos sistemic:
a. Eritem „în fluture”
b. Fotosensibilitate
c. Leziuni discoide
d. Leziuni eritematoase şi buloase
e. Teleangiectazii
4. Determinaţi leziunile cutanate cronice în Lupusul eritematos sistemic:
a. Hipercheratoză
b. Fotosensibilitate
c. Atrofie la nivelul epidermului
d. Teleangiectazii
e. Leziuni maculare
5. Apreciaţi semnele afectării vasculare în Lupusul eritematos sistemic:
a. Livedo reticularis
b. Paniculite
c. Alopecie
d. Purpură palpabilă
e. Ulceraţii la nivelul pulpei degetelor
6. Precizaţi manifestările mai frecvente ale poliserozitei poliserozitei în Lupusul eritematos sistemic:
a. Peritonită în 5-10%
b. Pleurezie
c. Pericardită
d. Pleurezie în asociere cu pericardită
e. Hemopericard
7. Menţionaţi variantele morfopatologice ale nefritei lupice conform clasificării OMS:
a. Nefrita mezangială minimă
b. Nefrita lupică locală
c. Scleroza glomerulară
d. Nefrita membrano-proliferativă
e. Nefrita proliferativă mezangială
8. Numiţi manifestările cardiovasculare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Tulburări de ritm şi conducere
b. Pericardită
c. Endocardita Libman–Sacks
d. Endocardita bacteriană
e. Hipertensiunea arterială
9. Menţionaţi afectările pulmonare caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Pneumonita lupică
b. Pleurezie
c. Hipertensiune pulmonară
d. Infarct pulmonar
e. Embolii pulmonare recidivante
10. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Neuropatii periferice
b. Psihoze
c. Meningo–encifalită
d. Convulsii febrile
e. Afectarea nervilor cranieni
11. Precizaţi anomaliile imunologice specifice Lupusului eritematos sistemic:
a. Anticorpi antinucleari
b. Anticorpi anti–ADN dublu catenar
c. Anticorpi anticentromer
d. Anticorpi anticardiolipidici
e. Anticorpi antifosfolipidici
12. Numiţi manifestările hematologice specifice Lupusului eritematos sistemic:
a. Anemie
b. Leucocitoză
c. Leucopenie cu limfopenie
d. Trombocitoză
e. Trombocitopenie
13. Precizaţi preparatele medicamentoase folosite în tratamentul Lupusului eritematos sistemic:
a. Antiinflamatorii nesteroidiene
b. Steroizi
c. Imunosupresive
d. Preparate biologice (inhibitori ai factorului de necroză tumorală α)
e. Antibacteriene
14. Determinaţi ce include tratamentul nemedicamentos în Lupusul eritematos sistemic:

a. Dieta hipolipidică

b. Creme protectoare SPF 30–50

c. Consumul alimentelor bogate în Calciu şi vitamina D

d. Cafea, ceai concentrat

e. Evitarea stresului psihoemoţional

15. Precizaţi factorii predictivi ai evoluţiei negative în Lupusul eritematos sistemic:

a. Trombocitopenia
b. Hipertensiunea arterială
c. Debut până la vârsta de 20 ani
d. Activitatea crescută a bolii
e. Anticorpi antinucleari

Răspunsuri (Lupus eritematos sistemic):

CS

1. c
2. b
3. b
4. a
5. a
6. e
7. d
8. d

CM

1. abd
2. abde
3. abd
4. ac
5. abde
6. abcd
7. abce
8. abc
9. abce
10.abe
11.abde
12.ace
13.abcd
14.abce
15.bcd
Sclerodermia Sistemică la copii (SS).

Complement simplu.

1. Numiţi criteriul major pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:


a. Fibroza bazală pulmonară bilaterală
b. Afectare sclerodermică a pielii proximal de articulaţiile metacarpofalangiene sau
metatarsofalangiene
c. Febra
d. Ulceraţii digitale
e. Pierdere ponderală
2. Precizaţi numărul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie
Sistemică.
a. Două
b. Trei
c. Unul
d. Nici unul
e. Patru

3. Determinaţi care dintre cercetările imunologice în Sclerodermia Sistemică nu este specifică:


a.
Creşterea imunoglobulinelor
b.
Majorarea nivelului de crioglobuline
c.
Depistarea complexelor imune circulante
d.
Depistarea Anticorpilor antinucleari, antisclerodermici -Scl 70, anticentromer
e.
Scăderea imunoglobulinelor şi crioglobulinelor
4. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
a. Anomalii de pigmentare
b. Edemaţierea pielii
c. Faţa cu aspect de mască
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceraţii tegumentare
Complement Multiplu

1. Precizaţi formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice după Leroy:


a. Sclerodermia Sistemică difuză cutanată
b. Sclerodermia Sistemică limitată
c. Sclerodermia Sistemică limitată cutanată
d. Sclerodermia Sistemică viscerală
e. Sclerodermia Sistemică „sine scleroderma”
2. Enumeraţi criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:
a. Sclerodactilia
b. Fibroza pulmonară bazală bilaterală
c. Afectări tenosinoviale
d. Ulceraţii digitale şi/sau cicatrice pe falanga distală
e. Febră
3. Numiţi agenţii antifibrozanţi utilizaţi în tratamentul Sclerodermiei Sistemice:
a. D-penicilamina
b. Metotrexat
c. Madecasol
d. Ciclofosfamida
e. Preparate enzimatice (lidaza, ronidaza)
4. Enumeraţi agenţii imunosupresivi utilizaţi în tratamentul Sclerodermiei Sistemice:
a. Glucocorticoizi
b. Plaquenil
c. D-penicilamina
d. Madecasol
e. Ciclofosfamida
5. Determinaţi modificările apreciate la capilaroscopie în Sclerodermia Sistemică:
a. Reducerea numărului de anse capilare
b. Lărgirea anselor capilare
c. Distorsiunea anselor capilare
d. Îngustarea anselor capilare
e. Hemoragii
6. Menţionaţi criteriile de clasificare ale Sclerodermiei Sistemice:
a. Evoluţia
b. Gradul de activitate
c. Perioadele clinice
d. Vârsta
e. Sexul
7. Numiţi manifestările generale în Sclerodermia Sistemică la copii:
a. Febră
b. Polinevrita
c. Fatigabilitate
d. Pierdere ponderală
e. Sclerodactilie
8. Determinaţi criteriile de diagnostic ale sindromului CREST în Sclerodermia Sistemică la copii:
a. Calcinoza
b. Fenomenul Raynaud
c. Excitabilitatea
d. Sclerodactilie
e. Tensiunea arterială diastolică mărită
Sclerodermia Sistemică Răspunsuri (SS):

CS CM CM

1. b 1. abce 5. abce
2. a 2. abd 6. abc
3. e 3. ace 7. acd
4. d 4. abe 8. abd
Dermatomiozita juvenilă (DMJ).

Complement Simplu.
1. Precizaţi vârsta de debut a Dermatomiozitei juvenile:
a. 5-10 ani
b. 10-15 ani
c. 1-5 ani
d. 7-10 ani
e. Perioada neonatală
2. Menţionaţi caracteristica afectării musculare în Dermatomiozita juvenilă:
a. Afectarea musculară asimetrică
b. Afectarea musculară a segmentelor distale ale membrelor
c. Afectarea muşchilor globilor ocular
d. Afectarea musculară simetrică
e. Slăbiciune musculară rar întâlnită
3. Precizaţi manifestarea tegumentară caracteristică Dermatomiozitei juvenile:
a. Eritem în „V” situat pe gât
b. Ulceraţii digitale
c. Rash malar
d. Erupţii maculare sau macula papuloase
e. Sclerodactilie
4. Notaţi nivelul cărei enzime în Dermatomiozita juvenilă nu se majorează:
a. Aldolaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Lactatdehidrogenaza
d. Catalaza
e. Transaminaza glutamoxalacetică
5. Determinaţi grupul de muşchi afectat în Dermatomiozita juvenilă:
a. Muşchiul scheletic
b. Muşchiul cardiac
c. Muşchii netezi
d. Muşchii scheletici şi netezi
e. Muşchii netezi şi cardiac
6. Precizaţi ce nu este caracteristic pentru manifestările articulare în Dermatomiozita juvenilă:
a. Artralgii
b. Artrită neerozivă
c. Artrită acută
d. Artrită deformantă
e. Artrită fugace
7. Apreciaţi afecatrea cărui grup de muşchi determină prognosticul nefavorabil în Dermatomiozita juvenilă:
a. Afectarea muşchilor coapsei
b. Afectarea muşchilor scapulari
c. Afectarea muşchilor intercostali
d. Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului
e. Afectarea articulaţiilor
8. Precizaţi medicamentul de elecţie folosit în Dermatomiozita juvenilă?
a. Hidroxiclorochina
b. Metotrexat
c. Azatioprina
d. Prednizolon
e. Indometacina
Complement Multiplu.

1. Notaţi manifestările musculare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:


a. Slăbiciune musculară
b. Tumefiere musculară
c. Atrofie cu contracturi musculare
d. Afectarea muşchilor globilor oculari
e. Afectarea muşchilor flexori ai cefei
2. Menţionaţi manifestările articulare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a. Artralgii
b. Artrită erozivă
c. Artrită neerozivă
d. Tumefiere articulară
e. Contracturi articulare
3. Precizaţi manifestările pulmonare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a. Afectarea muşchilor intercostali
b. Afectarea diafragmului
c. Fibroză pulmonară
d. Pneumonii prin aspiraţie
e. Pneumotorax
4. Numiţi manifestările tegumentare caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a. Rash heliotrop
b. Teleangiectazii
c. „Mîina mecanicului”
d. Rash malar
e. Eritem în „V” pe gât
5. Precizaţi modificările apărute la electromiografie în Dermatomiozita juvenilă:
a. Fibrilaţii spontane de repaus
b. Descărcări pseudomiotonice bizare
c. Potenţiale polifazice
d. Descărcări bizare de frecvenţă joasă
e. Potenţiale monofazice
6. Determinaţi patologiile utilizate în diagnosticul diferenţial al Dermatomiozitei juvenile:

a. Rabdomioliza
b. Boli neuromusculare
c. Febra reumatismală acută
d. Miopatii metabolice
e. Miopatii medicamentoase
7. Notaţi nivelul căror enzime serice creşte în Dermatomiozita juvenilă?

a. Lactatdehidrogenaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Alaninaminotransferaza
d. Aldolaza
e. Catalaza
8. Precizaţi care sunt modificările histologice caracteristice pentru Dermatomiozita juvenilă?
a. Atrofie epidermică

b. Infiltrat limfocitar

c. Hemoragie

d. Dilataţie vasculară în derm

e. Îngustarea anselor capilare

9. Determinaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza acută a Dermatomiozitei


juvenile:

a. Necroza fibrelor musculare tip 1 sau 2

b. Atrofie perifasciculară

c. Calcificări musculare

d. Degenerescenţă vasculară

e. Infiltrat inflamator

10. Apreciaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza tardivă a Dermatomiozitei
juvenile:

a. Calcificări musculare

b. Fibrozare endomisială

c. Infiltrat inflamator

d. Atrofie perifasciculară

e. Necroză miofibrilară

11. Menţionaţi criteriile de diagnostic pentru Dermatomiozita juvenilă:

a. Manifestări dermatologice

b. Modificări la Electromiografie

c. Creşterea enzimelor serice musculare

d. Slăbiciuni musculare asimetrice

e. Mialgii în asociere cu o forţă musculară normală

12. Precizaţi auto-anticorpii specifici în Dermatomiozita juvenilă:

a. Anticorpi antinucleari

b. Anticorpi anti-aminoacil-t-ARN-sintetaza
c. Factorul reumatoid

d. Anticorpi anti-SRP

e. Anticorpi anti-PM-Scl

13. Numiţi preparatele medicamentoase utilizate în tratamentul Dermatomiozitei juvenile:

a. Glucocorticoizi

b. Imunosupresori

c. Vasodilatatoare

d. Antimalarice

e. Dezagregante

14. Precizaţi explorările paraclinice caracteristice Dermatomiozitei juvenile:


a. Biopsia musculară
b. Anomaliile imunologice
c. Electromiografia
d. Creşterea nivelului enzimelor serice musculare
e. Diminuarea nivelului enzimelor serice musculare
15. Numiţi manifestările gastrointestinale caracteristice Dermatomiozitei juvenile:
a. Disfagie
b. Disfonie
c. Diaree
d. Pirozis
e. Balonare abdominală
16. Apreciaţi manifestările generale ale Dermatomiozitei juvenile:
a. Febră
b. Sindrom Raynaud
c. Slăbiciune musculară
d. Rash heliotrop
e. Inapetenţă
Răspunsuri (Dermatomiozita Juvenilă)

CS

1. b
2. d
3. a
4. d
5. a
6. d
7. c
8. d

CM

1. abce
2. acd
3. abcd
4. abce
5. abc
6. abde
7. abd
8. abd
9. ade
10.abd
11.abc
12.abd
13.abd
14.abcd
15.ab
16.ae
Artrita juvenilă idiopatică (AJI)

Complement Simplu.

1. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma oligoarticulară:


a. 6
b. >5
c. >4
d. 5
e. ≤4
2. Menţionaţi variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:
a. Evoluţie persistentă şi extensivă
b. Evoluţie lentă
c. Evoluţie progresivă
d. Evoluţie regresivă
e. Evoluţie monociclică
3. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma poliarticulară:
a. ≥5
b. 3-4
c. <4
d. 4-5
e. 2
4. Apreciaţi semnificaţia artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă
a. Majorarea valorilor proteinei –C reactive
b. Creşterea valorilor antistreptolizinei-O
c. Majorarea valorilor factorului reumatoid
d. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
e. Majorarea valorilor complexelor imune circulante

5. Menţionaţi variantele Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară:


a. Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Factorul reumatoid negativ
b. Cu Antistreptolizina-O pozitivă şi Factorul reumatoid negativ
c. Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Antistreptolizina-O negativă
d. Cu Antistreptolizina-O negativă şi Antistreptolizina-O pozitivă
e. Cu Complexele imune circulante majorate şi cu Complexele imune circulante
micşorate
6. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile oculare:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazică
7. Precizaţi stadiile radiologice după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. 3
b. 4
c. 2
d. 5
e. 6
8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar eroziunile
osoase?

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 3-4
9 Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita juvenilă
idiopatică aflat în scaun cu rotile?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
10 Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită
juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
a. Forma sistemică
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
e. Artrita psoriazică
12. Precizaţi gradele de activitate ale Artritei juvenile idiopatice?
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6

Complement Multiplu.

1. Numiţi variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice:


a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita psoriazică
e. Artrita reactivă
2. Precizaţi criteriile de clasificare ale Artritei juvenile idiopatice?
a. Durata bolii >6 săptămâni
b. Debutul bolii până la vârsta de 16 ani
c. Artrită persistentă
d. Artrită neerozivă
e. Artrită fără sechele
3. Determinaţi factorii de risc în declanşarea Artritei juvenile idiopatice:
a. Traumatism articular frecvent
b. Infecţii intercurente frecvente
c. Alergia alimentară
d. Hipoinsolaţia
e. Sedentarismul
4. Menţionaţi simptomele Artritei juvenile idiopatice forma sistemică:
a. Febră prelungită
b. Artrită persistentă
c. Limfadenopatie generalizată
d. Cefalee
e. Greţuri
5. Precizaţi particularităţile febrei în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Febra prelungită
b. Subfebrilitate
c. Febră zilnică
d. Febră cu durata mai mare de 14 zile
e. Febră cu durata mai mare de 7 zile
6. Numiţi particularităţile exantemului în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Erupţii eritematoase
b. Erupţii buloase
c. Erupţii migratorii
d. Erupţii cu intensificare la picul febril
e. Erupţii localizate în regiunea piloasă a capului
7. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Artrită juvenilă idiopatică forma
sistemică:
a. Adresare primară cu semne clinice de Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică
b. Adresare repetată cu semne clinice de agravare a bolii
c. Apariţia complicaţiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
d. Comorbidităţi importante
e. Remisiune medicamentos indusă a Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
8. Determinaţi complicaţiile Artritei juvenile idiopatice în forma sistemică:
a. Sindromul de activare macrofagală
b. Amiloidoza renală
c. Traumatismul articular
d. Insuficienţă cardiacă
e. Retard fizic
9. Menţionaţi preparatele medicamentoase administrate în Artrita juvenilă
idiopatică forma sistemică:
a. Antiinflamatorii nesteroidiene
b. Glucocorticoizi
c. Tratament de fond
d. Magnetoterapia
e. Vitaminoterapia
10. Precizaţi preparatele medicamentoase folosite ca tratament de remisiune în
Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Metotrexat
b. Meloxicam
c. Etanercept
d. Tocilizumab
e. Penicilina
11 Numiţi complicaţiile oculare în Artrita juvenilă idiopatică?
a. Uveita anterioară
b. Cataracta
c. Colobom
d. Cecitate
e. Conjunctivita cronică
12.Determinaţi criteriile de diagnostic ale Artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:

a. Artrita persistentă a 4 şi mai puţine articulaţii


b. Hepatosplenomegalie
c. Complicaţii oculare posibile
d. Retard fizic precoce
e. Amiloidoză renală
13. Menţionaţi caracteristica artritei în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Artrită persistentă
b. Artrită erozivă
c. Artrită asimetrică
d. Artrită neerozivă
e. Artrită simetrică
14. Precizaţi particularităţile Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă:
a. Evoluţie severă
b. Apariţia precoce a contracturilor articulare
c. Apariţia precoce a eroziunilor osoase
d. Evoluţie uşoară
e. Retard fizic precoce
15. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Osteoporoză difuză marcată
b. Eroziuni osoase
c. Tumefiere uşoară periarticulară
d. Contracturi articulare
e. Lărgirea spaţiului articular
16. Precizaţi caracteristicile clasei funcţionale IV după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Mişcări ample în articulaţii
b. Contracturi articulare
c. Pacient în scaun cu rotile
d. Autoîngrijirea dificilă
e. Mers şchiopătat
17. Menţionaţi caracteristicile gradului III de activitate în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Numărul de articulaţii dureroase >6
b. Indicele de activitate al bolii DAS28 >5,1
c. Valorile Vitezei de sedimentare a hematiilor accelerate de 3-4 ori de la normă
d. Valorile Proteinei –C reactive accelerate de 3-4 ori de la normă
e. Indicele de activitate al bolii DAS28 <2,6
18. Determinaţi criteriile de diagnostic ale artritei psoriazice:
a. Artrită+psoriazis tegumentar la pacient
b. Artrita+psoriazis tegumentar la rude de gradul I
c. Artrita anchilozantă
d. Artrita a 4 articulaţii fără psoriazis tegumentar
e. Artrita a 5 articulaţii fără psoriazis tegumentar
19. Notaţi caracteristicile artritei în asociere cu entezite:
a. Predominanţa sexului masculin
b. Afectarea articulaţiilor sacroiliace
c. Entezopatii
d. Afectarea articulaţilor mici ale pumnilor
e. Afectarea genderică egală
20. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu Metotrexat:
a. Forma poliarticulară seropozitivă
b. Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare
c. Artrita psoriazică
d. Forma poliarticulară seronegativă
e. Forma oligoarticulară
21. Menţionaţi modificările paraclinice în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Leucocitoză
b. Trombocitopenie
c. Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
d. Proteina –C reactivă accelerată
e. Complexele imune circulante majorate
22. Determinaţi ce include diagnosticul clinic de Artrită juvenilă idiopatică:
a. Forma clinică
b. Gradul de activitate
c. Clasa funcţională după Steinbrocker
d. Stadiul radiologic după Steinbrocker
e. Vârsta pacientului la debutul Artritei juvenile idiopatice
Răspunsuri (Artrită juvenilă idiopatică - AJI)
Artrita juvenilă idiopatică (AJI)

CS

1. e
2. a
3. a
4. c
5. a
6. c
7. b
8. e
9. d
10.b
11.b
12.b

CM

1. abcd
2. abc
3. ab
4. abc
5. acd
6. acd
7. abcd
8. abde
9. abc
10. acd
11. abde
12. ac
13. abe
14. abce
15. abd
16. bcd
17. abcd
18. ab
19. abc
20. abcd
21. acde
22. abcd

Copilul sănătos. Supravegherea copiilor. Grupele de sănătate. Imunizarea activă


(vaccinarea) copiilor.
Complement simplu
1) Criteriul principal, care face diferenţierea între grupele de sănătate I, II şi III, IV, V, este prezenţa:
a)devierilor de ontogeneză
b)tulburărilor funcţionale
c)maladiilor cronice
d)deficitului ponderal
e)dereglărilor de imunitate
2) Vaccinarea contra hepatitei virale B (HVB) a nou-născuţilor sănătoşi se efectuează:
a) în primele 24 ore de la naştere
b) în a doua zi de la naştere
c) în a treia - a cincea zi de la naştere
d) în prima lună de viaţă
e) la 2 luni de viaţă
3) Cîte grupe de sănătate sunt prevăzute pentru dispensarizarea copiilor:
a) două
b) trei
c) patru
d)cinci
e) şase
4) În grupa a III de sănătate sunt incluşi copiii, la care se constată:
a) devieri de ontogeneză
b) tulburări funcţionale
c) maladii cronice compensate
d) maladii cronice subcompensate
e) maladii cronice decompensate
5) În grupa a IV de sănătate sunt incluşi copiii, la care se constată:
a) devieri de ontogeneză
b) tulburări funcţionale prezente
c) maladii cronice compensate
d) maladii cronice subcompensate
e) maladii cronice decompensate
6) În grupa a V de sănătate sunt incluşi copiii, la care se constată:
a) devieri de ontogeneză
b) tulburări funcţionale severe
c) maladii cronice compensate
d) maladii cronice subcompensate
e) maladii cronice decompensate
7) Când este indicată prima revaccinare a copilului cu vaccinul contra hepatitei virale B (HVB):
a) în primele 24 ore de la naştere
b) în a doua zi de la naştere
c) în a treia - a cincea zi de la naştere
d) în prima lună de viaţă
e) la 2 luni de viaţă
8) Vârsta copilului, la care se recomandă revaccinarea DTP 4 şi VPO 4 este de:
a) 1 lună
b) 6 luni
c) 1 an
d) 16 luni
e) 22-24 luni
9) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a creşterii şi dezvoltării copiilor sănătoşi mai
mari de 3 ani, conform Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la:
a) 3 luni
b) 10 luni
c) o luna
d) 6 luni
e) un an
10) Termenul, când se efectuează prima consultaţie a nou-născutului la domiciliu de către medicul
de familie, după externare din maternitate, este:
a) în primele 3 zile
b) la 7 zile
c) la 10 zile
d) la 2 săptămâni
e) la 20 zile
11) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a creşterii şi dezvoltării ale copiilor
primului an de viaţă, conform Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la:
a) 2 săptămâni
b) o lună
c) 2 luni
d) 3 luni
e) 6 luni
12) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a creşterii şi dezvoltării ale copiilor în al
doilea an de viaţă, conform Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la:
a) o lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
13) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a creşterii şi dezvoltării ale copiilor în al
treilea an de viaţă, conform Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la:
a) o lună
b) 2 luni
c) 4 luni
d) 6 luni
e) un an
14) Periodicitatea examenelor profilactice a copiilor preşcolari şi şcolari, conform Standardului MS
Republicii Moldova, este de o dată la:
a) 2 luni
b) 6 luni
c) 4 luni
d) 1,5 ani
e) un an
15) Vaccinarea contra tuberculozei (BCG) a nou-născuţilor sănătoşi se efectuează:
a) în primele 24 ore de la naştere
b) în a doua zi de la naştere
c) în a treia - a cincea zi de la naştere
d) în prima lună de viaţă
e) la 3 luni de viaţă

Complement multiplu
1) Vaccinurile, care sunt administrate nou-născuţilor sănătoşi în maternitate sunt:
a) BCG 1
b) HIB 1
c) ROR 1
d) HVB 1
e) DTP 1
2) Activitatea curativă a medicului de familie cu copiii include:
a) pregătirea copiilor pentru frecventarea instituţiilor preşcolare şi şcolare
b) tratamentul copiilor bolnavi la domiciliu
c) supravegherea ambulatorie a copiilor sănătoşi
d) examinarea, diagnosticul şi managementul terapeutic al copiilor bolnavi
e) vaccinarea copiilor
3) Vârsta, când copiilor sănătoşi se administrează vaccinul contra infecţiei cu haemofilus influenzae
(HIB) este vîrsta de:
a) primele 24 ore după naştere
b) o lună
c) 2 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
4) Stările patologice, care reprezintă o contraindicaţie relativă pentru vaccinarea copilului sunt:
a) temperatura corporală 37,7 0C şi mai mult
b) diareea
c) infecţia respiratorie
d) anemia de gr. I
e) malnutriţia de gr. I
5) Compartimentele de bază ale activităţii medicului de familie cu copiii sunt:
a) profilactică
b) curativă
c) organizaţională
d) antiepidemică
e) de iluminare sanitară
6) Cele mai frecvente efecte adverse ale imunizării profilactice a copiilor sunt:
a) „şoc anafilactic”
b) hiperemie şi edem local
c) temperatură subfebrilă a corpului
d) tuse, diaree
e) copil neliniştit, cu tulburări de somn de scurtă durată
7) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa a II- a de sănătate sunt:
a) absenţa patologiei cronice
b) starea funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri semnificative
c) antecedente eredocolaterale agravate
d) dezvoltare fizică adecvată vârstei
e) dezvoltare neuro-psihică adecvată vârstei
8) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa a II- b de sănătate sunt:
a) absenţa patologiei cronice
b) tulburări funcţionale ale organelor şi sistemelor
c) rezistenţa şi reactivitatea la infecţii - infecţii respiratorii frecvente cu evoluţie trenantă
d) copilul aflat în perioada de convalescenţă după o patologie acută severă
e) stare funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri patologice
9) Contraindicaţiile relative pentru vaccinarea copilului sunt:
a) prezenţa temperaturii corpului ridicate până la 37,5 şi mai mult
b) semnele de infecţii respiratorii acute
c) semnele de diaree acută
d) manifestările alergice prezente
e) distrofia de gr. I
10) Activitatea profilactică a medicului de familie include:
a) instruirea părinţilor privind modul sănătos de viaţă şi îngrijirea adecvată a copiilor
b) supravegherea dinamică a copiilor
c) organizarea examinărilor profilactice complexe
d) vaccinarea copiilor şi activitatea antiepidemică
e) tratamentul copiilor bolnavi
11) Dispensarizarea copiilor sănătoşi include:
a) supravegherea programată a stării sănătăţii şi dezvoltării copiilor
b) supravegherea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor
c) efectuarea investigaţiilor paraclinice programate
d) încadrarea în grupa corespunzătoare de sănătate
e) instruirea părinţilor privind modul de viaţă sănătos
12) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa I de sănătate sunt:
a) absenţa patologiei cronice
b) starea funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri patologice
c) rezistenţa şi reactivitatea la infecţii - fără devieri patologice
d) dezvoltare fizică şi neuropsihică adecvată vârstei
e) dezvoltare fizică-cu deficit/exces ponderal de 10%
13) Supravegherea medicală antenatală presupune:
a) vizite programate la domiciliul gravidei
b) luarea în evidenţă în termen de până la 12 săptămâni de sarcină şi examinări profilactice
programate
c) administrarea profilactică a acidului folic în primele săptămâni de sarcină
d) consultarea suplimentară a specialiştilor, în caz de necesitate
e) vizite la domiciliu a medicului obstetrician-ginecolog
14) Prima vizită la domiciliu a nou-născutului presupune:
a) vizita la domiciliu în primele 3 zile după externare din maternitate
b) vizita efectuată de către medicul de familie şi asistentul medicului de familie
c) examinarea clinică detaliată a nou-născutului de către medicul de familie la domiciliu
d) aprecierea grupei de sănătate, în care se încadrează nou-născutul
e) invitare la vaccinare
15) Vârsta, când copiilor sănătoşi se administrează vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului
(ROR) este vîrsta de:
a) o lună
b) 2 luni
c) 12 luni
d) 2 ani
e) 6-7 ani

Copilul sănătos. Supravegherea copiilor. Grupele de sănătate. Imunizarea


activă (vaccinarea) copiilor.

Complement simplu

1. C 7. E 13.D
2. A 8. E 14.E
3. D 9. E 15.C
4. C 10.A
5. D 11.B
6. E 12.C

Complement multiplu

1. A, D 7. A, B, C 13.A, B, C, D
2. B, D 8. A, C, D 14.A, B, C, D
3. C, D, E 9. A, B, C, D 15. C, E
4. A, B, C 10.A, B, C, D
5. A, B, C 11.A, B, C, D
6. B, C, E 12.A, B, C, D
Creșterea și dezvoltarea copilului. Complement simplu.
1) Selectaţi glanda endocrină cu o influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

2) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este caracteristică creşterea ponderală cea mai
intensă:
а) până la vârsta de 1 an
b) vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
c) vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
d) vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
e) vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani

3) Precizați ce nu include procesul complex de creștere a copilului:


a) creșterea în greutate
b) marirea cantitativă a organelor
c) diferențierea funcțională
d) modificarea formelor corporale
e) creșterea osoasă

4) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la băieţi:
a) 13-15 ani
b) 15-16 ani
c) 16-17 ani
d) 17-21 ani
e) 21-25 ani

5) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la fete:
a) 13-15 ani
b) 15-16 ani
c) 16-17 ani
d) 17-21 ani
e) 21-25 ani

6) Indicaţi ce reprezintă legea alternanţei creșterii și dezvoltarii la copil:


a)segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
7) Indicaţi ce reprezintă legea proporţiilor creșterii și dezvoltarii la copil:
a)segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

8) Indicaţi ce reprezintă legea antagonismului morfologic şi ponderal al creșterii și dezvoltarii la


copil:
a)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

9) Indicaţi ce reprezintă legea creşterii inegale la copil:


a)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

10) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:


a)stimulează procesele anabolice
b)intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c)stimulează procesele catabolice
d)stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e)accelerează metabolismul bazal

11) Ce reprezintă creșterea și dezvoltarea copilului:


a) proces dinamic de creștere și maturizare a copilului
b)alimentația corectă
c)vaccinoprofilaxia
d) accelerația
e) creșterea taliei

12) Selectați care nu constitue parametru esențial pentru apricierea creșterii și dezvoltarii
copilului :
a) talia
b) somatoscopia
c) greutatea
d) maturația osoasă
e) maturația pubertară

13) Precizați ce nu include procesul complex de dezvoltare a copilului :


a) diferențiere morfologică
b) creșterea în greutate
c) diferențiere functională
d) multiplicare structurală
e) sporire în complexitate

14) Selectați care din indicatori nu caracterizează procesul de maturație la copii :


a) maturația osoasă
b) maturația sexuală
c) maturația dentară
d) maturația enzimatică
e) maturația greutății

15) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunele și compoziția corporală :
a) talia,perimetrile,masa
b) maturația osoasă
c) maturația dentară
d) maturația metabolică
e) maturația puberteră

Complement multiplu
1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza

2) Enumerați criteriile de aprecierea a maturității biologice pentru fete:


a)dezvoltarea glandei mamare
b)apariția menarhei
c)pilozitatea axilară și pubiană
d)perimetrul toracic
e)perimetrul cranian

3) Enumerați cauzele deficitului de creștere staturală la copii :


a) deficitul hormonului de creștere
b) hipertiroidismul
c) hipotiroidismul
d) carențele psiho-socială
e) maladii cronice decompesate

4) Enumerați cauzele deficitului ponderal la copii:


a) subalimentarea
b) carențe psiho-sociale
c) boli genetice, boala Down, sindromul Prader-Willi
d) hipertirioidism
e) deficite imune
5) Indicaţi factorii endogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
a) factorii genetici
b) factorii hormonali
c) factorii ereditari
d) factorii patologici
e) mediul geografic

6) Enumerați criteriile de apriciere a maturității biologice la băeți :


a) talia
b) masa corporală
c) formula dentară
d) dezvoltarea sexuală
e) tensiunea arterială

7) Indicaţi criteriile maturizării biologice ale copiilor:


a) apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
b) apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
c) aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
d) creşterea taliei
e) creşterea masei corporale

8) Indicaţi legile,care explică mecanismul creşterii la copii:


a) legea alternantei
b) legea proporţiilor
c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
d) legea creşterii inegale
e) acceleraţia

9) Indicaţi factorii exogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:


a) factorul alimentar
b) mediul geografic
c) factorii socio-economici
d) factorii afectiv-educativi
e) factorii genetici

10) Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:


a) hipofiza
b) timusul
c) tiroida şi paratiroidele
d) suprarenalele şi glandele sexuale
e) pancreasul exocrin

11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:


a) acţiune anabolică
b) stimulează creşterea
c) acţiune catabolică
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e) accelerează metabolismul bazal
12) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare al copiilor:
a) acţiune anabolică
b) încetinesc creşterea staturală la pubertate
c) stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
d) stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
e) accelerează metabolismul bazal

13) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:


a) factori genetici
b) factori endocrini
c) factori interni ai patologiei
d) alimentaţia
e) factori comportamentali

14) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:


a) exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c) intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d) stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
e) accelerează metabolismul bazal

15) Indicați care sînt mecanizme de creștere ale organizmului :


a) creșterea de volum a celulelor ( hipertrofia)
b) micșorarea de volum a celulilor ( hipotrofia)
c) hiperplazia celulelor
d) hipoplazia celulelor
e) accelerația

Creșterea și dezvoltarea copilului.


Complement simplu

1. D
2. A
3. C
4. C
5. B
6. A
7. B
8. C
9. D
10. B
11. A
12. B
13. B
14. D
15. A

Complement multiplu

1. A, B, E
2. A,B,C
3. A, C,D,E
4. А,В,D, E
5. A, B,C,D
6. A, C,D
7. A,B, C
8. A,B, C,D
9. A,B, C,D
10. A,B,C, D
11. B,D, E
12. A, B,C,D
13. A, B,C,D
14. A, C,D
15 A,C
Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi evaluare. Complement simplu

1) Care este valoarea medie a perimetrului cranian la nou-născuţii, născuţi la termen?


a) 32-34 cm
b) 34-36 cm
c) 30-32 cm
d) 36-38 cm
e) 38-40 cm
2) Indicaţi valoarea pierderii fiziologice în greutate la nou-născutul sănătos:
a) 5%
b) 6-8%
c) 20%
d) 12%
e) 15%
3) Selectaţi glandele endocrine cu influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
4) Precizaţi metoda utilizată pentru evaluarea proporţionalității dezvoltării fizice la copii:
a) indicele nutriţional
b) indicele ponderal
c) indicele statural
d) aprecierea somatoscopică
e) aprecierea complexă prin nivele centilice
5) Selectaţi nivel centilic care corespunde dezvoltării fizice ,,foarte înalt”:
a) 90-97 centile
b) 3-10 centile
c) 25-75 centile
d) 97-100 centile
e) 10-25 centile
6) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul I:
a) 0,89-0,76
b) 0,75-0,60
c) 0,90 -1,1
d) 0,99-0,90
e) <0,60
7) Numiţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul II:
a) 0,99-90
b) 0,89-0,76
c) 0,6 şi mai mic
d) 0,75-0,60
e) 0,90-1,1
8) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul III:
a) 0,75-0,60
b) <0,60
c) 0,90-1,1
d) 0,89-0,76
e) 0,99-0,90
9) Indicaţi care este formula de calcul a masei corporale ideale a copilului în primele 6 luni de
viaţă:
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numărul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numărul de ani
e) n x 5-20, unde n – numărul de ani
10) Enumeraţi semnele caracteristice gradului II de dezvoltare a musculaturii la copii:
a) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate scăzută, cutie toracică plată, peretele abdominal în
tonus, forţă musculară medie
b) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate medie, cutie toracică cilindrică, perete abdominal în
tonus, forţă musculară lentă
c) musculatura dezvoltată suficient, cutie toracică cilindrică, perete abdominal în tonus, forţă
musculară medie
d) musculatura dezvoltată foarte bine
e) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate medie, cutie toracică cilindrică, perete abdominal în
tonus, forţă musculară dezvoltată foarte bine
11) Pentru determinarea vârstei osoase la copii se efectuează examenul radiologic:
a) al craniului
b) al cutiei toracice
c) al pumnului
d) al piciorului
e) al regiunii cervicale a coloanei
12) Selectați enunțul care caracterizează legea alternanţei:
f)segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ
g)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
h)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
i)fiecare segment are ritmul său de creştere
j)creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
13) Selectați enunțul care caracterizează legea proporţiilor:
f)segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
g)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
h)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
i)fiecare segment are ritmul său de creştere
j)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
14) Selectați enunțul care caracterizează legea antagonismului morfologic şi ponderal:
f)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
g)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
h)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
i)fiecare segment are ritmul său de creştere
j)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
15) Selectați enunțul care caracterizează legea creşterii inegale:
f)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
g)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
h)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
i)fiecare segment are ritmul său de creştere
j)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
16) Selectați enunțul care caracterizează indicele ponderal:
a)greutatea corpului corespunzătoare taliei
b)talia corespunzătoare vârstei
c)raportul între greutatea reală a corpului şi cea ideală
d)greutatea corpului ideală pentru vârstă
e)raportul între greutatea ideală şi cea reală a corpului
17) Selectați enunțul care caracterizează indicele nutriţional:
a)raportul între greutatea reală şi cea ideală, corespunzătoare taliei
b)talia corespunzătoare vârstei
c)greutatea ideală pentru vârstă
d)raportul între greutatea reală şi cea ideală
e)raportul între talia reală şi cea ideală
18) Selectați enunțul care caracterizează indicele statural:
a)greutatea corespunzătoare taliei
b)raportul între talia reală şi cea ideală
c)greutatea pentru vârstă
d)raportul între masa reală şi cea ideală
e)raportul între masa reală şi cea ideală corespunzătoare taliei
19) Aprecierea prezenţei centrelor de osificare la copii se efectuează prin radiografia:
a)pumnului
b)femurului
c)tibiei
d)cutiei toracice
e)coloanei vertebrale
20) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi de lapte la copii sugari:
a)la vârsta de 6-10 luni
b)la vârsta de 2-3 luni
c)la vârsta de 8-12 luni
d)la vârsta de 7-10 luni
e)la vârsta de 16-20 luni
21) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi permanenţi la copii:
a)la vârsta de 6-10 ani
b)la vârsta de 5-8 ani
c)la vârsta de 8-12 ani
d)la vârsta de 4-5 ani
e)la vârsta de 6-7 ani
22) Indicaţi termenul mediu de schimbare a dinţilor de lapte cu cei permanenţi la copii:
a)la vârsta de 6-10 ani
b)la vârsta de 5-8 ani
c)la vârsta de 8-12 ani
d)la vârsta de 4-5 ani
e)la vârsta de 6-7 ani
23) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
f)stimulează procesele anabolice
g)intervin în procesele de mineralizare a scheletului
h)stimulează procesele catabolice
i)stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
j)accelerează metabolismul bazal

Complement multiplu
1) Selectați care glande endocrine exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice
a copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
2) Selectați care glande endocrine influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în perioada
de dezvoltare intrauterină:
f)tiroida
g)timusul
h)suprarenalele
i)glandele sexuale
j)hipofiza
3) Selectaţi formulele orientative de apreciere a perimetrului toracic la copii în primul an de viaţă:
a) 43-1,5(6-n), unde n- numărul de luni
b) 45-2(6-n), unde n- numărul de luni
c) 43+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
d) 45+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numărul de luni
4) Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic:
a) talia
b) caracterul creşterii ponderale anuale
c) numărul dinţilor permanenţi
d) prezenţa semnelor sexuale secundare
e) "vârsta osoasă"
5) La baza metodei centilice de evaluare a dezvoltării fizice la copii stau:
a) indicii autopometrici
b) tabelele centilice
c) devierile sigmale
d) curbele centilice
e) formulele orientative de apreciere a masai corporale
6) Dezvoltarea fizică „netipică” se constată în cazul în care masa corporală şi talia se încadrează în
următoarele nivele centilice:
a) 25 -75 centile
b) 3 – 10 centile
c) 75- 90 centile
d) 90-97 centile
e) 97-100 centile
7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
8) Indicaţi, ce este caracteristic pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a)nivelul maturităţii biologice
b)gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c)acceleraţia dezvoltării fizice
d)talia corpului
e)greutatea corpului
9) Indicaţi rolul hormonului hipofizar în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)are acţiune anabolică
b)este reglator al creşterii
c)are acţiune catabolică
d)este reglator al imunităţii
e)intervine în metabolismul hidroelectrolitic
10) Indicaţi rolul timusului în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)are acţiune anabolică
b)este reglator al creşterii
c)are acţiune catabolică
d)deţine un rol determinant în apărarea imună
e)intervine în metabolismul acizilor nucleici şi al calciului
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)are acţiune anabolică
b)stimulează creşterea
c)are acţiune catabolică
d)stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e)accelerează metabolismul bazal
12) Selectatți semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) apariţia pilozităţii pubiene
d) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
e) apariţia ciclului menstrual
13) Tabele centilice permit aprecierea:
a) vârstei biologice a copilului
b) amplasării exacte pe scara standard a fiecărui criteriu antropometric
c) cantităţii procentuale de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelului de dezvoltare fizică a copilului
e) indicilor funcţionali ai copilului examinat
14) Enumeraţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor:
a)somatometria
b)somatoscopia
c)fiziometria
d)hărţile de creştere
e)indicii biochimici ai sângelui
15) Enumeraţi care metode se utilizează în fiziometrie:
a)spirometria
b)dinamometria
c)puterea de întindere
d)elasticitatea tegumentelor
e)maturizarea biologică
16) Examinarea aparatului locomotor prin metoda somatoscopică cuprinde evaluarea:
a)cutiei craniene
b)cutiei toracice
c)membrelor inferioare
d)membrelor superioare
e)gâtului
17) Indicaţi criteriile maturizării biologice a copiilor:
a)apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
b)apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
c)aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
d)creşterea taliei
e)creşterea greutății corpului
18) Enumeraţi indicii antropometrici, utilizaţi în evaluarea dezvoltării fizice la copii:
a)indicele nutriţional
b)indicele statural
c)indicele ponderal
d)indicele Ciuliţkii
e)indicele Erisman
19) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
b)intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c)intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d)stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
e)accelerează metabolismul bazal
20) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se manifestă în perioada pubertară:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii
21) Aprecierea stării de nutriţie la copii se face conform criteriilor:
a) greutatea corporală
b) suprafeţa corporală
c) indicele ponderal
d) greutatea ideală pentru talie
e) indicele nutriţional
22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul an
de viaţă sunt:
a)dentiţia
b)creşterea ponderală
c)creşterea staturală
d)perimetrul toracic
e)perimetrul craniului
23) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:
a) factori genetici
b) factori endocrini
c) factori interni ai patologiei
d) alimentaţia
e) factori comportamentali
24) Principiile generale de estimare a dezvoltării fizice a copilului cuprind:
a) metoda centilică
b) metoda estimării complexe a dezvoltării fizice
c) metoda Denver II
d) metoda devierilor sigmale
e) metoda indicilor antropometrici
25) Mecanismul creşterii este explicat prin?
a) legea alternantei
b) legea proporţiilor
c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
d) legea creşterii inegale
e) acceleraţia
26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a)alimentaţia
b)mediul geografic
c)factorii socio-economici
d)factorii afectiv-educativi
e)factorii genetici
27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a)factorii genetici
b)factorii hormonali
c)factorii ereditari
d)factorii interni ai patologiei
e)mediul geografic
28) Care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică
29) Care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a)gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b)elasticitatea tegumentelor
c)semnele de maturizare biologică
d)forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e)puterea de întindere
30) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)au acţiune anabolică
b)încetinesc creşterea staturală la pubertate
c)stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
d)stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
e)accelerează metabolismul bazal

Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi evaluare.


Complement simplu
18. D 21. A
16. B 19. E 22. D
17. B 20. D 23. B
29. C 35. A
24. B 30. D 36. E
25. C 31. C 37. E
26. C 32. A 38. B
27. A 33. B
28. B 34. A

Complement multiplu

15. A, B
16. A, C
17. B, D
18. C, E
19. B, D
20. B, E
21. C, D
22. A, B
23. A, B
24. D, E
25. B, D, E
26. A, C, E
27. B, C, D
28. A, B, C
29. A, B, C
30. A, B, C
31. A, B, C
32. A, B, C
33. A, C, D
34. A, B, C, E
35. A, C, D, E
36. B, C, D, E
37. A, B, C, D
38. A, B, D, E
39. A, B, C, D
40. A, B, C, D
41. A, B, C, D
42. A, B, C, D
43. A, B, C, D
44. A, B, C, D
Particularităţile morfo-funcţionale ale sistemului nervos a copilului în creştere. Principii de
apreciere a dezvoltării neuro-psihice a copiilor. Complement simplu
1) Indicaţi la ce vârstă a copilului dezvoltarea cognitivă este cea mai intensă:
a) în primul an de viaţă
b) în anul 2 de viaţă
c) în perioada preşcolară
d) în perioada pubertară
e) în primii 4 ani de viaţă
2) Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine dezvoltat la naştere:
a) văzul
b) auzul
c) sensibilitatea tactilă
d) sensibilitatea termică
e) gustul
3) Cu vârsta se schimbă topografia, poziţia, forma, numărul, dimensiunea circumvoluţiunilor
şi girusurilor creierului copilului. Când acest proces se manifestă cel mai intens:
a) în al doilea an de viaţă
b) până la vârsta de 3 ani
c) după vârsta de 5 ani
d) în primul an de viaţă
e) până la vârsta 5 ani
4) Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii structurilor SNC la copii:
a) către vârsta de 1 an
b) către vârsta de 2 ani
c) către vârsta de 4-5 ani
d) către vârsta de 7-8 ani
e) către vârsta de 12 ani

5) Indicaţi când se încheie definitiv mielinizarea structurilor SNC:


a) la vârsta preşcolară
b) la vârsta fragedă
c) la vârsta şcolară
d) în adolescenţă
e) în perioada de adult, la vârsta de 30-40 ani

6) Indicaţi ce este caracteristic pentru vascularizarea creierului la sugar:


a) flux arterial insuficient
b) flux arterial mult mai bun ca la adult
c) reflux venos adecvat
d) reţea capilară slab dezvoltată
e) reţea venoasă bine dezvoltată

7) Evidenţiaţi termenul mediu de dispariţie a majorităţii reflexelor fiziologice necondiţionate la


copiii sugari:
a) către vârsta de 2 luni
b) către vârsta de 3 luni
c) către vârsta de 4 luni
d) către vârsta de 5 luni
e) către vârsta de 6 luni

8) Pentru aprecierea dezvoltării motorii a copilului nu se utilizează:


a) aprecierea poziţiei corpului
b) aprecierea motilităţii
c) aprecierea tonusului muscular
d) aprecierea reflexelor condiţionate şi a celor necondiţionate
e) testul de comportament

9) Indicaţi vârsta de manifestare a etapei pregătitoare, preverbale în dezvoltarea limbajului


la copiii sugari:
a) vârsta de 2-4 luni
b) vârsta de o lună
c) vârsta de 5 luni
d) vârsta de 7 luni
e) vârsta de 9 luni

10) Indicaţi vârsta medie de manifestare a vorbirii "senzoriale" la copiii sugari:


a) vârsta de 5 luni
b) vârsta de 7 luni
c) vârsta de 8 luni
d) vârsta de 6 luni
e) vârsta de 10 luni

11) Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din neuroepiteliu se formează foiţa
medulară şi tubul medular:
a) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină
c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină
e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină

12) Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se formează la termenul de:
a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină
13) Către ce vârstă copilul fixează privirea asupra obiectelor fixe?
a) de la naştere
b) de la a 10 zi după naştere
c) de la vârsta de 1 lună
d) de la vârsta de 2 luni
e) de la vârsta de 3 luni

14) Către ce vârstă copilul urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare?


a) la vârsta de10 zile
b) la vârsta de 1-2 luni
c) la vârsta de 1 lună
d) la vârsta de 2-3 luni
e) la vârsta de nou-născut

15) Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele superioare?
a) la vârsta de 20 zile
b) la vârsta de 1 lună
c) la o săptămână după naştere
d) la vârsta de 2 luni
e) la vârsta de 3 luni
16) Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele
inferioare:
a) către vârsta de 1 lună
b) către vârsta de 2 săptămâni după naştere
c) către vârsta de 2 luni
d) către vârsta de 3 luni
e) la vârsta de 4 luni

17) La ce vârstă e posibilă rostogolirea sugarului de pe spate pe burtă şi invers?


a) de la vârsta de 3 luni
b) de la vârsta de 2 luni
c) de la vârsta de 4 luni
d) de la vârsta de 5 luni
e) de la vârsta de 6 luni

18) Când sugarul sănătos poate sta în şezut fără susţinere?


a) la vârsta de 4 luni
b) la vârsta de 3 luni
c) la vârsta de 5 luni
d) la vârsta de 6 luni
e) la vârsta de 7 luni

19) Către ce vârstă în mediu copilul poate sta ,,copăcel”?


a) la vârsta de 7-8 luni
b) la vârsta de 8-9 luni
c) la vârsta de 9-11 luni
d) la vârsta de 6-7 luni
e) la vârsta de 7 luni

20) Începând cu ce vârstă în mediu copilul poate să meargă fără susţinere?


a) începând cu vârsta de 8-9 luni
b) începând cu vârsta de 9 luni
c) începând cu vârsta de 10-12 luni
d) începând cu vârsta de 1,5 ani
e) începând cu vârsta de 2 ani

21) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă ,,vorbirea senzorială”:


a) la vârsta de 7-8 luni
b) la vârsta de 3-4 luni
c) la vârsta de 9-10 luni
d) la vârsta de 5-6 luni
e) la vârsta de 11-12 luni

22) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada vorbirii motorii:
a) la vârsta de 6-7 luni
b) la vârsta de 7-8 luni
c) la vârsta de 8-9 luni
d) la vârsta de 5-6 luni
e) la vârsta de 10-12 luni

23) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului în vârstă de 12 luni:
a) 1-2 cuvinte
b) 8-10 cuvinte
c) 20 cuvinte
d) 5 cuvinte
e) 15 cuvinte

24) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului la vârsta de 2 ani:
a) 40 - 50 cuvinte
b) 50 - 100 cuvinte
c) 100 - 150 cuvinte
d) 200 - 300 cuvinte
e) 300 cuvinte

Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a sistemului nervos central:
a) prima săptămână de gestaţie
b) 3-4 săptămâni de gestaţie
c)10-18 săptămâni de gestaţie
d)10-12 săptămâni de gestaţie
e)20-28 săptămâni de gestaţie

2) Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii de vârstă fragedă:
a)gimnastica curativă
b)jocul
c)masajul
d)comunicarea
e)administrarea de nootropi

3) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea psihicii copilului:


a) perioada de nou-născut
b) primul an de viaţă
c) perioada de vârstă la 2 la 4 ani
d) perioada de vârstă la 10 la 12 ani
e) perioada de vârstă la 12 la 15 ani

4) Către ce vârstă copilul stăpâneşte bine capul, aflându-se în decubit ventral?


a) de la a 10 zi după naştere
b) de la vârsta de 1 lună
c) de la vârsta de 1,5 luni
d) de la vârsta de 2 luni
e) de la vârsta de 3 luni

5) Indicaţi reflexele necondiţionate ale trunchiului, prezente la copii nou-născuţi:


a) reflexul Galant
b) reflexul Perez
c) reflexul Babchin
d) reflexul Moro
e) reflexul de sprijin

6) Numiţi etapele dezvoltării vorbirii copilului în primul an de viaţă:


a)etapa verbală
b)etapa de lalalizare
c)etapa gânguritului
d)etapa pregătitoare (preverbală)
e)etapa vorbirii senzoriale

7) Începând cu ce vârstă în mediu copilul e capabil să formuleze propoziţii compuse:


a) începând cu vârsta de 3-4 ani
b) începând cu vârsta de 4-5 ani
c) începând cu vârsta de 6 ani
d) începând cu vârsta de 7 ani
e) începând cu vârsta de 8 ani

8) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea motorie în prima şi a doua lună de viaţă a


copilului:
a) întins pe burtă încearcă să ridice şi să menţină capul
b) ţine capul vertical câteva minute
c) ţine bine capul în poziţie verticală
d) ţine bine capul în poziţia întins pe burtă
e) susţinut de subţiori se sprijină cu picioarele

9) Care sunt caracteristicile analizatorului văzului la copilul nou-născut?


a) are luminofobie moderată
b) distinge lumina şi întunericul
c) recepţionează culorile aprinse
d) clipeşte la sursă de lumină evidentă, reacţionând cu îngustarea pupilelor
e) distinge culorile

10) Prin ce se caracterizează termorecepţia nou-născutului:


a)receptori hipotermici sunt mai mulţi, decât hipertermici
b)receptori hipotermici sunt mai puţini, decât hipertermici
c)sensibilitate mai mare la hipotermie, decât la hipertermie
d)sensibilitate mai mare la hipertermie, decât la hipotermie
e)sensibilitate echivalentă la hipo- şi hipertermie

11) Prin ce se manifestă activitatea analizatorului auditiv şi vizual la copilul în vârstă de o lună:
a) pe scurt timp fixează privirea la obiectul strălucitor
b) tresare şi clipeşte la sunete puternice
c) începe să zâmbească
d) urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare
e) ascultă atent

12) Indicaţi metodele recomandate de apreciere ale dezvoltării neuropsihice la copii:


a)metoda Denver II
b)aprecierea anumitor achiziţii ale copilului (motorii, cognitive, verbale etc)
c)metoda tabelelor centilice
d)metoda scărilor de regresie
e)metoda orientativă

13) Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice) enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere
b) reflexul Babchin
c) reflexul Moro
d) reflexul de suport (sprijin)
e) reflexul mersului automat

14) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor superioare, prezente la nou-născut:


a) reflexul Perez
b) reflexul Robinson
c) reflexul Babchin
d) reflexul Moro
e) reflexul de trompă

15) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi:
a) reflexul de sprijin
b) reflexul de trompă
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin

16) Care sunt caracteristicile statului neurologic a copilului în perioada de nou-născut:


a) prezintă mişcări haotice, involuntare în extremităţi
b) fixează privirea la obiecte fixe
c) tresare şi clipeşte la sunete puternice
d) prezintă hipotonie fiziologică în membre
e) prezintă hipertonie fiziologică în membre

17) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a copilului în prima lună de


viaţă:
a) pentru scurt timp fixează privirea pe obiectul de culoare vie
b) urmăreşte cu privirea jucăria în mişcare
c) încearcă să ţină capul, fiind pe întins burtă
d) întoarce capul spre sursa sonoră
e) sunt prezente reflexele necondiţionate

18) Dezvoltarea neuropsihică a copilului include:


a) dezvoltarea motorie a copilului
b) dezvoltarea cognitivă a copilului
c) dezvoltarea socio-afectivă a copilului
d) dezvoltarea senzorială a copilului
e) creşterea perimetrului cranian

19) Dezvoltarea senzorială a copilului include:


a) dezvoltarea văzului
b) dezvoltarea auzului
c) dezvoltarea gustului
d) dezvoltarea mirosului, a sensibilităţii tactile, termice şi dureroase
e) prezenţa reflexelor condiţionate

20) Indicaţi componentele comportamentului social-afectiv la copiii în vârstă de 1-6 luni:


a) prezintă zâmbet involuntar în somn
b) primul zâmbet voluntar ca răspuns la chipuri şi voci cunoscute începând de la vârsta de 2
luni
c) râde cu toată faţa la sfârşitul lunii a 3 de viată
d) imită mimica şi mişcările capului de la vârsta de 5 luni
e) imită mişcări complexe

21) Indicaţi ce este caracteristic pentru cerebelul copiilor de vârsta fragedă:


a) este bine dezvoltat
b) este dezvoltat insuficient
c) e este relativ mic în dimensiuni
d) emisferele sunt mici
e) girusurile sunt superficiale

22) Dezvoltarea limbajului copiilor în primele 6 luni de viaţă include:


a) înţelege semnificaţia cuvintelor simple
b) reacţionează, întorcând capul, când este chemat pe nume către vârsta de 6 luni
c) gângureşte
d) lalalizează (ma-ma, ba-ba etc.)
e) formează silabe

23) Dezvoltarea psihică a sugarului şi copilului de vârstă fragedă include:


a) descoperirea propriului corp
b) descoperirea mediului înconjurător
c) relaţiile cu persoanele din jur
d) mijloacele de comunicare
e) prezenţa şi gradul de manifestare a reflexelor

24) Indicaţi particularităţile anatomice, caracteristice creierului copilului nou-născut:


a)circumvoluţiunile şi girusurile sunt bine exprimate
b)lobul frontal e mai mic, decât la adult
c)lobul occipital e mai mare, decât la adult
d)dimensiunile ventriculilor laterali sunt mici
e)substanţa albă e insuficient diferenţiată de cea cenuşie

25) Enumeraţi particularităţile fiziologice ale creierului copilului nou-născut:


a) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusă
b) hidrofilitatea ţesutului cerebral este sporită
c) procesele de inhibare predomină asupra celor de excitare
d) este caracteristică dezvoltarea insuficientă a analizatorului auditiv şi a celui vizual
e) este caracteristică predominarea funcţională a sistemului talamo-palidar asupra celui strio-
palidar

26) Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6
ani:
a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate
b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate
c) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată
d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale
e) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară

27) Numiţi perioadele de dezvoltare a vorbirii copilului în primul an de viaţă:


a)vorbirea senzorială
b)vorbirea motorie
c)lalalizarea
d)gânguritul
e)formarea de fraze

28) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a copilului la vârsta de 3 luni:


a) fixează cu privirea obiectul din orice poziţie
b) distinge pe ai săi de cei străini
c) manifestă mişcări ale ,,complexului de înviorare”
d) ţine capul vertical
e) eventual descoperă jucăria, atârnată în faţă

29) Selectaţi vârstele în care sugarul gângureşte (A, G,U):


a) la vârsta de 20 zile
b) la vârsta de 1 lună
c) la vârsta de 1,5 luni
d) la vârsta de 2 luni
e) la vârsta de 2,5 luni

30) Numiţi ce este caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 6 luni:
a) pronunţă silaba ,,ba”, ,,ma” (începe a lalaliza)
b) se rostogoleşte de pe burtă pe spate
c) stă fără suport
d) mănâncă bine cu lingura, luând mâncarea cu buzele
e) apucă jucăria din orice poziţie

31) Indicaţi ce caracterizează dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 1 an:


a) merge singur
b) ia cana şi bea singur
c) desinestătător mănâncă cu lingura bucate lichide (supă, de ex.)
d) are un vocabular de 8-10 cuvinte
e) îndeplineşte cerinţe elementare ale adultului

32) Enumeraţi particularităţile statutului neuropsihic la copilul nou-născut sănătos:


a)doarme în mediu 20 din 24 ore
b)prezintă semiflexie cu hipertonus fiziologic în membre
c)prezintă mişcări haotice, necoordonate în membre
d)este caracteristică prezenţa reflexelor necondiţionate (înnăscute, arhaice)
e)prezintă hipotonie a flexorilor

33) Numiţi factorii, ce stimulează dezvoltarea neuropsihică a copilului:


a) comunicarea cu copilul de la naştere
b) alegerea jucăriilor după vârstă
c) jocurile dinamice
d) familiarizarea precoce cu literatura, muzica, pictura
e) alimentaţia deosebită (specială)

34) Numiţi factorii, ce defavorizează (împiedică) dezvoltarea neuropsihică la copii:


a)deficit în comunicarea cu familia şi cei din anturaj
b)socializarea compromisă
c)neglijarea pedagogică
d)patologii grave ale sistemului nervos central
e)aflarea la spital a copilului timp de 7-10 zile

35) Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a copilului:
a)dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a sistemului nervos central
b)activitate motorie intensă
c)mediul, în care creşte copilul
d)activităţile de joc cu copilul
e)comunicarea

36) Indicaţi prin ce se manifestă retardul dezvoltării neuropsihice la copii:


a)prin reţinere în formarea deprinderilor motorii
b)prin retard verbal
c)prin reţinere a dezvoltării cognitive
d)prin reţinere în adaptarea socială a copilului
e)prin persistarea reflexelor necondiţionate ale nou-născutului după vârsta de 1 lună

37) Care sunt criteriile de testare, utilizate în metoda Denver II:


a)motricitatea grosieră
b)limbajul
c)motricitatea fină - adaptabilitate
d)dezvoltarea socio-afectivă, testul de comportament
e)îndemânarea manuală

38) Indicaţi ce-i caracteristic pentru analizatorul olfactiv al nou-născutului sănătos:


a)receptorii olfactivi ocupă o suprafaţă mai mare decât la adult
b)pragul de sensibilitate olfactivă e mai înalt, comparativ cu adultul
c)ca răspuns la gustul dulce – se linişteşte, efectuează mişcări de sugere
d)sunt prezente alte reacţii olfactive - grimasă, nelinişte, uneori vomă
e)pragul sensibilităţii olfactive e mai jos ca la adult

39) Indicaţi ce este caracteristic pentru analizatorul vizual a copilului sănătos în vârstă de 6
luni:
a)Funcţie vizuală bună
b)reacţionează la culorile aprinse (roşu, galben)
c)vede bine obiectele mari, viu colorate
d)fixează privirea cu ambii ochi pe diferite obiecte
e)distinge 4 culori de bază

40) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 3 ani:


a)numeşte 4 culori de bază
b)în joc îndeplineşte diverse roluri
c)păşeşte peste obstacole de 10-15 cm înălţime
d)începe să utilizeze propoziţii complexe
e)este perioada întrebărilor ,,De ce”?

41) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 2 ani:


a)păşeşte, depăşind obstacolul, schimbând pasul
b)înţelege poveşti scurte despre evenimente cunoscute de el
c)poate să se îmbrace parţial cu ajutorul adultului
d)are un vocabular de 200-300 de cuvinte
e)este prezentă vorbirea în fraze complexe
Particularităţile morfo-funcţionale ale sistemului nervos a copilului în creştere.
Principii de apreciere a dezvoltării neuro-psihice a copiilor.
Complement simplu 24. A, B, C, E
25. B, C, D, E
1. E 26. A, B, C, D
2. B 27. A, B, C, D
3. D 28. A, C, D, E
4. C 29. B, C, D, E
5. E 30. A, B, D, E
6. B 31. A, B, D, E
7. D 32. A, B, C, D
8. E 33. A, B, C, D
9. A 34. A, B, C, D
10. B 35. A, B, C,E
11. A 36. A, B, C, D
12. C 37. A, B, C, D
13. C 38. A, B, C, D
14. D 39. A, B, C, D
15. E 40. A, B, C, D
16. E 41. A, B, C, D
17. C
18. D
19. C
20. C
21. A
22. E
23. B
24. D

Complement multiplu.
1. C, D
2. B, D
3. C, E
4. C, E
5. A, B
6. A, D
7. A, B
8. A, B
9. A, D
10. A, C
11. A, B
12. A, B
13. B, D, E
14. B, C, D
15. A, C, D
16. A, C, E
17. A, C, E
18. A, B, C, D
19. A, B, C, D
20. A, B, C, D
21. B, C, D, E
22. B, C, D, E
23. A, B, C, D
Maladiile căilor biliare la copii. Disfuncţia vezicii biliare. Colecistitele la copii

1. Cs Notaţi factorul etiologic definitoriu în colecistita acută la copii:

A. Factorul alimentar

B. Traumatismele

C. Efortul fizic

D. Stesul neuropsihic

E. Facorul infecţios

2. Cs Notaţi factorul principal ce contribuie la stimularea evacuării bilei:

A. Secretina

B. Amilaza

C. Colecistokinina

D. Gastrina

E. Sfincterul Oddi

3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:

A. Gangrenoase

B. Catarale

C. Eritematoase

D. Granulomatoase

E. Nespecifice

4. Cs Tratamentul în cazul colicistitei acute la copii nu include:

A. Antibioticele

B. Antiinflamatoarele nesteroidiene

C. Antispasticele

D. Analgezicele

E. Regimul igieno – dietetic


5. Cs Precizaţi crae formă de colecistită acută evoluează cel mai uşor:

A. Flegmonoasă

B. Gangrenoasă

C. Nespecfică

D. Catarală

E. Specifică

6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe

clinice manifeste ale:

A. Vitaminelor A,D, şi K

B. Vitaminelor B şi C

C. Proteinelor

D. Glucidelor

E. Potasiului

7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:

A. Colecistografia orală

B. Radiografia abdominală simplă

C. Ecografia veziculei biliare

D. Scintigrafia radioizotopică

E. Tomografia computerizată abdominală

8. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la bolnavii cu colecistită cronică în remisiune:

A. VSH mărit

B. Leucocitoză

C. Anemie

D. Este în limitele normei

E. Prezintă modificări nespecifice

9. Cs Criteriile ecografice pentru colecistită cronică sunt următoarele, cu excepţia:

A. Măririi dimensiunilor vezicii biliare

B. Îngroşării (≥3mm) şi deformării pereţilor vezicii biliare


C. Indurării şi/sau stratificării pereţilor vezicii biliare

D. Micşorării în dimensiuni a vezicii biliare

E. Neomogenităţii cavităţii vezicii biliare

10. Cs Acuzele pacienţilor cu colecistită cronică sunt, în afară de :

A. Cefalee

B. Subfebrilitate

C. Greaţă

D. Scaun instabil

E. Febră 39-40 0 C

11. Cs Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de colecistită cronică:

A. În prezenţa febrei şi a sindromului dolor

B. La dispariţia febrei şi a sindromului dolor

C. La dispariţia febrei

D. La dispariţia sindromului dolor

E. În remisiune

12. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la bolnavii cu diskinezii biliare:

A. VSH mărit

B. Leucocitoză

C. Anemie

D. Este în limitele normei

E. Prezintă modificări nespecifice

13. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru diskinezia biliară hipertonă-hiperkinetică la copii:

A. Hipotonia sf. Oddi

B. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi crescute

C. Hipotonia vezicii biliare

D. Vezica biliară este mărită în volum

E. Dureri surde, sâcâitoare


14. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru diskinezia căilor biliare tip hipoton-hipokinetic la copii:

A. Spasmul sf. Oddi

B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare

C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute

D. Vezica biliară este mică în volum

E. Atrezia căilor biliare intrahepatice

15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru diskineziile biliare hipotone la
copii:

A. Durerile surde, disconfortul în hipocondrul drept

B. Greţurile, inapetenţă

C. Gustul amar matinal

D. Durerea acută, violentă

E. Meteorism, constipaţia

16. Cs Etiologia diskineziilor căilor biliare la copii este, cu excepţia:

A. Disfuncţiei neurovegetativă

B. Hepatitei virală suportată

C. Traumatismelor

D. Alergiei alimentară

E. Maladiilor endocrine

17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea diskineziilor căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:

A. Modului sedentar de viaţă

B. Traumei plexului solar

C. Anomaliilor vezicii şi căilor biliare

D. Predispoziţiei ereditară

E. Cistită

18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru diskineziile biliare hipertone
(hiperkinetice) la copii:

A. Greţuri, vărsături bilioase


B. Durere acută, colicativă în hipocondriul drept

C. Durere acută, colicativă în hipocondriul stâng

D. Dureri în hipocondrul drept la efort fizic

E. Durerea survine postprandial, după stres

19. Cs Precizaţi ce nu va include Tratamentul diskineziilor hipotone biliare la copil:

A. Spasmoliticele

B. Drenajele (sondaj) biliare

С. Regimul igieno-dietetic

D. Fizioterapia tonizantă

E. Medicaţia prokinetică

20. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul diskineziilor biliare hipertone la copil:

A. Regim igieno-dietetic

B. Drenajele (sondaj) biliare

C. Spazmoliticele

D. Preparatele coleretice

E. Neurotropele-sedative

Complement multiplu

1. Cm Determinaţi care poate fi etiologia colecistitelor acute:

A. Bacteriană

B. Virală

C. Parazitară

D. Autoimună

E. Alimentară

2. Cm Marcaţi care sunt căile de emergenţă a infecţiei spre vezica biliară:

A. Hematogenă

B. Limfogenă

C. Ascendentă din duoden


D. Transcutană

E. Prin inoculare directă

3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute:

A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii

B. Septuri intravezicale

C. Normokinezia căilor bliare

D. Hipofuncţia pancreatică exocrină

E. Hipermotilitatea gastrică

4. Cm Notaţi sindroamele clinice ce descriu un caz tipic de colecistită acută la copii:

A. Sindromul dolor abdominal

B. Sindromul hemoragic

C. Sindromul dispeptic

D. Sindromul de intoxicaţie

E. Sindromul edematos

5. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează sindromul dureros abdominal în cazul colecistitei acute la copii:

A. Durerea suprapubiană

B. Durerea localizată în hipocondrul stâng

C. Durerea localizată în hipocondrul drept

D. Durerea poate iradia în hemitoracele drept

E. Durerea poate iradia în hemitoracele stîng

6. Cm Marcaţi semnele clinice pozitive în cazul colecistitei acute la copii:

A. Merphy

B. Ortner

C. Kehr

D. Lepine

E. Giordano
7. Cm Notaţi formele clinice de colecistită acută la copii:

A. Catarală

B. Flegmonoasă

C. Gangrenoasă

D. Granulomatoasă

E. Eroziă

8. Cm Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice pentru colecistita acută bacteriană la copii:

A. Eritrocitoza

B. Anemia

C. Leucocitoză

D. Neutrofilia

E. VSH sporit

9. Cm Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate în caz de colecistită acută la copii:

A. Mărirea în volum a vezicii bilare şi îngroşarea pereţilor mai mult de 3 mm

B. Îngroşarea şi dedublarea pereţilor vezicii biliare

C. Subţierea pereţilor vezicii biliare

D. Dereglări de motriciate cu stază bilară

E. Prezenţa anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului

10. Cm Determinaţi ce include tratamentul formelor uşoare de colecistite acute la copii:

A. Regim la pat

B. Masa Nr. 5 după Pevzner

C. Terapie infuzională

D. Antiboticoterapie

E. Spasmolitice

11. Cm Marcaţi formele colecistitelor cornice, după etiologie:

A. Genetice

B. Neinfecţioase
C. Termice

D. Infecţioase

E. Actinice

12. Cm Stabiliţi ce cauzează colecistitele cronice infecţioase:

A. Virusurile

B. Fungii

C. Bacteriile

D. Protozoarele

E. Chlamidiile

13. Cm Notaţi cauzele neinfecţioase ale colecistitelor cronice:

A. Litiaza biliară

B. Refluxul duodeno gastral

C. Refluxul duodeno-biliar

D. Reacţiile alergice în diatezele atopice

E. Colitele cronice

14. Cm Selectaţi formele colecistitelor cronice:

A. Calculoase

B. Icterice

C. Acalculoase

D. Nedefinite

E. Anicterice

15. Cm Marcaţi factorii predispozanţi în dezvoltarea colecistitelor cronice:

A. Disbacterioza intestinală

B. Discoliile

C. Esofagita de reflux

D. Anomaliile de dezvoltare ale vezicii şi căilor biliare

E. Colitele cronice
16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cronice:

A. Dispeptic.

B. Algic.

C. De insuficienţă hepatică

D. Asteno-vegetativ

E. De intoxicaţie

17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la copil:

A. Sîcîitoare, surde, de compresie

B. Acute, violente

C. Se accentuează la 20-30 min după alimente reci. grase, picante

D. Se accentuează la efort fizic intens

E. Se pot localiza în hipocondriul drept

18. Cm Precizaţi ce putem determina în mod obiectiv în colecititele cornice la copii:

A. Ficatul puţin mărit

B. Tegumente palide

C. Turgescenţa jugularelor

D. Semnul Ortner pozitiv

E. Acrocianoză

19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:

A. Anamneza

B. Hemoleucograma, probele biochimice sangvine

C. Coprocultura

D. Ultrasonografia

E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie

20. Cm Indicaţi criteriile ecografice pentru colecistită cronică:

A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare


B. Îngroşarea (› 3mm) şi deformarea pereţilor vezicii biliare

C. Indurarea şi/sau stratificarea pereţilor vezicii biliare

D. Micşorarea în dimensiuni a vezicii biliare

E. Neomogenitatea cavităţii vezicii biliare

21. Cm Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul diferenţial al colecistitei cronice la copil:

A. Gastroduodenită

B. Apendicită

C. Boală ulceroasă

D. Cistită

E. Proctosigmoidită

22. Cm Stabiliţi ce tipuri de medicamente include tratamentul colecistitei cronice la copii:

A. Antiemeticele

B. Antifungicele

C. Antibioticele

D. Colereticele

E. Dieta Nr. 5 după Pevzner.

23. Cm Precizaţi recomandările pentru profilaxia colecistitelor cronice la copii:

A. Consum sporit de alimente bogate în grăsimi animaliere

B. Sanarea focarelor cornice de infecţie

C. Alimentaţia raţională conform vîrstei

D. Administrarea dozelor profilactice de antibiotic

E. Practicarea unui mod activ de viaţă

24. Cm Marcaţi modificările în hemoleucogramă, prezente în cazul colecistitei cronice în acutizare:

A. Reticulocitoza

B. Poikilocitoza

C. În unele cazuri anemie

D. Leucocitoza
E. VSH mărit

25. Cm Notaţi care sunt diskineziile vezicii biliare:

A. Hipertonia vezicii biliare

B. Normotonia vezicii biliare

C. Staza biliară

D. Hipotonia vezicii biliare

E. Hipertonia sfincterului Oddi

26. Cm Notaţi care sunt diskineziile căilor biliare principale:

A. Normotonia sfincterului Oddi

B. Hipertonia vezicii biliare

C. Hipertonia sfincterului Oddi

D. Hipotonia sfincterului Oddi

E. Staza biliară

27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai diskineziilor biliare:

A. Hepatita virală acută în anamneză

B. Disfuncţiile neurocirculatorii de diferită geneză

C. Maladiile endocrine

D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal

E. Pneumonia

28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în diskineziile hipertonice:

A. Este localizat în hipocondriul drept

B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată

C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional

D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept

E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în diskineziile hipotonice:


A. Este localizat în hipocondriul drept

B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată

C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional

D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept

E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul diskineziilor biliare:

A. Giordano

B. Koher

C. Ortner

D. Kehr

E. Murphy

31. Cm Determinaţi, în baza căror investigaţii se poate stabili diagnosticul pozitiv de diskinezie a căilor
biliare la copii:

A. Examenul ecografic

B. Examenul endoscopic

C. Examenul radiogrfic abdominal

D. Hemoleucograma

E. Analiza biochimică a sîngelui

32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul diskineziei căilor biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:

A. Vezica biliară mărită în volum

B. Vezica biliară micşorată în volum cu ½ peste 1 oră, după dejun

C. Configuraţia triunghiulară a vezicii urinare

D. Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după mîncare

E. Vezica biliară mică

33. Cm Marcaţi semnele USG în diskinezia căilor biliare tip hiperton-hipokinetic la copil sunt:

A. Excreţia bilei este încetinită;

B. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după mîncare cu 1/2;


C. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după dejun, mai mult de 2/3;

D. Vezica biliară mică;

E. Gaz liber în abdomen.

34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul diskineziilor
biliare:

A. Ulcer gastric perforat

B. Colecistite

C. Litiaza biliară

D. Pneumonie bazală pe dreapta

E. Pielonefrită acută

35. Cm Stabiliţi ce include tratamentul diskineziilor hipertone:

A. Masa Nr. 5, după Pevzner

B. Remedii neurotrope stimulante

C. Remedii neurotrope sedative

D. Remedii spasmolitice

E. Apă minerală cu mineralizare joasă, fără gaze, caldă

36. Cm Stabiliţi ce include tratamentul diskineziilor hipotone:

A. Masa Nr. 5, după Pevzner

B. Remedii neurotrope stimulante

C. Remedii neurotrope sedative

D. Remedii spasmolitice

E. Apă minerală cu mineralizare medie şi înaltă

37. Cm Precizaţi care sunt efectele colecistokininei:

A. Stimulează contracţia veziculei biliare


B. Stimulează contracţia sfincterului Oddi
C. Stimulează secreţia biliară
D. Inhibă tonusul sfincterului Oddi
E. Inhibă contracţia veziculei biliare
38. Cm Indicaţi care sunt constituenţii bilei :

A. Acizii biliari

B. Colesterol

C. Imunoglobulina A

D. Hemoglobina

E. Lecitina

39. Cm Stabiliţi care sunt complicaţiile colecistitei cronice la copii:

A. Litiaza biliară

B. Dermatitele

C. Hepatitele

D. Uretrita

E. Duodenita

40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea diskineziilor căilor biliare la copii:

A. Modul sedentar de viaţă

B. Trauma plexului solar

C. Anomaliile vezicii şi căilor biliare

D. Predispoziţia ereditară

E. Cistita

Maladiile căilor biliare la copii. Disfuncţia vezicii biliare. Colecistitele la copii

Complement simplu

1. E
2. C
3. A
4. B
5. D
6.A

7.C
8. D

9. A

10.E

11.A

12.D

13.B

14.C

15.D

16.C

17.E

18.C

19.A

20.B

Complement multiplu
1. A,B,C
2. A,B,C
3. A,B
4. A,C,D
5. C,D
6. A,B,C,D
7. A,B,C
8. C,D,E
9. B,D,E,A
10.B,D,E
11.B,D
12.A,C
13.A,C,D
14.A,C
15.A,B,D
16.A,B,D,E
17.A,C,D,E
18.A,B,D
19.A,B,D,E
20.B,C,D,E
21.A,B,C

22.C,D,E
23.B,C,E
24.C,D,E
25.A,D
26.C,D
27.A,B,C,D
28.A,B,C
29.A,D
30.C,D,E
31.A,B
32.A,D
33.C,D
34.B,C
35.A,C,D,E
36.A,B,E
37.A,C,D
38.A,B,C,E
39.A,B,E
40.A,B,C,D
Febra şi sindromul hipertermic la copil.
CS
1. Precizaţi unde este localizat centrul de termoreglare:
A. Hipotalamus
B. Ochi
C. Măduva spinării
D. Cerebel
E. Hipofiză
2. CS Selectaţi mecanismul determinant în febră la copii:
a. Hipodinamia
b. Alimentaţia artificială
c. Dereglarea echilibrului între termogeneză şi termoliză
d. Activitatea fizică
e. Somnul
3. CS Precizaţi mecanismul prin care nu se realizează termoliză la copii
a. Evaporare
b. Vasoconstricţie
c. Radiaţie
d. Convecţie
e. Conducţie
4. Precizaţi care dintre următoarele nu este pirogen-exogen:
a. Citokine pirogene
b. Endotoxine bacteriene
c. Virusurile
d. Medicamente
e. Substanţe toxice
5. Selectaţi dintre urmăzoarele substanţa pirogen-endogen:
a. Medicamente
b. Bacterii
c. Endotoxine bacteriene
d. Cytokine pirogene
e. Reacţia antigen-anticorp
6. Selectaţi care dintre următoarele creşte nemijlocit pragul de reglare al centrului
hipotolamic în febra la copii:
a. Endotoxinele bacteriene
b. Unele medicamente
c. MAcrofagele
d. Leucotrinele
e. ProsFaglandina E
7. Precizaţi care din următoarele nu produc pirogene-endogene:
a. Macrofagele
b. Monocitele
c. Prostaglandinele E
d. Celulele maligne
e. Destrucţia tisulară
8. Selectaţi preparatul de prima intenţie în febră la copil:
a. Acidul acetilsalicilic
b. Diclofenacul
c. Paracetamolul
d. Pipolfenul
e. Analgina
9. Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include:
a. Descoperirea tegumentelor (dezbrăcarea)
b. Ştergere pielii cu un burete înmuiat în apă caldă
c. Acetaminofen
d. Ibuprofen
e. Acid acetilaminosalicilic
10. Care din afirmaţii nu este corectă în tratamentul unei stări febrile la copil:
a. Preparatul de prima alegere este acetaminofenul
b. Calea preferenţială de administrarea acetaminophen eate parenterală
c. Preparat de alternativă este ibuprofenul
d. Se va trata obligator cauza febrei
e. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizicale)
11. Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este characteristic:
a. Apar doar în context febril
b. Au durată scurtă, de obicei sub 15 minute
c. Sunt tonico clonice generalizate
d. Apar între vârsta 6 luni – 5 ani
e. Prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele intercritice
12. Precizaţi ce nu este characteristic pentru convulsiile febrile simple la copii:
a. Sunt tonico clonice generalizate
b. Criza este scurtă, sub 15 min.
c. Criza este unilateral
d. Starea neurologică normal postcritică
13. Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic:
a. Apar în afara unui context febril
b. Durata prelungită a crizei
c. Repetarea crizelor în intervalul
d. Prezintă risc de sechele neurologice
e. Pot fi generalizate şi unilaterale
14. Selectaţi preparatul de prima alegere în tratamentul crizei de convulsii febrile la copil:
a. Diazepam
b. Glucoza
c. Prednizolon
d. Peridoxin
e. Dimedrol
15. Precizați calea preferenţială de administrare a diazepamului în convulsii la sugari la etapa
prespital:
a. Intravenoasă
b. Intrarectal
c. Intramuscular
d. Prin sondă nazogastrică
e. Percutant
Complement Multiplu.
1. Termogeneza se realizează prin următoarele:
a. Activarea proceselor metabolice
b. Convecţie
c. Evaporare
d. Creşterea tonusului muscular
e. Scăderea tonusului muscular
2. Termoliza se realizează prin următoarele:
a. Radiaţie
b. Convecţie
c. Conducţie
d. Evaporare
e. Vasoconstricţie
3. Enumeraţi mecanismele fiziologice în termoliza la copii
a. Activitate muscular crescută
b. Frisonul
c. Vasodilataţia preiferică
d. Transpiraţia
e. Convecţie
4. Enumeraţi mecanismele de realizare a termogenezei la copii:
a. Frisonul
b. Intensificarea proceselor metabolice
c. Transpiraţia excesivă
d. Vasoconstrucţia periferică
e. Activitate muscular crescută
5. Selectaţi substanţele pirogene- exogene la copii:
a. interleukina 8
b. Endotoxinele bacteriene
c. Leucotrienele
d. Medicamente
e. Substanţe hormonale
6. Enumeraţi examenele paraclinice de prima intenţie în febră la copii:
a. Protein C reactivă
b. Aprecierea statusului imun
c. Radiografia pulmonară
d. Examenul sumar de urină
e. Cistografia micţională
7. Selectaţi remediile antipiretice la copii cu febră:
a. Diazepamul
b. Paracetamolul
c. Acidul acetilaminosalicilic
d. Diclofenacul
e. Ibuprofenul
8. Enumeraţi metodele generale de asistenţă la copil cu febră:
a. Oferirea de lichid suplimentar
b. Loţiuni cu apă caldă
c. Loţiuni cu alcool sau acid acetic
d. Aerisirea şi umidifierea mediului
e. Frecventarea colectivităţilor
9. Precizaţi unde sunt localizaţi centrii termoreglării la copii:
a. Cerebel
b. Corpul colos
c. Hipotalamusul anterior
d. Trunchiul cerebral
e. Hipotalamusul posterior
10. Selectaţi de la care nivele primesc informaţii centrii de termoreglare la copii:
a. Piele
b. Muşchi
c. Fanere (păr, unghii)
d. Epiteliu ciliar
e. Mediul intern
11. Notaţi glandele endocrine care intervin în procesul de termogeneză la copii:
A. Pancreasul
B. Tiroida
C. Hipofiza
D. Suprarenalele
E. Ficatul
12. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la hipertermie la copil:
a. Este păstrat echilibrul termogeneza – termoliza.
b. Este dereglat echilibrul termogeneza-termoliza
c. Se datorează acumulării de căldură exogenă
d. Se datorează acumulării de căldură endogenă
e. Nu se întâlneşte la copii
13. Examinarea bacteriologică este necesară în următoarele stări febrile la copii:
a. Infecţii virale acute
b. Dureri în abdomen cu diaree
c. Erupţia dinţilor
d. Otită acută
e. Dureri în regiunea lombară
14. Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele manifestări:
a. Durează peste 15 minute
b. Pot genera status convulsiv
c. Nu se repetă în serie în aceeaşi zi
d. Adesea sunt unilateral
e. Apar în afara unui context febril
15. Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracterisitic:
a. Anamneza neurologică negativă
b. Apar în context de febră
c. Primar generalizate
d. Durează peste 15 minute
e. Se repetă în aceeaşi zi
16. Pierderile fiziologice de căldură se produc prin următoarele:
a. Iradiere
b. Termogeneză
c. Convecţie
d. Evaporare
e. Conducţie
17. Variaţiile nictimerale ale temperaturii corporale la copil sunt determinate de:
a. Temperatura mediului
b. Activitatea fizică
c. Activitatea sistemului endocrine
d. Culoarea pielii
e. Tranzitul gastrointestinal
18. Enumeraţi cauzele sindromului febril la copii:
a. Luxaţia congenital de şold
b. Infecţii virale
c. Infecţii bacteriene
d. Febră metabolică
e. Hipocalcemia
19. Enumeraţi cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari:
a. Otita
b. Pneumonia
c. Infecţia tractului urinar
d. Rahitismul
e. Anemia carenţială
20. Precizaţi preparatele în tratatmentul stării de rău epileptic la copii:
a. Dexametazonul
b. Sulfatul de magneziu
c. Diazepamul
d. Fenobarbitalul
e. Fenitoina

Febra şi sindromul hipertermic la copil.


Compliment Simplu
1. R.A 10.R.B
2. R. C 11.R.E
3. R.B 12.R. C
4. R. A 13.R.A
5. R.D 14.R.A
6. R.E 15.R:B
7. R.C
8. R.C
9. R.E
Compliment multiplu
1. R. A,D
2. R.A,B,C,D
3. R. C,D,E
4. R.A,B,E
5. R.B,D,E
6. R. A,C,D
7. R. B,E
8. R.A,B,D
9. R. C,E
10.R. A,E
11.R. B,C,D
12.R. B,C,D
13.R. B,D,E
14.R. A,B,D
15.R. A,B,C
16.R. A,C,D,E
17.R:A,B,C
18.R.B,C,D
19.R.A,B,C
20.R.C,D,E

Febra reumatismală acută (FRA) la copii. Complement Simplu.

1. Numiţi picul de vârstă al debutului febrei reumatismale acute:


a. 3-7 ani
b. 5-15 ani
c. 13-17 ani
d. 2-10 ani
e. 10-18 luni
2. Notaţi agentul etiologic al Febrei reumatismale acute:
a. Stafilococul aureus
b. Streptococul epidermidis
c. Streptococul β-hemolitic grup A
d. Streptococul β-hemolitic grup B
e. Enterococ
3. Precizaţi la câte săptămâni după suportarea unei faringoamigdalite streptococice se poate
dezvolta Febra reumatismală acută?
a. 2-4 săptămâni
b. 2-4 luni
c. 1-2 săptămâni
d. 3 luni
e. 5-6 săptămâni
4. Determinaţi mecanismul patogenetic de dezvoltare al Febrei reumatismale acute.
a. Autoimun
b. Infecţios
c. Necunoscut
d. Alergic
e. Imunologic

5. Menţionaţi care nu este criteriu major de diagnostic al febrei reumatismale acute la copii:
6.
a. Poliartrita
b. Artralgii
c. Coreea
d. Noduli subcutanaţi
e. Eritem marginat
7. Precizaţi care nu este criteriu minor de diagnostic al Febrei reumatismale acute la copii:
8.
a. Febra
b. Artralgii
c. Leucocitoza
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă
e. Coreea
7. Numiţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută cu cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 20 ani
c. Toată viaţa
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
8. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. Toată viaţa

Complement Multiplu.

2. Menţionaţi caracteristicile artritei în Febra reumatismală acută:


a. Afectarea articulaţiilor mari şi medii
b. Afectare articulară multiplă
c. Afectare articulară migratorie
d. Artrită erozivă
e. Afectarea articulaţiilor mici
3. Numiţi criteriile majore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute:
a. Cardită
b. Coreea Sydenham
c. Eritem marginat
d. Artralgii
e. Leucocitoză
4. Notaţi criteriile minore de diagnostic ale Febrei reumatismale acute:
a. Artralgii
b. Febră
c. Cardită
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă
e. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive
5. Precizaţi criteriile de clasificare ale Febrei reumatismale acute:
a. Conform sindromului clinic
b. Conform gradului de activitate
c. Conform evoluţiei
d. Conform stadiului Insuficienţei cardiace cronice (NYHA)
e. Conform prezenţei infecţiei streptococice
6. Determinaţi caracteristicile nodulilor subcutanaţi Meynet în Febra reumatismală acută:
a. Localizarea în hipoderm
b. Sunt nedureroşi
c. Sunt proeminenţi deasupra oaselor în zonele de extensie
d. Sunt aderenţi
e. Sunt dureroşi
7. Precizaţi caracteristicile eritemului marginat în Febra reumatismală acută:
a. Reprezintă zone eritematoase
b. Este localizat pe torace, porţiunile proximale ale membrelor
c. Este migratoriu
d. Se albeşte la presiune
e. Este pruriginos
8. Menţionaţi manifestările pleuropulmonare în Febra reumatismală acută:
a. Pneumonie interstiţială
b. Vasculită pulmonară
c. Pneumonie prin aspiraţie
d. Pleurezie fibrinoasă
e. Pleurezie exudativă
9. Determinaţi caracteristicile Coreei Sydenham în Febra reumatismală acută:
a. Apare mai frecvent la fete
b. Apare în special la vârsta de 9–14 ani
c. Apare după 2-6 luni de la infecţia streptococică
d. Apare după 2-4 săptămâni de la infecţia streptococică
e. Are risc de afectare de durată
10. Menţionaţi caracteristicile coreei Sydenham în Febra reumatismală acută:
a. Manifestările coreei apar treptat
b. Mişcări involuntare, bruşte, repetitive
c. Mişcări coordonate ale membrilor
d. Grimase, zâmbete inadecvate
e. Mişcările sunt accentuate de emoţii şi activitate fizică

11. Precizaţi semnele miocarditei difuze în Febra reumatismală acută:


a. Dispnee la efort fizic minimal
b. Atenuarea zgomotului I
c. Suflu sistolic
d. Suflu diastolic
e. Cardiomegalie
12. Menţionaţi caracteristicile procesului inflamator activ în Febra reumatismală acută:
a. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive
b. Creşterea globulinelor
c. Leucocitoză
d. Creşterea fibrinogenului
e. Trombocitoză
13. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în Febra reumatismală acută:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
14. Determinaţi condiţiile de stabilire a diagnosticului de Febră reumatismală acută:
a. 2 criterii majore+o dovadă a infecţiei streptococice
b. 1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
c. 1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
d. 2 criterii majore+ 2 criterii minore
e. 1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovadă a infecţiei streptococice
15. Menţionaţi scopurile tratamentului medicamentos în Febra reumatismală acută:
a. Eradicarea infecţiei streptococice şi profilaxia ei
b. Supresia inflamaţiei în răspuns autoimun
c. Tratamentul Insuficienţei cardiace congestive
d. Diminuarea semnelor de activitate a maladiei
e. Vitaminoterapia şi fortificarea imunităţii umorale
16. Precizaţi managementul coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:
a. Tratament antibacterian
b. Tratament antiinflamator
c. Benzodiazepine
d. Corticosteroizi
e. Imunosupresoare
17. Numiţi complicaţiile tipice ale Febrei reumatismale acute:
b. Insuficienţa cardiacă congestivă
c. Endocardită infecţioasă
d. Tromboză intracavitară
e. Poliartrită
f. Coreea Sydenham
18. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Febră reumatismală acută:
a. Adresare primară cu semne clinice de Febră reumatismală acută
b. Adresare primară cu semne clinice de recădere a bolii
c. Comorbidităţi importante
d. Nodulii subcutanaţi
e. Eritem marginat

Răspunsuri (Febra reumatismală acută - FRA)


CS

2. b
3. c
4. a
5. e
6. b
7. e
8. a
9. b

CM

1. abc
2. abc
3. abde
4. abcd
5. abc
6. abcd
7. abde
8. abc
9. abde
10.abce
11.abcd
12.abc
13.abc
14.abcd
15.abc
16.abc
17.abc
Gastrita cronică la copii. Boala ulceroasă la copii. Complement simplu
1. Cs. Indicaţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice care nu face parte la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- şi lactobacteriile

2. Cs Marcaţi mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la copii:


A. Predispoziţia ereditară
B. Micşorarea debitului cardiac
C. Micşorarea nivelului amilazei serice
D. Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie şi de protecţie
E. Creşterea nivelului hormonului tireotrop în singe

3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de forma:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
D. Hipertrofică
E. Erozivă

4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare

5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la
copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonaţi
C. Acidul clorhidric
D. Refluxul gastriesofagian
E. “Helicobacterii pyloriul”

6. Cs Precizaţi cum este gastrita autoimună la copii, după aspectul histologic:


A. Superficială
B. Hipertrofică
C. Eozinofilică
D. Atrofîcă
E. Metaplazica

7. Cs Determinaţi ce este characteristic pentru gastrita atrofîcă la copii:


A. Hiperaciditate gastrică
B. Metaplazie gastrică
C. Hipoaciditate gastrică
D. Edeme şi ascită
E. Hemoragie digestivă superioară

8. Cs Evidenţiaţi agentul patogen cauzal al gastritei cronice la copii:


A. Candida albicans
B. Echerihia coli
C. Iersinia
D. Streptococul piogen
E. Helicobacter pylori

9. Cs Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice la
copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic

10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată

11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul characteristic (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită

12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina
13. Cs Indicaţi cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la copii:
A. Vărsătura alimentară
B. Hematemeza
C. Durerea abdominală
D. Senzaţia de greaţă
E. Scăderea ponderală

14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa

15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia

16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică „H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia

17. Cs Stabiliţi care este mecanismul de acțiune a omeprazolului:


A. Blocarea pompei protonice
B. Blocarea receptorilor gastrinici
C. Blocarea receptorilor histaminici-Н2
D. Blocarea receptorilor colinergici
E. Blocarea receptorilor H1 histaminici

18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat

19. Cs Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor abdominale în cazul ulcerului duodenal:
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea
E. Durerea nu este ritmică

20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament
cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate ce conţin Ferum
D. Acid ursodezoxicolic
E. Pangrol

Complement multiplu.
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiacă
2. Cm Alegeţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:
A. Superllcială
B. Atrofică
C. In focar
D. Flegmonoasă
E. Metaplazică
3. Cm Selectaţi care din preparatele enumerate se referă la H2-histaminoblocatori:
A. Ranitidina
B. Famotidina
C. Omeprazolul
D. Maaloxul
E. Lansoprazolul

4. Cm Enumeraţi factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:


A. Sărurile biliare
B. Producţia locală de bicarbonat
C. Acidul clorhidric
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Pepsinogenul

5. Cm Enumeraţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice şi duodenale la copii:


A. Pepsinogenul
B. Prostaglandinele
C. Sărurile biliare
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Producţia locală de bicarbonate

6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală

7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric a “Helicobacter
pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice

8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei

9. Cm Stabiliţi ce include tratamentul patogenetic al bolii ulceroase la copii:


A. Inhibitorii producţiei de prostaglandine
B. Antiinflamatoare nonsteroidiene
C. Neutralizarea secreţiei acide gastrice
D. Protejarea mucoasei gastrice
E. Inhibarea secreţiei gastrice

10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii ulceroase la
copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni

11. Cm Selectaţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:


A. Superficială
B. Atrofică
C. Displastcă
D. Hiperplastică
E. Metaplazică

12. Cm Secreţia acidă gastrică este stimulată de următoarele, în afară de:


A. Cafea, ceai
B. Vin, bere
C. Calciu administrat oral
D. Grăsimi
E. Hiperglicemie

13. Cm Marcaţi funcţiile gastrice:


A. Sectretorie
B. De concentrare
C. Motorie
D. Filtrare
E. Imună

14. Cm Indicaţi preparatele cu acţiune antihelicobacter la copii:


A. Famotidina
B. Almagel
C. Preparatele de bismut
D. Amoxacilina
E. Claritromicina

15. Cm Precizaţi care din următoarele semne caracterizează “Helicobacter Pylori”:


A. Este bacil gram pozitiv
B. Este bacil gram negativ
C. Posedă flagele
D. Are formă spiralată
E. Are formă ovoidă

16. Cm Stabiliţi care din următoarele semne pot fi depistate la FEGDS:


A. Localizarea ulcerului
B. Extinderea ulcerului
C. Complicațiile ulcerului
D. Răspunsul la tratament
E. Următoarea recidivă

17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat

18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Tetraciclina
E. Claritromicina

19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina

20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină, claritrimicină,
lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei avea
1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului

21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina

22. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boală ulceroasă:


A. Acutizarea ulcerului
B. Ulcerul primar depistat
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizări pe an

23. Cm Indicaţi care sunt variantele de tratament a bolii ulceroase la copii:


A. Nemedicamentos
B. Chirurgical
C. Medicamentos
D. Biologic
E. Endoscopic
24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al gastritei
cronice la copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă

25. Cm Precizaţi principiile de tratament a gastritei cronice la copii:


A. Antacide
B. Eradicarea „H.Pylori”
C. Corecția dereglărilor motorii
D. Ameliorearea proceselor metabolice a mucoasei
E. Reepitelizrea defectului ulceros

26. Cm Notaţi care sunt cele trei simptome, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic
D. Algic
E. Edematos

27. Cm Marcaţi stadiile de evoluție endoscopică a ulcerului:


A. Durere acută
B. Epitelizare
C. Cicatrizarea
D. Recidivarea
E. Stenoză

28. Cm Numiți factorii cauzali a gastritelor acute primare (exogene):


A. Infecțioși
B. Medicamentoși
C. Chimici
D. Alergeni alimentari
E. Insuficiența renală acută

29. Cm Numiți formele speciale de gastrită cronică:


A. Eozinofilică
B. Limfocitară
C. Granulomatoasă
D. Atrofică
E. Cu „H. Pylori”

30. Cm Stabiliţi ce prevede tratamentul gastritelor acute:


A. Eliminarea agentului cauzal
B. Rehiratare adecvată
C. Spasmoliticele miotrope
D. Antibioticele
E. Antacidele

31. Cm Determinaţi ce se depistează la examninarea endoscopică în cazul gastritei cronice H. Pylori


pozitiva la copii:
A. Hiperemia
B. Edemul
C. Hipertrofia pliurilor
D. Leziunea circulară sau ovală, ce trece de lamina musculară
E. Deformarea bulbului duodenal

32. Cm Stabiliţi prin ce se evaluează funcția incretorie la copii:


A. Evaluarea pepsinogenului sanguin
B. Evaluarea pepsinogenului urinar
C. Examenul endoscopic
D. Testul cu urează
E. Examenul radiologic baritat

33. Cm Indicaţi clasificarea metodelor de diagnostic a H. Pylori


A. Invazivă
B. Directă
C. Indirectă
D. Neinvazivă
E. Probabilă

34. Cm Precizaţi cu ce medicamente poate fi efectuată corecția dereglărilor motorii în gastrita cronică
la copii:
A. Spasmolitice
B. Prokinetice
C. Antidiareice
D. Antiflatulente
E. Inhibitorii pompei protonicce

35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în punctele de
rezistenţă minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului

36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric sau
duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Siondrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian

37. Cm Tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal se efectuează - in complex şi individual pe


etape. Numiți-le:
A. Terapia acutizării afecţiunii;
B. Tratament de intreţinere;
C. Cura profilactică;
D. Tratamentul balnear
E. Tratament de inducer

38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10

39. Cm Marcaţi testele obligatorii, în cadrul dispensarizării copiilor cu boală ulceroasă:


A. FEGDS
B. Testul pentru H. Pylori
C. USG organelor abdominal
D. Radioscopia stomacului
E. Exmenul baritat al stomacului

40. Cm Indicaţi tipurile gastritei cronice, după localizare:


A. Antrală
B. A corpului gastric
C. Pangastrită
D. Cardială
E. Bulbară
Gastritele cronice. Boala ulceroasă la copii. Complement simplu

1. E 9. C, D, E;
2. D 10. A, B, E;
3. A 11. A,B,D,E
4. A 12. D,E
5. В 13. A,C
6. D 14. C,D,E
7. С 15. B,C,D
8. E 16. A, B, C,D
9. В 17. B, C, D, E
10. A 18. A, D, E
11. D 19. A B C
12. E 20. D E
13. C 21. A B C
14. A 22. C D E
15. E 23. A B C E
16. A 24. C D
17. A 25. A B C D
18.A 26. A C D
19. D 27. B, C, E
20. A 28. A B C D
29. A B C
30. A B C E
Complement multiplu 31. A B C
32. A B
1. А, В, С, D; 33. A D
2. A, B, E; 34. A B
3. A, B; 35. A B C D
4. А, С, E; 36. A B C
5. B, D, E; 37. A B C D
6. A, B, E; 38. A B C
7. B, C, E; 39. A B
8. A, C, E; 40. A B C
Glomerulonefrita la copii.

Complement simplu

1. E 11.B
2. E 12.D
3. C 13.E
4. E 14.A
5. C 15.C
6. A 16.E
7. A 17.D
8. A 18.B
9. B 19.B
10.C 20.D

Complement multiplu:
1. A,B,C 28.A,B,D
2. A,B,E 29.A,B,C,D
3. A,C,D,E 30.A,B,C
4. A,B,C 31.A,B,C,D
5. A,B,C 32.A,B,C
6. A,B,D 33.B,C,E
7. A,C,D 34.A,D
8. A,B,D,E 35.A,B,C
9. A,B,C 36.A,C,D
10.A,C,E 37.A,B,D,E
11.A,B,C 38.A,B,C,E
12.A,D,E 39.A,B,D,E
13.B,C,D,E 40.B,C,E
14.A,B,E
15.A,B,D
16.A,B,C,E
17.A,B,C,D
18.A,B,E,
19.A,B,C,D
20.B,C,D
21.B,C,E
22.A,B,C,D
23.A,B,C,D
24.A,B,C
25.A,B,C,D
26.A,B,C
27.A,B,C,E
Glomerulonefritele la copii. Complement simplu

1. Cs Enumeraţi maladiile care nu pot declanșa glomerulonefrita acută la copii:


a. vaccinarea DTP
b. boala Fabry
c. varicela
d. rujeola
e. hepatita A

2. Cs Debutul tipic al glomerulonefritei acute poststreptococice la copii nu este determinat


de:
a. sindrom urinar
b. sindrom hipertensiv
c. sindron edematos
d. sindrom de retenție azotată
e. debut cu insuficiență cardiacă
3. Cs Selectaţi agentul etiologic frecvent al glomerulonefritei acute poststreptococice la
copii:
a. virusurile ECHO
b. stafilococul
c. streptococul B-hemolitic
d. vaccinările
e. alergiile alimentare

4. Cs Marcaţi indicii paraclinici care atestă o evoluție nefavorabilă a glomerulonefritei la


copii:
a. leucociturie
b. proteinurie
c. hematurie macroscopică
d. cilindrurie frecventă
e. proteinurie neselectivă

5. Cs Selectaţi leziunile glomerulare care produc proteinurie importantă la copii:


a. la nivel endotelial
b. la nivelul membranelor bazale
c. la nivelul membranelor subepiteliale
d. la nivelul celulelor epiteliale
e. la nivel mezangial

6. Cs Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice la copii nu include:


a. corticoterapie
b. dieta hipoalergică, restrictivă de sare
c. terapie antibacterială
d. antiagregante
e. diuretice
7. Cs Tratamentul patogenetic al sindromului nefrotic idiopatic la copii se efectuează cu:
a. prednisolon
b. diuretice
c. antihipertensive
d. antibiotice
e. antiagregante

8. Cs Leziunile glomerulare în glomerulonefrita cronică la copii se realizează cel mai


frecvent prin mecanism:
a. imune
b. metabolice
c. hemodinamice
d. toxice
e. infecțioase

9. Cs Selectaţi sindromul clinic prin care se manifestă glomerulonefrita acută cu


schimbari minimale glomerulare la copii:
a. nefritic
b. nefrotic
c. urinar izolat
d. nefrotic cu hematurie și hipertensiune arterială
e. hematuric

10. Cs Selectaţi varianta morfologică ce corespunde glomerulonefritei acute rapid


progresive?
a. glomerulonefrita cu schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita difuza sclerozantă

11. Cs Indicaţi durata evidenței dispanserice la copiii cu glomerulonefrită acută:


a. 2 ani
b.5 ani
c.10 ani
d.15 ani
e.18 ani

12. Cs Pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu este caracteristic:


a. hipertensiune arterială
b. hematurie
c. edeme moderate
d. proteinurie>3,5g/24h
e. proteinurie<3,5g/24h

13. Cs Selectaţi gradul de proteinurie caracteristic pentru sindromul nefrotic idiopatic la


copii?
a. pâna la 1g/l
b. 1.0-2.0g/l
c. 2,0-2,5g/l
d. 2,5-3,0 g/l
e. peste 3,5g/l

14. Cs Pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii nu este caracteristic:


a.hematurie macroscopică
b.proteinurie
c.hipoalbuminemie
d.edeme generalizate
e.hiperlipidemie

15. Cs Complicații cardiovasculare ale glomerulonefritei acute la copii nu sunt:


a.edem pulmonar
b.insuficiență cardiacă
c.nefroscleroză
d.encefalopatia hipertensivă
e.hipertensiunea arterială

16. Cs Leziunile fiziopatologice în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu


sunt determinate de:
a.depunerea complexelor imune circulante în glomeruli
b.activarea locală a complementului
c.scăderea filtratului glomerular
d.creșterea permiabilitații filtrului glomerular
e.lezarea podocitelor
17. Cs Sindromul urinar în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu include:
a.hematurie
b.proteinurie
c.cilindrurie
d.celule epiteliale
e.hiperosmolaritate

18. Cs Selectaţi gradul de proteinurie caracteristic pentru glomerulonefrita acută cu


sindrom nefritic la copii?
a.până la 0,5 g/l
b. 0,5-3,0 g/l
c. absenţa proteinuriei
d.>3,5 g/l
e. >3,0 g/l

19. Cs Glomerulonefrita cronică la copii nu se manifestă clinic prin:


a.sindrom urinar
b.sindrom febril
c.sindrom edematos tip nefritic
d.sindrom edematos tip nefrotic
e.sindrom hipertenziv

20. Cs Selectaţi durata dispanserică a copiilor cu glomerulonefrită cronică:


a.2 ani
b.5 ani
c.10 ani
d.toată viața
e.pâna la vârsta de 18 ani

Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi condițiile care favorizează depunerea complexelor imune circulante în
rinichi în glomerulonefrită al copii:
a.fluxul sanguin majorat
b.suprafața endotelială
c.componentele filtrului glomerular
d.leziuni glomerulare
e.nivelul crescut al fracțiilor complementului

2. Cm Enumerați substanțele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor


glomerulare în glomerulonefrită al copii:
a.molecule de adeziune celulară
b.metaboliții reactivi de oxigen
c.IgE
d.acidul hialuronic
e.factori de creștere

3. Cm Enumerați caracteristicile specifice edemelor de origine renală la copii:


a.albe
b.dure
c.pufoase
d.localizare în țesut subcutanat lax bogat
e.masive

4. Cm Complicațiile glomerulonefritei la copii sunt următoarele:


a.edem pulmonar acut
b.traheobronșite
c.pneumonii
d.astm bronșic
e.infarct pulmonar

5. Cm Infecția streptococică este demonstrată prin următoarele:


a.titrul ASLO crescut
b.antihialuronidaza crescuta
c.culturi faringiene pozitive
d.sumarul urinei
e.puncție bioptică renală

6. Cm Marcaţi semnele de gravitate în prognosticul glomerulonefritei acute


poststreptococice la copii?
a.edemul pulmonar acut
b.encefalopatia hipertensivă
c.oliguria peste 50ml/kg/zi
d.clearance-ul creatininei sub 60ml/m2
e.ureea sanguina sub 49mg/dl

7. Cm Selectaţi indicațiile pentru administrarea terapiei cu anticoagulante în


glomerulonefrită la copii?
a.scăderea antitrombinei III
b.hipoglobulinemia
c.hipoalbuminemia 15-20g/l
d.hiperfibrinogenemia>5g/l
e.hipocalciemie

8. Cm Diagnosticul diferențial al glomerulonefritei acute poststreptococice la copii se


efectuază cu:
a.sindrom Alport
b.nefropatie cu IgA
c.glomerulonefrita cu schimbări minime în glomerule
d.glomerulonefrita rapid-progresivă
e.glomerulonefrita focal-segmentară

9. Cm Enumeraţi formele morfologice ale sindromului nefrotic idiopatic la copii:


a.leziuni glomerulare absente sau minimale
b.proliferarea mezangiului difuz
c.glomeruloscleroză focală
d.glomerulonefrită endocapilară
e. glomerulonefrită membrano-proliferativă

10. Cm Clasic glomerulonefrita acută la copii evoluează cu următoarele sindroame:


a.sindrom edematos
b.sindrom algic
c.sindrom urinar
d.sindrom febril
e.sindrom hipertensiv

11. Cm Sindromul nefrotic impur la copii se caracterizează prin:


a.proteinurie neselectivă
b.hematurie persistentă
c.prognostic nefavorabil
d.proteinurie selectivă
e.complement seric normal

12. Cm Sindromul nefrotic pur la copii se caracterizează prin:


a.leziuni glomerulare minime sau absente
b.hematurie microscopică persistentă
c.hematurie macroscopică persistentă
d.proteinurie selectivă
e.răspuns bun la corticoterapie

13. Cm Debutul atipic al glomerulonefritei acute la copii include:


a.sindrom urinar
b.insuficiență cardiacă
c.insuficiență renală acută
d.hipertensiune arterială brutală
e.glomerulonefrită cu sindrom urinar minim

14. Cm Enumeraţi semnele urinare specifice sindromului nefrotic la copii:


a.cresterea eliminării potasiului
b.scăderea eliminării sodiului
c.absența cilindrilor hialini
d.absența cilindrilor granuloși
e.lipiduria

15. Cm Diselectrolitemia în sindromul nefrotic la copii se caracterizează prin:


a.hiponatremie
b.hipopotasemie
c.hipofosfatemie
d. hipocalcemie
e.hipernatremie

16. Cm Complicațiile tratamentului cu corticosteroizi în sindromul nefrotic la copii sunt:


a.retard fizic
b.psihoză
c.dereglarea somnului
d.hipotensiune
e.infectii secundare

17. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea biopsiei renale la copii?


a.proteinurie și hematurie de etiologie necunoscută
b.hipertensiune arterială de etiologie necunoscută
c.sindrom nefrotic corticorezistent
d. amiloidoză renală
e.tuberculoza renală

18. Cm Tratamentul glomerulonefritei acute cu sindrom nefritic la copii include:


a.antibiotice
b.dieta cu reducerea de sare
c.corticoterapie
d.citostatice
e.diuretice

19. Cm Marcaţi investigațiile obligatorii în glomerulonefrita acută la copii:


a. creatinina
b.hemograma
c.sumarul urinei
d.ecografia renală
e.biopsia renală

20. Cm Edemele din sindromul nefrotic la copii sunt determinate de:


a.hipertensiune arterială
b.reducerea presiunii coloid-osmotice
c.creșterea permiabilității membranelor bazale glomerulare
d.creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e.hipervolemie

21. Cm Enumeraţi modificarile biochimice a sângelui în sindromul nefrotic idiopatic la


copii:
a.complement seric scăzut
b.hipoalbuminemie
c.hiponatriemie
d.ASLO crescut
e.colesterol crescut

22. Cm Selectaţi criteriile de diagnostic a glomerulonefritei de origine imunocomplexă


primară la copii?
a.nivel crescut al complexelor immune circulante în ser
b.nivel scăzut al complementului seric
c.afectarea difuză a ambilor rinichi conform ecografiei renale
d.depozitarea imunoglobulinelor pe membrana bazală glomerulară
e.date ecografice renale de afectare unilaterală a rinichilor

23. Cm Prognosticul în formele secundare de sindrom nefrotic la copii depinde de:


a.forma clinico-histologică
b.etiologie
c.complicațiile bolii
d.complicațiile apărute în rezultatul tratamentului
e.vârsta pacientului

24. Cm Eficacitatea tratamentului sindromului nefrotic steroidrezistent la copii depinde


de:
a. varianta morfologică
b.expresivitatea modificărilor tubulo-interstițiale
c.componentul fibroblastic
d. mediul de proveniență a pacientului
e. sexul pacientului

25. Cm Tratamentul patogenic și simptomatic al glomerulonefritei cronice la copii


include următoarele:
a.glucocorticoizi
b.citostatice
c.diuretice
d.tratament antihipertensiv
e.tratament antihipotensiv
26. Cm Decesul precoce în cursul evoluției glomerulonefritei cronice la copii se produce
prin:
a.insuficiență renală acută
b.insuficiență cardiacă
c.edem pulmonar acut
d.insuficiență hepatică
e.edem cerebral

27. Cm Marcaţi care medicamente sunt indicate în tratamentul simptomatic a


glomerulonefritei acute la copii:
a.macrolide
b.peniciline semisintetice cu acid clavulonic
c.diuretice
d.citostatice
e.antihipertensive

28. Cm Selectaţi criteriile de vindecare în glomerulonefrită la copii?


a.reluarea diurezei
b.dispariția edemelor
c.absența modificărilor histopatologice după 6 luni distanță
d.absența hematuriei
e.absența modificărilor histopatologice după 1 an distanță

29. Cm Enumeraţi maladiile care se manifestă prin sindromul nefrotic secundar la copii:
a.sindromul Alport
b.sindromul Down
c.sindromul Orbeli
d.displazie hipoplastică renală
e.mucoviscidoză

30. Cm Tabloul clinic al glomerulonefritei membrano-proliferative la copii injclude


următoarele:
a.sindrom nefrotic
b.hipertensiune arterială
c.hematurie
d.hipotensiune arterială
e.sindrom nefritic

31. Cm Selectaţi complicațiile terapiei cu diuretice la copii:


a.dereglări electrolitice
b.ototoxicitate
c.alcaloze metabolice
d.calcificate în rinichi
e.hiperkaliemie

32. Cm Marcaţi variantele morfologice ale glomerulonefritei focal-segmentare la copii:


a.canaliculară
b.colaptoidă
c.celulară
d.atipică
e.proliferativă

33. Cm Manifestările clinice ale glomerulonefritei membranoase la copii sunt:


a.sindrom nefritic
b.sindrom nefrotic
c.microhematurie
d.hipotensiune arterială
e.macrohematurie

34. Cm Tratamentul sindromului nefrotic cu schimbari minimale glomerulare la copii în


debut include:
a.prednisolon în doză 2mg /kg/24 h timp de 6 saptămâni
b.puls-terapia cu prednisolon
c.citostatice
d.terapie simptomatică
e.plasmafereză

35. Cm Enumeraţi sindroamele caracteristice pentru glomerulonefrita cronica la copii:


a.sindrom urinar
b.sindrom hipertensiv
c.sindrom edematos (tip nefritic sau nefrotic)
d.sindrom de retenție azotată
e.sindrom hepato-renal

36. Cm Alegeţi regimul alimentar pentru bolnavii cu sindrom nefrotic la copii:


a.aport proteic 2-3g/kg/zi
b.dieta fără proteine
c.dieta hiposodată
d.lichide reduse doar la prezența edemelor masive
e.alimentație bogată în lipide

37. Cm Enumeraţi criteriile diagnostice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:


a.edeme generalizate
b.proteinuria>3.5g/24h
c.proteinuria pâna la 1g/24h
d.hipoalbuminemia
e.hipercolesterinemie

38. Cm Precizaţi contraindicațiile biopsiei renale la copii:


a.anevrism al arteriei renale
b.rinichi unic
c.insuficiență renală terminală
d.hipertensiune arterială
e.tuberculoză renală

39. Cm Marcaţi factorii declanșatori ai leziunilor glomerulare imune în glomerulopatii la


copii:
a. complexe immune circulante
b. complexe immune ,,in situ’’
c. trombocite
d. anticorpi antimembrană bazală glomerulară
e. reacții imune de tip celular

40. Cm Enumeraţi complicațiile evoluției sindromului nefrotic la copii?


a.șoc hipervolemic
b.fenomene trombotice
c.infecții ale tractului urinar
d.insuficiență renală cronică
e.hidrotorax masiv

Coagulopatii la copii. Hemofilia. Complement simplu

1. Pentru Hemofilie nu este caracteristic:


A. sângerare de tip hematom;

B. hemartroze;

C. hemoragie tardivă posttraumatică;

D. peteşii şi echimoze;

E. număr normal de trombocite.

2. Hemofilia A include deficitul:

A. factorului IX;

B. factorului VIII;

C. factorului XI;

D. factorului XII;
E. factorului V.

3. La hemoragie la copil cu hemofilia A indicaţia optimă este:


A. plasma proaspăt congelată;

B. plasma nativă;

C. crioprecipitatul;

D. masa eritrocitară;

E. masa trombocitară.

4. La tratamentul hemofiliei este contraindicat:


A. crioconcentratul;
B. tamponul hemostatic;
C. imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat;
D. aspirina;
E. repaosul fizic.
5. Hemofilia A este o boală:
A. Autosomal-dominantă;
B. Autosomal-recesivă;
C. X-lincată, recesiv;
D. Multifactorialpă;
E. Dobîndită.
6. Boala Willebrand se caracterizează prin:
A. sângerare tip hematom;
B. sângerare tip mixt;
C. sângerare tip vascular – peteşial;
D. prognostic nefavorabil;
E. hemartroze frecvente.
7. Penru boala Willibrand nu este caractristic:
A. reducerea factorului VIII: C, VIII:R
B. adezia trombocitară diminuată la suprafaţa sticlei;
C. agregarea redusă a trombocitelor la ristocetină;
D. trombocitopenia;
E. creşterea duratei de sângerare.
8. Parametrul ce nu se modifică în hemofilie este:
A. timpul de coagulare după Le-Wait;
B. nivelul factorului VIII;
C. timpul tromboplastinei parţial activate;
D. timpul de recalcificare a plasmei;
E. numărul de trombocite.
9. Pentru hemofilia A nu este caracteristic:
A. Durata de sîngerare crescută;
B. Timpul de coagulare crescut;
C. Timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. Durata de sîngerare normală;
E. Deficit al factorului VIII.
10. Identificaţi cea mai frecventă coagulopatie din următoarele:

A. Hipofibrinogenemia

B. Hemofilia A

C. Hemofilia B
D. Hemofilia C

E. Deficitul de factor V (parahemofilie)

Complement multiplu
1. Tabloul clinic al Hemofiliei include următoarele:

A. hemoragii abundente;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze şi peteşii;
E. hemoragie peste 1–2 ore după traumă.
2. Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza:

A. anamnezei eredocolaterale;
B. creşterii duratei sângerării după Duke;
C. consumului redus al protrombinei;
D. diminuării numărului trombocitelor;
E. creşterii timpului de coagulare după Le-White.
3. Pentru hemofilie sunt caracteristice:

A. durata de sângerăre crescută;


B. timpul de coagulare după Le-White crescut;
C. timpul tromboplastinei parţial activate sporit;
D. reducerea adeziei şi agregaţiei trombocitelor;
E. deficitul factorului VIII sau IX.
4. Сonfirmarea tipului de hemofilie se bazează pe:

A. insuficienţa factorului Willibrand;


B. deficitul factorului VIII;
C. deficitul factorului IX;
D. deficitul factorului XII;
E. deficitul factorului XI.
5. Alegeţi afirmaţiile care sunt caracteristice pentru Hemofilie:

A. durata de sîngerare crescută;


B. timpul de coagulare crescut;
C. timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. sîngerare de tip hematom;
E. este o boală genetică.
6. Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:

A. scăderea adeziunii trombocitelor;


B. deficitul factorului IX;
C. deficitul factorului XII;
D. deficitul factorului Willibrand;
E. сreşterea timpului de sângerare.
7. Selectaţi afirmaţiile caracteristice pentru boala Willebrand:

A. transmiterea recesivă, X – lincată;


B. transmiterea autosomal – dominant;
C. diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor;
D. tipul mixt de sângerare;
E. hemartroze frecvente.
8. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru hemophilia B:
A. prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor;
B. creşterea timpului tromboplastinei parţial activate;
C. prognosticul pentru viaţă este favorabil;
D. deficitul factorului IX;
E. deficitul factorului XI.

9. Selectaţi afirmaţiile adevărate pentru hemofilie:

A. tip hematom de sângerare;


B. hemartroză – manifestare caracteristică a bolii;
C. tipul mixt de sângerare;
D. hemofilia B este mai frecventă ca hemofilia A;
E. tratamentul de substituţie este esenţial.
10. Determinaţi care indici ai coagulogramei se modifică în hemofilie:

A. timpul tromboplastinei parţial activat;


B. consumul protrombinei;
C. testul cu etanol;
D. timpul trombinic;
E. timpul recalcificării plasmei.

11. La tratamentul hemofiliei sunt contraindicate:

A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sînge;
E. concentrate liofilizate ale f. VIII.
12. Programul de terapie în hemartroza acută la bolnavii cu hemofilie include:

A. perfuziile de reopoliglucin;
B. administrarea de crioprecipitat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
13. Evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării include:

A. Determinarea Timpului Tromboplastinei Parţial Activate


B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea Timpului Protrombinei
D. Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
E. Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14. Evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării include:

A. Aprecierea Timpului Protrombinei


B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea fibrinogenului
D. Aprecierea F VII
E. Determinarea toleranţei plasmei la heparină
15. Pentru boala von Willebrand sunt caracteristice:

A. Tipul autosomal de moştenire


B. Tipul X-linkat de moştenire
C. Diminuarea funcţiei de adeziune şi agregare a trombocitelor
D. Creşterea duratei de sângerare
E. Tipul hematom de sângerare
16. Manifestările clinice tipice bolii von Willebrand sunt:

A. Gingivoragii

B. Epistaxis

C. Hematome

D. Eritem, macule-papule

E. Peteşii, echimoze

17. Boala von Willebrand are următoarele caracteristici:

A. Tipul autosomal de moştenire

B. Afectare izolată a hemostazei primare

C. Afectare izolată a hemostazei secundare

D. Coagulopatie de tip mixt

E. Transmisă X-linkat
Coagulopatii la copii. Complement simplu.

1-Д

2-В

3-С

4-Д

5-С

6-В

7-Д

8-Е

9-А

10-В

Complement multiplu.

1. АВСЕ
2. АСЕ
3. ВСЕ
4. ВСЕ
5. ВСДЕ
6. АДЕ
7. ВСД
8. АВСД
9. АВЕ
10.АВЕ
11.СД
12.B,C
13.A, D, E
14.A, D
15.A, C, D
16.A, B, C, E
17.A, D

Hepatitele cronice la copii. COMPLEMENT SIMPLU

1. Tratamentul hepatitelor autoimune la copii include administrarea următoarelor remedii:

A. Ribavirina

B. Interferon alfa 2 beta asociat cu ribavirina

C. Interferon alfa 2beta asociat cu lamivudina

D. Glucocorticoizi

E. Lamivudina asociata cu ribavirina


2. Indicaţi ce semnifică histologic necroza hepatocitelor în lanţ în lobulul hepatic:

A. Prezenţa fibrozei in spaţiul portal

B. Punţi de necroză între spaţiul portal şi vena centrolobulară

C. Necrozele intralobulare

D. Necrozele focale

E. Inflamaţia portală

3. Indicaţi complicaţia extrahepatică în hepatita virală cronică C:

A. Poliarterita nodoasă

B. Crioglobulinemia

C. Vasculita leucocitoclastică

D. Tiroidita autoimună

E. Anemia hemolitică autoimună

4. Indicaţi care dintre următoarele manifestări extrahepatice din hepatita virală cronică C este
mediata indirect imunologic:

A. Sindromul Sjogren

B. Lichenul plan

C. Porfiria cutanată tardivă

D. Crioglobulinemia

E. Dermatomiozita

5. Faza nonreplicativă (integrare în genomul gazdei) a hepatitei cronice cu virus B se


caracterizează prin prezenţa următorilor marcheri ai VHB:

A. Prezenţa Ag HBe în ser


B. Prezenţa ADN-VHB în ser

C. Prezenţa HBc Ag intrahepatocitar

D. antiHBeAg pozitiv

E. ADN-VHB negativ

6. Indicaţi care dintre semnele enumerate este caracteristic formei mutante de hepatită virală
cronice B la copii:

A. Glomerulonefrita membranoasă

B. HBsAg pozitiv şi HBeAg pozitiv

C. HBeAg negativ şi HBsAg pozitiv

D. antiHBe pozitiv şi HBsAg

E. AND VHB pozitiv şi HBsAg pozitiv

7. Selectați indicele paraclinic obligatoriu pentru inițierea terapiei antivirale cu interferoni în


hepatita virală cronică B la copii:

A. Valorile crescute ale transaminazelor serice

B. ADN VHB pozitiv

C. ADN VHB negativ

D. HBeAg pozitiv

E. antiHBs pozitiv

8. Precizați indicele paraclinic definitoriu al fazei replicative a infecţiei cronice cu virus


hepatitic B la copii:

A. Prezenţa în ser a HBeAg şi ADN VHB

B. Alaninaminotransferaza majorată cu 5 valori faţă de normă

C. Prezenţa în ser a Ag HBc

D. Lezare hepatică minimă determinată histologic


E. Absenţa HBc Ag intrahepatocitar

9. Tratramentul optimal în Hepatita virală cronică B la copii cu HBeAg negativ este cu:

A. Acid ursodezoxicolic

B. Interferon alfa 2 beta pegilat monoterapie

C. Interferon alfa 2 b pegilat combinat cu lamivudină

D. Perfuzii endovenoase a solutiilor de glucoză 5%

E. Ribavirină

10. Gradul III de fibrozã hepaticã (conform scorului Knodell- Ishak) corespunde uneea din
afirmaţiile indicate mai jos:

A. Fibrozã minimă

B. Fibrozã uşoarã

C. Fibrozã moderatã

D. Fibrozã în punţi

E. pseudolobul hepatic

11. Precizaţi care dintre urmãtoarele criterii determină gradul de activitate histologică a
hepatitei cronice:

A. Majorarea ALAT şi ASAT cu 10 valori faţă de normă

B. Gradul procesului necro-inflamator determinat histologic

C. Hiperbilirubinemie > 150 mcmol/l

D. Prezenţa encefalopatiei hepatice

E. Hepatomegalie cu 5 cm sub rebordul costal drept

12. Simptomul clinic cel mai frecvent întâlnit în hepatita virală cronicã C la copii este:
A. Icterul

B. Astenia fizicã

C. Greaţa

D. Durerea abdominală

E. Distensia abdominalã

13. Durata tratamentului antiviral în hepatita virală cronică C depinde de următorul indice:

A. Leziunile histologice hepatice avansate

B. Evoluţia prelungitã a hepatitei virale cronice C

C. Nivelul înalt al ARN-HCV

D. Genotipul VHC

E. Vârsta pacientului

14. Indicaţi care din urmãtoarele afirmaţii referitoare la patogeneza hepatitei autoimune nu
este specifică maladiei :

A. Leziunile histologice hepatice sunt alcãtuite predominant din infiltraţie plasmocitară în


tracturile portale

B. Se asociazã cu alte afecţiuni autoimune

C. Bolnavii prezintã autoanticorpi circulanţi antihepatici

D. Prezenţa autoanticorpilor AAN şi anti-SMA în hepatita autoimună de tip I (“lupoidă”)

E. Acest tip de hepatitã cronicã nu rãspunde la terapia cu glucocorticoizi/imunisupresoare

15. Indicaţi care din autoanticorpii indicaţi nu este specific pentru hepatita autoimună la copii:

A. Anticorpi antinucleari

B. Anticorpi antimitohondriali antiAMA

C. Anticorpi anti-muşchi neted


D. Anticorpi antimicrozomali ficat şi rinichi

E. Anticorpi împotriva "antigenului hepatic solubil"

16. Indicaţi care din anticorpii circulanţi este caracteristic pentru hepatita virală cronicã D:

A. Anticorpii anti-LKM1

B. HBsAg şi antiVHD IgG pozitivi

C. Anticorpii antinucleari antiANA

D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic anti LC

E. HBsAg pozitiv

17. Indicaţi marcherii specifici pentru hepatita autoimună de tip III:

A. Prezintă anticorpi anti-LKM 1

B. Prezintă anticorpilor circulanţi anti-antigen solubil hepatic

C. anti CMV IgM

D. antiVEB VCA IgG

E. Prezintă anticorpi anti-mitocondriali anti AMA

18. Selectați afirmația corectă referitor la tratamentul copiilor cu hepatită virală cronică B în
faza nereplicativă:

A. Administrarea de prednisolonă de lungă durată

B. Administrarea injectabilă a Interferon alfa 2 beta pegilat zilnic

C. Administrare de imunoglobuline specifice anti-hepatită B

D. Supraveghere fără tratamente medicamentoase

E. Administrare de analogi nucleozidici (lamivudina) per os


19. Indicaţi care din indicii paraclinici enumeraţi nu este caracteristic hepatitei toxice
medicamentoase :

A. Prezenţa ADN VHB

B. Hiperbilirubinemie directă

C. Aminotransferaze şi teste pentru colestază majorate

D. Histologic prezenţa colestazei şi steatozei hepatice

E. Hepatosplenomegalie şi icter

20. Indicaţi care dintre indicii enumeraţi sunt necesari pentru determinarea stadiului hepatitei
cronice:

A. Determinarea ARN VHC

B. Evaluarea procesului necro-inflamator în ţesutul hepatic

C. Evaluarea nivelului de majorare a aminotransferazelor

D. Determinarea gradului de fibroză hepatică determinat histologic sau prin elastometrie

E. Aprecierea nivelul seric al albuminei

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Enumeraţi remediile antivirale aprobate pentru tratamentul hepatitelor virale cronice B la


copii:

A. Interferon alfa 2 a şi alfa 2b standard

B. Aciclovir

C. Interferon alfa 2b pegilat

D. Entecavir

E. Adefovir

2. Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru hepatita cronică activă la copii:

A. Sindrom asteno-vegetativ
B. Necroze în punţi ale hepatocitelor

C. Sindrom de colestază

D. Distonia vegeto-vasculară

E. Detresă respiratorie

3. Indicaţi marcherii specifici pentru sindromul de colestază la copii :

A. Hepatomegalie

B. Majorare de gamaGT

C. Majorarea colesterolului

D. Fibroză hepatică de gradul F3

E. Hipoalbuminemie

4. Care dintre semnele histologice enumerate mai jos semnifică activitate histologică în
hepatita cronică la copii:

A. Necroza periportală

B. Necroza intralobulară

C. Infiltraţie inflamatorie în tractul portal

D. Fibroza periportală

E. Arhitectonică păstrată a lobulului hepatic păstrat cu hepatocite amplasate radiar

5. Monitorizarea tratamentului antiviral în hepatită virală cronică C la copii include examinarea


următorilor parametri paraclinici :

A. Examinarea lunară a ALAT şi ASAT

B. Determinarea repetată a genotipul VHC

C. Determinarea hemogramei, trombocitelor fiecare 3 luni

D. Determinarea la 48 de săptămâni a ARN VHC


E. Determinarea la 12, 24, 48 săptămâni a ARN VHC

6. Care sunt indicaţiile pentru tratamentul cu interferoni în hepatita virală cronică B la copii:

A. ALAT, ASAT majorate cu mai mult de 2N şi HBsAg pozitiv

B. Viremie ADN VHB sub 2000 ui/ml

C. Viremie ADN VHB mai mare de 2000 ui/ml

D. Prezenţa sindromului de citoliză, HBsAg negativ, ADN VHB negativ

E. Fază de viremie VHB, sindrom de citoliză, scor Knodel mai mare de 15 puncte

7. Tratamentul antiviral în hepatita virală cronică B la copii prevede următoarele scheme:

A. Interferon alpha standard 3 - 6 UI/m2 x 3 ori/săptămână timp de 6 luni

B. Interferon alpha standard 3 – 6 UI/m2 x 3/săptămână + Ribavirina 1000 mg/zi, timp de un


an

C. Administrarea de Adefovir per os

D. Interferon alpha 5 UI/m2 + Lamivudină 100 mg/zi, timp de 24 săptămâni

E. Interferon alpha 2 beta pegilat 50-80 mcg/săptămână 24 săptămâni

8. Indicaţi afirmaţiile ce corespund hepatitei virală cronică C la copii:

A. Cronicizarea infecţiei acute cu VHC apare la 70% din cazuri

B. La cei ce au contactat infecţia cu VHC prin transfuzii sanguine, evoluţia spre ciroză hepatică
la 10-20 de ani este de 20 %.

C. Gradul progresiei bolii hepatice este mai mare la pacienţii cu nivel înalt de ARN HVC

D. Afectarea hepatică este mai severă la pacienţii infectaţi cu genotipul 2

E. Evoluţia hepatitei cronice cu VHC nu este influenţată de consumul de alcool

9. Care sunt caracteristicile clinice ale hepatitei autoimune la copii :


A. Debut lent, vag cu supraoboseală, inapetenţă, dureri în hipocondrul drept

B. Debut cu semne de insuficienţă hepatică acută

C. Testele biochimice hepatice normale

D. Prezenţa artralgiilor, mialgiilor şi subfebrilităţii

E. Prezenţa sindromului Raynaud

10. Care din afirmaţiile menţionate mai jos sunt pozitive pentru infecţia cronică cu VHD la
copii:

A. Suprainfecţia cu VHD în HCVB duce în 70-80% la formarea cirozei hepatice

B. Suprainfecţia cu VHD determină progresarea spre ciroză hepatică timp de 5-10 ani

C. Forma de manifestare clinică a HCVD este hepatosplenomegalia, citoliză cu 10-20 valori faţă
de normă

D. Prezenţa autoanticorpilor Ac anti LKM 1

E. Prezenţa semnelor de insuficienţă hepatică

11. Indicaţi elementele care definesc faza de replicare a infecţiei cu VHB:

A. Prezenţa în ser a ADN VHB


B. HBeAg poztiv
C. ADN VHB > 2000 UI/ml
D. ALAT şi ASAT majorate
E. Hipoalbuminemie 28 g/l

12. Indicaţi care sunt schemele de tratament antiviral în HCVC genotip 1 la copii:

A.
B. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 24 de săptămâni
C. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 48 de săptămâni
D. Monoterapia cu Ribavirină 48 de săptămâni
E. Tratamentul cu Silimarină timp de 2 ani

13. Hepatita autoimună tip IIa are următoarele caracteristici :


A. Are incidenţa crescută la genul masculin
B. Evoluează cu titruri crescute ale anticorpilor anti-LKM1
C. Are efect pozitiv la terapia cu glucocorticoizi
D. Prezintă titru normal al globulinelor serice de clasa IgG
E. Frecvent se asociează cu hepatita virală cronică C

14. Pentru a determina gradul de activitate histologică în hepatitele cronice la copii este
necesară determinarea următorilor parametri:
A. Determinarea gradului de necroză a hepatocitelor
B. Determinarea gradului de fibroză hepatică
C. Determinarea gradului procesului inflamaţiei portale
D. Coloraţia specială a ţesutului hepatic pentru prezenţa
acumulărilor de Cu
E. Determinarea structurii şi a arhitectonicii lobulului hepatic

15.Care sunt metodele instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului de hepatită


cronică la copii:

A. Arteriografia vaselor hepatice


B. Elastografia ficatului
C. Biopsia hepatică prin metoda oarbă cu acul Menghini
D. Sonografia abdominală şi doppler portal
E. Radiografia abdominală

16. Faza replicativă a hepatitei virale cronice D se caracterizează prin prezenţa următorilor
marcheri:

A. Prezenţa în ser a anticorpilor antiVHD IgM


B. Prezenţa în ser a ARN VHD
C. Prezenţa în ficat a AgHVD
D. Prezenţa în ser a HBsAg
E. Prezenţa antiVHD sumar sau IgG

17. Care hepatite cronice la copii pot fi tratate cu administrarea remediilor antivirale aşa ca
interferon alfa 2 beta standard sau pegilat monoterapie?

A. Hepatita autoimună
B. Hepatitele acute medicamentoase
C. Hepatita virală cronică В în fază replicativă;
D. Hepatita virală cronică С în fază replicativă;
E. Hepatita cronică metabolică în glicogenoza Girke

18. Tratamentul etiopatogenetic în hepatita autoimună la copii include administrarea


următoarelor preparate medicamentoase:

B. Interferon alfa 2 beta pegilat


C. Levamizol
D. Albendazol
E. Azatioprină

19. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la copil este caracterizat prin
următoarele semne de laborator:

A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT şi ASAT


B. Nivelurile înalt a ARN VHC sau VHB
C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 şi LDH 5
D. Nivel crescut al bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP

20. Indicaţi criteriile de eligibilitate acceptate pentru iniţierea tratamentului antiviral cu


interferoni în HVCC la copii:
A. Ciroza hepatică decompensată
B. Nivel ALAT crescut mai mult de 1,5 ori peste limita superioară a normei
C. Hepatită virală cronică C cu activitate histologică
D. Fibroză hepatică F 2 sau F3
E. ARN VHC detectabil

21. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin următoarele
modificări:

A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină;


B. Nivel seric scăzut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului

22. Sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copil se caracterizeazp prin următoarele


modificări:

A. Nivel seric crescut al transaminazelor


B. Prezenţa hipoalbuminemiei
C. Nivel serie crescut al fosfatazei alcaline
D. Prezenţa hipofibrinogenemiei
E. Prezenţa hipoprotrombinemiei

23. Marcherii sindromului imuno-inflamator în hepatita cronică la copil sunt următorii:

A. Hipergamaglobulinemia
B. Hipoalbuminemia
C. Nive crescut al imunoglobulinelor serice
D. Leucocitoza şi limfocitoza
E. Creşterea titrului complementului C3

24. Care din semnele clinice enumărate mai jos sunt considerate ca manifestări extrahepatice
ale hepatitei autoimune la copii:

A. Icterul sclero- tegumentar;


B. Artralgii şi artrite;
C. Vergeturi abdominale violacee;
D. Erupţii cutanate maculo-papuloase;
E. Crioglobulinemie esecţială

25. Care sunt contraindicaţiile la tratamentul antiviral cu interferoni în hepatita virală cronică
B la copil :

A. Prezenţa în sânge a HBeAg pozitiv


B. Prezenţa semnelor de hepatită autoimună sau a altor maladii autoimune
C. Existenţa la pacient a semnelor de tulburări psihice şi comportamentale
D. Sexul femenin
E. Leucopenia severă, trombocitopenia severă

26. Factorii predictivi pentru răspunsul favorabil la terapia antivirală în HVCC la copil sunt:

A. Nivel crescut de 2-5 ori ale ALAT


B. Durata mică de evoluţie a HCVC
C. Încărcătura virală VHC joasă;
D. Genotip VHC 1a şi 1b
E. Genotip VHC 2 şi 3

27. Care din criteriile de mai jos nu sunt caracteristice diagnosticului de hepatită autoimună la
copil?

A. Hipergamaglobulinemia
B. Prezenţa anticorpilor antinucleari
C. Prezenţa markerilor hepatitelor virale VHB sau VHC
D. Răspuns favorabil la administrarea corticoterapiei
E. Prezenţa cupruriei, cupremiei, a ceruloplasminei serice diminuate

28. Care dintre virusurile hepatice au potenţial demonstrat de cronicizare?

A. VHB
B. VHC
C. VHA
D. VHE
E. VHD

29. Selectați autoanticorpii specifici pentru hepatitele autoimune la copii:


A. Anticorpii anti-muşchi neted (SMA)
B. Anticorpii antinucleari (ANA).
C. Anticorpii antimitocondriali (AMA).
D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic (SLA).
E. Anticorpii antimicrozomali hepatici şi renali (LKM).

30. Care din următoarele afirmaţii referitoare la terapia hepatitelor autoimune sunt adevarate?
A. Corticoterapia reprezintă principalul mijloc terapeutic.
B. Doza de întreţinere a prednisonului este selectată individual
C. Doza de întreţinere a prednisonului poate fi 10 mg/zi dacă este asociat cu azatioprina în
doza de 50 mg/zi.
D. Azatioprina poate fi folosita în monoterapie, în doză de 50 mg/zi.
E. Pacienţii rezistenţi la corticoterapie necesită trecere la remedii antivirale.

31. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea hepatitelor cronice sunt adevărate


A. Gradul de activitate histologică este determinat de severitatea fibrozei
B. Fibroza hepatică este folosită pentru a clasifica stadiul bolii
C. Piece-meal necrosis defineşte necroza periportală
D. Clasificarea hepatitei cronice în funcţie de grad de severitate ţine cont de gradul fibrozei şi
al steatozei hepatice
E. Bridging necrosis confirmă un grad sever de activitate histologică şi defineşte punţile de
necroză dintre tractul portal şi vena centrală

32. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatitele cronice sunt adevarate:

A. Hepatita virală cronică C evoluează rar cu anticorpi anti


LKM1
B. În hepatitele autoimune sunt prezenţi anticorpi anti LKM3 şi AAN
C. Anticorpii antinucleari sunt prezenţi în hepatitele autoimune de tip III
D. În hepatitele autoimune tip III sunt prezenţi autoanticorpi antihepatici antiSLA
E. Hepatita autoimună de tip IV evoluează cu antiVHD şi antiLKM3

33. Indicaţi care dintre markeri enumăraţi mai jos reprezintă teste serologice diagnostice
pozitive pentru hepatita virală cronică B :

B. HBsAg pozitiv
C. Ag HBc intrahepatic pozitiv

E. AgHBe

34. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la stadiul hepatitelor cronice sunt adevarate:
A. Stadiul I reprezintă absenţa fibrozei
B. Stadiul I reprezintă fibroză periportală uşoară
C. Stadiul III reprezinta fibroză severă si “bridging fibrosis”
D. Stadiul II reprezintă fibroză moderată cu septuri porto-portale
E. Stadiul III reprezintă fibroză severă şi ciroză

35. Indicaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la hepatita cronică activă sunt adevarate

A. Arhitectonică păstrată a structurii lobulului hepatic fără


fără activitate necro-inflamatorie
B. Necroză focară în interiorul lobulului hepatic
C. Necroză periportală cu necroză în punţi
D. Procesul inflamator necrotic este extins în interiorul lobulului hepatic
E. Examenul histopatologic relevă prezenţa steatozei hepatice

36. Hepatita cronică la copil în perioada de remisie se caracterizează prin următoarele semne
clinico-paraclinice:

A. ALAT şi ASAT moderat majorate


B. Nivelurile serice ale ALAT şi ASAT normale
C. Prezenţa asteniei, inapetenţei, durerilor în hipocondrul drept
D. Indice de protrombină 95%
E. Prezenţa indiceluli de protrombină sub 60%

37. Care din marcherii indicaţi mai jos semnifică statutul de copil vaccinat antiHVB :

A. Absenţa în ser a HBsAg


B. Prezenţa în ser a antiHBs în titru mai mare de 10 UI/ml
C. Absenţa în ser a HBeAg
D. Absenţa în ser a antiHBcor sumar sau IgG
E. Prezenţa antiHBe

38. Profilaxia specifică a infecţiei cu VHB şi VHD la copii include următoarele măsuri:
A. Administrarea în primele 12-24 de ore a vaccinului antiHVB după schema 0,1,2,12
B. Administrarea de imunoglobulină specifică antiHVB
C. Vaccinarea antiHVB a nou-născutului peste 48 de ore după naştere
D. Administrarea nou-născutului în primele 48 de ore a imunoglobulinei umane
E. Excluderea alimentării la sân a nou-născutului din mamă cu HBsAg pozitiv

39. Profilaxia infecţiei cu VHC la copiii include următoarele măsuri:

A. Vaccinarea antiHVB
B. Utilizarea instrumentariului sterilizat calitativ şi de o singuraă folosinţă
C. Evitarea microtraumatismului muco-cutanat, tatuajului, piersing-ului la adolescenţi
D. Individualizarea utilizării obiectelor de uz comun (periuţe de dinţi, foarfece,cercei etc)
E. Efectuarea analizei generale a sângelui

40. Profilaxia infecţiei cu VHD la copii include următoarele măsuri :

A.
B. Vaccinarea şi revaccinarea anti VHB a copiilor
C. Determinarea antiVHD IgM şi sumar
D. Determinarea cantitativă a ADN VHB
E. Utilizarea instrumentariululu diagnostic sterilizat calitativ sau de uz unic
HEPATITELE CRONICE la copii. COMPLEMENT MULTIPLU
COMPLEMENT SIMPLU
1 A,C,D
1D
2 A,B,C
2B
3 B, C
3B
4 A,B,C,D
4D
5 A,C,E
5E
6 A,C,E
6C
7 A,C, E
7B
8 A,B,C
8A
9 A,B,D
9C
10 A,B,C,E
10 D
11 A,B,C
11 B
12 A,C
12 B
13 A,B,C,E
13 D
14 A,B,C,D
14 E
15 B,C,D
15 B
16 B,C,D,E
16 B
17 C,D
17 B
18 A.E
18 D
19 A,C,D,E
19 A
20 B,C,D,E
20 D
21 B,C,D,E

22 B,D,E
23 C,D,E

24 B,D,E

25 B,C,E

26 B,C,E

27 C,E

28 A,B,E

29 A,B,D,E

30 A,B,C,D

31 B,C,E

32 A,D,E

33 B,C,E

34 B,C,D

35 B,C,D

36 B,D

37 A,B,C,D

38 A,B

39 A,B,C,D

40 B,E
INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE LA COPII. Complement simplu

1. CS. Care grup de maladii sunt cele mai frecvente în morbiditatea copiilor de vârstă mică?

A. maladiile reumatismale
B. infecţiile respiratorii
C. infecţiile intestinale
D. infecţiile căilor urinare
E. infecţiile nosocomiale
2. CS. Ce realizează virusul respirator sinciţial la sugarul mic cu infecţii respiratorii acute?

A. sinusită purulentă
B. bronşiolită
C. pleurezie supurativă
D. diaree
E. guturai
3. CS. Ce va dezvolta copilul cu infecţie respiratorie cu rinovirusuri?

A. encefalopatie toxicoinfecţioasă
B. disfuncţii gastrointestinale
C. pneumonie
D. guturai
E. angină-lacunară
4. CS. Simptomul clinic ce nu va favoriza diagnosticul diferenţial al epiglotitei cu crupul viral este?

A. disfonie
B. date epidemiologice pozitive pentru contact cu infecţii respiratorii acute
C. odinofagie şi disfagie
D. hipersalivaţia
E. tiraj
5. CS. Care din stările de urgenţe pediatrice nu apare ca consecinţă a infecţiilor respiratorii acute?

A. neurotoxicoza
B. epiglotita
C. crupul viral
D. bronşiolita
E. angioedemul
6. CS. Ca factor etiologic în dezvoltarea epiglotitei la copii, în mai mult de 80%, este responsabilă infecţia
cu:

A. Str. pneumoniae
B.Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Adenovirusul
E. virusul respirator sinciţial
7. CS. Care sunt factorii exogeni responsabili de dezvoltarea infecţii respiratorii acute la copii

A. diatezele alergice, diateze imfatice în perioada sugarului şi copilului mic


B. rahitismul, anemia carenţială, malnutriţiile, paratrofiile
C. alimentaţie neraţională (produse alergizante, conservanţi)
D. disgravidii
E. infecţii intrauterine
8. CS. În ce caz copilul cu infecţii respiratorii acute v-a fi internat în staţionar?

A. epiglotită
B. rinofaringită acută
C. otită externă acută
D. bronşită acută
E. faringită acută
9. CS. Care manifestare clinică este specifică crupului viral la copii?

A. edemul feţei
B. sialoreea
C. tusea umedă
D. dereglarea deglutiţiei
E. disfonia
10. CS. În structura etiologică a infecţiilor respiratorii acute la copii predomină:

A. bacteriile gram pozitive


B. bacteriile gram negative
C. viruşi
D. protozoarele
E. micozele
11. CS. Care din următoarele nu este factor favorizant pentru infecţii respiratorii la copii?

A. dificultăţi de deglutiţie
B. prematuritatea
C. anemii deficitare
D. alimentaţia naturală
E. rahitismul carenţial
12. CS. Care din următoarele nu este factor predispozant pentru infecţii respiratorii la copii?

A. hipersecreţia de IgA secretorie


B. prematuritate
C. imaturitatea mecanismelor de apărare
D. diametrul mic al căilor aeriene
E. terenul genetic agravat
13. CS. Care mecanism fiziopatologic nu este caracteristic infecţiilor respiratorii acute la copii:

A. edemul mucoasei
B. accelerarea clearance-ului mucociliar
C. infiltraţia mucoasei
D. congestia vasculară
E. hipersecreţia de mucus
14. CS. Apărarea locală specifică a mucoasei sistemului respirator la copil este determinată de:

A. IgA serică
B. IgM serică
C. IgG serică
D. IgA secretorie
E. IgE totală
15. CS. Evidenţiaţi mijloacele care promovează termoliza fiziologică la copil, cu excepţia:

A. descoperirea tegumentelor
B. împachetări reci
C. ştergerea tegumentelor cu apă caldă
D. orientarea spre copil a unui ventilator de aer
E. ştergerea tegumentelor cu alcool 90%
16. CS. Medicamentul de elecţie în febră la copii este:

A. acidul acetilsalicilic
B. paracetamol
C. ibuprofen
D. aspirina
E. analgina
17. CS. Medicamentul cu acţiune specifică antivirală în infecţiile respiratorii acute la copii este:

A. dibazol
B. levamizol
C. oseltamivir
D. viferon
E. tocoferol
18. CS. Evidenţiaţi măsura profilactică specifică în infecţiile respiratorii la copil:

A. oseltamivir
B. unguent cu oxolină
C. interferon
D. vaccinarea
E. călirea organismului
19. În care infecţii virale apare mai frecvent sindromul crupos?
A) infecţie cu enterovirus
B) paragripală
C) infecţie adenovirală
D) rotavirus

E) Gripa

20. Care dintre factorii patogeni enumeraţi cauzează epiglotita:


A) virus gripal
B) virusul paragripal
C) virusul sinciţial respirator
D) bacilul difteric
E) Haemophilus influenzae

21. Despre dezvoltarea insuficienţei respiratorii ne indică:


A) raluri umede de divers calibru
B) respiraţie amforică
C) diminuarea sunetelor percutorii
D) raluri uscate
E) dispnee cu tiraj intercostal

22. Tuse frecventă cu caracter bitonal la un copil de cinci ani indică:


A) IRVA
B) laringită
C) pneumonie
D) bronhoadenită
E) bronşită

23. Tuse lătrătoare aspră, la a 3-a zi de IRA, la un copil de 1,5 ani indică:
A) laringotraheită stenozantă
B) stridor congenital
C) acces de tuse convulsivă

D) corp străin
E) pneumonie acută
24. Copilul de 1,5 ani suportă infecţii respiratorii acute. La a 3-a zi apare tusea lătrătoare, tiraj intercostal
inspirator, excitabilitate. Care din maladiile următoare decurg cu aceste simptome ?

A. laringotraheita stenozantă
B. stridor congenital
C. acces cu pertusis
D. corp străin în arborele bronşic
E. pneumonie

COMPLEMENT MULTIPLU

1. CM. Care sunt simptomele clinice de pericol la copiii cu infecţii respiratorii acute?

A. ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)


B. semne de luptă respiratorie (tiraj, mişcări respiratorii paradoxale)
C. cianoza
D. cornaj – modificarea vocii
E. tusea
2. CM. Ce factori favorizează dezvoltarea infecţiilor respiratorii acute la copilul mic?

A. frecventarea colectivităţilor de copii


B. imaturitatea protecţiei antiinfecţioase
C. alimentaţia artificială a sugarului
D. vaccinarea antigripală
E. anemia carenţială
3. CM. Selectaţi contingentele de copii pentru care virusul gripei nu este virulent:

A. copilul cu MCC
B. copilul vaccinat cu vaccinul anti gripal
C. copilul care a suportat anul acesta infecţie gripală
D. copil preşcolar nevaccinat
E. copil cu imunodeficienţe primare
4. CM. Infecţiile respiratorii cu virusul gripal la copilul mic se manifestă clinic mai frecvent prin:

A. sindrom toxic
B. bronşiolită
C. convulsii febrile
D. conjunctivită purulentă
E. pneumonie segmentară
5. CM. Infecţiile respiratorii cu virusurile paragripale la copilul mic se manifestă clinic prin:

A. rinită purulentă
B.amigdalită foliculară
C. laringotraheită
D. bronşită
E. diaree
6. CM. Criterii de spitalizare a pacienţilor cu infecţii respiratorii acute?

A. copilul cu neurotoxicoză
B. copilul cu sindrom convulsiv
C. sindrom febril (mai mare de 390c) cu toleranţă la terapia antipiretică
D. copilul şcolar cu bronşită obstructivă
E. copilul cu bronşiolită
7. CM. Ce predilecţii sezoniere sunt caracteristice pentru enterovirusuri?

A. iarna
B.primăvara
C. vara
D. toamna
E. determinismul sezonier lipseşte
8. CM. Care sunt principiile conduitei terapeutice în infecţiile respiratorii virale acute la copilul mic?

A. reducerea în volum a regimului hidric


B. medicaţie antipiretică cu aspirină
C. regim hidric optim
D. tratament etiotrop cu antibiotice
E. remedii antivirale
9. CM. Care sunt indicaţiile pentru administrarea aspirinei copilului?

A. infecţia respiratorie virală acută

B.febra reumatismală acută la copil


C. febra la nou-născut
D. angina cu febră la adolescent
E. bronşita obstructivă
10. CM. Ce măsuri de profilaxie a infecţiilor respiratorii virale sunt indicate pentru copii?

A. evitarea contactelor cu persoanele infectate


B. călirea organismului
C. utilizarea antibioticelor
D. vaccinarea antigripală
E. medicaţia cu co-trimoxazol
11. CM. Care sunt contraindicaţiile pentru vaccinarea antigripală a copilului?

A. imunodeficienţe primare
B. alergia la ouă
C. alergia la proteina laptelui de vacă
D. alergia la penicilină
E. mucoviscidoza
12. CM. Indicaţiile pentru vaccinarea antigripală sunt următoarele:

A. nou-născut
B. copii cu maladii cronice pulmonare în remisie
C. copii cu maladii cronice pulmonare în acutizare
D. copii sănătoşi după 6 luni
E. copii cu TBC
13. CM. Ce complicaţii se pot dezvolta în infecţiile respiratorii virale la copii?

A. sindromul coagulare intravasculară diseminată


B. sindromul Reye
C. pneumonia
D. malformaţia congenitală de cord
E. encefalita

14. Care simptom este de bază pentru indicarea antibioticoterapiei, în infecţie virală respiratorie acută?
A) creşterea temperaturii după a treia zi de la debutul bolii
B) creşterea temperaturii în primele trei zile de la debutul bolii
C) tuse
D) fenomene catarale în nazofaringe
E) agravarea stării generale a pacientului pe fundalul terapiei antivirale

15. simptom este de bază pentru indicarea antibioticoterapiei, în IRVA:


A) diminuarea poftei de mâncare
B) Fenomene catarale în oronazofaringe
C) creşterea temperaturii în primele trei zile de la debutul bolii
D) creşterea temperaturii după a treia zi de la debutul bolii
E) în analiza generală a sîngelui - leucocitoza şi deviere spre stînga

16. Dispneea inspiratorie este caracteristică pentru:


A) pneumonie
B) crup
C) corp străin în căile respiratorii superioare
D) Bronşită
E) astm bronşic

17. Antibioticul este indicat în:


A) pneumonie focală
B) pleurezie exudativă
C) accese de astmă bronşic
D) rinofaringită virală acută
E) abces pulmonar

18. IRA poate fi complicată cu:


A) pneumoscleroză focală
B) bronşită
C) pleurezie exsudativă
D) bronşiectazie
E) pneumonie

19. Numiţi penicilinele "protejate" dintre medicamentele enumerate:


A) ampicilină
B) oxacilină
C) amoxicar
D) augmentin
E) Amoxiclav

20. Care particularităţi ale sistemului respirator a copilului de 3 ani, favorizează apariţia frecventă a
complicaţiilor IRA?

a) Îngustarea lumenului căilor respiratorii


b) Tendinţa mucoasei către edem şi hipersecreţie
c) Insuficienţa drenajului şi funcţiei de protecţie a bronhiilor
d) Imaturitatea tesutului conjunctiv a laringelui, traheei, bronhiilor
e) Bronhospasm
INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE la copii.

Complement simplu COMPLEMENT MULTIPLU

1. B 1. A,B,C,D
2. B 2. A,B,C,E
3. D 3. B,C
4. E 4. A,C
5. E 5. C,D
6. B 6. A,B,C,E
7. C 7. C,D
8. A 8. C,E
9. E 9. B,D
10. C 10.A,B,D
11. D 11.A,B
12. A 12.B,D
13. B 13.A,B,C,E
14. D 14.A,E
15. E 15.D,E
16. B 16.B,C
17. C 17.A,B,E
18. D 18.B,E
19. B 19.C,D,E
20. E 20.A,B,C,D
21. E
22. D
23. A
24. A

Insuficienţa cardiacă la copii Complement simplu

1.Indicați semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică stînga la copilul mic:

A) durerea precordială;
B) hepatomegalia;
C) tahipneea;
D) edemele periferice;
E) cefaleea.
2. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele, cu excepţia:

A) bătăi ale aripelor nazale;


B) tirajul;
C) geamătul;
D) hepatomegalia;
E) raluri pulmonare.
3. Apreciați semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică dreapta la copil:

A) tahipneea;
B) hepatomegalia;
C) cardialgia
D) sincopa;
E) tusea.
4. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia:

A) paloare, transpiraţii;
B) ritm de galop;
C) cardiomegalie;
D) tahicardie;
E) zgomote cardiace clare, sonore.
5. Apreiați ce este indicat pentru monitorizarea terapiei cu digitale:

A) radiografia cordului;
B) ultrasonografia cordului;
C) electrocardiografia;
D) caterismul cardiac;
E) monitorizarea tensiunii arteriale.
6. Indicați care sunt cauzele fatigabiltății în insuficienţa cardiacă :

A) hiperfuncţia cateholaminică;
B) retenţia hidrosalină ocultă;
C) reducerea debitului cardiac;
D) perturbarea circulaţiei coronariene;
E) edemul pulmonar interstiţial.
7. Apreciați în ce cazuri apare dispneea paroxistică nocturnă:

A) accesele hipoxice;
B) astmul bronşic;
C) insuficienţa respiratorie;
D) hipertensiunea pulmonară;
E) permeabilitatea vasculară sporită.
8. Selectați semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari:

A) tahipneea;
B) semne meningiale;
C) oliguria;
D) cianoza;
E) paloarea.
9. Apreciați de ce este cauzată creşterea în greutate la copilul mic cu insuficienţă cardiacă:

A) alergie alimentară;
B) dispnee;
C) insuficienţă hepatică;

E) insuficienţă renală.
10. Determiați de ce este cauzată transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copil:

A) dispnee;
B) hiperfuncţia catecolaminică indusă de reducerea debitului cardiac;
C) edeme;
D) oboseală;
E)hipotensiune arterială.

11.CS Semnele de congestie pulmonară la copil cu insuficienţă cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:

a) Detresă respiratorie la sugar şi copilul mic


b) Dispnee la efort
c) Dispnee paroxistică nocturnă
d) Tusă cronică, raluri umede
e) Ceanoză de tip periferic
12.CS Optimizarea statutului nutriţional la copilul sugar cu insuficienţă cardiacă prevede ajustarea
aportului caloric:

a) Peste 170 Kkl pe zi


b) Peste 150 Kkl pe zi
c) Sub 100 Kkl pe zi
d) Sub 80 Kkl pe zi
e) Peste 300 Kkl pe zi
13. CS.Indicați care din remediile medicamentoase sunt contraindicate în insuficiența cardiacă din
pericardite:

a)digitalicele

b)β-adrenoblocantele

c)IECA

d)diureticile

e)antagoniștii receptorilor de aldosteron

14. Selectați care din preparate sunt de prima linie în insuficiența cardiacă acută:

a)dopaminergice

b)β –adrenoblocante

c)IECA

d) diuretice

e)glicozide

15.Apreciați care examen se consideră util pentru diagnosticul insuficienței cardiace:

a)EcoCG

b)ECG

c)radiografia cardiopulmonară

d) ECG monitorizarea Holter

e)RMN
16. Determinați care sunt indicațiile pentru administrarea remediilor dopaminergice:

a)insuficiența cardiacă congestivă

b) șocul cardiogen

c)hipertensiunea arterială

d)hipotensiunea arterială

e)blocul AV gr.III

17. Selectați care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renină-angiotensină-
aldosteron:

a) IECA

b) β –adrenoblocantele

c) antagoniștii canalelor de Ca

d) antiagregantele

e)hipolipemiantele

18.Indicați care este doza necesară ale preparatului Dopamină în insuficiența cardiacă acută la copil:

a) 5-20 mcg/kg/min

b)1-5 mcg/kg/min

c)20-25 mcg/kg/min

d)25-30 mcg/kg/min

e) 30-40 mcg/kg/min

19. Apreciați care sunt manevrele care se efectuează în cazul fibrilației ventriculare:

a)defibrilarea

b)cardioversia sincronă cu unda R al complexului QRS pe traseul ECG

c)PACING-ul transcutanat

d)EcoCG

e)administrarea remediilor inotrope

20. Determinați energia șocurilor în cazul defibrilării tahiaritmiilor ventriculare.

a)se acceptă o energie a șocului de 4 J/kgcorp

b) 1-2 J/kgcorp
c) 4-5 J/kgcorp

d) 5 J/kgcorp

e) 0,5-1 J/kgcorp

Complement multiplu

1.Identificați semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil:

A) tahipneea;
B) dispneea la efort;
C) tusea;
D) lipsa ralurilor;
E) paliditatea.
2.Determinați semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil:

A) lipsa edemelor;
B) ficatul în limitele normei;
C) hepatomegalia;
D) edemele periferice;
E) pulsaţia venelor jugulare.
3.Indicați semnele insuficienţei cardiace la copiii de vârstă fragedă în clasa funcţională III NYHA/ROSS:

A) tahipnee marcată la efort mic;


B) dispnee intensă la efort mic;
C) tahipnee în repaos;
D) retard staturoponderal;
E) diafareză in repaos.
4. Selectaţi răspunsurile incorecte în tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copil:

A) poziţia semişezândă;
B) oxigenoterapie;
C) reducerea volumului alimentar;
D) aportul sporit de lichide;
E) contraindicate diureticele.
5. Indicați care sunt efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copiii:

A) sporirea frecvenţei cardiace;


B) persistenţa ralurilor;
C) ameliorarea simptomelor clinice;
D) micşorarea dimensiunilor cordului;
E) ameliorarea diurezei.
6. Apreciați semnele intoxicaţiei cu digitalice conform datelor electrocardiografice:

A) scurtarea intervalului PQ;


B) prelungirea intervalului PQ;
C) subdenivelarea segmentului ST;
D) aritmiile ventriculare;
E) aritmiile supraventriculare.
7. Dererminați care sunt acţiunile inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei în insuficienţa
cardiacă cronică la copil:

A) reduc iritabilitatea cardiacă (depresor simpatic);


B) scad postsarcina;
C) reduc presarcina;
D) scad retenţia de sare şi apă;
E) posedă efect inotrop pozitiv.
8. Indicați care sunt indicii de performanţă miocardică:

A) contractilitatea;
B) frecvenţa respiratorie;
C) frecvenţa cardiacă;
D) presarcina;
E) postsarcina.
9. Apreciați manifestările severității insuficienţei cardiace cronice la copil:

A) cardiomegalia;
B) tusea bitonală;
C) hepatomegalia;
D) tahipneea;
E) tahicardia.
10. Determinați investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil:

A) Radiografia cardiopulmonară;
B) Spirografia;
C) EcoCG Doppler;
D) Nivelul peptidelor natriuretice;
E) Nivelul electroliţilor serici.

11.CM. Selectați care parametri include severitatea insuficienței cardiace:

A) Alimentaţia (volum, ml, durată,minute )


B) Examen obiectiv (frecvenţa respiratorie, detresă respiratorie )
C) Starea perfuziei periferice
D) Starea patului vascular cerebral
E) Imunodeficienţa

12.CM Apreciați particularitățile evolutive ale insuficienței cardiace:


A) Acută şi cronică
B) Cu debit crescut
C) Anterogradă/ retrogradă
D) Insuficienţa cardiacă dreaptă/ stânga şi biventriculară
E) Hipertensivă

13.CM Dererminați cauzele insuficienţei cardiace la copil:


A) Maladii cardiace congenitale
B) Maladii cardiace dobândite
C) Maladii cardice cu supraîncărcare de volum
D) Maladii cardice cu supraîncărcare de presiune
E) Febră

14 CM Indicați care din următoarele maladii cauzează apariţia insuficienţei cardiace:


A) cardiomiopatia dilatativă
B) cardiomiopatia restrictivă
C) cardiomiopatia hipertrofică
D) Anemia hemolitică
E) Bronşita
15.CM Selectați malformaţiile congenitale de cord la nou-născut ce evoluează cu
supraîncărcare de presiune:
a) Stenoză aortică severă
b) Cuarctaţia de aortă
c) Stenoza pulmonară severă
d) Insuficienţele valvulare severe
e) Transpoziţia de vase mari
16.Determinați care malformaţii congenitale de cord cu şunt mare stânga/dreapta pot fi la
copilul sugar:
a) Canal arterial perviabil
b) Defect septal ventricular
c) Canal atrioventricular
d) Tulburările de ritm
e) Foramen ovale patent

17. CM Indicați care afecţiuni se consideră secundare ce cauzează sindromul de insuficienţă


cardiacă la copii:
a) Cardiomiopatia aritmogenă
b) Ischemia miocardului
c) Afecţiunea toxică a miocardului
d) Miocarditele
e) Originea arterei curonare stângi din artera pulmonară

18.CM Apreciați determinanţii primari, interdependenţi ai performanţei ventriculare:


a) Contractivivtatea
b) Postsarcina
c) Presarcina
d) Frecvenţa cardiacă
e) Presiunea în artera pulmonară

19.CM Selectați la ce poate conduce stimularea sistemului renin/angiotenzină/aldosteron :


a) Majorarea concentraţiei în ser a reninei
b) Majorarea în ser a angiotensinei II
c) Majorarea în ser al aldosteronului
d) Stimularea sistemului simpato-adrenal
e) Scăderea excreţiei de potasiu

20.CM Indicați sursele de eliberare a citokinelor proinflamatorii:


A) Limfocitle T
B) Macrofagii
C) Fibroblaştii
D) Endotelina -1
E) Plasmocitele

21.CM Apreciați care este tabloul clinic al insuficienţei cardiace la copil datorate disfuncţiei
miocardice :
a) Cardiomegalia
b) Tahicardia
c) RITMUL DE GALOP
d) Suflu sistoli de insuficienţă tricuspidală/mitrală
e) Vomă
22. CM Idicați semnele congestiei sistemice:
a) Hepatomegalia
b) Jugulare turgescente
c) Edemele periferice
d) Voma
e) Febra

23. CM Apreciați caracteristica sindromului debitului cardiac mic:


a) Astenia generală
b) Scăderea capacităţii musculare la efort
c) Scăderea memoriei
d) Oligurie
e) Hemoragii nazale

24. CM Evidențiați indicațiile terapiei cu diuretice în insuficienţa cardiacă cronică la copii:


a) Semne de retenţie hidrosalină
b) Presarcină crescută
c) Supraîncărcare de volum al inimii
d) Edeme
e) Hipotensiune arterială

25. CM Apreciați care sunt indicaţiile pentru tratamentul cu Digoxină:


a) Tahicardia paroxistică supraventriculară
b) Fibrilaţie atrială
c) Bloc atrioventricular gradul II
d) Bloc atriventricular gradul I
e) Bradicardie sinusală

26. CM Indicați contraindicaţiile pentru terapia cu digitalice:


a) Fibrilaţie ventriculară
b) Hipersensibilitate la digitalice
c) Tahicardie ventriculară
d) Fibrilaţie atrială
e) Tahiaritmiile supraventriculare

27. CM Selectați clasele de medicamente care au dat dovada scăderii mortalităţii în


insuficienţa cardiacă cronică la copii:
A) IECA
B) Antagoniştii receptorilor de aldosteron
C) Betadrenoblocantele
D) Diuretice
E) Digitalice

28. CM Indicați modificările ECG secundare terapiei cu Digoxină:


a) Subdenivelarea segmentului ST
b) Prelungirea intervalului PR
c) Aplatizarea sau negativizarea undelor T
d) Tahicardie ventriculară/fibrilaţie ventriculară
e) Supradenivelarea segmentului ST

29. CM Apreciați particularităţile clinice ale sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la


copilul mare:
a) Dispnee
b) Fatigabilitate
c) Scăderea toleranţei la efort fizic
d) Edeme
e) Wheezing

30. CM Selectați efectele adverse în terapia sindromului de insuficienţă cardiacă cronică cu


IECA:
a) Hipotensiunea arterială
b) Neutropenia
c) Tusea cronică
d) Toxicitatea renală
e) Hipertensiunea atrterială

31. CM Apreciați reacţiile adverse ale terapiei cu Digoxin :


a) Digestive – greaţă, vome, dureri abdominale, dearee
b) Cardiace-aritmii
c) Neurologice – cefalee, agitaţie, tulburări de vedere
d) Laringospasm
e) Convulsii

32. CM Determinați cele mai recomandate preparate din IECA la copii:


a) Captopril
b) Enalapril
c) Ramipril
d) Lizinopril
e) Lopril

33. CM Selectați în ce caz este contraindicat un supliment de potasiu:


a) Dacă se utilizează diuretice antialdosteronice
b) Dacă se utilizează inhibitori ai enzimei de conversie
c) Dacă se utilizează L/carnitină
d) Dacă se utilizează seleniu
e) La utilizarea vitaminelor şi mineralelor

34. CM Apreciați indicaţiile pentru administrarea β/adrenoblocantelor în insuficienţa


cardiacă cronică:
a) Extrasistolia ventriculară de tip bigiminie, în salve
b) Tahiaritmiile supraventriculare
c) Tahicardia ventriculară
d) Fibrilaţia ventriculară
e) Blocul atrio-ventricular gradul III

35. Determinați contraindicaţiile pentru administrarea preparatelor β/adrenoblocante:


a) Şocul cardiogen
b) Bradicardia sinusală sub 50 bătăi pe minut
c) Hipotensiunea arterială sistolică
d) Hipertensiunea arterială
e) Sindromul hiperchinetic hemodinamic

36. Apreciați contraindicaţiile pentru terapia cu diuretice:


a) Edeme periferice
b) Poliserozită
c) Dispnee
d) Hipotensiune arterială
e) Policitemie

37. CM Selectați care remedii sunt cel mai frecvent utilizate în terapia sindromului de
insuficienţă cardiacă cronică:
a) IECA
b) β/adrenoblocantele
c) antagoniştii de calciu
d) diuretice
e) antagoniştii receptorilor de aldosteron

38. CM Estimați care examene instrumentale sunt obligatorii la bolnavii cu insuficienţa


cardicacă cronică:
a) Radiografia toracică
b) Ecocardiografia 2D şi Doppler
c) ECG
d) EEG
e) RMN

39. CM Enumeraţi examenele obligatorii de laborator indicate la bolnavii cu insuficienţa


cardiacă cronică:
a) Hemoleucograma
b) Nivelul de electroliţi (Na, K, Ca, Mg)
c) Enzimele cardiospecifice: CFK-NB, Asat, LDH1
d) Troponinele cardiace
e) IgA,M,G

40. Apreciați care teste se consideră invazive în diagnosticul patologiilor cardiovasculare:


a) Coronarografia
b) Angiografia
c) Ventriculografia
d) Biopsia endomiocardică
e) Scintigrafia
Insuficienţa cardiac la copii.
Complementul simplu Complementul
1. C multiplu
2. D 1. A, B, C
3. B 2. C, D, E
4. E 3. A, B,D
5. C 4. D, E
6. C 5. C, D, E
7. A 6. B, C, D, E
8. A 7. A, B, C, D
9. D 8. A, C, D, E
10. B 9. A, C, D.E
11. E 10. A, C, D, E
12. A 11. A,B
13. A 12. A,B,C,D
14. A 13. A,B,C,D
15. A 14. A,B,C
16. A 15. A,B,C
17. A 16. A,B,C
18. A 17. A,B,C
19. A 18. A,B,C,D
20. A 19. A,B,C,D
20. A,B,C
21. A,B,C,D
22. A,B,C
23. A,B,C,D
24. A,B,C,D
25. A,B
26. A,B,C
27. A,B,C
28. A,B,C,D
29. A,B,C,D
30. A,B,C,D
31. A,B,C
32. A,B
33. A,B
34. A,B
35. A,B,C
36. D,E
37. A,B,D,E
38. A,B,C
39. A,B,C,D
40. A,B,C,D
Malabsorbţia intestinală la copil. Complement simplu.

1. Cs. Selectați testul care confirmă diagnosticul de boală celiacă la copii:

A. Dozarea albuminei în meconiu

B. Rectoromanoscopie

C. Biopsia mucoasei intestinale

D. Dozarea clorului în sudoare

E. Examen baritat

2. Cs. Boala celiacă este o intoleranţă la:

A. Dizaharide
B. Gluten și proteinele înrudite

C. Lipide animale

D. Monozaharide

E. Lipide vegetale

3. Cs. Steatoreea cu predominarea acizilor graşi este caracteristică în:

A. Alergie alimentară

B. Enteropatia exudativă

C. Insuficienşă de lactază

D. Boala celiacă

E. Pancreatită acută

4. Cs. Selectați produsul alimentar contraindicat în boala celiacă la copii:

A. Terci din griş

B. Terci din hrişcă

C. Terci din orez

D. Terci din porumb

E. Terci din soia

5. Cs. Boala celiacă este o enteropatie mediată prin mecanisme:

A. Enteropatie mediată imun

B. Enteropatie bacteriană

C. Enteropatie parazitară

D. Enteropatie alergică

E. Mecanisme nedeterminate

6. Cs. Boala celiacă este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, în afară de:

A. Factorul exogen – glutenul

B. Factorul genetic (ereditar)

C. Factori imunologici celulari şi umorali

D. Factorul enzimatic – insuficienţa de peptidaze

E. Factorul infecţios-parazitar

7. Cs. Boala celiacă este :

A. Maldigestie

B. Malabsorbţie

C. Dereglare a circulaţiei limfatice intestinale


D. Accelerare a tranzitului intestinal

E. Alergie alimentară

8. Cs. Precizați leziunea caracteristică la biopsia intestinală în boala celiacă la copii:

A. Atrofie vilozitară intestinală totală sau subtotală

B. Infiltrat al mucoasei cu bazofile şi mastocite

C. Depozite imune din IgE, complement şi fibrină

D. Hipoplazia criptelor intestinale

E. Hipocelularitate în lamina propria

9. Cs. Pentru diagnosticul de boala celiacă la copii nu sunt valabili:

A. Anticorpi antigliadinici IgA

B. Anticorpi antiendomisiali IgA

C. Anticorpi antinucleari

D. Anticorpi antireticulină IgA

E. Anticorpi transglutaminazici

10. Cs. Precizați vârsta la care debutează cel mai frecvent boala celiacă la copii:

A. Neonatală

B. Sub 6 luni

C. 6-10 luni

D. După 12 luni

E. Pubertate

11. Cs. Boala celiacă la copii apare la diversificarea alimentaţiei cu:

A. Pireu din fructe

B. Pireu din legume

C. Piure din carne

D. Paste făinoase

E. Produse de mare

12. Cs. Selectați afirmaţia care nu este corectă în tratamentul bolii celiace la copii:

A. Dietoterapia este esenţială în vindecare

B. Steroizii sunt frecvent utili în vindecare

C. Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de tratament

D. Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat


E. Regimul fără gluten pentru toată viaţă

13. Cs. Precizați ce boală este Fibroza chistică la copii:

A. Boală congenitală

B. Boală monogenică

C. Boală dobîndită

D. Aberaţie cromozomială

E. Boală poligenică

14. Cs. Indicați calea de transmitere a Fibrozei chistice la copii:

A. Autosomal recesivă
B. Autosomal dominantă
C. Legată de X-cromosom
D. Multifactorială
E. Este boală dobîndită
15. Cs. Precizati glandele afectate în fibroza chistică la copii:
A. Glandele endocrine secretoare de mucus
B. Celule Langerhans
C. Glande parietale stomacale
D. Glande exocrine secretoare de mucus
E. Enterocite
16. Cs. Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:
A. Atrezia căilor biliare
B. Pneumonie
C. Ileus meconial
D. Icter nuclear
E. Displazie bronşică
17. Cs. Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală este:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Limfangiectazia intestinală
D. Dereglarea fluxului sanguin intestinal
E. Dereglarea tranzitului intestinal
18. Cs. Precizati modificarea caracteristică în fibroza chistică la copii:
A. Atrofie vilozitară intestinală subtotală la biopsie
B. Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei
C. Coprograma-acizi graşi crescuţi
D. Amilaza serică crescută
E. Nivelul de clor în sudoare crescut
19. Cs. Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică:
A. Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide
B. Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoase
C. Diareea cu sînge, mucus, puroi
D. Doar hemocolită
E. Diareea cu tenesme
20. Cs. Excreţie crescută a clorului cu sudoarea este caracteristică pentru:
A. Pancreatită cronică
B. Celiachie
C. Enteropatie exudativă
D. Intoleranţă la dizaharide
E. Fibroza chistică
Complement multiplu.

1. Cm. Boala celiacă este intoleranţa la proteinele din următoarele cereale:

A. Grâu
B. Orz
C. Soia
D. Orez
E. Secară
2. Cm. Boala celiacă este rezultatul interacţiunii următorilor factori patologici:

A. Factorul infecţios-parazitar
B. Infecţia virală persistentă
C. Factorul genetic
D. Factorul toxic-gliadină
E. Factorul imunologic
3. Cm. Distrugerea enterocitelor în boala celiacă este datorată următoarelor mecanisme:

A. efectului toxic al gliadinei


B. prin intermediul Ig E
C. mecanismelor imunologice
D. acţiunea cronică a virusurilor
E. acţiunea cronică a microbilor
4. Cm. Marcați leziunile caracteristice la biopsia intestinală în boala celiacă la copii:
A. Hipoplazia criptelor intestinale
B. Număr crescut de limfocite intraepiteliale
C. Hipocelularitate în lamina propria
D. Atrofia vilozitară subtotală
E. Doar o reacţie vasculară
5. Cm. Selectaţi semnele digestive tipice în boala celiacă la copii:
A. Saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente
B. Diaree cu mucus, puroi, sânge
C. Scaune voluminoase, fetide, steatoreitice
D. Abdomen voluminos (pseudoascită)
E. Anorexie rebelă constantă
6. Cm. Indicaţi tipurile de anticorpi valabili pentru diagnosticul de boală celiacă la copii:
A. Antistreptolizina
B. Antiendomisiali
C. Antireticulina
D. Antitransglutaminazici
E. Antinucleari
7. Cm. Enumeraţi manifestările clinice în boala celiacă atipică la copii:
A. Sindromul anemic cronic
B. Osteoporoza prematură
C. Artrita deformantă
D. Nanismul
E. Neuropatie periferică
8. Cm. Selectaţi afirmaţiile corecte în tratamentul bolii celiace la copii:
A. Regimul dietetic este unica condiţie pentru vindecare
B. Excluderea parţială a glutenului din alimentaţie
C. Excluderea absolută a glutenului din alimentaţie
D. Regimul fără gluten toata viaţa
E. Regimul fără gluten până la pubertate
9. Cm. Marcaţi produsele alimentare contraindicate în boala celiacă la copii:
A. Din orez
B. Din grâu
C. Din soia
D. Din secară
E. Din porumb
10. Cm. Indicaţi produsele alimentare permise în boala celiacă la copii:
A. Din hrişcă
B. Din porumb
C. Din soia
D. Din orz
E. Din secară
11. Cm. Enumeraţi manifestările clinice în forma tipică de boala celiacă la copii:
A. Diaree cu polifecașie, steatoree
B. Osteoporoza prematură
C. Artrita deformantă
D. Retard staturo-ponderal
E. Distensie abdominală (aspect de păiangen)
12. Cm. Precizaţi caracteristicele genetice ale fibrozei chistice la copii:
A. Boala autosomală X-lincată
B. Boală monogenică
C. Boală autosomal -recesivă
D. Boală autosomal –dominantă
E. Aberaţie cromosomială
13. Cm. Enumeraţi organele afectate primar în fibroza chistică la copii:
A. Creierul
B. Glandele sexuale femenine
C. Căile biliare hepatice
D. Pancreasul
E. Mucoasa traheobronşic
14. Cm. Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt caracteristice:
A. Debuteză în primele 24-48 ore după naştere
B. Diaree, vărsături, meteorism
C. Vărsături bilioase, deshidratare
D. Lipsa eliminării de meconiu
E. Radiologic-absenţa aerului în colon
15. Cm. Diareea din fibroza chistică are următoarele caracteristici:
A. Scaune steatoreice, nedigerate
B. Scaune voluminoase, lucioase, fetide
C. Scaune apoase, frecvente, acide
D. Scaune cu mucus, sînge, puroi
E. Scaune cu aspect normal
16. Cm. Selectaţi manifestările clinice caracteristice pentru fibroza chistică la copii:
A. Dermatita atopică
B. Tuse recidivantă, dispnee, wheezing
C. Diaree cronică-steatoree
D. Ileus meconeal
E. Malnutriţie staturoponderală
17. Cm. Indicaţi elementele fiziopatologice esenţiale în fibroza chistică la copii:
A. Secreţie abundentă de mucus vîscos, deshidratat
B. Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor exocrine
C. Dezvoltarea fibrozei pulmonare
D. Secreţie normală de mucus
E. Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în calciu, proteine
18. Cm. Enumeraţi examenele paraclinice care confirmă diagnosticul de fibroză chistică la copii:
A. Nivele crescute de IgE serice
B. Nivele crescute anticorpi antiendomisiali
C. Testul sudorii pozitiv
D. Creatoree, steatoree în mase fecale
E. Nivele scăzute tripsina în masele fecale
19. Cm. Selectați metodele de tratament în fibroza chistică la copii:
A. Dieta hipercalorică
B. Dieta fără gluten
C. Mucolitice
D. Substituţie cu enzime pancreatice
E. Kinetoterapie
20. Cm. Terapia nutriţională din fibroza chistică la copii include următoarele:
A. Dieta bogată în glucide
B. Dieta bogată în lipide
C. Suplinire cu vitamine liposolubile
D. Substituţie cu enzime pancreatice
E. Dieta fără gluten

Răspunsuri: Malabsorbţia intestinală la copil. Complement simplu.

COMPLEMENT SINMPLU

1. C
2. B
3. D
4. A
5. A
6. E
7. B
8. A
9. C
10. C
11. D
12. B
13. B
14. A
15. D
16. C
17. B
18. E
19. B
20. E

COMPLEMENT MULTIPLU

1. A,B,E
2. C,D,E
3. A,C
4. B,D
5. C,D,E
6. B,C,D
7. A,B,D,E
8. A,C,D
9. B,D
10. A,B,C
11. A,D,E
12. B,C
13. C,D,E
14. A,C,D,E
15. A,B
16. B,C,D,E
17. A,B,C
18. C,D,E
19. A,C,D,E
20. B,C,D

Maladii bronhopulmonare cronice la copii.

Complement simplu

Cs

1. În ce patologie bronhopulmonară nu este prezent hipocratismul digital?


A. Boala bronşiectatică cu evoluţie severă
B. Fibroză chistică
C. Bronşiolită obliterantă
D. Bronşiectazii unilaterale, lobulare
E. Dischinezii ciliare
Cs

2. Selectează mecanismul etiopatogenic care nu-i specific în realizarea displaziei


bronhopulmonare?
A. Imaturitatea pulmonară morfologică
B. Toxicitatea oxigenoterapiei
C. Hiperreactivitatea bronşică
D. Detresa respiratorie în perioada neo-natală
E. Ventilaţia pulmonară cu presiune pozitivă crescută

Cs

3. Care este semnul radiologic ce indică în mod direct prezenţa bronşiectaziilor?


A. Pneumoscleroza focală cu diminuarea volumului pulmonar
B. Condensarea interstiţiului pulmonar
C. Imagini pronunţate în „fagure de miere”
D. Deformaţia cupolei diafragmului
E. Hipertransparenţă compensatorie în segmentele limitrofe
Cs

4. Exclude manifestarea clinică care nu caracterizează bronșita cronică obstructivă la copil:


A. Raluri crepitante localizate
B. Respiraţie aspră
C. Raluri uscate
D. Wheezing
E. Dispnee expiratorie
Cs

5. Care din următoarele nu este anomalie bronhopulmonară?

A. Sindromul Marfan
B. Agenezia bronşică lobară unilaterală
C. Hipoplazia pulmonară
D. Sindromul Makleod
E. Malformaţia vaselor pulmonare
Cs

6. Ce semn clinic caracterizează o patologie bronhopulmonară cronică?

A. Picior plat
B. Degete hipocratice
C. Arahnodactilie
D. Brahidactilie
E. Mătănii costale, şasţ submamar Harrison

Cs

7. Diagnosticul de certitudine pentru depistarea deformaţiilor bronşice este:

A. Scintigrafia pulmonară
B. Radioscopia pulmonară
C. Radiografia pulmonară
D. Bronhoscopia
E. Computer tomografia pulmonară
Cs

8. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma mixtă la copil ?


A. Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
B. Surplus de masă din perioada de sugar
C. Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
D. Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
E. Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
Cs

9. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?


A. Bronhografia
B. Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
C. Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
D. Scintigrafia pulmonară
E. Radiografia sinusurilor paranasale
Cs

10. Criteriul major care confirmă diagnosticul de muciviscidoză este:


A. Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistică
B. Degete în forma de “beţişoare de tobă”
C. Concentraţia ionilor de Cl- în testul sudorii mai mare de 60 ME/l
D. Depistarea radiologică a bronşectaziilor
E. Respiraţie şuierătoare
Cs

11. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic bronhopulmonar la un copil în vârstă de


2 ani se vor efectua următoarele investigaţii, cu excepţia:
A. Radiografia toracelui
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Testul sudorii
D. Investigarea microbiologică a sputei
E. Efectuarea testelor funcţionale respiratorii

Cs
12. Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin următoarele expresii, cu excepţia ?
A. Este o afecţiune rar întâlnită la copii
B. Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului (hemosiderină) în pulmoni
C. Etiologia este cunoscută
D. Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ”
E. Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie

Cs
13. Indicaţi metoda cea mai utilă în diagnosticul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
D. Spirometria
E. Eco grafia pulmonară

Cs
14. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi
atelectazia pulmonară?
A. Computer tomografia cutiei toracice
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice
D. Eco grafia pulmonară
E. Spirometria
Cs

15. Bronhoscopia la copii se indică în următoarele situaţii, cu excepţia ?


A. Extragerea corpului străin din arborele bronşic
B. Recoltarea probelor pentru bacteriologie după extragerea corpului străin
C. Biopsia mucoasei bronşice
D. Terapia locală cu remedii antiseptice şi antibacteriene în atelectazii rezistente la tratament
E. Pentru a aprecia caracterul deformaţiilor bronşice
Cs
16. Sindromul "diskineziei ciliare" este caracteristic pentru:
A. mucoviscidoză
B. pneumonie trenantă
C. Sindromul Kartegener
D. plămîn polichistic
E. hemosideroza pulmonară

Cs

17. Selectați afirmația ce caracterizează emfizemul pulmonar la copii:


A. scăderea capacității vitale
B. creșterea volumului pulmonar rezidual
C. creșterea volumului expirator de rezervă

D. creșterea volumului expirator maxim pe secundă

E. creșterea volumului inspirator de rezervă

Cs

18. Selectați semnul caracteristic pentru inflamația cronică la copii cu bronșiectazie:


A. raluri umede tranzitorii
B. raluri umede cu localizare constantă
C. frecatura pleurală
D. raluri uscate sibilante localizate

E. raluri uscate sibilante difuze

Cs

19. Care din următoarele simptome este caracteristic pentru hemosideroza pulmonară:
A . prezența siderinofagilor în spută
B. nivel ridicat de fier seric
C. hipertransparență pulmonară
D. infiltrat pulmonar eozinofilic

E. opacitate lobară

Cs

20. Care investigație este recomandată pentru identificarea bronșiectaziilor pulmonare la copil:
A. computer tomografia toracică
B. pneumotahometria
C. radiografia organelor cavității toracice
D. spirometria

E. PEF – metria

Cs
21. Care este metoda sigură de confirmare a bronșitei cronice la copil:
A. scintigrafia pulmonară
B. radiografia cutiei toracice profil oblic
C. pneumotahometria
D. bronhoscopia cu investigații citologice
E. ultrasonografia pulmonară

Cs

22. Care din următoarele maladii necesită în scop diagnostic efectuarea testului sudorii:
A. pneumonia comunitară
B. pneumonie cu evoluție trenantă
C. bronșita cronică
D. astmul bronșic
E. Sindromul Kartegener
Complement multiplu

Cm

1. Care teste au importanţă diagnostică în identificarea displaziei bronhopulmonare primare la


copil ?
A. Computer tomografia toracică
B. Saturaţia cu O2 a sângelui
C. ECG
D. Radiografia cutiei toracice
E. Testul sudorii
Cm

2. Care caracteristici determină evoluţia nefavorabilă a fibrozei chistice la copii:


A. Infecţia cu: Pseudomonas aeruginosa
B. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
C. Cord pulmonar
D. Insuficiența respiratorie cronică
E. Curba ponderală în descreştere
Cm

3. Tratamentul unui copil cu displazie bronhopulmonară primară v-a include:


A. Kineziterapie activă, pasivă şi drenaj postural pe parcursul vieţii
B. Tratament de substituţie cu enzime pancreatice pe parcursul vieţii
C. Tratament antibacterial al acutizărilor infecţiilor respiratorii
D. Tratament inhalator cu antibiotice şi expectorante
E. Imunizare specifică (vaccinare antigripală şi antipneumococică)

Cm

4. Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener?


A. Sindromul bronhoobstructiv
B. Bronşectazii
C. Sinusite cronice
D. Amigdalite cronice
E. Situs viscerum inversus
Cm

5. Indicați semnele radiologice în bronşiectazii la copii?


A. Opacitatea lobulară triunghiulară cu vârful spre hil
B. Imagini pronunţate în „fagure de miere”
C. Deplasarea organelor mediastinale spre partea afectată
D. Deformaţia cupolei diafragmului pe partea afectată
E. Sindrom de condensare a lobului micşorat în volum

Cm
6. Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la
copii ?
A. Tusă uscată asociată cu dispnee
B. Catar respirator cu evoluţie favorabilă
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
D. Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
E. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare

Cm

7. Ce modificări radiologice sînt sugestive pentru pneumoscleroză la copii?


A. Emfizem pulmonar
B. Deplasarea mediastinului
C. Diminuarea volumului pulmonar
D. Opacităţi reticulare (rețea cu linii)
E. Opacităţi difuze ”în sticlă mată”

Cm

8. Selectați măsurile terapeutice la un copil cu alveolită fibrozantă idiopatică?


A. Antiinflamatorii nesteroide
B. Excluderea factorilor cauzali de risc
C. Corticoterapie sistemică
D. Terapie simptomatică (antibiotice, expectorante)
E. Oxigenoterapie
Cm

9. Indicaţiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice la copii sunt:

A. Pneumonii complicate cu atelectazie cu eșec de la tratamentul conservativ


B. Emfizem acut unilateral cu deplasarea mediastinului
C. Aspiraţie de corp străin în arborele bronşic
D. Tuse cronică
E. Pneumonia franco-lobară
Cm

10. Tratamentul unui copil cu fibroză chistică prevede ?

A. Kinetoterapia activă şi pasivă (tuse provocată, drenaj postural, gimnastică respiratorie)


B. Antitusive
C. Ameliorarea clearance-ului mucociliar (soluţia salină hipertonică inhalator, ambroxol)
D. Regim alimentar hipercaloric
E. Controlul infecţiei pulmonare (antibiotice parenteral, oral, inhalator)

Cm

11. Cauzele insuficienţei respiratorii la copii sunt:


A. Pneumonia
B. Astmul bronşic
C. Maladii obstructive ale căilor respiratorii superioare (epiglotit, laringospasm)
D. Pleurezie exudativă
E. Bronşita acută
Cm

12. Enumeraţi simptomele clinice respiratorii la copilul cu insuficienţă respiratorie:


A. Ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
B. Semne de luptă respiratorie (tiraj, respiraţie paradoxală, participarea musculaturii auxiliare)
C. Agitaţie, iritabilitate
D. Tahicardie
E. Dispnee
Cm

13. Pentru mucoviscidoză sunt mai caracteristice următoarele forme:


A. edematoasă
B. mixtă pulmonară și intestinală
C. predominant intestinală
D. predominant pulmonară
E. renală

Cm

14. Asocierea a două preparate antibacteriene este justificată în:


A. complex tuberculinic primar
B. pneumonie focală
C. sepsis
D. pneumonie segmentară
E. bronșită obstructivă

Cm

15. Apariția sputei sangvinolente la copii este cauzată de următoarele:


A. prezența stenozei mitrale
B. tuberculoză pulmonară
C. bronșiectazii
D. stadiul de larvă a ascaridelor
E. pneumonie franc-lobară

Cm
16. Mucoviscidoza poate fi însoțită de următoarele:
A. hiponatremie
B. infertilitate masculină
C. atrezie anală
D. ileus meconial
E. pneumonie cauzată de Pseudomonas aerugenosa

Cm
17. La malformații pulmonare se referă:
A. hipoplazia pulmonară
B. sechestrarea pulmonară
C. anomalia de ramificație a arborelui traheobronșic
D abces pulmonar
E. bule pulmonare

Cm
18. Selectați medicamentele stimulează formarea de surfactant:
A. mucaltin
B. Acetilcisteina
C. alveofag
D. Echinacea
E. Ambroxol

Cm
19. Expectorație în "gură plină" se observă în:
A. astm bronșic
B. mucoviscidoză
C. bronșiectazii
D. erupția abcesului bronșic

E. hipoplazia pulmonară

Cm
20. Selectați deosebirile între pleuriziile reumatice și tuberculoase:
A. mai frecvent proces unilateral
B. mai frecvent proces bilateral
C. Caracterul predominant seros
D. Caracterul predominant fibrinos

E. glucoza crescută
Maladii bronhopulmonare cronice la copii.

Cs Cm

1. D 1. ABCD
2. C 2. ACDE
3. C 3. ACDE
4. A 4. BCE
5. A 5. BCDE
6. B 6. ACD
7. E 7. BCDE
8. B 8. BCDE
9. C 9. ABCD
10.C 10.ACDE
11.E 11.ABCD
12.C 12.ABE
13.A 13.BCD
14.A 14.ACD
15.E 15.ABCE
16.C 16.ABDE
17.B 17.ABC
18.B 18.CE
19.A 19.BCD
20.A 20.BD
21.D
22.B

Malformaţiile congenitale de cord. Complement simplu.

Cs

1. Selectați malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri-:

A. Defect septal atrial


B. Defect septal ventricular
C. Canal arterial persistent
D. Coarctaţie de aortă
E. Tetralogia Fallot
Cs/

2 Indicați care din malformaţiile congenitale de cord nu evoluează cu şunt stînga – dreapta :

A. Defect septal ventricular


B. Defect septal atrial
C. Tetralogia Fallot
D. Canalul atrioventricular
E. Persistenţa ductului arterial
Cs

3. Precizați malformaţia congenitală de cord cu scăderea circuitului pulmonar :

A. Defect septal atrial


B. Tetralogia Fallot
C. Defect septal ventricular
D. Canal atrioventricular
E. Fereastra aortopulmonară
Cs

4.Indicați care din tipurile următoare nu se include în clasamentul defectului septal ventricular:

A. infundibular

B. muscular

C. infantil

D. tip canal atrioventricular (subaortal)

E. perimembranos

Cs

5. Indicați vârsta optimală de închidere chirurgicală a defectului septal interventricular larg :

A. până la 5 ani

B. până la 1 an

C. 3 ani

D. 15 ani
E. după 5 ani

Cs

6. În malformaţiile congenitale de cord ductodependente menţinerea canalului arterial deschis se


efectuază prin administrarea de:

A. Indometacină

B. Prostaglandina E

C. Imunoglobulină

D. Ibuprofenă

E. Terapie cu oxigen

Cs

7. Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele, cu excepția:

A. Hipocratism digital

B. Poliglobulie

C. Absces cerebral

D. Leucocitoza

E. Accese hipoxice

Cs

8. Selectați indicaţia chirurgicală majoră pentru corecţia chirurgicală în stenoza aortică la copii :

A. Apariţia manifestărilor clinice

B. Valoarea gradientului presional transvalvular mai mare de 70 mm Hg

C. Hipertrofia ventriculului drept

D. Dilatarea poststenotică considerabilă

E. Suflu diastolic

Cs

9. Indicați care este standardul de aur în diagnosticul malformaţiilor congenitale de cord :

A. Electrocardiografia

B. Radiografia cardiopulmonară

C. Ecocardiografia bidimensională cu Doppler

D. Tomografia computerizată

E. Coronaroangiografia

Cs
10. Notați ce include managementul postoperatori la copiii purtători de proteze sintetice:

A. Profilaxia endocarditei infecţioase pe toată viaţa

B. Tratament anticoagulant sub controlul coagulării o dată la 1 lună

C. Cateterism cardiac o dată la 6 luni

D. Controlul coagulării o dată la 2 săptămâni pe toată viaţa

E. Hemocultura obligatorie o dată la 3 luni

CS 11. La un copil cu Tetralogia Fallot în accesele de rău hipoxic nu se indică:

A. digoxina
B. Oxigen
C. Propranolol
D. Diazepam
E. terapie infuzională
CS 12. În defect major de sept interventricular la un copil de 6 luni nu este specific:

A. dispnee
B. malnutriție
C. tahicardie
D. accentul zgomotului II la artera pulmonară
E. convulsii
CS 13. Sufluri organice nu pot apărea în caz de:

A. Tetralogia Fallot
B. Anomalii minore de cord
C. Transpoziția de vase magistrale
D. Defect de sept ventricular
E. Coarctație de aortă
14. CS Apreciați care metodă de tratament este indicația absolută în coarctația de aortă:

A. intervenția chirurgicală cu plastia aortei

B. administrarea remediilor β-adrenoblocante

C. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei

D. limitarea efortului fizic

E.administrarea inhibitorilor receptorilor de aldosteron

15. CS Afirmați cărui examen instrumental i se atribuie informativitatea primară în diagnosticul


malformațiilor congenitale de cord:

A.ECG

B.EcoCG

C. Tomografia computerizată a cordului

D. examenul prin rezonanța magnetică nucleară a sistemului cardiovascular

E. radiografia toracelui
Complement multiplu

Cm

1. Indicați anomaliile anatomice caracteristice Tetralogiei Fallot :

A. Defect septal ventricular

B. Stenoză pulmonară

C. Defect septal atrial

D. Hipertrofia ventriculului drept

E. Dextropoziţia aortei

Cm

2. Indicați semnele clinice caracteristice în defectul septal interventricular cu debit mare:

A. Dispnee
B. Dificultăţi de alimentaţie
C. Suflu diastolic
D. Deficit nutriţional
E. Infecţii respiratorii recurente
Cm

3. Apreciați care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:

A. Anomalia Ebstein
B. Coarctaţia de aortă
C. Anomaliile arterelor coronariene
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
Cm

4. Indicați factorii hemodinamici responsabili de evoluția naturală a defectului septal ventricular :

A. Dimensiunile defectului

B. Direcţia şuntului interventricular

C. Localizarea defectului

D. Presiunea în artera pulmonară

E. Grosimea peretelui ventriculului stâng

Cm

5. Selectați criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet:

A. Defect septal atrial de tip ostium primum

B. Defect septal ventricular cu localizare înaltă

C. Stenoza arterei pulmonare

D. Valvă atrioventriculară unică


E. Defect septal ventricular muscular

Cm

6. Precizați malformaţiile congenitale de cord cianogene:

A. Ventricul unic

B. Trunchiul arterial comun

C. Transpoziţia de vase mari

D. Defect septal ventricular

E. Persistenţa canalului arterial

Cm

7. Precizați aspectele clinice în coarctaţia de aortă de tip postductal (adult) :

A. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mică ca la membrele superioare

B. Cianoză difuză

C. Hipertensiune arterială sistemică

D. Diminuarea pulsului la membrele inferioare

E. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mare decât la membrele superioare

Cm

8. Selectați malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în circuitul pulmonar :

A. Tetralogia Fallot

B. Transpoziţia de vase mari necorectată (D transpoziţie)

C. Defect septal atrial

D. Anomalia totală de întoarcere venoasă pulmonară

E. Canal arterial persistent

Cm

9. Precizați complicaţiile postchirurgicale în malformațiile congenitale de cord cu şunt stînga – dreapta :

A. Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate

B. Infecţii respiratorii frecvente

C. Şunturile reziduale

D. Endocardita bacteriană

E. Hemoragii intestinale

Cm
10.Selectați ce semne/simptome caracterizează defectul septal interatrial mic :

A. Suflu continuu la focarul aortei

B. Asimptomatic

C. Suflu sistolic discret cu maximum de auscultaţie la baza cordului

D. Zgomotul II dedublat

E. Dispnee de efort

11. Precizați în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:

A. Blocurile atrioventriculare de gradul II –III

B. Coactația de aortă

C. cardiomiopatia hipertrofică

D. DSA mic

E. Foramen ovale patent

12. Durerea toracică de origine cardiacă se produce având ca substrat:

A. insuficiența coronariană

B. stenoza aortică strânsă

C. Corctația de Ao

D. hipertensiune pulmonară

E. anomalii minore de cord

13. Apreciați care teste invazive se aplică în unele cazuri în diagnosticul malformațiilor cardiace
congenitale :

A. coronaroangiografia

B. ventriculografia

C. biopsia endomiocardului

D. pericardiocenteza

E. EcoCG

14. Selectați malformațiile congenitale de cord cu evoluție asimptomatică :

A. defect de sept interventricular mic <5 mm

B. defect de sept interatrial mic

C. stenoza largă a aortei

D. stenoza largă a arterei pulmonare


E. defect de sept interventricular cu defect mare

15.Precizați malformațiile congenitale de cord cu evoluție severă :

A. anomaliile cianogene

B. defect de sept interatrial cu defect mare

C. defect de sept interventricular cu defect mare

D. coarctația de Ao critică

E. foramen ovale patent 2-3 mm

16. Selectați malformațiile congenitale de cord palide :

A. defectul de sept interatrial

B. transpoziția vaselor magistrale

C. drenaj venos aberant total

D. coarctație de aortă

E. defect de sept interventricular

17.Apreciați malformațiile cardiace congenitale cianotice :

A. anomalia Ebștein

B. ventricul drept cu cale dublă de ieșire

C. drenaj venos aberant total

D. stenoza aortei

E. stenoza arterei pulmonare

18.Indicați care sunt anomaliile tractului de ieșire din ventriculul stâng :

A. stenoza aortică valvulară

B. stenoza aortică supravalvulară

C. stenoza pulmonară valvulară izolată

D. stenoza ramurilor arterei pulmonare

E. coarctația de aortă

19. Precizați care anomalii se referă la tractul de ieșire din ventriculul drept :

A. stenoza pulmonară valvulară izolată

B. stenoza ramurilor arterei pulmonare

C. atrezia arterei pulmonare

D. tetralogia Fallot
E. anomalia Ebștein

20. Enumerați anomaliile valvelor atrioventriculare :

A. stenoza mitrală congenitală

B. atrezia valvei tricuspide

C. anomalia Ebștein

D.originea anormală a marilor vase

E. Defectul septal atrial

21.Indicați explorările paraclinice recomandate în stenoza arterei pulmonare :

A. examenul radiologic cardiopulmonar

B. EcoCG Doppler

C. cateterismul cardiac

D. angiografia

E. cicloergometria

22. Precizați care sunt formele anatomice ale stenozei aortice congenitale :

A. stenoza aortică valvulară

B. stenoza aortică supravalvulară

C. stenoza subaortică

D. valva unicuspidă

E. valva aortică tricuspidă

23. Indicați malformațiile cardiace cu șunt stânga-dreapta :

A. defect de sept interatrial

B. defect de sept interventricular

C. defect septal aorto-pulmonar

D. canalul arterial permeabil

E. boala Ebștein

24. Apreciați malformațiile congenitale cardiace complexe :

A. transpoziția completă a vaselor mari

B. drenajul venos pulmonar total

C. malpoziția cordului și situsului visceral

D.anomalia de întoarcere a circulației venoase pulmonare


E. defect de sept ventricular

25. Enumerați formele anatomice ale defectului septal atrial în funcție de sediul defectului :

A. defect de sept interatrial tip ostium secundum

B. defect de sept interatrial tip ostium primum

C. defect de sept interatrial tip sinus venos

D. defect de sept interatrial tip sinus coronar

E. dehiscența a cuspei anterioare a valvei mitrale

26. Diagnosticul diferențial al canalului arterial permeabil se efectuează cu următoarele patologii :

A. drenajul venos pulmonar aberant total

B. ruptura sinusului Valsalva

C. stenoza pulmonară periferică

D. fereastra aorto-pulmonară

E. defect de sept interatrial

27.Precizați mecanismele fiziopatologice în Tetralogia Fallot :

A. fluxul dreapta- stânga în relație cu gradul stenozei

B. rezistența vasculară sistemică

C. mărimea defectului septal ventricular

D. poziția aortei

E. trabecule suplimentare în ventriculul stâng

28.Apreciați tabloul radiologic cardiopulmonar în Tetralogia Fallot :

A. cord normal sau mărit ușor

B.„inimă în sabot”

C. vascularizație pulmonară redusă

D. hipervascularizație pulmonară

E. cord sub formă sferică

29. Selectați complicațiile postoperatorii ale Tetralogiei Fallot :

A. embolii

B. endocardită infecțioasă

C. boala vasculară pulmonară obstructivă

D. șunt dreapta-stânga
E. crize hipoxice

30.Indicați factorii etiopatogenici în boala Ebștein :

A. insuficiența valvei tricuspide cu creșterea presiunii în ventriculul drept

B. șunt dreapta – stânga prin defect de sept interatrial sau deschidrea foramen ovale

C. reducerea funcției ventriculul drept și a fluxului pulmonar

D. aritmii

E. șunt stânga-dreapta

31.Precizați evoluția naturală și prognosticul în cazul canalului atrioventricular comun :

A. favorabil

B. nefavorabil

C. depinde de gradul șuntului stânga- dreapta

D. depinde de nivelul rezistenței vaselor pulmonare

E. depinde de gradul insuficienței valvelor atrioventriculare

32. Indicați tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total :

A. tipul supracardiac

B. tipul cardiac

C. tipul infracardiac

D. tipul mixt

E. tipul supradiafragmatic

33. Selectați explorările paraclinice de diagnostic recomandate în drenajul venos aberant total la copii :

A. Examenul radiologic cardiopulmonar

B. EcoCG 2D și Doppler

C. cateterismul cardiac și angiografia selectivă

D. ECG

E. examenul RMN a sistemului cardiovascular

34. Apreciați care tipuri morfopatologice de fereastră aortopulmonară distingem :

A. comunicare circulară între aorta ascendentă și artera pulmonară

B. comunicare ovalară între aorta ascendentă și artera pulmonară situată la nivelul bifurcației arterei
pulmonare

C.comunicare ovalară între aorta ascendentă și artera pulmonară în cazul originei arterei pulmonare
drepte de la nivelul postero-lateral al aortei ascendente
D. anomalie a septului ce divide trunchiul arterial comun

E. anomalie a valvei mitrale

35. Precizați care din preparatele enumerate mai jos sunt indicate în terapia de suport al malformațiilor
congenitale de cord palide complicate cu insuficiență cardiacă congestivă :

A. IECA

B. inhibitorii receptorilor de aldosteron

C. diuretice

D. glicozide

E. opioide

36. Apreciați care remedii sunt contraindicate în tratamentul de suport al malformațiilor congenitale de
cord cianogene :

A. Glicozide

B. IECA

C. diuretice

D. antagoniștii de Ca

E. nitrații

Malformaţiile congenitale de cord. Complement simplu

1. C
2. C
3. B
4. C
5. B
6. B
7. D
8. B
9. C
10.B
11.A
12.E
13.B
14.A
15.B

Complement multiplu
1. A,B,D,E
2. A,B,D,E
3. B,C,D
4. A,B,C,D
5. A, B, D
6. A,B,C
7. A, C,D
8. B, D
9. A,C,D
10.B,C,D
11.A,B,C
12.A,B,C,D
13.A.B
14.A,B,C,D
15.A,B,C,D
16.A,D,E
17.A,B,C
18.A,B,E
19.A,B,C,D
20.A,B,C,D
21.A,B,C,D
22.A,B,C
23.A,B,C,D
24.A,B,C,D
25.A,B,C,D
26.A,B,C,D
27.A,B,C,D
28. A,B,C
29.A,B,C,D
30.A,B,C,D
31.B,C,D,E
32.A,B,C,D
33.A,B,C,E
34.A,B,C,D
35.A,B,C
36.A,D,E
Teste pentru studenţi (revizuite ianuarie 2015)
(conf.un. Tatiana Raba)

BIBLIOGRAFIE:

1. Pediatria, sub redacţia prof. N.Revenco. 2014

Tulburări cronice ale nutriţiei la copii. Malnutriţia.


COMPLIMENT SIMPLU

1. Tabloul clinic al malnutriţiei dobândite de gradul II nu include:


A. Apetitul scăzut
B. Toleranţa digestivă marită
C. Scaunul instabil
D. Turgorul tisular redus
E. Musculatura hipotonă

2. Selectaţi factorul care nu constituie o greşeală alimentară calitativă în malnutriţia dobândită:


A. Raţie insuficientă de proteine
B. Raţie insuficientă de glucide
C. Carenţă de lipide
D. Carenţa totală de calorii
E. Numărul de alăptări mărit

3. Tabloul paraclinic al malnutriţiei dobândite de gradul II nu include:


A. Secreţia şi aciditatea sucului gastric scade
B. Metabolismul bazal scade
C. Mobilitatea fagocitelor este redusă
D. IgA secretorie scade
E. Activitatea dizaharidazelor creşte

4. Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt următoarele, cu excepţia:


A. Neuropatică
B. Cardiovasculară
C. Neurodistrofică
D. Encefalopatică
E. Neuroendocrină

5. Cauzele malnutriţiei la copii sunt următoarele, cu exepţia:


A. Potenţial caloric mic al alimentelor
B. Oferta alimentară insuficientă
C. Tulburări de gluţiţie
D. Aport insuficient cantitativ, determinat de vomitări cronice
E. Suprasolicitarea de glucide

6. Malnutriţia congenitală este consecinţa următorilor factori etiologici, în afară de:


A. Gestozele la mamă
B. Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la mamă şi făt
C. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii
D. Boli cronice ale mamei
E. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii

7. Malnutriţia dobândită este consecinţa următoarelor malformaţii congenitale, în afară de:


A. Pilorostenoză
B. Sindactilie
C. Megacolon
D. Atrezie a căilor biliare
E. Malformaţii congenitale de cord

8. Malnutriţia dobândită este consecinţa următoarelor grupe de factori, în afară de:


A. Alimentar
B. Infecţii respiratorii recidivante
C. Malformaţii congenitale de cord
D. Stare de stres a mamei cu copil ce se alimentează artificial
E. Anomalii enzimatice ereditare

9. Infecţiile respiratorii recidivante în malnutriţie nu contribuie la:


A. Scădere a apetitului
B. Tulburări gastrointestinale
C. Creştere a cantităţii de suc gastric
D. Scădere a activităţii dizaharidazelor
E. Tulburări ale metabolismului

10. Enumeraţi criteriul clinic ce nu este utilizat pentru determinarea gradului de malnutriţie la sugari:
A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
B. Indicele ponderal
C. Hipertrofia amigdalelor
D. Indicele de nutriţie
E. Tabloul clinic

11. Indicați care este volumul alimentar pentru 24 ore în malnutriţia de gradul I:
A. 1/4 din masa reală
B. 1/5 din masa reală
C. 1/6 din masa reală
D. 1/7 dina masa reală
E. 1/8 din masa reală

12. La etapa de alimentaţie minimă în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului, survin proteine:
A. 0,3-0,5 g/kg
B. 0,5-0,7 g/kg
C. 0,7-1,5 g/kg
D. 2,5-3,0 g/kg
E. 3,0-3,5 g/kg

13. În etapa II a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului revin lipide:


A. 4,0-4,5 g/kg
B. 5,0-5,5 g/kg
C. 5,5-6,0 g/kg
D. 6,0-6,5 g/kg
E. 2,5-3,0 g/kg

14. În etapa II a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului revin glucide:


A. 10-11 g/kg
B. 11-12 g/kg
C. 12-13 g/kg
D. 13-15 g/kg
E. 16-17 g/kg

15. La etapa a III-a a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului revin, kkalorii:
A. 100-110 kkal/kg
B. 110-120 kkal/kg
C. 130-150 kkal/kg
D. 150-160 kkal/kg
E. 170-180 kkal/kg

16. Selectați criteriul definitoriu pentru malnutriţie dobândită de gradul II:

A. Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace


B. Indicele nutriţional egal cu 0,95-1,1
C. Indicele ponderal egal cu 0,76-0,61
D. Apetit redus
E. Toleranţa digestivă redusă

17. Indicaţi semnul caracteristic tabloului clinic al malnutriţiei de gr III:


A. Ţesut adipos diminuat pe membre şi trunchi
B. Indice nutriţional 0,89-0,76
C. Indice ponderal sub 0,61
D. Dezvoltare neuromotorie şi psihică normală
E. Toleranţă digestivă bună

18. Precizaţi semnul caracteristic tabloului clinic al malnutriţiei de gr.I:


A. Deficit ponderal 20%
B. Deficit ponderal 21-30%
C. Indice nutriţional 0,75-0,61
D. Toleranţă digestivă prăbuşită
E. Hipotonie musculară

19. Precizaţi criteriul care nu semnifică evaluarea malnutriţiei la copii:


A. Talia
B. Perimetrul braţului mediu
C. Masa corporală
D. Pliul cutanat
E. Perimetrul toracic

20. Selectaţi obiectivul principal în tratamentul malnutriţiei de gr.I la copilul sugar:

A.Administrarea antibioticelor
B. Eliminarea erorilor dietetice

C. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acidobazică

D. Recuperarea digestivă şi nutriţională

E. Hemotransfuzie

COMPLIMENT MULTIPLU

1. Tabloul paraclinic al malnutriţiei dobândite de gradul II se caracterizează prin următoarele semne:


A. Scăderea secreţiei şi acidităţii sucului gastric
B. Scăderea metabolismului bazal
C. Scăderea IgA secretorii
D. Creşterea activităţii dizaharidazelor
E. Reducerea mobilităţii fagocitelor

2. Enumeraţi greşelile alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutriţiei dobândite:


A. Raţie insuficientă de glucide
B. Raţie insuficientă de proteine
C. Carenţa de lipide
D. Numărul de mese mărit
E. Folosirea preponderent a proteinelor vegetale

3. Selectaţi greşelile alimentare cantitative ca factori etiologici ai malnutriţiei dobândite :


A. Apetit scăzut la copil
B. Aport insuficient cantitativ determinat de vomitări cronice
C. Hipogalactie la mamă
D. Alimentaţie artificială
E. Dereglări de supt/deglutiţie

4. Selectaţi criteriile de apreciere a gradului de malnutriţie la sugar :


A. Curba ponderală
B. Evaluarea ţesutului adipos
C. Curba ponderală
D. Indicele de nutriţie
E. Troficitatea şi tonusul muscular

5. Selectaţi factorii etiologici care pot induce malnutriţia dobândită :


A. Alimentaţie hipocalorică
B. Infecţii recidivante şi parazitoze intestinale
C. Malformaţii congenitale ale tractului digestiv
D. Vaccinare profilactică
E. Enzimopatii ereditare

6. Indicaţi gradele de severitate a malnutriţiei dobândite (după Gomez) admisă de OMS:


A. Suspecţie la malnutriţie
B. Malnutriţie uşoară gradul I
C. Malnutriţie medie gradul II
D. Malnutriţie severă gradul III
E. Malnutriţie primară

7. Enumeraţi tulburările cronice ale stărilor de nutriţie la copiii sugari:


A. Staţionare a curbei ponderale
B. Hipostatură
C. Paratrofie
D. Eutrofie
E. Icter muco-cutanat

8. Specificaţi modificările adaptative ce se produc în organismul copilului cu malnutriţie de gradul III:


A. Insuficienţa mecanismelor de reglare neuro-endocrină
B. Rezerve energetice reduse
C. Mobilizarea din ficat a a acizilor grasi liberi
D. Capacitate redusă de adaptare antiinfecţioasă
E. Creştere staturală exagerată

9. Malnutriţia de gradul III se caracterizează prin următoarele semne clinice:


A. Deficitul masei corporale > 30%
B. Indicele ponderal sub 0,61
C. Indicele nutriţional sub 0,71
D. Ţesut adipos disparut pe membre şi trunchi
E. Stagnarea în creşterea taliei

10. Tabloul clinic al malnutriţiei dobândite de gradul III se caracterizează prin următoarele semne:
A. Apetit scăzut până la anorexie
B. Toleranţa digestivă scăzută
C. Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate
D. Tegumentele sunt palide
E. Scaun constipat

11. Indicaţi care din datele anamnesticului istoric al malnutriţiei au importanţă pentru precizarea diagnosticului:
A. Anamnesticul nu are valoare în diagnosticul malnutriţiei
B. Modul în care a decurs sarcina
C. Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarcinii
D. Greutatea la naştere a copilului
E. Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copil

12. Pentru a stabili o dietă corectă în tratamentul malnutriţiei la etapa de tatonare a toleranţei digestive este necesar
de de apreciat:
A. Cantităţii de hrană pentru 24 ore
B. Introducerea corectă a complementul
C. Alimentul de bază
D. Cantitatea de lichid necesară pentru înlocuirea deficienţei de hrană
E. Numărul de mese

13. Tratamentul malnutriţiei include următoarele principii:


A. Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat hipotrofia
B. Corecţia dietoterapie
C. Administrarea fermenţilor
D. Administrarea de vitamine
E. Administrarea de antibiotice

14. Profilaxia malnutriţiei prevede următoarele acţiuni:


A. Supravegherea medicală activă a sugarului
B. Menţinerea alimentaţiei naturale
C. Depistarea precoce şi înlăturarea defectelor alimentare
D. Diversificarea adecvată a alimentaţiei naturale
E. Tratamentul hipotrofiei

15. Indicaţi care dintre factorii enumeraţi induc dezvoltarea malnutriţiei congenitală:
A. Gestozele la mamă
B. Influenţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali asupra mamei
C. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii
D. Bolile cronice ale mamei
E. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii

16. Indicaţi care sunt formele clinice ale malnutriţiei congenitale:


A. Forma cardiovasculară
B. Forma neuropatică
C. Forma neurotrofică
D. Forma neuroendocrină
E. Forma encefalopatică

17. Selectaţi care sunt cerinţele în proteine, lipide, glucide şi kkalorii la etapa a III a dietoterapiei în malnutriţie :
A. Proteine 4,0 g/kg/zi
B. Lipide 3-4-5 g/kg/zi
C. Glucide 10-15 g/kg/zi
D. Valoarea calorică 100 kcal/kg/zi
E. Valoarea calorică 150-200 kcal/kg/zi

18. Indicaţi care sunt criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie utilizate la stabilirea diagnosticului:
A. Factorul etiologic
B. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
C. Indicele ponderal
D. Indicele nutriţional
E. Tabloul clinic

19. Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru malnutriţia dobândită de gradul II:
A. Turgor scăzut
B. Toleranţa digestivă mărită
C. Apetit scăzut
D. Scaun instabil
E. Hipotonie musculară

20. Enumeraţi factorii etiologici favorizanţi pentru malnutriţia dobândită:


A. Miopia
B. Îngrijirea incorectă
C. Infecţiile recidivante
D. Factorii alimentari
E. Alimentaţia hiperproteică

22. Selectaţi modificările adaptive ce se produc în organism în malnutriţie:

A. Nivel scăzut de insulină serică


B. Inhibarea hormonului tirioidian şi somatomedieni-C
C. Absorbţie deficitară de fier
D. Sporirea nivelului seric de cortizol
E. Excitarea sistemului nervos central

23.Selectaţi condiţiile socio-economice ce duc la tulburări cronice de nutriţie la sugari:

A. Venit familial scăzut


B. Diversificarea adecvată a alimentaţiei
C. Îngrijirea incorectă a copilului
D. Obiceiuri vicioase ale mamei (alcoolism, tabagism)
E. Educaţia sanitară inadecvată în familie

24. Enumeraţi care sunt mecanismele patogenetice ale malnutriţiei dobândite:


A. Reducerea secreţiei de uree
B. Carenţa globală, proteică şi calorică afectează rezerva energetică din ţesutul adipos
C. Perturbarea glicogenogenezei şi derivarea glucozei din aminoacizi
D. Scăderea toleranţei digestive
E. Mecanisme neuro-endocrine păstrate

25. Indicaţi care sunt modificările hepatice în malnutriţia severă:

A. Hipoalbuminemie

B. Infiltraţie grăsoasă a ficatului

C. Pierderi urinare de K, P, Zn, Mg

D. Sinteză scăzută de lipoproteine

E. Edeme periferice hipoproteice

26. Care din afirmaţiile de mai jos condiţionează dezvoltarea anemiei nutriţionale în malnutriţie

A. Absorbţie deficitară de fier

B. Sinteza insuficientă de hemoglobină

C. Scăderea depozitelor medulare de fier

D. Infecţii recidivante

E.Perturbarea metabolizmului lipidelor


27. Indicaţi care din afirmările de mai jos au rol important în mecanismul adaptiv al modificărilor
endocrine în malnutriţie la copil:

A. Utilizarea energiei endogene

B.Menţinerea funcţiilor vitale

C.Inhibarea cheltuielilor neesenţiale de energie endogenă

D. Diminuarea preceselor metabolice

E. Prezenţa imunităţii IgA secretorie normală

28. Enumeraţi fazele evolutive ale malnutriţiei:

A. Debut

B.Progresare

C.Stabilizare

D.Convalescenţă

E. Reacutizare

29. Care sunt factorii exogeni ce favorizează malnutriţia:

A. Factorii alimentari

B. Factorii infecţioşi

C. Factorii toxici

D. Prezenţa tulburărilor endocrine

E. Prezenţa enzimopatiilor

30. Malnutriţia proteică (Kwashiorkor) se caracterizează prin următoarele semne clinice:

A.Dezechilibru al balanţei azotate

B.Carenţă selectivă de proteine

C.Stagnare a curbei ponderale după înţărcare

D. Edeme generalizate

E.Curbă ponderală normală


31.Enumeraţi care sunt formele particulare ale malnutriţiei:

A.Marasmul

B.Distrofia de făinoase

C.Distrofia de război

D.Malnutriţia rezultată din enteropatia exudativă

E.Stagnare ponderală în rezultatul intoleranţei la lactoză

32.Criteriul antropometric de evaluare a malnutriţiei include următorii indici:

A.Greutatea

B.Talia

C.Perimetrul braţului mediu

D. Perimetrul toracic

E.Perimetrul abdominal

33.Criteriile biologice de evaluare a malnutriţiei sunt următoarele:

A. Hiperamilazemia

B.Anemia carenţială

C.Diminuarea proteinelor, lipidelor, glicemiei

D.Rahitizmul

E.Imunodeficienţa

34. Enumeraţi metodele diagnostice instrumentale necesare pentru confirmarea malnutriţiei de gradul II :

A. Examinarea baritată sau pe gol a abdomenului

B. Gastroscopia

C. Biopsia mucoasei jejenale

D. Tomografia abdominală

E. Determinarea radiologică a vârstei osoase


35. Indicaţi cu care maladii se va face diagnosticul diferenţiat în malnutriţie :

A.Limfangioectazia intestinală

B.Anomaliile cromosomiale congenitale

C.Galactozemia comgenitală

D. Celiachia

E.Gastroduodenita cronică

36. Enumeraţi factorii ce determină severitatea malnutriţiei:

A.Genul pacientului

B.Vârsta la care a debutat malnutriţia

C.Gradul malnutriţiei

D. Prezenţa maladiilor cronice asociate

E. Anemia feriprivă de gradul III

37. Indicaţi care sunt tulburările secundare de creştere a copilului:

A.Nanizmul hipofizar

B.Insuficienţa cronică respiratorie

C.Lipidozele

D. Fibroza chistică

E.Dischinezia hipomotorică a veziculei biliare

38. Indicaţi care sunt principiile de tratament în malnutriţia sugarului:

A.Terapia igieno-dietetică

B.Reechilibrarea hidro-electrolitică

C.Echilibrarea acidozei metabolice

D. Antibioticoterapia

E.Detoxifierea extracorporală
39. Indicaţi care sunt obiectivele principale în terapia malnutriţiei:

A.Recuperarea toleranţei digestive

B.Individualizarea tratamentului conforn etiologiei malnutriţiei

C.Reechilibrarea hidro-electrolitică şi a mineralelor

D. Tratament dietetic etapizat reeşind din stadiul evolutiv al malnutriţiei

E. Antibioticoterapia

40. Indicaţi care sunt produsele de lapte recomendate în tratamentul dietetic al malnutriţiei:

A.Laptele delactozat şi parţial delactozat

B. Amestecul lactat adaptat

C.Laptele integru

D.Laptele pentru prematuri şi pentru copii cu greutate mică la naştere

E.Hidrolizatele de proteină
Răspunsuri. Malnutritia copii.

Complementul simplu

1. B
2. E
3. E
4. B
5. E
6. C
7. B
8. D
9. C
10.C
11.B
12.C
13.A
14.B
15.C
16.C
17.C
18.A
19.D
20.B
Complementul multiplu

1. ACDE
2. ABCE
3. ABCE
4. ABCE
5. ABCD
6. BCD
7. ABC
8. ABCD
9. ABCE
10.ABDE
11.BCDE
12.ACDE
13.ABCD
14.ABCD
15.ABCD
16.ABCD
17.ABCE
18.ABCE
19.ACDE
20.BCDE
21.BCDE
22.ABCD
23.ACDE
24.ABCD
25.ABDE
26.ABC
27.ABCD
28.ABCD
29.ABC
30.ABCD
31.BCDE
32.ABCD
33.BCDE
34.ABCE
35.ABCD
36.BCDE
37.ABCD
38.ABC
39.ABCD
40.ADE
Pancreatitele la copii. Complement simplu.
1. Cs Cauzele pancreatitei acute la copii sunt, în afară de:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Cauzele obstructive cu mărirea presiunii în ductul pancreatic;
D. Afecţiunile neuropsihice
E. Afecţiunile toxice, alergice

2. Cs Factorii care stimulează activitatea tripsinei sînt următorii, cu excepţia:


A. Abuzului de dulciuri şi alimente grase
B. Distoniile vegeto-vasculară
C. Factorilor toxico-medicamentoşi
D. Factorilor alergici
E. Foamei

3. Cs Marcaţi indicele de prognostic pentru cronicizare în cazul pancreatitei severe:


A. Hiperfermentemie
B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
C. Hipofermentemie
D. Hiperlipidemie, glucozurie
E. Hipocalciemie, proteinurie

4. Cs Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede următoarele principii, în afară de:


A. Alimentaţia frecventă cu produse lactate, pireuri din fructe din prima zi
B. Repaosul la pat, administrarea analgeticelor
C. Inhibarea secreţiei pancreatice
D. Administrarea inhibitorilor pompei de secreţie
E. Administrarea preparatelor spasmolitice

5. Cs Pancreatita cronică recidivantă la copii se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:


A. Alternării perioadelor de acutizare şi remisie
B. Tabloului clinic în acutizare fiind asemănător cu cel din pancreatita acută
C. Sindromului dispeptic (greţuri, vome, amăraciuni în gură)
D. Majorării secreţiei bicarbonaţilor
E. Recidivelor de dureri abdominale

6. Cs Stabiliţi ce nu permite a depista ultrasonografia abdominală la copiii cu pancreatită cronică:


A. Ecogenitatea crescută
B. Sectoarele hipo- şi hiperecogene
C. Modificarea ductului pancreatic
D. Dereglările funcţionale pancreatice
E. Marimea şi conturul schimbat al pancreasului

7. Cs Pancreatită reactivă la copii nu este o maladie:


A. Primară
B. Secundară
C. Asociată cu gastroduodenilă cronică
D. Care se manifestă cu sindrom dispeptic
E. Cu dimensiuni mărite ale pancreasului (USG)

8. Cs Indicaţi prin ce nu se caracterizează pancreatita cronică latentă la copii:


A. Lipsa sindromului dolor
B. Pusela de vome repetate
C. Semnele clinice pancreatice pozitive
D. Cazurile de insuficienţă endocrină
E. Progresarea insuficienţei exocrine

9. Cs Notaţi cel mai tipic şi constant simptom în pancreatita cronică, forma doloră la copii:
A. Diarea apoasă

B. Durerea abdominală nocturnă persistentă

C. Constipaţia cronică

D. Icterul sclerotegumentar

E. Durerea abdominală intermitentă sau persistentă

10. Cs Selectaţi care este sindromul clinic de bază în pancretitei acute:


A. Febrilul

B. Toxicul

C. Algicul

D. Dispepticul

E. Metabolicul

11. Cs Selectați momentul apariției durerii în în cazul pacreatitei cronice:


A. Dimineața, postprandială

B. După alimentație și în a doua jumatate a zilei

C. În prima jumătate a zilei

D. În a doua jumătate a zilei, în lipsa alimentației

E. Noaptea, după mese ușoare

12. Cs Selectaţi care este sindromul clinic de bază în cazul pancreatitei cronice în faza acută:
A. Febrilul
B. Toxicul
C. Algicul
D. Dispepticul
E. Metabolicul

13. Cs Selectați preparatele indicate pentru ameliorarea durerii în cazul pancreatitei:


A. Analgeticele, spasmoliticele, fermenți pancreatici

B. Fermenții pancreatici, sedativele

C. Spasmoliticele, antidiareicele

D. Analgeticele, fermenții pancreatici, insulina

E. Sedativele, spasmoliticele, antiflatulentele


14. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul lui Culen:
A. Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor

B. Pigmentarea surie în proiecția pancreasului

C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului

D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului

E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale

15. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul lui Terner:


A.Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor

B. Pigmentare surie în proiecția pancreasului

C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului

D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului

E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale

16. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul lui J. Bartelheimer:


A. Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor

B. Pigmentare suriea în proiecția pancreasului

C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului

D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului

E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale

17. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficienței pancreatice excretorii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale

B. Determinarea elastazei-2 și 3 în masele fecale

C. Determinarea elastazei-1 în sînge

D. Determinarea lipazei în masele fecale

E. Determinarea amilazei în sînge

18. Cs Stabiliţi la care dietă sunt incluse alimentele permise în pancreatita acuta și cronică în acutizare:
A. 5P

B. 5

C. 5A
D. 1

E. 1B

19. Cs Notaţi unde se proiectează punctul dureros Desjardin:


A. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară dreaptă, la 6 cm mai sus de ombilic

B. În regiunea unghiului costo-vertebral stîng

C. În epigastru, cu 6 cm mai jos de apendicele xifoid

D. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară stîngă, la 6 cm mai sus de ombilic

E. În regiunea unghiului costo-vertebral drept, la 6 cm mai sus de ombilic

20. Cs Marcaţi unde se proiectează punctul dureros Mayo-Robson:


A. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară dreaptă, la 6 cm mai sus de ombilic

B. În regiunea unghiului costo-vertebral stîng

C. În epigastru, cu 6 cm mai jos de apendicele xifoid

D. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară stîngă, la 6 cm mai sus de ombilic

E. În regiunea unghiului costo-vertebral drept, la 6 cm mai sus de ombilic

Complement multiplu

1. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Cauzele obstructive, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă

2. Cm Precizaţi prin ce se manifestă modificările pato-morfologice în faza iniţială a pancreatitelor acute la copii:
A. Degenerarea şi infiltrarea lipidică
B. Edemul, infiltraţia leuco-limfocitară şi eritrocitară
C. Fibrozarea
D. Exudaţia hemoragică
E. Micşorarea în volum a glandei pancreatice

3. Cm Stabiliţi care vor fi indicii paraclinici la debutul pancreatitei (în primele ore) la copii:
A. Amilazemia
B. Amilazuria
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Elastazemia
4. Cm Marcaţi factorii ce predispun la cronicizarea pancreatitei la copii:
A. Predispunerea genetică
B. Diateza atopică, reacţiile alergice repetate
C. Hipertensiea stabilă în ductul pancreatic
D. Dereglarea dismetabolică
E. Meteodependenţa

5. Cm Notaţi simptomele de acutizare a pancreatitei cronice la copii:


A. Abdomenul moderat balonat şi dureros la palpare;
B. Bulimia
C. Pulsaţia slabă perceptibilă a aortei;
D. Pulsaţia vizibilă a aortei;
E. Peristaltismul intestinal încetinit.

6. Cm Marcaţi semnele de insuficienţă pancreatică exocrină la copii:


A. Polifecalia
B. Hipoglicemia după ingerarea hranei peste 1-2 ore
C. Steatorea, creatoree
D. Prezenţa florei iodofile
E. Grăsimile neutre în coprogramă

7. Cm Precizaţi care sunt cele mai utile metode pentru argumentarea acutizării pancreatitei cronice la copii:
A. Depistarea concentraţiei crescute a enzimelor pancreatice în patul sanguin (amilaza, lipaza)
B. Testul de provocare cu pancreazimină sau glucoză
C. Examenul coprologic cu scop de apreciere a funcţiei exocrine pancreatice
D. Esofagogastroduodenoscopia
E. Radiografia abdominală

8. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează pancreatita cronică cu durere persistentă la copii:


A. Prezintă un proces inflamator de activitate înaltă
B. Prezintă un proces imunopatologic lent (mai des autoimun)
C. Manifestă acutizări şi remisiuni vizibile
D. Nu manifestă acutizări şi remisiuni vizibile
E. Durerea durează săptămîni şi chiar luni în şir

9. Cm Indicaţi semnele ce diferenţiază pancreatita cronică de pancreatită acută la copii:


A. Dureri surde abdominale permanente
B. Steatoree periodică
C. Steatoree stabilă
D. Ductul pancreatic dilatat, larg
E. Patomorfologic se depistează fibrozare

10. Cm Precizaţi ce include tratamentul pancreatitei cronice la copii:


A. Administrarea dietei hiposodate Nr.7
B. Dieta Nr. 5P, după Pevzner
C. Restabilirea florei intestinale cu probiotice
D. Stimularea secreţiei stomacale
E. Administrarea enzimelor pancreatice

11. Cm Stabiliţi care este rolul sucului pancreatic:


A. Stimularea colekinetică
B. Alcalinizarea bolului alimentar acid
C. Menţinerea PH-lui constant în bolul alimentar
D. Descompunerea alimentelor în forme absorbative
E. Activarea fermenţilor duodenali

12. Cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitorie la pancreatita cronică la copii:


A. Durată de evoluţie sub 3 luni

B. Inflamaţia cronică a pancreasului

C. Componenta de fibroză progresivă

D. Asocierea cu insuficienţa pancreatică exocrină

E. Nu se asociază cu insuficienţă pancreatică exocrină

13. Cm Selectaţi caracteristicile insuficienţei pancreatice exocrine din pancreatita cronică la copii:
A. Malabsorbţia

B. Maldigestia

C. Diarea cu steatoree

D. Diarea apoasă

E. Meteorismul abdominal

14. Cm Notaţi tipurile pancreatitei după caracterul secreţiei:


A. Hipersecretorie
B. Normosecretorie
C. Hiposecretorie
D. Asecretorie
E. Obstructivă

15. Cm Pentru aprecierea funcţiei incretorie a glandei pancreatice se vor determina nivelurile de:
A. Insulină
B. C-peptidă
C. Glucagon
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii

16. Cm Selectați etiologia pancreatitei acute


A. Traumele
B. Hemoragia digestivă inferioară
C. Infecţiile
D. Bolile alergice
E. Oreionul

17. Cm Marcaţi cauzele mai frecvente ale pancreatitei cronice secundară:


A. Afecţiunile intestinului gros
B. Patologia sfincterului Oddi
C. Bolile hepatice şi ale căilor biliare.
D. Infecţiile ( virusurile, bacteriile, paraziţii )
E. Bolile endocrine
18. Cm Marcaţi cauzele mai frecvente ale pancreatitei cronice secundară:
A. Gastroduodenita cronica

B. Bolile congenitale ale vezicii biliare

C. Constipaţia cronică

D. Colecistita cronică

E. Sindromul intestinului iritabil

19. Cm Selectați infecţiile mai frecvent implicate în patogenia pancreatitelor:


A. Oreionul
B. Hepatitele
C. Infecţiile enterovirale
D. Paraziţii (opistarhoza, ascaridiaza)
E. Variola

20. Cm Selectați formele morfologice a pancreatitei acute


A. Abces al pancreasului
B. Necroza pancreasului
C. Pseudochisturile pancreatice
D. Fisula pancreatică
E. Pancreatita hemoragică

21. Cm Selectați formele morfologice a pancreatitei cronice


A. Pancreatita cronică provocată de alcool
B. Chistul pancreasului
C. Pseudochistul pancreasului
D. Pancreatita cronică infecțioasă
E. Necroza pancreasului

22. Cm Selectați complicaţiile pancreatitei cronice


A. Pseudochisturi
B. Icterul
C. Diabetul zaharat
D. Fistula
E. Insuficienţa renală

23. Cm Selectați variantele patogenetice ale pancreatitei cronice


A. Obstructivă
B. Imunopatologică
C. Dismetabolică
D. Alergică
E. Distructivă

24. Cm Evidenţiaţi caracteristicile morfopatologice ale pancreatitei cronice:


A. Fibroza
B. Inflamaţia
C. Balonizarea glandulară
D. Atrofia glandulară
E. Procesul inflamator cronic sclerozant
25. Cm Selectați sindroamele de bază în tabloul clinic al PA şi PC în faza acută
A. Algic
B. Dispeptic
C. Metabolic
D. Modificări din partea sistemelor şi organelor interne
E. Hemoragic

26. Cm Selectați sindroamele de bază în tabloul clinic al PA şi PC în faza acută


A. Algic
B. Dispeptic;
C. Uremic
D. Hemolitic
E. Toxic

27. Cm Selectați caracterul durerilor în pancreatita cronică


A. Se majorează după alimentaţie şi în a doua jumatate a zilei (în PC)
B. Se majorează după alimentaţie şi în prima jumatate a zilei
C. Apar după alimente grase, prăjite
D. Apar pe fondul dereglărilor dietetice (alimente dulci, reci)
E. Apar pe fondul dereglărilor dietetice (mâncare la aburi, coaptă, temperatură potrivită)

28. Cm Selectați simptomele patologice în cazul PC:


A. Simptomul J. Bartelheimer
B. Simptomul lui Culen
C. Simptomul Terner
D. Simptomul lui Blumberg
E. Simptomul Ortner

29. Cm Selectați punctele dureroase pe peretele abdominal anterior în cazul pancreatitelor:


A. Punctul Desjardins
B. Punctul Voskresnschi
C. Punctul Mayo-Robson
D. Punctul Cacia
E. Punctul Terner

30. Cm Notaţi tipurile de complicaţii în cazul pancreonecrozei:


A. Precoce
B. Întîrziate
C. Tardive
D. Minore
E. Majore

31. Cm Selectați complicaţiile precoce în cazurile pancreonecrozei:


A. Stare de şoc
B. Insuficienţă respiratorie
C. Dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice
D. CID sindrom
E. Ascită

32. Cm Selectați complicaţiile precoce în cazul pancreonecrozei:


A. Hipomagneziemia
B. Hiperglicemia
C. Dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice
D. Hemoragii
E. Fistule

33. Cm Selectați complicaţiile tardive în cazul pancreonecrozei:


A. Fistule
B. Peritonita
C. Pseudochisturile pancreatice
D. Abcesul pancreatic
E. Hipomagneziemia

34. Cm Selectați complicaţiile tardive în cazul pancreonecrozei:


A. Hemoragii
B. Dispepsii
C. Pseudochisturile pancreatice
D. Abcesul pancreatic
E. CID sindrom

35. Cm Selectați patologiile pentru care trebuie facut diagnosticul diferenţial în pancreatite:
A. Ulcerul duodenal perforat
B. Ocluzia intestinală mecanică
C. Infarctul entero-mezenteric
D. Infarctul miocardic
E. Apendicita cronică

36. Cm Selectați elementele relevante în studiul spectrului fermentativ în sânge şi urină în cazul pancreatitei:
A. Amilaza, tripsina şi inhibitorii ei, elastaza-1, lipaza
B. Micşorarea coeficientului inhibitor/tripsină
C. Creșterea coeficientului inhibitor/tripsină
D. Nivelul tripsinei şi lipazei în coprofiltrat
E. Nivelul tripsinei şi lipazei în cadrul examenului coprologic

37. Cm Selectați elementele relevante în studiul spectrului fermentativ al sângelui şi urinei:


A. Micşorarea coeficientului inhibitor/tripsină
B. Creșterea coeficientului inhibitor/tripsină
C. Testul cu pancreozimină
D. Nivelul tripsinei şi lipazei în coprofiltrat
E. Sindromul coprologic al insuficienţei pancreatice se-cretorii (steatoreea, creatoreea, amiloreea)

38. Cm Marcaţi metodele de tratament ale pancreatitei:


A. Conservative
B. Endoscopice
C. Chirurgicale
D. Homeopatice
E. Fizioterapeutice

39. Cm Indicaţi obiectivele tratamentului conservativ în cazurile pancreatitelor acute


A. Combaterea sindromului algic
B. Crearea repaosului funcţional al glandei pancreatice
C. Micşorarea activităţii exocrine a glandei pancreatice
D. Corecţia metabolismului proteic
E. Corecţia circulației la nivelul glandei pancreatice

40. Cm Indicaţi obiectivele tratamentului conservativ în cazul pancreatitelor cronice:


A. Combaterea sindromului febril
B. Crearea repaosului funcţional al glandei pancreatice
C. Creșterea activităţii secretorii a glandei pancreatice
D. Corecţia metabolismului glucidic
E. Corecţia sindromului de malabsorbţie

Pancreatitele la copii.

Complement Simplu (teste noi 10-20)

1. D 11. B
2. E 12. C
3. C 13. A
4. A 14. C
5. D 15. D
6. D 16. B
7. A 17. A
8. B 18. A
9. E 19. A
10. C 20. B

Complement multiplu (teste absolut noi 14-40, unele teste modificate/parafrazate)


1. A,B,C
2. A,B,D
3. A,B,D
4. A,B,C,D
5. A,C,E
6. A,C,E
7. A,C,D
8. B,D,E
9. A,C,D,E
10.B,C,E
11.A,C,D,E
12.B,C,D
13.A,B,C,E
14.A,C,E
15.A,B,C,D
16.A,C,D,E
17.BCDE
18.ABD
19.ABCD
20.ABE
21.ABCD
22.ABC
23.ABC
24.ABDE
25.ABD
26.ABE
27.ACD
28.ABC
29.ACD
30.AC
31.ACD
32.ABC
33.ABCD
34.CD
35.ABC
36.AB
37.AC
38.ABC
39.AB
40.BDE

Perioadele copilăriei - caracteristica şi semnificaţia lor. Complement simplu


1. Indicații durata etapei intrauterine de dezvoltare a copilului:
a) 160 zile
b) 200 zile
c) 240 zile
d) 280 zile
e) 340 zile
2.Selectații durata perioadei embrionare de dezvoltare a copilului:
a) 0-2 săptămâni
b) 0-6 săptămâni
c) 0-12 săptămâni
d) 12-22 săptămâni
e) 12-28 săptămâni
3. Precizați durata perioadei fetale în dezvoltarea copilului:
a) 0-12 săptămâni
b) 12-24 săptămâni
c) 12-32 săptămâni
d) 22-40 săptămâni
e) 12-40 săptămâni
4. Prima copilăriei este perioada cuprinsă între vârstele:
a) 0-28 zile
b) 0-12 luni
c) Naștere – 3 ani
d) 1-6 ani
e) 1-12 ani
5. A doua copilărie este între vârstele:
a) 1-3 ani
b) 3-7 ani
c) 3 -12 ani
d) 3-18 ani
e) 6- 12 ani
6. Copilăria a treia este cuprinsă între vârstele:
a) 1-6 ani
b) 1-3 ani
c) 3-6 ani
d) 7-15 ani
e) 12-18 ani
7. Selectați perioada de dezvoltare intrauterină, când are loc organogeneza și morfogeneza rapidă
a) 0-14 zile
b) 2-12 săptămâni
c) perioada fetală
d) trimestru II de sarcină
e) trimestru III de sarcină
8) Selectați perioada copilăriei cu risc major de generalizarea infecţiilor:
a) sugar
b) nou-născut
c) antepreşcolar
d) preşcolar
e) pubertară
9) Precizați perioada de vârstă a copilului, căre-i este caracteristică pierderea fiziologică în greutate:
a) sugar
b) nou-născut
c) preşcolar
d) antepreşcolar
e) şcolar mic
10) Consecinţele acţiunii factorilor teratogeni în perioada primelor 2-8 săptămâni de dezvoltarea
intrauterină a fătului pot fi:
a) dezvoltarea blastopatiilor
b) naşterea prematură
c) dezvoltarea emriopatiilor
d) dezvoltarea fetopatiilor
e) manifestarea infecţiilor intrauterine
11) Precizați termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut la termen:
a)31
b)27
c)38
d)36
e)28
12) Precizați termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut prematur:
a)40
b)37
c)39
d)41
e)42
13) Perioada neonatală cuprinde perioada de:
a) 7 zile
b) 15 zile
c) 20 zile
d) 22 zile
e) 28 zile
14) Lichidul cefalo-rahidian la nou-născutul sănătos are culoarea:
a) transparentă
b) xantocromă
c) brună
d) galbenă
e) roză

15) Precizați frecvenţa contracţiilor cardiace (pe minut) la copilul nou-născut sănătos:
a) 120-160
b) 100-105
c) 90-95
d) 80-85
e) 1 1 0 - 1 1 5
16) Nivelul mediu al hemoglobinei (în g/l) în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos este:
a) 180-220
b) 100-91
c) 90-85
d) 80-71
e) 70-60
17) Pentru nou-născutul prematur NU este caracteristic:
a)vârsta gestaţională până la 37 săptămâni
b)masa corporală la naştere până la 2500g
c)perimetrul toracic la naştere mai mic de 32 cm
d)talie la naştere mai mică de 47 cm
e)perimetrul cranian la naştere 36 cm
18) Frecvenţa medie respiratorie (pe minut) la copilul nou-născut sănătos este:
a) 110-120
b) 90-100
c) 70-80
d) 40-60
e) 20-30
19) Pentru perioada neonatală nu este caracteristic:
a) creșterea rapidă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv lactata
c) dependența totală de familie
d) activitatea nervoasă subcorticală
e) dezvoltarea progresivă a imunității proprii
20) Pentru perioada de copil sugar nu este caracteristic:
a) apariția caracterelor sexuale secundare
b) creșterea staroponderală rapidă
c) nevoi nutriționale mari
d) dezvoltarea neuropsihică rapidă
e) apariția dentiției temporare
Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele copilăriei pentru care este caracteristică prevalenţa imunităţii pasive:
a) nou-născut
b) sugar
c) preşcolar
d) şcolar mic
e) vârsta pubertară

2) Indicaţi particularităţile perioadei de copil sugar:


a)creştere staturală şi ponderală rapidă
b)dezvoltare treptată a manifestărilor socio-afective şi a memoriei
c)ritm lent de creştere staturo-ponderală
d)existenţă stărilor tranzitorii (icter fiziologic, criză genitală, pierdere fiziologică în greutate)
e)apariţia dentiţiei temporare

3) Indicaţi motivele, pentru care vârsta sugarului de 3-6 luni este încadrată în perioadele critice ale
copilăriei:
a) se menţine imunodeficienţa tranzitorică
b) scade imunitatea transmisă transplacentar, datorită catabolismului anticorpilor materni
c) are loc adaptarea generală faţă de mediul extrauterin de viaţă
d) are loc I încrucişare a formulei leucocitare
e) are loc mielinizarea intensă a structurilor sistemului nervos şi formarea reflexelor condiţionate

4) Selectaţi caracteristicile perioadei de pubertate la copii:


a) accelerarea creşterii în greutate
b) încetinirea creşterii în greutate
c) involuţia timusului şi a masei limfatice
d) sinteza maximă de imunoglobuline
e) creşte sensibilitatea ţesuturilor faţă de hormoni

5) Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a fătului în primul trimestru de sarcină:


a) acţiunea teratogenă a medicamentelor
b) mutaţii şi aberaţii cromozomiale
c) malformații congenitale
d) afectarea creşterii masei fătului
e) afectarea sintezei de surfactant

6) Enumeraţi caracteristicile importante ale ultimului trimestru de sarcina:


a) creştere accelerată a masei fătului
b) trecerea maximă transplacentară a imunoglobulinelor de la mamă la făt
c) formarea ţesuturilor şi a organelor
d) sinteza maximă de surfactant
e) diferenţierea intensă a ţesuturilor

7) Precizați perioadele prenatale (intrauterine) de dezvoltare a copilului:


a) perioada de zigotă
b) perioada de fetală precoce
c) perioada embrionară
d) perioada fetală tardivă
e) perioada anticoncepţională

8) Indicați perioadele postnatale de dezvoltare a copilului:


a) perioada preverbală
b) perioada de nou-născut
c) perioada de sugar
d) perioada de antepreşcolar
e) perioada de şcolar mare

9) Enumeraţi componentele procesului de adaptare a nou-născutului la mediul extrauterin de viaţă:


a) includerea funcţiei respiratorii pulmonare
b) instituirea circuitului mic
c) îmbogăţirea circulaţiei sangvine pulmonare şi cerebrale
d) micşorarea metabolismului energetic
e) începutul alimentaţiei enterale

10)Selectaţi particularităţile caracteristice perioadei antepreşcolare a copilăriei:


a) încetinirea vitezei de creştere
b) completarea dentiției temporare
c) are loc dezvoltarea intensă a ţesutului limfoid în nasofaringe
d) activitatea motorie este dezvoltată
e) sunt caracteristice diferenţe comportamentale între fetiţe şi băieţi

11) Indicaţi particularităţile caracteristice perioadei preşcolare de dezvoltare a copilului:


a) schimbarea dentiţiei de lapte cu cea permanentă
b) dezvoltarea intensă a intelectului
c) diferenţe de comportament a fetiţelor şi băieţilor
d) intensificarea creşterii, în special a membrelor
e) se manifestă evident diferenţele morfologice în funcţie de sex

12) Precizaţi particularităţile perioadei de nou-născut:


a) existenţa stărilor tranzitorii (icter fiziologic, pierdere fiziologică în greutate, criză genitală etc)
b) creştere staturo-ponderală lentă
c) creştere staturo-ponderală rapidă
d) deficienţă a funcţiei de barieră a tegumentelor şi mucoaselor
e) dezvoltare slabă a scoarţei cerebrale şi prevalenţa structurilor subcorticale

13) Selectaţi particularităţile caracteristice perioadei de preşcolar:


a) ritm de creştere comparativ cu alte perioade mai lent
b) ritm de creştere accelerat
c) apariţia dinţilor definitivi
d) dezvoltarea complexă a SNC (gândirii, vorbirii, locomoţiei) şi creşterea independenţei
e) patologia dominată de boli contagioase, cronicizarea unor patologii

14) Enumerați caracteristicele specifice perioadei de pubertate :


a) deprimarea tranzitorie a aparării antiinfecțioase
b) oprirea creșterii staturale
c) apariția caracterelor sexuale secundare
d) dezvoltarea intelectuală intensă
e) labilitate psihică și vegetativă
15) Selectați din următoarele perioadele copilăriei:
a) perioada de gradinița
b) perioada de nou-nascut
c) perioada de sugar
d) perioada de copil mic
e) perioda de școlar

16) Enumerați consecințele acțiunii factorilor nociv asupra fătului în sarcina:


a)embriopatii
b) amniopatii
c) coriopatii
d) placentopatii
e) fetopatii

17) Precizați care sunt perioadele primei copilarii:


a) nou-născut
b) sugar
c) copil mic
d) copil mare
e) adolescența

18) Selectați factorii de risc prenatali în dezvoltarea fătului:


a) vîrsta mamei 20-35 ani
b) fumatul
c) alcoolul
d) diabetul
e) stresul

19) Indicați caracteristicele perioadei neonatale precoce:


a) prezența “ crizelor fiziologice”
b) mortalitate mică
c) regresia modifocărilor provocate de naștere
d) patologia dominantă sunt intoxicațiile
e) tendința de aspect generalizat al infecțiilor

20) Selectați caracteristicele perioadei neonatale:


a) creștere lentă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv lactată
c) apariția dentiției de lapte
d) activitate nervoasă subcorticală
e) mortalitate mare

Perioadele copilăriei - caracteristica şi semnificaţia lor.


Complement simplu
16.D 24.B 32.E
17.C 25.C 33.D
18.E 26.C 34.E
19.C 27.B 35.A
20.B 28.E
21.D 29.B
22.B 30.A
23.B 31.A

Complement multiplu

16.A, B
17.A, B, E
18.A, B, E
19.A, C, E
20.A ,B, C
21.A, B, D
22.A, B, C, D
23.B, C, D, E
24.A, B, C, E
25.A, B, C, D
26.A, B, C, D
27.A, C, D, E
28.A, C, D, E
29.A, C, D, E
30. B, C, D, E
31. A, E
32. A, B, C
33.B, C, D, E
34.A, C, E
35.B, D, E
Pielonefrita la copii.

Complement simplu

1. A 11.E
2. A 12.D
3. C 13.E
4. D 14.D
5. C 15.A
6. B 16.A
7. B 17.E
8. C 18.C
9. A 19.C
10.B 20.E

Complement multiplu

1. A,B,C,D 25.A,B
2. A,C,D,E 26.A,B,D,E
3. A,B,C 27.A,B
4. A,D,E 28.A,B,C,D
5. A,B,C 29.A,B,C
6. A,B,C,D 30.A,B
7. A,C,D 31.A,B,C
8. A,C 32.A,B,C
9. A,B,D 33.A,B,C
10.A,B,C 34.A,B,C,D
11.A,B,E 35.B,C,D
12.B,D,E 36.A,B,C
13.B.D.E 37.A, B, C, D
14.A,B,C,E 38. A, B, C,D
15.B,D 39. A, B, C, D
40. A, B, C
16.A,B,C
17.A,B,E
18.C,D,E
19.A,B,C,E
20.A,B,C,E
21.A,B,C,D
22.A,B,C
23.A,D,E
24.A,B,D
Pielonefrita la copii
1. Cs Marcaţi principalul factor etiologic care favorizează afectarea renală în primii ani de viață la copii:
a. e.coli
b. proteus
c. staphylococus
d. mycoplasma
e. bacterii forma L

2. Cs Selectaţi prin ce se caracterizeaza evoluția latentă a pielonefritei cronice la copii:


a.leucociturie recidivantă
b.sindrom febril prelungit
c.piurie
d.reacții purulente locale
e.șoc toxico-infecțios

3. Cs Tabloul clinic al pielonefritei la copii nu include:


a.frisoane
b.dureri lombare
c.incotenență urinară
d.febră
e.piurie

4. Cs Selectaţi durata tratamentului de atac în primul puseu de pielonefrită la copii:


a.4-7 zile
b.5-10 zile
c.10-15 zile
d.14-21 zile
e.20-30 zile

5. Cs Alegeţi sindromul principal clinic în pielonefrita la copii de vârstă fragedă:


a.sindromul astenic
b.sindromul disuric
c.sindromul dispeptic
d.sindromul hipertensiv
e.sindromul neurovegetativ

6. Cs Stabiliţi metoda screening în diagnosticul pielonefritei la copii:


a.cistografia și urografia intravenoasă
b.ecografia rinichilor și vezicii urinare
c.scintigrafia rinichilor și urografia intravenoasă
d.tomografia computerizată
e.cistoureteroscopia

7. Cs Selectaţi cauza de dereglare a pasajului urinar la copii:


a.reflux vezico-renal
b.cistita
c.nefroptoza
d.vezică urinară neurogenă
e.nefrolitiază

8. Cs O fetița în vârstă de 5 ani, anterior sănătoasă, este diagnostificată cu pielonefrita acuta. Care indice de laborator
nu se utilizează pentru diagnostic la moment:
a.creatinina
b.sumarul urinei
c.colesterolul seric
d.urocultura
e.proba Niciporenco

9. Cs Selectați afirmația corectă referitor la pielonefrita acuta la copii:


a.inflamația țesutului interstițial renal
b.inflamația mucoasei vezicii urinare
c.inflamația glomerulară
d.inflamația tubulară
e.inflamația ureterelor

10. Cs Selectaţi investigația obligatorie în enurezis la copii:


a.biopsia renală
b.cistografia
c. tomografie computerizată a rinichilor
d.scintigrafia renală
e. urografia intravenoasă

11. Cs Selectaţi care este nivelul bacteriuriei semnificative în pielonefrită la copii:


a.50000 coloniii în 1ml.de urină
b.10000 colonii în 1 ml.de urină
c.40000 colonii în 1 ml.de urină
d.lipsa creșterii microbiene
e.100000 colonii în 1 ml.de urină

12. Cs Indicați caracterul leucocituriei în pielonefrita bacteriană la copii:


a.limfocite
b.monocite
c.eozinofile
d.neutrofile
e.nu are semnificație

13. Cs Marcaţi durata de dispensarizare a copiilor ce au suferit pielonefrita acută:


a.1 an
b.2 ani
c.3 ani
d.4 ani
e.5 ani

14. Cs Selectaţi la ce vârsta se scot de la evidența dispanserică bolnavii cu pielonefrită cronică secundară:
a.după vârsta de 10 ani
b.după vârsta de 15 ani
c.după vârsta de 18 ani
d.nu se scot de la evidență
e.după vârsta de 17 ani

15. Cs Precizaţi frecvența supravegherii de către nefrolog a copiilor care au suferit de pielonefrită:
a.o dată la 3 luni
b.o dată la 5 luni
c.nu se efectuează supravegherea
d.o dată la 1 an
e.o dată la 2 saptamâni

16. Cs Selectaţi metoda de investigație care poate favoriza pătrunderea infecției în rinichi la copii?
a.cateterizarea vezicii urinare
b.puncția pleurală
c.biopsia hepatică
d.examenul ginecologic
e.cateterizarea venei periferice

17. Cs La ecografia renală din cadrul pielonefritei nu se determină la copii:


a.rinichi măriți în dimensiuni
b.parenchim hiperechogen
c.parenchim edemațiat
d.dilatarea sistemului pielo-caliceal
e.urină reziduală după micție

18. Cs Selectaţi care este varianta normală a pH-ului urinar la copii:


a.slab alcalină
b.puternic alcalină
c.slab acidă
d.puternic acidă
e.neutră

19. Cs Alegeţi care indice al analizei generale a sângelui se modifică în cadrul pielonefritei acute la copii?
a.hemoglobina
b.eozinofilele
c.VSH
d.indicele de culoare
e.glucoza

20. Cs Marcaţi contraindicația pentru efectuarea urografiei intravenoase la copii:


a.leucociturie
b.colică renală
c.traumă abdominală
d.modificări la ecografia renală
e.anurie

Complement multipli
1.Cm Selectaţi agenții cauzali ai pielonefritei la copii?
a.e.coli
b.chlamidiile
c.candida albicans
d. infecția micoplasmatică cu Mуcoplasma hominis
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis

2. Cm Marcaţi factorii de protecție locală a aparatului reno-urinar la copii:


a.prezența IgA în urină
b.nivelul crescut a pH-ului
c.nivelul redus a pH-ului
d.fluctuațiile osmolarității
e.uroproteina Tamm-Horsfall

3. Cm Indicaţi principalele căi de pătrundere a infecției în rinichi la copii:


a.urogenitală
b.hematogenă
c.limfogenă
d.aerogenă
e.endogenă

4. Cm Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pielonefrita acută la copii:


a.febra>38C, frison
b.micțiuni sensibile
c.polachiurie
d.semne de intoxicație
e.dureri lombare

5. Cm Indicaţiile pentru efectuarea scintigrafiei renale la copii sunt următoarele:


a.infecții a tractului urinar recidivante
b.infecții a tractului urinar atipice la vârsta sub 3 ani
c.după 4-6 luni de la un epizod acut de infecție a tractului urinar
d.aghenezia renală
e.epizod acut a infecției de tract urinar

6. Cm Tabloul clinic al pielonefritei la copii include următoarele simptoame:


a.febră
b.frisoane
c.dureri abdominale
d.dureri lombare
e.dizurie

7. Cm Precizaţi maladiile sub “masca” căror evoluează pielonefrita acută la copii?


a.apendicita acută
b.pancreatita acută
c.infecție virală acută
d.infecție intestinală
e.colecistită acută

8. Cm Selectaţi testele de laborator obligatorii în diagnosticul pielonefritei acute la copii?


a.analiza generală a sângelui
b.enzimodiagnostica
c.analiza generală a urinei
d.investigarea urinei la infecții oportuniste
e.investigarea statutului imun

9. Cm Marcaţi investigațiile de laborator suplimentare în diagnosticul pielonefritei acute la copii sunt?


a.proba Zimnițkii
b.analiza sângelui pentru identificarea de R-proteine
c.morfologia sedimentului urinar
d.testul lizocimic
e.analiza generală a urinei

10. Cm Selectaţi investigațiile instrumentale obligatorii în diagnosticul pielonefritei acute la copii sunt:
a.monitorizarea tensiunii arteriale
b. ultrasonografia renală
c.urografia intravenoasă
d.cistometria
e.cistografie micțională
11. Cm Selectaţi modificările de laborator caracteristice pielonefritei la copii:
a.reacția inflamatorie a săngelui
b.modificarea sedimentului urinar
c.scăderea nivelului proteinei C reactive în sânge
d.hipogamaglobulinemie
e.scăderea densității relative a urinei

12. Cm Selectaţi modificările sedimentului urinar caracteristice în pielonefrita acută la copii:


a.bacteriurie < 50.000 colonii/ml
b.bacteriurie > 100000 colonii/ml
c.proteinurie > 1gr/l
d.proteinurie < 1gr/l
e.leucociturie cu character neutrophil > 50%

13. Cm Dereglarea stării funcționale a rinichilor de tip tubulointerstițial are loc prin:
a.creșterea osmolarității
b.scăderea osmolarității
c.scăderea densității relative
d.creșterea densității relative
e.scăderea indicilor acidoamoniogenezei

14. Cm Enumerați complicațiile pielonefritei la copii:


a.carbuncul renal
b.nefrita apostomatoasă
c.nefrolitiaza
d.sindrom Alport
e.necroza papilară

15. Cm Selectaţi criteriile de spitalizare a copiilor cu pielonefrită acută:


a.forme medii ale pielonefritei acute
b.pielonefrita acuta asociată cu alte maladii în acutizare
c.pielonefrită acută la copii cu vârsta 10-15 ani
d.pielonefrita acuta la copiii primelor luni de viață
e.forme ușoare ale pielonefritei însoțite de febră

16. Cm Enumeraţi metodele diagnostice paraclinice care confirmă diagnosticul de pielonefrită la copii:
a.urografia intravenoasă
b.scintigrafia renală
c.ultrasonografia renală
d.radiografia cutiei toracice
e.cistoscopia

17. Cm Alegeţi factorii de risc în dezvoltarea pielonefritei la copii:


a.focare cronice de infecție
b.infecții intercurente frecvente
c.anemie carențială
d.gastroduodenita acută
e.vulvovaginitele și cistitele

18. Cm Selectaţi мanifestări clinice caracteristice pielonefritei la copiii de vârsta fragedă:


a.sindromul dizuric
b.durere suprapubiană
c.sindromul febril prelungit
d.sindromul dispeptic
e.sindromul toxico-infectios generalizat

19. Cm Selectaţi factorii de risc locali în dezvoltarea pielonefritei la copii:


a.hidronefroza
b.urolitiaza
c.tumoare renală
d.sindromul Alport
e.polichistoza renală

20. Cm Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferențial în pielonefrita acută la copii:
a.glomerulonefrita
b.tuberculoza renală
c.cistita
d.bronșita acută
e.apendicita acută

21. Cm Măsurile curative generale în pielonefrita acută necomplicată la copii includ:


a.repaos la pat 1-2 zile după normalizarea febrei
b.aport crescut de lichide
c.limitarea produselor cu surplus de proteine, substanțe extractive
d.respectarea regimului micții regulate
e.cotrimoxazol

22. Cm Tratamentul pielonefritei acute complicate la copii include:


a.terapie antibacteriană
b.perfuzii intravenoase
c.nitrofurane
d.imunosupresoare
e.dezagregante

23. Cm Selectaţi simptoamele clinice tipice în pielonefrita la copii după vârsta de 3 ani:
a.dureri abdominale
b.disurie
c.diaree
d.sindrom toxic-infecțios generalizat
e.frison

24. Cm Enumeraţi factori de care depinde gradul de expresivitate a simptomelor în pielonefrita acută la copii?
a.patologii concomitente
b.vârsta copilului
c.gradul de dezvoltare fizică a copilului
d.factori de predispunere ereditară
e. greutatea copilului
25. Cm Marcaţi semnele clinice a pielonefritei obstructive la copii?
a.creșterea constantă a temperaturii
b.apariția durerilor acute în zona lombară afectată
c.lipsa febrei
d.intensificarea durerii în zona lombară la micțiune
e.lipsa durerilor

26. Cm Enumeraţi factorii predispozanți antenatali în dezvoltarea pielonefritei la copii:


a.nefropatia sarcinei
b.pielonefrită cronică
c.dermatită alergică acută
d.infecții intercurente frecvente
e.focare cronice de infecții la gravide

27. Cm Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a sângelui la copii cu pielonefrită acută:
a.creșterea VSH
b.leucocitoză
c.eozinofilie
d.creșterea hemoglobinei
e.scăderea numărului de trombocite

28. Cm Marcaţi indicațiile pentru cistografia micțională la copii:


a. enureza după vârsta de 3-5 ani
b incontinență diurnă de urină
c. infecția urinară recidivantă
d. rinichi afuncțional
e. dureri lombare unilaterale

29. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a căilor urinare la copii:
a.colică renală
b.pielonefrita
c.traume abdominale
d.apendicită acută
e.hipersensibilitate la preparatele de iod

30. Cm Selectaţi durata de administrare a chimioterapicelor la copii:


a.3-6 luni în infecții a căilor urinare recidivante neobstructive
b. 6-12 luni sau până la momentul rezolvării chirurgicale
c.1 lună
d.2 săptămîni
e.2 luni
31. Cm Selectaţi prin ce se caracterizează sindromul urinar în cadrul pielonefritei acute la copii:
a. leucociturie
b.bacteriurie>100 000 colonii/ml. urină
c.scăderea densitații urinare
d. proteinuria > 3,0 g/l
e.eritrociturie

32. Cm Indicaţi chimioterapicele urinare cel mai frecvent utilizate în infecțiile tractului urinar la copii:
a.cotrimoxazol
b.nitrofurantoin
c.acid nalidixic
d.eritromicina
e.ciprofloxacina

33. Cm Pentru terapia orală a infecțiilor tractului urinar la copii se utilizează:


a.acid nalidixic
b.cefuroxima
c.cefixim
d.penicilina
e.gentamicina
34. Cm Spitalizarea copiilor cu infecția tractului urinar se efectuează în următoarele situații:
a.vârsta < 6 luni
b.nu acceptă lichid per os
c.stare toxică
d.obstrucție urinară
e.stare medie

35. Cm Selectaţi criteriile de eficacitate a terapiei antibacteriene la copii cu pielonefrita acută:


a.ameliorarea clinică în decurs de 5-7 zile de la inițierea tratamentului
b.diminuarea sau dispariția leucocituriei la a 2-3 zi de la inițierea tratamentului
c.urina devine sterilă la 24-48 ore
d.ameliorarea clinică în primele 24-48 ore de la inițierea tratamentului
e.agravarea tabloului clinic după 24 ore de la inițierea tratamentului

36. Cm Indicaţi obiectivele terapiei infecției de tract urinar la copii:


a.sterilizarea urinei
b.prevenirea diseminării infecției
c.reducerea probabilității lezării rinichiului
d.indentificarea agentului patogen
e.tratamentul infecțiilor intercurente

37. Cm Selectaţi factorii favorizanţi ai infecţiei urinare la copii:


a.tumori ale căilor urinare
b.imaturitatea şi dereglarea diferenţierii ţesutului renal
c.reflux vezico-renal
d.nefroptoza
e.fosfat-diabetul

38. Cm Pentru profilaxia infecțiilor tractului urinar la copii sunt utilizate:


a.acid nalidixic
b.co-trimaxozol
c.metenamicină
d.nitrofurantoin
e.ampicilina

39. Cm Eficacitatea antibioticoterapei în pielonefrită la copii este în funcţie de:


a.activitatea inflamaţiei bacteriene
b.caracterul microflorei bacteriene
c.pH-ul urinei
d.menţinerea diurezei și a altor funcţii renale
e.vârsta copilului

40. Cm Marcaţi contraindicaţiile pentru efectuarea urografiei intravenoase la copii:


a.şocul
b.vicii cardiace decompensate
c.oliguria
d.pielonefrita cronică
e.colica renală
Pneumonia comunitară la copii. Complement simplu
Cs

1 Selectaţi opţiunea care nu este variantă clinică-morfologică a pneumoniei comunitare la copil?

A. Pneumonia lobulară (bronhopneumonie)


B. Pneumonie franc-lobară (lobară)
C. Pneumonie segmentară
D. Pneumonie interstiţială
E. Pneumonia cronică
Cs

2. Care stadiu patogenic nu caracterizează evoluţia pneumoniei pneumococice la copii:

A. Latenţă

B. Rezoluţie

C. Hepatizare cenuşie

D. Hepatizare roşie

E. Congestie

Cs

3. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată la copii:

A. Expir prelungit însoţit de geamăt

B. Accentuarea zgomotelor respiratorii

C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată

D. Raluri uscate sibilante difuze

E. Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse

Cs
4. Selectaţi factorul etiologic în pneumonia franc-lobară la copii:

A. Staphilococcus aureus

B. Bacilul haemofilus

C. Klebsiella pneumoniae

D. Streptococcus hemolitic

E. Streptococcus pneumoniae

Cs

5. Diagnosticul definitiv in pneumonia comunitară la copii ca regulă se stabileşte în baza:


A. Scintigrafiei pulmonare

B. Spirograifiei

C. Bronhoscopiei

D. Radiografiei cutiei toracice

E. Bronhografiei pulmonare
Cs

6. Care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară:

A. Se afectează unul sau câteva segmente

B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră

C. Wheezing-ul este caracteristic

D. Deseori evoluează cu component atelectatic

E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu baza spre hil

CS

7. Diagnosticul etiologic concludent al pneumoniei comunitare se stabileşte în baza:

A. Microscopiei sputei
B. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
D. Imunofluorescenţei sputei
E. Investigaţiilor imunologice celulare
CS

8. Care este mecanismul de infectare în pneumonia comunitară la copii?

A. Aerogen
B. Limfogen
C. Ascendent
D. Pleural
E. Mediastinal
CS

9. Antibioticul de elecţie în pneumonia comunitară la copilul mic este:


A. Amicacina
B. Biceptol
C. Amoxicilina
D. Doxaciclina
E. Tetraciclina
CS

10. Care este durata optimală a antibioticoterapiei la copil cu pneumonie comunitară necomplicată?

A. 1 zi după normalizarea temperaturii


B. 3 zile după normalizarea temperaturii
C. 5 zile după normalizarea temperaturii
D. Până la dispariţia tusei
E. Până la rezorbţie totală a opacităţilor pulmonare
CS

11. Pneumonia atipică este de regulă produsă de:

A. Haemophilus influenzae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
CS

12. Tratamentul de prima alegere în pneumonia atipică la copil este cu:

A. Macrolide
B. Cefalosporine gen. II
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide
E. Aminopeniciline
CS

13. Administrarea antibioticelor în pneumonia comunitară necomplicată la copil este:

A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Calea orală
D. Intrarectal
E. Intrapleural
CS

14. Devierea mediastinului spre partea afectata se observa in:


A) hemotorax
B) pneumotorax
C) hidropneumotorax
D) emfizem lobar
E) atelectazie pulmonară

15. Care investigaţie instrumentară este necesară de a indica pacientului pentru confirmarea diagnosticul de
pneumonie:

A) spirografia
B) bronhografia
C) radiografia pulmonară
D) PEF-metria

E) scintigrafia pulmonară

16. Indicaţia cărui antibiotic este mai recomandată în pneumonia cu Mycoplasma:


A) azitromicina
B) cefatoxim
C) tetraciclină
D) ampicilină

E) cefalexin

17. Cel mai frecvent agent patogen atipic declanşator de pneumonie la copiii de vârsta şcolară mare şi
adolescenţei, este:
A) legionella
B) Pneumocist
C) citomegalovirus
D) Toxoplasma
E) mycoplasma

18. Pneumonia comunitară la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani este mai rar determinată de:

A) Pseudomonas aeruginosa
B) pneumococ
C) micoplasme
D) Haemophilus influenzae
E) Klebsiella

19. În tratamentul pneumoniei cu Haemophilus influenzae, producătoare de beta-lactamază, este recomandabil


să se utilizeze:
A) fenoximetilpenicilină
B) amoxicilina în combinaţie cu acid clavulanic
C) amoxicilină
D) ampicilină

E) macrolide

20. Durata optimă a tratamentului cu antibiotice din grupul penicilinelor în pneumonie este:
A) pînă la de normalizarea temperaturii
B) pînă la resorbţia totală a infiltratului în plămîn
C) pînă la normalizarea VSH
D) dinamică clinică pozitivă şi 2-5 zile de temperatură normal

E) асоrd comun al medicului cu pacientul

21. Pentru care pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5% eritrocite?
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică

E) fibrinoasă

22. Cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) bronşită obstructivă

E) virală

23. Care pneumonie poate fi atribuită stării de imunodeficienţă:


A) pneumococică
B) stafilococică
C) cu micoplasma
D) pneumocistică

E) virală

Complement multiplu

Cm
1. Criteriile de diagnostic a pneumoniei comunitare la copil după OMS, recomandate pentru
sectorul primar sunt:
A. Tusea
B. Tahipnee
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
D. Tirajul intercostal şi substernal
E. Refuz la supt
Cm
2. Factori de risc pentru producerea pneumoniei comunitare la copilul mic sunt:

A. Malnutriţia
B. Stările imunocompromise
C. Alimentaţia artificială
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
Cm
3. Pentru pneumonia comunitară la copilul mic sunt caracteristice:
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul
Cm
4. Semnele clinice ce caracterizează o pneumonie interstiţială sunt:

A. Semnele clinice caracteristice infecţiei virale respiratorii inferioare


B. Tiraj intercostal şi substernal
C. Examen fizic pulmonar redus
D. Respiraţie diminuată
E. Raluri crepitante localizate
Cm

5. Ce afirmaţii pentru pleureziile metapneumonice la copii sunt corecte:

A. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator


B. Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos
D. În hemoleucogramă se constată leucocitoză marcată, hiper - VSH
E. Complexele imunocirculante la valori majorate
Cm

6. In pneumoniile comunitare la copil, cei mai frecventi agenţi patogeni sunt:

A. Streptococcus pneumoniae

B. Haemophilus influenzae

C. Mycoplasma pneumoniae

D. Enterobacteriile

E. Pseudomonas aeruginosa

Cm

7. Sindromul de condensare pulmonară din pneumonia comunitară se manifestă prin:

A. Raluri ronflante bilateral, difuze

B. Submatitate localizată

C. Expir prelungit

D. Accentuarea vibraţiilor vocale

E. Raluri crepitante localizate

Cm

8. Ineficacitatea terapeutică în pneumonia comunitară este remarcată prin următoarele afirmaţii:

A. Sindrom febril rebel


B. Infiltraţie pulmonară redusă la examenul radiologic control
C. Leucocitoză progresivă cu devierea formulei leucocitare spre stînga
D. Agravarea stării generale
E. Progresarea simptomatologiei pulmonare
Cm

9. Ce afirmaţii confirmă prezenţa bronhopneumoniei în focar la copil?

A. Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios, care domină examenul fizic pulmonar

B. Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică

C. Se localizează bilateral, diseminat sau paravertebral

D. Se produce preponderent la copilul > 5 ani.

E. Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm

Cm
10. Radiografia pulmonară va evidenţia următoarele în pneumonia necomplicată la copii:

A. Emfizem lobular

B. Interlobită

C. Accentuarea desenului pulmonar

D. Opacităţi micro-macronodulare

E. Accentuarea desenului inrestiţial

Cm

11. Care sunt complicaţiile în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii?

A. Afectarea pleurei

B. Otita purulentă

C. Meningita purulentă

D. Atelectazii pulmonare

E. Corp străin în căile respiratorii

Cm

12. Diagnosticul diferenţial în pneumonia comunitară la copii se va face cu următoarele maladii?

A. Rinofaringită acută

B. Edemul pulmonar

C. Tuberculoza pulmonară

D. Epiglotită

E. Corp străin în căile respiratorii inferioare

Cm

13. Criteriile de spitalizare a copilului cu pneumonie comunitară?

A. Copiii până la 6 luni

B. Complicaţii extrapulmonare piemice

C. Lipsa eficacităţii terapeutice iniţiată ambulator

D. Copiii din condiţii socio-economic vulnerabile

E. Copiii şcolari cu pneumonie franc-lobară

Cm

14. Supravegherea medicală a copiilor ce au suportat pneumonia comunitară cu evoluţie favorabilă include:

A. Evidenţă la medicului de familie pentru o perioadă de 3 luni


B. Efectuarea controlului radiologic în dinamică
C. Efectuarea probelor funcţionale pulmonare în dinamică
D. Corecţia stărilor de fon (anemie, rahitism etc.)
E. Măsuri de fortificare a organismului
Cm

15. Principiile de tratament în pneumonia comunitară la copii prevede:

A. Măsuri generale de îngrijire


B. Terapie antihistaminică
C. Măsuri fizioterapeutice
D. Tratamentului etiotrop
E. Tratamentul simptomatic
Cm

16. Tratamentul simptomatic în pneumonia comunitară la copii:

A. Mucolitice şi expectorante
B. Hidratare orală
C. Antipiretice în sindromul febril
D. Chinetoterapia respiratorie, drenaj postural
E. Terapie antihistaminică
Cm

17. Enumeraţi antibioticele de prima linie în pneumonia comunitară necomplicată la copil:

A. Aminopeniciline orale
B. Cefalosporine gen. II, orale
C. Macrolide
D. Tetracicline orale
E. Aminoglicozide orale
Cm

18. Enumeraţi preparatele antibacteriene în pneumonia atipică la copil:

A. Ampicilina
B. Claritromicina
C. Azitromicina
D. Rovamicina
E. Nitrofurantoina
Cm

19. Indicaţi agenţii patogeni în pneumonia atipică la copil:

A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli
E. Chlamydia pneumoniae
Cm

20. Indicaţi afirmaţiile corecte în tratamentul pneumoniei comunitare necomplicate la copil:

A. Antibioticoterapie parenterală
B. Antibioticoterapie orală
C. Antitusive
D. Durata antibioticoterapiei până la 21 de zile
E. Aminopenicilinele orale sunt prima linie

21. Care dintre semnele clinice enumerate sunt caracteristice pentru pleurezia exudativă?
A) deplasarea organelor mediastinului spre partea sănătoasă
B) deplasarea organelor mediastinului spre partea afectată
C) sunet percutor de cutie
D) respiraţie vezicuară la auscultaţie
E) diminuarea sunetului percutor

22. La factorii care contribuie la dezvoltarea pneumoniei la nou-născuţi, se atribuie:


A) pneumopatiile
B) prematuritatea
C) toxicoza în prima jumătate a sarcinii
D) infecţie respiratorie a mamei în ultimile 2 săptămîni de sarcină
E) icter prelungit

23. Pentru tratamentul pneumoniei stafilococice este utilizat:


A) peniciline
B) levomicetina
C) aminoglicozide
D) cefalosporine
E) fluorochinolone

24. Tratamentul iniţial al pneumoniei cauzată de flora gram-pozitivă, trebuie efectuat cu:
A) amoxicilină
B) gentamicină
C) levomicetină
D) tetraciclină
E) cefazolină

25. Procesele distructive pulmonare sunt caracteristice pentru pneumonia cauzată de:
A) pneumococ
B) Pseudomonas aeruginosa
C) streptococ
D) stafilococ
E) Chlamydia

26. Infecţia cu Chlamydia poate provoca:


A) meningită
B) conjunctivita
C) uretrită
D) pneumonie
E) encefalită

27. Semnele clinice ale pleureziei exsudative sunt următoarele:


A) tuse deranjantă, cu sindrom dolor
B) respiraţie aspră
C) rămînerea în urmă a hemitoracelui afectat, în procesul de respiraţie
D) raluri umede mari
E) diminuarea sunetelor percutorii

28. Semnele clinico-radiologice ale pneumotoraxului:


A) accentuarea dispneei
B) deplasarea mediastinului spre partea afectată
C) deplasarea mediastinului spre partea sănătoasă
D) lipsa desenului pulmonar pe radiografie

E) diminuarea murmurului vezicular pe partea afectată

29. La apariţia mai frecventă a pneumoniei, la copii de vîrstă mică, contribuie:


A) diferenţierea insuficientă de acinilor şi alveolelor
B) alimentare abundentă cu vase sangvine şi limfatice a ţesutului pulmonar
C) funcţia diminuată a epiteliului mucociliar şi tusea reflectorie
D) poziţia orizontală a coastelor şi subdezvoltarea muşchiilor intercostali
E) frecvenţa crescută a mişcărilor respiratorii

30. Criterii de diagnostic a pneumoniei la copii sugari, servesc următoarele simptome:


A) tuse
B) tirajul cutiei toracice
C) frecvenţa respiraţiei 40 pe 1 minut
D) creşterea temperaturii pînă la valori febrile
E) frecvenţa respiratorie peste 50 pe 1 minut

31. Copilului cu alergie la penicilină, i se pot indica următoarele antibiotice:


A) eritromicina
B) Gentomicina
C) cefazolina
D) klindomicina
E) amoxacilina

32. Complicaţiile pulmonare ale pneumoniei la copii includ:


A) pleurezia
B) atelectazia
C) piopneumotoraxul
D) Sindromul cardio-vascular
E) neurotoxicitate

33. Pentru pneumonia cu Mycoplasma la copii sunt caracteristice:


A) caracer sezonier - de obicei toamna
B) creşterea ganglionilor limfatici cervicali
C) distrugerea ţesutului pulmonar
D) eozinofilia
E) hepatosplenomegalia

34. Pentru pneumonia cu Chlamydia la copii sunt caracteristice:


A) rinita asociate
B) conjunctivită asociată
C) piodermie
D) creşterea ganglionii limfatici regionali
E) tendinţ către necroza ţesutului pulmonar
35. Pentru pneumonia virală la copii sunt caracteristice:
A) debut acut
B) neurotoxicitate
C) complicaţii din partea sistemului cardiovascular
D) neutropenie
E) tendinţa către evoluţie lentă şi trenantă

Pneumonia comunitară la copii.

Complement simplu Complement multiplu

1. E 1. A,B,D,E
2. A 2. A,B,D,E
3. E 3. A ,B ,C ,E
4. E 4. A, B,C,E
5. D 5. B,C,D,E
6. C 6. A,B,C
7. C 7. B,D,E
8. A 8. A,C,D,E
9. C 9. A,B,C,E
10. C 10.C,D,E
11. C 11.A,B,C,D
12. A 12.B,C,E
13. C 13.A,B,C,D
14. E 14.A,D,E
15. C 15.A,D,E
16. A 16.A,B,C,D
17. E 17.A,B,C
18. A 18.B,C,D
19. B 19.A,E
20. D 20.B,E
21. B 21.A,E
22. A 22.A,B,D
23. D 23.C,D
24.A,E
25.B,D
26.B,C,D
27.A,C,E
28.A,C,D,E
29.A,B,C,D
30.A,B,D,E
31.A,B,D
32.A,B,C
33.A,B,D,E
34.A,B,D
35.A,B,C,D

Rahitismul carenţial la copii. Complement Simplu


1. Rahitismul carenţial comun este o boală:
a. Metabolică
b. infecţioasă
c. alergică
d. imunopatologică
e. ereditară
2. Rahitismul carenţial survine la vârsta de:
a. Nou-născut
b. Adolescent
c. Pubertate
d. Şcolar mic
e. 3-24 luni
3. Cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman se află în:
a. Creier
b. Muşchi
c. Oase şi dinţi
d. Celule
e. Lichidul extracelular
4. Indicați factorul iatrogen care nu este cauza de rahitism la copii:
a. Tratamentul cu corticosteroizi
b. Tratamentul cu anticonvulsivante
c. Tratamentul cu diuretice
d. Tratamentul cu probiotice
e. Tratamentul cu antiacide
5. Precizați termenul de sarcină pentru profilaxia specifică cu Vit.D:
a. Ultimul trimestru de sarcină
b. Primul trimestru de sarcină
c. Trimestru 2 de sarcină
d. Toată sarcina
e. Nu se indică profilaxie specifică
6. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic perioadei de debut în rahitism la copii:
a. Hiperexcitabilitate neuromusculară
b. Deformări ale membrelor
c. Transpiraţii abundente
d. Hipotonie musculară
e. Alopecie occipitală
7. Indicați care din următoarele nu este o manifestare osoasă craniană în rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Plagiocefolia
c. Macrocrania
d. Microcefalia
e. Capul patrat
8. Indicați care din următoarele nu este manifestare osoasă toracică în rahitism la copii:
a. Genu varum
b. Mătaniile condrocostale
c. Aplatizarea anteroposterioară torace
d. Toracele lărgit la bază
e. Sternul înfundat
9. Indicați care din următoarele nu este manifestare osoasă din partea membrelor în
rahitism la copii:
a. Brăţările rahitice
b. Genu valgum
c. Fracturile spontane
d. Genu varum
e. Scolioza
10. Precizați cauza principală a rahitismului carenţial la copii:
a. Alimentaţia naturală
b. Carenţa cronică de vit.D.
c. Alimentaţia artificială
d. Creşterea viguroasă a copilului
e. Zona geografică temperată
11. Profilaxia specifică a rahitismului carenţial cu vit.D în Republica Moldova se efectuează
până la vârsta de:
a. 6 luni
b. 12 luni
c. 24 luni
d. 18 luni
e. 36 luni
12. Pentru spasmolifia manifestă la copii este caracteristic:
a. Semnul Maslov
b. Semnul Chwostek
c. Semnul Trousseau
d. Convulsiile tonico-clonice generalizate
e. Sincopa
13. Pentru spasmolifia latentă la copii nu este caracteristic:
a. Spasmul carpo-pedal
b. Semnul Erb
c. Semnul Trousseau
d. Semnul Chwostek
e. Semnul Maslov
14. Cel mai activ metabolit al vitaminei D este:
A. Colecalciferolul
B. 7-dihidroxicolesterolul
C. 25-oxivitamina D3
D. 24,25-dioxivitamina D3
E. 1,25- dioxivitamina D3
15. Indicaţi organul în care se formează cel mai activ metabolit al vitaminei D:
A. Piele
B. Intestine
C. Ficat
D. Rinichi
E. Stomac
Cs
16. Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează următoarele simptome, în afară de:
A. Şanţul Harrison
B. Bosele frontale şi parietale ale craniului
C. “mătănii costale”
D. “brăţări rahitice”
E. “şirag de mărgăritare”
Cs
17. Marcaţi necesitatea zilnică fiziologică în vitamina D la copii:
A. 40 UI
B. 50 UI
C. 200 UI
D. 300 UI
E. 400-500 UI
Cs
18. Precizați vârsta de apariție a primelor simptome ale rahitismului carenţial la sugar:
A. 1-2 săptămâni
B. 4-6 săptămâni
C. 4-6 luni
D. 6-8 luni
E. 8 - 12luni
Cs
19. Selectați doza terapeutică în tratamentul rahitismului carenţial la copii:
A. 500 UI/zi
B. 1000 UI/zi
C. 2000 - 5000 UI/zi
D. 20000 UI/zi
E. 50000 UI/zi
Cs
20. Mecanismele patogenetice ale rahitismului carenţial la copii includ următoarele, în afară de:
A. Scăderea absorbţiei calciului în intestin
B. Reabsorbţia scăzută a fosforului la nivelul sistemului tubular
C. Secreţia crescută a parathormonului
D. Reabsorbţia scăzută a glucozei la nivelul sistemului tubular
E. Deficit de osificare a matriţei osoase

Complement Multiplu
1. Selectați componentele esențiale ale substanţei minerale solide a osului la copii:
a. Calciul
b. Vitamina D
c. Magneziul
d. Vitamina A
e. Fosforul
2. Enumerați organele cu cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman:
a. Ficatul
b. Creierul
c. Oasele
d. Sângele
e. Dinţii
3. Indicați organele în care are loc transformarea Vitaminei D în compuşi metabolici activi:
a. Pulmonii
b. Ficatul
c. Splină
d. Rinichii
e. Suprarenalele
4. Enumeraţi organele ţintă de acţiune a Calcitriolului la copii:
a. Intestinul
b. Rinchii
c. Hipofiză
d. Ţesutul osos
e. Glanda paratirodiă
5. Indicaţi sistemul hormonal de reglare a metabolismului fosfo-calcic la om:
a. Adenohipofiza
b. Glanda paratiroidă
c. Suprarenalele
d. Glanda tiroidă
e. Calcitriolul
6. Enumeraţi efectele Parathormonului în rahitism la copii:
a. Creşte reabsorbţia renală de fosfaţi
b. Creşte reabsorbţia renală de calciu
c. Măreşte excreţia renală de fosfaţi
d. Stimulează formarea de calcitriol
e. Demineralizarea osului
7. Marcați factorii determinanţi ai carenţei cronice de Vitamina D în rahitism la copii:
a. Alimentaţia artificială cu formule adaptate
b. Dereglarea metabolismului Vitaminei D
c. Deficit de producţie /aport a vitaminei D
d. Profilaxia specifică cu vitamina D
e. Deficit de absorbţie intestinală a vitaminei D
8. Selectați factorii etiologici exogeni în rahitism la copii:
a. Poluarea atmosferei
b. Copii născuţi toamna-iarna
c. Lipsa expunerilor la soare a copilului
d. Pielea albă
e. Sindromul de malabsorbţie
9. Enumerați factorii alimentari etiologici în rahitism la copii:
a. Diversificarea corectă şi la timp
b. Exces de făinoase
c. Alimentaţia artificială cu formule adaptate
d. Alimentaţia artificială cu formule neadaptate
e. Regim vegetarian
10. Marcați factorii iatrogeni etiologici în rahitism la copii:
a. Administrare de durată a polivitaminelor
b. Administrare de probiotice
c. Administrare de durată a costicosteroizilor
d. Administrarea de durată a fenobarbitalului
e. Administrarea de durată a diureticilor
11. Indicați factorii etiologici endogeni în rahitism la copii:
a. Aport alimentar insuficient de vitamina D
b. Sindromul de malabsorbţie
c. Factori genetici
d. Boli colestatice hepatice
e. Poluarea atmosferei
12. Indicaţi verigele fiziopatologice în rahitism la copii:
a. Hipocalcemia
b. Hipercalcemia
c. Hipofosfatemia
d. Hiperparatiroidism secundar
e. Hipovitaminoza D
13. Selectați manifestările clinice ale hiperplaziei de ţesut osteoit în rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Mătăniile costale
c. Brăţările rahitice
d. Plagiocefalia
e. Îngroşarea oaselor
14. Indicați manifestările clinice de osteomalacie în rahitism carenţial la copii:
a. Craniotabesul
b. Fontanela cu bordurile moi
c. Plagiocefalia
d. Mătăniile costale
e. Abdomen mare, hipoton
15. Marcați semnele clinice ale perioadei de debut în rahitism la copii:
a. Hiperexcitabilitate neuromusculară
b. Deformări osoase
c. Transpiraţii abundente
d. Brăţări rahitice
e. Hipotonie musculară
16. Precizați modificările osoase ale cutiei craniene în rahitism la copii:
a. Microcefalia
b. Osteomalacia
c. Plagiocefalia
d. Bombarea fontenelei
e. Cap patrat, macrocronic
17. Indicați modificările osoase ale cutiei toracice în rahitism la copii:
a. Mătăniile condrocostale
b. Aplatizarea anteroposterioară a toracelui
c. Deformaţia osului tumeral
d. Abdomen mare hipoton
e. Stern înfundat
18. Precizați anomaliile biochimice în rahitism la copii sunt:
a. Alcaloza
b. Acidoza
c. Hipermagneziemia
d. Hipocalcemia
e. Hipofosfatemia
19. Selectați semnele caracteristice evoluţiei acute a rahitismului carenţial la copii:
a. Osteomalacia
b. Hiperplazia ţesutului osteoid
c. Hiperexcitabilitatea neuromusculară
d. Demineralizarea osului
e. Hipotonia musculară
20. Profilaxia specifică a rahitismului la copii include următoarele:
a. Este indicată la toţi copiii până la cârsta de 24 luni
b. Doze fiziologică se administrează zilnic
c. Administrarea injectabilă este preferenţială
d. Administrarea per os este preferenţială
e. Doza profilactică este 2000-3000 ui/zi
Cm
21. Rahitismul carenţial la copii se caracterizează prin următoarele perioade:
A. De debut
B. De stare
C. De reconvalescenţă
D. De sechele postrahitismale
E. Avansată
Cm
22. Clasificarea rahitismului carenţial la copii cuprinde următoarele:
A. Perioada bolii
B. Gradul de gravitate a maladiei
C. Evoluţia bolii
D. Variantele de evoluţie
E. Caracterul afectării sistemului cardiovascular
Cm
23. Perioada de stare a rahitismului carenţial la copii decurge cu următoarele semne craniene:
A. Craniotabesul
B. Hipertelorism
C. Capul “pătrat”
D. Fruntea olimpiană
E. Bosele frontale şi parietale proeminente
Cm
24. Funcţiile metabolitului activ 1,25(OH)2D3 sunt următoarele:
A. Nu influenţează absorbţia calciului în intestin
B. Asigură mineralizarea oaselor
C. Asigură creșterea scheletului
D. Măreşte reabsorbţia calciului şi fosforului în tubii renali
E. Asigură contracția musculară normală
Cm
25. Sinteza metabolitului activ 25(OH)D3 în ficat este activată de următoarele:
A. Hipocalciemie
B. Hipovitaminoza D
C. Hiperparatireoidism
D. Hipercalciemie
E. Hipovitaminoza A
Cm
26. Selectați efectele parathormonului în patogenia rahitismului carenţial la copii:
A. Mobilizarea calciului din oase în condiţiile de hipercalciemie
B. Stimularea sintezei de 1,25(OH)2D3
C. Stimularea reabsorbţiei calciului şi magneziului în tubii renali
D. Mărirea excreţiei fosfaţilor cu urina
E. Mărirea excreţiei bicarbonaţilor cu urina
Cm
27. Marcați semnele hipotoniei musculareîn rahitismul carenţial la copii:
A. Pareza diafragmei
B. Abdomenul “de broască”
C. Dehiscenţa muşchiului drept al abdomenului
D. „Constipaţia” cu scaune moi
E. Coxa vara, genu varum
Cm
28. Selectați afecțiunile dentare în rahitismul carenţial dobândit la copii:
A. Erupţia întârziată a dinţilor de lapte
B. Hipoplazia smalţului dentar
C. Predispunerea la carie a dentiţiei definitive
D. Erupţia dentară definitivă precoce
E. Erupţia dentară de lapte precoce
Cm
29. Enumerați factorii care determină ineficienţa razelor solare în etiologia rahitismului la copii:
A. Latitudinea nordică
B. Sticla obişnuită
C. Poluarea atmosferei
D. Sezonul anului – primăvara
E. Pigmentarea cutanată
Cm
30. Selectaţi modificările la nivelul oaselor lungi caracteristice pentru rahitismul carenţial la copii:
A. “Brăţările” rahitice
B. Coxa vara
C. Genu varum
D. Deformaţiile în formă de “O”sau “X”
E. Şanţul Harrison
Răspunsuri Rahitismul carențial la copii:
Complementul simplu
1. A
2. E
3. C
4. D
5. A
6. B
7. D
8. A
9. E
10. B
11. C
12. D
13. A
14. E
15. D
16. A
17. E
18. B
19. C
20. D
Complement multiplu
1. A,C,E
2. C,E
3. B,D
4. A,B,D,E
5. B,D,E
6. B,C,D,E
7. B,C,E
8. A,B,C
9. B,D,E
10. C,D,E
11. B,C,D
12. A,C,D,E
13. B,C,E
14. A,B,C
15. A,C,E
16. B,C,E
17. A,B,E
18. B,D,E
19. A,C,D,E
20. A,B,D
21. A,B,C,D
22. A,B,C,D
23. A,C,D,E
24. B,C,D,E
25. A,B,C
26. B,C,D,E
27. A,B,C,D
28. A,B,C
29. A,B,C,E
30. A,B,C,D

Rectocolită ulcero-hemoragică şi boala Crohn la copii.

1. Cs Indicaţi factorul decisiv în realizarea rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:


A. Factorul infecţioşi
B. Factorul psihologic
C. Disfuncţia neuro-vegetativă
D. Predispunerea ereditară
E. Consumul alimentelor alergene
2. Cs În patogenia rectocolitei ulcero-hemoragice la copii sunt stabilite următoarele verigi, înafară de:
A. Implicarea sistemului imun al mucoasei intestinale
B. Efectele citotoxice limfocitare
C. Lezarea autoimună şi nespecifică a celulei ţintă
D. Acţiunea amilazei pancreatice
E. Implicarea sistemului neuropeptidic

3. Cs Factorii de protecţie a mucoasei intestinului gros sînt următorii, cu excepţia:


A. IgA secretorie
B. IgG stimulată
C. pH-ul alcalin al conţinutului intestinal
D. Migrarea macrofagelor
E. Sistemul limfoid local

4. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec

5. Cs Rectocolita ulcero-hemoragică se caracterizează prin următoarele semne, în afară de:


A. Tendinţa de extindere spre sectoarele proximale la întregul colon
B. Congestia mucoasei
C. Sunt posibili polipi inflamatorii sau pseudopolipi
D. Se evidenţiază sectoare afectate şi neafectate ale mucoasei intestinale
E. Mucoasa este fragedă, uşor sîngerează

6. Cs Precizaţi în baza cărui criteriu se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de rectocolită ulcero-
hemoragică la copii:
A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
C. Prezenţa sîngelui în scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramică abdominală

7. Cs Notaţi care afecţiune are mai multe semne commune clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-
hemoragică la copii:
A. Dizenteria acută
B. Amebiaza şi balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
E. Papiloza rectocolonică

8. Cs Marcaţi prin ce se caracterizează boala Crohn spre deosebire de rectocolita ulcero-hemoragică:


A. Nu este asociată cu un risc crescut de cancer de colon
B. Se manifestă frecvent prin hematochezie zilnică
C. Posedă risc scăzut de apariţie a fistulelor perianale
D. Afectarea intestinală este de obicei mai mult segmentară, decât continuă
E. Se include dezvoltarea megacolonului toxic

9. Cs Evidenţiaţi preparatele cărei grupe sunt cel mai frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei
ulcero-hemoragice:
A. Antibiotice
B. Antraglicozide
C. Aminoglicozide
D. Aminosalicilaţi
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
10. Cs Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt patologii intestinale cronice inflamatorii, având un şir
de similitudini. Totuşi există diferenţe patofiziologie esenţiale. Precizaţi unde se iniţiază procesul în boala
Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitată la nivelul mucoasei.

11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din următoarele
manifestări sunt caracteristice pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie

12. Cs Conform clasificarii Montreal, 2005, se consideră a fi rectocolită ulcero-hemoragică de severitate


medie, în cazul existenţei a mai mult de:
A. un scaun/zi
B. 2 scaune/zi
C. 3 scaune/zi
D. 4 scaune/zi
E. 5 scaune/zi

13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.

14. Cs Care preparate, ce urmează a se selecta este cel mai eficient pentru tratamentul bolii Crohn
fistulizante:
A. Mesalazina
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul

15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului

16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă

17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării rectocolitei
ulcero-hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei
18. Cs În cazul existenţei a semnelor şi simptomelor caracteristice rectocolitei ulcero-hemoragice, mai mult de
o săptămână, este nevoie de a monitoriza riscul de instalare a:
A. Insuficienţei cardiace
B. Trombozei venoase profunde
C. Hipokaliemiei şi a hiponatriemiei
D. Malabsorbţiei
E. Hipocloremiei

19. Cs Pentru inducerea remisiei, pacientului i s-a prescris sulfasalazina. Luând în consideraţie reacţiile adverse
ale preparatului, atunci care din cele ce urmează reprezintă o recomandare adecvată:
A. Administrarea unimomentană a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemâncate, cu cca 1 oră înaintea mesei
C. Sistarea preparatului în cazul virării culorii urinei în portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficientă de apă (250ml, risc de nefrolitiaza)
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiană în cazul utilizării sulfasalazinei.

20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn rezistente la tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9

Complement multiplu
1. Cm Marcaţi factorii imunopatologici în cazul patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:
A. Deficitul de fracţii ale complementului seric
B. Cantităţile mari de fracţii ale complementului în ser
C. Scăderea sintezei interferonului
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a anticorpilor antimucoasă intestinului gros

2. Cm Selectaţi semnele caracteristice procesului inflamator distructiv în rectocolita ulcero-hemoragică la


copii:
A. Debutul este localizat în rect
B. Răspîndirea procesului în direcţia proximală
C. Poate fi afectat numai segmentul rectal
D. Este afectată mucoasa intestinului subţire
E. Este posibilă afectarea întregului intestinului gros

3. Cm Evidenţiaţi care semne patomorfologice se detectă la biopsie în rectocolita ulcero-hemoragică:


A. Formarea granuloamelor limfoide
B. Infiltraţia limfoido-celulară a mucoasei şi submucoasei intestinului gros
C. Dilatarea vaselor, inflamaţia criptelor
D. Formarea cript-abceselor şi a sectoarelor de necroză a epiteliului
E. Fibroza difuză, transmurală

4. Cm Indicaţi cele mai caracteristice simptoame ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:


A. Afebrilitate
B. Subfebrilitate, deficit ponderal
C. Dureri abdominale după defecaţie
D. Diaree sanguinolentă
E. Astenie, stare depresivă, labilitate emoţională

5. Cm Determinaţi ce se depistează în hemograma şi analizele biochimice la copii cu, rectocolita ulcero-


hemoragică:
A. Anemie, leucocitoză, VSH mărit
B. Disproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Bilirubină crescută
E. Proteina С reactivă crescută
6. Cm Precizaţi ce complicaţii intestinale locale sunt posibile în rectocolita ulcero-hemoragică la copii:
A. Hemoragia intestinală
B. Megacolonul toxic
C. Perforaţia intestinului
D. Fisurile anale, paraproctită
E. Piodermia gangrenoasă, sepsis

7. Cm Indicaţi ce sunt caracteristice pentru boala Crohn:


A. Afectarea diferitor sectoare ale tractului intestinal
B. Afectarea numai a intestinului gros
C. Poate fi afectat cecum
D. Se poate dezvolta sindromul de malabsorbţie
E. Se exclude artrita, eritemul nodos, piodermia gangrenoasă

8. Cm Marcaţi semnele endoscopice caracteristice pentru boala Crohn:


A. La debutul bolii mucoasa intestinală este mată, cu eroziune, mucus purulent
B. În perioada de stare sunt posibile fistele, semnul "Pietre de pavaj"
C. Lumenul intestinal este normal pe tot parcursul tractului
D. Se pot determina pseudopolipi
E. În faza de ameliorare se depistează stenoza intestinului

9. Cm Marcaţi semnele histologice ale bolii Crohn:


A. Intlamaţie nespecifică cu infiltiraţie celulară
B. Infiltratul celular este alcătuit din limfocite, celule plasmatice, hisliocite, eozinofile
C. Infiltratul celular este alcătuit din neutrofile, bazofile
D. Se depistează granuloame cazeiforme
E. Procesul inflamator nu afectează submucoasa intestinală

10. Cm Notaţi semnele histologice ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:


A. Hiperplazia şi infiltraţia limfoidă în mucoasa intestinului gros
B. Hiperplazia limfoidă pătrunde în toate păturile peretelui intestinal
C. Se formează abcese în cripte
D. Lipsesc abcese în cripte
E. Frecvent se depistează pseudo-polipi

11. Cm Stabiliţi principiile de tratament ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:


A. Aport caloric şi proteic crescut
B. Administrarea preparatelor pentru imunocorecţie
C. Folosirea antibioticelor din grupa penicilinei
D. Utilizarea preparatelor antiinflamatoare - derivate ale 5-aminosalicilatului şi corticosteroizi
E. Administrarea anticoagulantelor

12. Cm Selectaţi preparatele utilizate pentru tratamentul imunomosupresiv în rectocolita ulcero-hemoragică la


copii:
A. 6 - mercaptopurina
B. Azatioprina
C. Ciclosporina
D. Gamaglobulină intramusculară
E. Imudonul

13. Cm Indicaţi complicaţiile locale, posibile la copiii cu boala Crohn:


A. Perforaţie, hemoragie
B. Dermatită, artrită
C. Fistule, stricturi
D. Colelitiază, colangită sclerozantă
E. Irită, iridociclită

14. Cm Marcaţi particularităţile procesului inflamator pentru boala Crohn:


A. Pătrunde tot peretele intestinului (mucoasa, submucoasa, musculoasa, seroasa)
B. Este localizat numai în submucoasă
C. Infiltratul este limfocitar
D. Infiltratul este format predominant din neutrofile
E. Se formează granuloame sarcoidale

15. Cm Determinaţi de ce depind manifestările clinice şi evoluţia bolii Crohn la copii:


A. Localizarea şi destinderea procesului inflamator în tractul digestiv
B. Stadiul bolii
C. Vârsta copilului
D. Sexul copilului
E. Complicaţiile apărute

16. Cm Precizaţi care din cele ce urmează reprezintă contraindicaţii pentru efectuarea examenului endoscopic,
la copiii cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. > 80 puncte după scorul clinic Lloyd-Still si Green utilizat IBD la copii
B. Colita activă cu evoluţie severă
C. Colita activă cu evoluţie uşoară
D. Megacolonul toxic
E. Tendinţa la hemoragie şi perforaţii

17. Indicaţi ce se evidenţiază în cadrul tabloului colonoscopic, al pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:


A. Leziunile sunt difuze, simetrice, omogene;
B. Afectarea este continuă, lipsesc ariile „cruţate", excepţie - după aplicarea tratamentelor topice;
C. Nu există leziuni patognomonice în tabloul endoscopic pentru rectocolita ulcero-hemoragică ;
D. Dispersia leziunilor debutează din regiunea distală a rectului, cu extindere distală;
E. Ulcerele sunt secundare inflamaţiei şi nu sunt obligatorii pentru diagnostic;

18. Cm Stabiliţi ce informaţii oferă examenul histologic, utilizat în cazul pacienţilor cu IBD:
A. Permite stabilirea diagnosticului
B. Apreciază extinderea procesului inflamator şi gradul de severitate
C. Nu asigură aprecierea răspunsului la tratament
D. Permite stabilirea prezenţei complicaţiilor
E. Nu permite discriminarea cu certitudine între boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică.

19. Cm Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul radiologic baritat în colita ulceroasa la copil:
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza;
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care alternează cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind în submucoasă sub formă de ulceraţii
în „buton de cămaşă”

20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de urgenţă, în
cazul pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perforaţia intestinală
B. Hemoragia persistentă
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
E. Forma fulminantă a bolii.
F.
21. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. S0 – după scorul Montreal
B. Rectoragia cronică şi recurentă
C. Faza activă a bolii
D. > 80 puncte după scorul clinic Lloyd-Still şi Green utilizat pentru IBD
E. Remisia clinică a bolii

22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate copiilor cu
rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arterială până la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
E. Semnele de deshidratare
23. Cm Precizaţi obictivele tratamentului medicamentos în cazul rectocolitei ulcerohemoragice la copii sunt:
A. Atenuarea manifestărilor gastrointestinale şi sistemice cu cel mai mic grad posibil de efecte
adverse
B. Inducerea şi menţinerea remisiei clinice
C. Prevenirea complicaţiilor şi restabilirea densităţii osoase normale
D. Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale normale/maturarea sexuală
E. Prevenirea sau corectarea deficienţelor mintale

24. Cm Marcaţi manifestările extraintestinale cu afectare articulară în cazul pacienţilor cu boala Crohn:
A. Artropatiile seronegative
B. Spondilita anchilozantă
C. Spondilolisteza anterioară
D. Artrita reumatoidă
E. Sacroileita

25. Cm Determinaţi în baza căror manifestări clinice se efectuează aprecierea gravităţii bolii Crohn la copii:
A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
C. Frecvenţa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitară

26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari în inducerea
bolii Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae

27. Cm Stabiliţi prin ce se caracterizează tabloul histologic al rectocolitei ulcero-hemoragice la copii în


perioada acută:
A. Edemul şi hiperemia a stratului mucos
B. Predominarea limfocitelor în lamina propria
C. Criptita - prezenţa PMN în lumenul criptei glandulare
D. Hipoproducerea de mucus
E. Hemoragia focală

28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivaţii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele şi probioticele
E. Anticolinesterazicele

29. Cm Selectaţi tipurile tratamentului medicamentos în cazul bolii Crohn la copii:


A. Tratamentul de bază
B. Tratamentul profilactic
C. Tratamentul deficientelor instalate
D. Tratamentul complicaţiilor
E. Exclusiv tratamentul nutriţional

30. Cm Evidenţiaţi care sunt caracteristicile proctitei ulcerative:


A. Este o patologie de sine stătătoare
B. Reprezintă o formă particulară a colitei ulcero-hemoragice
C. Se caracterizează prin limitarea procesului inflamator şi un prognostic bun.
D. Poate progresa în forme generalizate de rectocolită ulcerohemoragică
E. Diagnosticul diferenţial cu boala Crohn (limitată rectal) - este imposibil.

31. Cm Selectaţi care din patologiile listate mai jos se asociază cu un sindrom de malabsorbţie:
A. Boala Whipple
B. Boala Crohn
C. Boala Kuru
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică
32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
A. care stimulează motilitatea intestinală
B. Bogate în potasiu
C. Bogate în grăsimi animale
D. Bogate în oxalaţi
E. Picante şi iritative

33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat al BID cu câteva patologii. Marcaţi care sunt
acestea:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza

34. Cm Determinaţi ce aspect se pot releva prin testele imunologice în cadrul rectocolitei ulcerohemoragice la
copii:
A. Scăderea nivelului de proteina C reactivă
B. Creşterea titrului de complexe imune circulante
C. Pozitivitatea mai frecventă a ASCA, decât p-ANCA
D. Creşterea Imunoglobulinelor G
E. Anticorpii antinucleari pot fi pozitivi.

35. Cm Precizaţi ce se poate evidenţia în cadrul examenului ultrasonografic al pacienţilor cu rectocolită


ulcerohemoragică:
A. Îngroşarea pereţilor intestinali pînă la 10-15mm în zonele inflamate
B. Pereţii intestinali hiperecogeni
C. Pereţii intestinali hipoecogeni
D. Ulceraţiile hiperecogene
E. Dispariţia stratificării parietale (direct proporţională cu avansarea bolii)

36. Cm Marcaţi fazele evoluţiei morfopatologice a bolii Crohn:


A. Faza de incubaţie
B. Faza fisurilor
C. Faza preinfiltrativă
D. Faza infiltrativă
E. Faza de cicatrizare

37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasă care necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Glicopeptidele
B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele

38. Cm Selectaţi caracteristicile bolii Crohn, care se include în definiţie:


A. Leziuni transmurale ce pot afecta orice segment al tubului digestiv
B. Maladie inflamatorie cu evoluţie acută
C. Maladie inflamatorie cu evoluţie cronică
D. Leziuni ulcerohemoragice, localizate la nivelul mucoasei colonului, preponderent al rectului.
E. Predilecţie pentru partea terminală a intestinelor subţire şi gros.

39. Cm Marrcaţi caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ cu caucazienii.
C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii cronice în emisfera nordică, comparativ vu cea
sudică.
E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în mediul urban.

40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin eficient în cazul
pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
D. Fiindcă se afectează doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple

Rectocolită ulcero-hemoragică şi boala Crohn la copii.


Raspunsuri.
Complement Simplu
1. D 12.D
2. D 13.D
3. С 14.E
4. С 15.E
5. D 16.C
6. D 17.C
7. D 18.C
8.D 19.D
9.D 20.E
10.C
11.B
Complement multiplu
1. A,C,D,E
2. A,B,C,D
3. B,C.D
4. B,D,E
5. A,B,C,E
6. A,B.C,D
7. A,C,D
8. A,B,D,E
9. A,B,D
10. A,C,E
11. A,B,D
12. A,B,C
13. A,C
14. A,C,E
15. A,B,C,E
16. B,D,E
17.A,B,E
18.A,B,D
19. A,E
20. A,B,C,E
21. B,C
22. A, C, D
23.A,B,C,D
24.A,B,E
25.A,B,D
26.B,D
27.A,C,E
28.B,C,D
29.A,C,D
30.B,C
31.A,B,D
32.A,C,D,E
33.A,C,E
34.B,C,D,E
35.A,C,D,E
36.B,D,E
37.B,D,E
38.A,C,E
39.C,D,E
40.B,C,E

Semiologia sistemului hematopoietic la copii. Compliment simplu


1) Indicaţi când începe hematopoieza în perioada intrauterină:
a) de la a 3 a săptămână a dezvoltării intrauterine
b) de la a 2 a lună a dezvoltării intrauterine
c) de la a 9 a săptămână a dezvoltării intrauterine
d) de la a 4 a lună a dezvoltării intrauterine
e) de la a 7 a lună a dezvoltării intrauterine

2) Evidenţiaţi la ce termen de dezvoltare intrauterină se începe hematopoieza în ficat:


a) de la 2 săptămâni de dezvoltare intrauterină
b) de la 7 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) de la 6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) de la 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) de la 10 săptămâni de dezvoltare intrauterină

3) Indicaţi la ce termen dezvoltare intrauterină hematopoeza fătului este determinată preponderent de


către ficat:
a)pe toată perioada intrauterină
b)din săptămîna a 5-a pînă în luna a 4-a de dezvoltare intrauterină
c)din săptămîna a 6-a pînă în luna a 5-a de dezvoltare intrauterină
d)din săptămîna a 3-a pînă în luna a 5-a de dezvoltare intrauterină
e)Din luna a 2-a pînă în luna a 7-a de dezvoltare intrauterină

4) Indicaţi care este raportul hemoglobinei fetale (HbF) către hemoglobina de tip adult (HbA) în sângele
fătului la momentul naşterii:
a) 80% /20%
b) 60% /40%
c) 50% /50%
d) 90% / 10%
e) 70% /30%

5) Indicaţi termenul dezvoltare intrauterină când începe hematopoeza în splină:


a)în a 6-a lună de dezvoltare intrauterină
b) în a 8-a lună de dezvoltare intrauterină
c) în a 3-a lună de dezvoltare intrauterină
d) în a 9-a lună de dezvoltare intrauterină
e) la momentul naşterii

6) Perioada hepato-splenică a hematopoiezei intrauterină durează


a)din prima lună pînă în luna a 3-a de dezvoltare intrauterină
b)din luna a 2-a pînă în a 4-a lună de dezvoltare intrauterină
c) din luna a 3-a pînă în a 5-a lună de dezvoltare intrauterină
d) în perioada de embriogeneză
e) din luna a 2-a pînă în a 5-a lună a dezvoltării intrauterine medulare

7) Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când la făt se include hematopoeza medulară:


a) din a 7-a lună de dezvoltare intrauterină
b)din a 5-a lună de dezvoltare intrauterină
c) la naştere
d) din a 5-a săptămână de dezvoltare intrauterină
e)din a 8-a lună de dezvoltare intrauterină

8) Indicaţi care este nivelul normal al hemoglobinei în sângele periferic al nou-născuţilor după naştere:
a)180-220 g/1
b)140-160 g/1
c)120-140 g/1
d)160-170 g/1
e)150-180 g/1

9) Care sunt cifrele critice ale Hb:


a) 30-40 g/l
b)10-20 g/l
c)20-30 g/l
d)40-50 g/l
e)>10g/l

10) Indicaţi care este longevitatea eritrocitelor la copiii nou-născuţi sănătoşi:


a) 80-l20zile
b) 90-60 zile
c) 30 zile
d) 8-12 zile
e) 10-20 zile

11) Numărul critic de eritrocite este de :


12

a) 2,5*10 /l
b) 1,0*10 12 /l
c) 1,5*10 12 /l
d) 2,0*10 12 /l
e)0,5 *10 12 /l

12) Indicaţi vârstă, când la copii e caracteristică leucocitoza fiziologică:


a)În perioada neonatală precoce
b)În prima și a 2-a lună de viață
c)la a 2-a lună și a 3-a lună de viaţă
d)la 3 săptămâni de viaţă
e)la sfârşitul perioadei de nou-născut

13) Indicaţi termenul, când are loc prima ,,încrucişare” a formulei leucocitare la copii:
a) la vârsta de 3 zile de la naştere
b) la vârsta de 4-5 zile de la naştere
c) la vârsta de 10 zile de la naştere
d) la vârsta de 1 săptămână de la naştere
e) la vârsta de 1 lună

14) Indicaţi vârsta copilului, când are loc a doua încrucişare a formulei leucocitare:
a) după vârsta de un an
b) la vârsta de l0 ani
c) la vârsta de 4 - 5 ani
d) la vârsta de 7-12 ani
e) la vârsta de 15 ani

15) Evidenţiaţi la ce vârstă formula leucocitară la copii este identică cu cea a adultului:
a) la vârsta de 5 ani
b) la vârsta de 10 ani
c) la vârsta de 14 ani
d) după vârsta de un an
e) la vârsta de 5-7 ani

16) Indicaţi care din caracteristicile morfologice ale eritrocitelor reprezintă noţiunea de anizocitoză:
a) formă atipică a eritrocitelor
b) mărime diferită a eritrocitelor
c) diametru mare a eritrocitelor
d) diametru mic a eritrocitelor
e) configuraţie deosebită a eritrocitelor

Compliment multiplu:
1) La celulele leucocitare granulocitare se referă:
a) limfocitele
b) bazofilele
c) eozinofilele
d) monocitele
e) neutrofilele

2) La celulele leucocitare agranulocitare se referă:


a) limfocitele T
b) bazofilele
c) plasmocitele
d) B-limfocitele
e) monocitele

3) Care afirmații sunt corecte pentru eritrocite?


a) se formează în măduva osoasă
b) sunt celule roșii sub forma de disc și conțin nucleu
c) poikilocitoza fiziologică constituie 30%
d)durata vieții la copiii de diferită vîrstă este aproximativ 120 zile
e)în perioada neonatală precoce durata vieții este de 12 zile

4) Care particularități anatomo-fiziologice sunt corecte pentru măduva osoasă?


a) inițial măduva osoasă se formează în luna a 2-a a dezvoltării intrauterine în oasele plate
b) pînă la săptămîna a 11-a a dezvoltării intrauterine măduva osoasă are functie osteogenă
c) celulele hematopoietice apar la săptămîna a 12-14-a a dezvoltării intrauterine
d) canalul cefalo-rahidian se formează la 20-28 săptămâni a dezvoltării intrauterine
e) începând cu luna a 2-a a dezvoltării intrauterine măduva osoasă apare în clavicule.

5) Sindromul hemoragic cutanat poate să se manifeste sub forma de:


a) macula
b) vezicula
c) peteșii
d) echimoze
e) pustule

6) Care sunt organele centrale ale hematopoiezei:


a) timusul
b)splina
c)măduva osoasă
d)ganglionii limfatici
e) placile Payer

7) Indicaţi ce modificări hematopoetice se petrec la făt la a 5- a lună de dezvoltare intrauterină:


a) funcţia hematopoetică a ficatulului atinge apogeul
b) se încep a forma primele megacariocite şi neutrofile
c) tipul megaloblastic de hematopoeză se înlocuieşte cu cel normoblastic
d) se include funcţia de hematopoeză hepatică
e) se formează eritroblaşti primitivi

8) Indicaţi particularităţile caracteristice formulei leucocitare a nou-născuţilor în primele 3 zile după


naştere:
a) numărul total absolut de neutrofile este mărit
b) numărul de neutrofile nesegmentate este mărit
c) numărul limfocitelor este mărit
d) prezenţa mielocitelor, promielocitelor
e) numărul de neutrofile este micşorat

9) Selectaţi care celule se referă la rezerva granulocitară a măduvei osoase:


a) mieloblaştii şi promielociţii
b) mielocitele
c) metamielocite
d) nesegmentatele
e) segmentatele

10) Indicaţi cele 3 verigi principale ale hemostazei la copii:


a) medulară
b) tisulară
c) vasculară
d) plasmatică
e) trombocitară
11) Indicaţi semnele clinice, caracteristice sindromului anemic la copii:
a) dureri abdominale
b) vertijuri
c) hemoragii nazale
d) paliditatea tegumentelor şi mucoaselor
e) lipotimie

12) Selectaţi simptomele caracteristice sindromului hemolitic la copii:


a) icter
b) nivel scăzut al hemoglobinei
c) reticulocitoză
d) creșterea rezistenţei osmotice a eritrocitelor
e) paliditate

13) Selectaţi care din semnele indicate sunt caracteristice pentru anemie la copii în vîrsta de pînă la 5 ani:
a) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 110 g/1
b) micşorarea numărului eritrocitelor sub 4 * 1012/1
c) creşterea numărului de reticulocite
d) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 120 g/1
e) micşorarea valorii ferului seric

14) Indicaţi căror patologii la copii este caracteristică eozinofilia:


a) alergii
b) parazitoze
c) sindromul Cushing
d) boli dermatologice cronice
e) tumori

15) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate este caracteristică hiperplazia ganglionilor limfatici la
copii:
a) tuberculoză
b) infecţie respiratorie virală acută
c) leucemie
d) infecţie cu virusul HIV
e) patologie sistemică a ţesutului conjunctiv

Semiologia sistemului hematopoietic la copii:


Compliment simplu
1. A 5. C 9. C
2. C 6. C 10. D
3. C 7. B 11. B
4. B 8. A 12. A
13. B 16. B
14. C
15. C

Compliment multiplu:

1. B,C,E
2. A,C, D,E
3. A, D
4. B,C,D,E
5. A, C, D
6. A, C
7. A,B, C
8. A, B, D
9. C, D, E
10. C, D, E
11. B,D,E
12. A,B, C, E
13. A, B,E
14. A,B
15. A,C,D,E
Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment simplu
1. Indicaţi termenul când începe ontogeneza sistemului cardiovascular:
a) săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină
b) săptămâna a IV
c) săptămâna a II
d) săptămâna a III
e) primele 7 zile de la concepţie.
2. Evidențiați din care segment al tubului cardiac se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
a) bulbul cardiac
b) sinusul venos
c) trunchiul arterial comun
d) ventriculul primitiv
e) atriul primitiv.
3. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
c)trunchiul arterial comun
d)ventriculul primitiv
e)atriul primitiv
4. Evidențiați din care segment al tubului cardiac primitiv va avea loc dezvoltarea ulterioară a venelor
mari:
a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
c)trunchiul arterial comun
d)ventriculul primitiv
e)atriul primitiv
5.Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul stâng:
a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
c)trunchiul arterial comun
d)ventriculul primitiv
e)atriul primitiv
6. Apreciați termenul de dezvoltare intrauterină, în care are loc constituirea sistemului de conducere a
cordului:
a)săptămâna a III
b)săptămâna a IV
c)săptămâna a VI
d)săptămâna a VIII
e)săptămâna a VII.
7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc divizarea trunchiului arterial comun în
artera pulmonară şi aortă:
a)săptămâna a IV-V de concepţie
b)săptămâna a V-VI de concepţie
c)săptămâna a VI-VII de concepţie
d)săptămâna a III-IV de concepţie
e)săptămâna a VIII de concepţie
8. Apreciați prin ce se deosebeşte lipotimia de sincopă:
a) lipsa pulsului.
b) pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
c) prezenţa manifestărilor neurologice
d) menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
e) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
9. Enumerați pentru care patologii la copii este caracteristic suflul sistolic, perceput la baza cordului:
a) miocardită
b) anemie
c) valvulopatie dobândită
d) patologie cardiacă congenitală
e) tireotoxicoză
10. Estimați importanța aprecierii unui suflu sistolic la apex la copii:
a) o patologie cardiacă dobândită
b) o miocardită
c) o stenoză valvulară dobândită
d) o intoxicaţie cronică
e) hipertrofia miocardului ventricolului stâng
11. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârsta de până la 2
luni:
a) peste 0,45
b) peste 0,50
c) peste 0,55
d) peste 0,60
e) peste 0,70
12. Apreciați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la 2
ani:
a) peste 0,60
b) peste0,55
c) peste 0,40
d) peste 0,45
e) peste 0,50
13. Evidențiați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la
12 ani:
a) peste 0,55
b) peste 0,50
c) peste 0,45
d) peste 0,60
e) peste 0,40
14. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii după vârsta de 12 ani:
a) peste 0,40
b) peste 0,50
c) peste 0,55
d) peste 0,45
e) peste 0,60

15. Evidenţiaţi în ce patologii la copii se formează „ghebul cardiac":


a) tulburare de ritm
b) pericardită
c) endocardită
d) miocardită
e) viciu cardiac
16. Indicaţi ce reprezintă termenul ,,embriocardie” la copii în primele luni de viaţă:
a) bloc cardiac
b) intervale egale între zgomotele cardiace I şi II, II şi I
c) bradicardie
d) extrasistolie
e) tahicardie
17. Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic funcţional la copiii sănătoşi de vârstă fragedă:
a) la apex
b) la p. Botchin-Erb
c) la a. pulmonară
d) la aortă
e) la valva tricuspidă
18.Evidenţiaţi care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza cordului, caracteristică copiilor de
vârstă fragedă:
a) sonoritatea zgomotului I este mai mare decât a zgomotului II
b) sonoritatea zgomotului II este mai mare decât a zgomotului I
c) zgomotul I şi II au sonoritate identică
d) se percepe (auscultă) numai primul zgomot
e) zgomotele sunt atenuate
19. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii:
a) pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b) în spaţiul intercostal II din dreapta
c) în spaţiul intercostal II din stânga
d) la apex
e) în punctul Botkin - Erb
20. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspide la copii:
a) la marginea inferioară a sternului
b) în spaţiul intercostal II din dreapta
c) la apex
d) în spaţiul intercostal II din stânga
e) în punctul Botkin - Erb
21. Indicaţi localizarea unde se palpează şocul apexian la copiii sugari:
a) în spaţiul intercostal II
b) în spaţiul intercostal III
c) în spaţiul intercostal IV
d) în spaţiul intercostal V
e) în spaţiul intercostal VI
22. Indicaţi unde, în mod normal, se palpează şocul apexian la copiii în vârstă de 10 ani:
a) în spaţiul intercostal IV
b) în spaţiul intercostal III
c) în spaţiul intercostal V
d) în spaţiul intercostal II
e) în spaţiul intercostal VI
23. Indicaţi particularitățile hemodinamice care influențează evoluţia modificărilor patologice în
maladiile cardiovasculare congenitale:
a) micşorarea contractilităţii miocardului
b) creşterea tensiunii arteriale
c) tulburările de ritm
d) creşterea permeabilităţii vasculare
e) tulburările hemodinamice
24. Apreciați modificările hemodinamice care influențează închiderea canalului arterial Botallov în
perioada neonatală precoce?
a) creşterea tensiunii venoase
b) creşterea rezistenţei vasculare
c) creşterea tensiunii în circuitul mic
d) micşorarea tensiunii în artera pulmonară
e) hipotensiunea arterială
25. Indicaţi care este nivelul normal al tensiunii arteriale sistolice la nou-născutul la termen:
a) 50 mm Hg
b) 30 mm Hg
c) 100 mm Hg
d) 90 mm Hg
e) 70 mm Hg
26. Evidenţiaţi care este frecvenţa pulsului la copiii sănătoşi la vârstă de 4 ani ?
a) 120 pe minut
b) 140 pe minut
c) 70 pe minut
d) 80 pe minut
e) 100 pe minut

Compliment multiplu
1. Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt cianozante:
a) dextrocardia
b) stenoza arterei pulmonare
c) transpoziţia vaselor magistrale
d) ductul arterial comun persistent
e) artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
a) în anemie
b) în tireotoxicoză
c) în malformaţii congenitale de cord
d) în vicii cardiace dobândite
e) în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
a)hipertireoză
b)anemie
c)stări febrile
d)bronşite
e)rahitism
4. Indicaţi în ce cazuri are loc accentuarea zgomotelor cordului la copii:
a) emoţii
b) miocardite
c) efort fizic
d) hipertireoidism
e) stenoză mitrală
5. Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:
a) intensitate mică
b) intensitate mare
c) asociere de freamăt
d) propagare în afara limitelor cordului
e) dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează caracterul ECG la copii:
a)masa corporală
b)poziţia cordului în cutia toracică
c)raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept
d)grosimea pereţilor ventriculelor
e)valoarea tensiunii arteriale
7. Determinați particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a) fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b) sistemul de conductibilitate este nedezvoltat
c) ţesutul conjunctiv este nediferenţiat
d) vasele sangvine coronariene sunt de calibru mic
e) pereţii ventriculului stâng sunt relativ mai groşi decât ai celui drept
8. Apreciați particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a) poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b) poziţia cordului este transversală
c) este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9) Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a) nu se asociază cu freamăt catar
b) nu se propagă în afara limitelor cordului
c) se percep numai la baza cordului
d) se intensifică după efort fizic
e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpului
10. Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se constată şunt dreapta-stânga:
a) tetralogia Fallot
b) caz de transpoziţie a vaselor magistrale
c) caz de atrezie a valvei tricuspide
d) caz de defect septal interatrial
e) caz de defect septal interventricular
11. Selectaţi care afirmaţie cu privire la hemodinamica fătului este corectă:
a) circuitul mic nu funcţionează
b) funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c) tensiunea sanguină în artera pulmonară este mai mare decât în aortă
d) artera pulmonară transportă sângele în plămâni
e) este prezent defectul septului interventricular
12. Indicaţi care din particularităţile morfofuncţionale ale sistemului cardiovascular la copii
ameliorează circulaţia sângelui şi presarcina cordului:
a)masa relativ mare a cordului
b)dimensiunile relativ mari ale comunicărilor intracardiace
c)dimensiunile relativ mari ale lumenului vascular
d)tensiunea arterială scăzută
e)poziţia specifică vârstei a cordului în cutia toracică
13. Evidențiați în ce cazuri la copii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
a) hipertensiune arterială
b) miocardite
c) pericardite
d) emfizem pulmonar
e) hipotrofie
14) Apreciați caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a) intensitate mare
b) propagare în afara limitelor cordului
c) auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d) se asociază cu freamăt
e) nu se modifică la schimbarea poziţiei corpului sau la efort fizic
15) Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a) edeme
b) dispnee
c) malnutriție
d) cianoză
e) tuse
16. Caracterizați particularitățile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
a)existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
b)minut - volumul mai mare al circuitului mare
c)presiune scăzută în artera pulmonară
d)asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
e)presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
a)scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
b)creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
c)închiderea căilor fetale de comunicare
d)maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e)creşterea presiunii în artera pulmonară

18. Apreciați la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei
fetale:
a)nou-născuţi prematuri
b)nou-născuţi cu infecţii intrauterine
c)nou-născuţi cu mame diabetice
d)nou-născuţi dismaturi
e)născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumerați care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără
legătură patologică între circuitul mare şi circulatul mic:
a) situaţia patologică a venelor pulmonare
b) dextrocardia
c) coarctaţia aortei
d) stenoza congenitală a aortei
e) stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa
şuntului stânga-dreapta:
a) situaţia patologică a venelor pulmonare
b) ductul arterial Botallov deschis
c) dextrocardia
d) defectul septului interatrial
e) defectul septului interventricular
21. Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular este caracteristic
şuntul dreapta-stânga:
a)defectul septului interatrial
b)ductul arterial comun persistent
c)transpoziţia vaselor magistrale
d)atrezia valvei tricuspide
e)tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
a) prezenţa aritmiei respiratorii
b) volumul sistolic relativ mic
c) minut - volumul mai mic, raportat la kg masă corporală
d) frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e) tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi care din antecedentele heredo-colaterale sunt importante în anamnesticul copilului,
suspect pentru o cardiopatie congenitală:
a) prezenţa de cardiopatii congenitale la alţi membri ai familiei
b) existenţa cosanguinităţii
c) morţi subite inexplicabile la alţi membri ai familiei
d) prezenţă cardiomegalii
e) prezenţa patologiei pulmonare cronice
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a
copiilor, suspecţi pentru o cardiopatie:
a) agresiuni toxice ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b) suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c) expunere la radiaţii
d) tratamente hormonale în timpul sarcinii
e) tratamente antibacteriale în timpul sarcinii
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt importante pentru copiii
suspecţi la cardiopatie:
a) fatigabilitate
b) prezenţa dificultăţilor de alimentaţie
c) prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d) prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e) sindrom convulsiv
26. Indicaţi simptomele funcţionale de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a) cianoză
b) palpitaţii
c) dureri precordiale
d) tuse
e) dispnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a) pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b) rărirea marcată, până la oprire, a pulsului
c) rărirea marcată, până la oprire, a respiraţiei
d) tensiunea arterială menţinută
e) lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a) efectuarea acestea se recomandă când copilul e liniştit sau în timpul somnului
b) se va examina doar regiunea precordială şi sistemul cardiovascular
c) se vor aprecia în mod obligatoriu parametrii antropometrici
d) se vor căuta leziuni cutanate, sugestive pentru o cardiopatie
e) se va realiza inspecţia generală a întregului organism şi locală la nivelul sistemului cardiovascular
29. Indicaţi ce fel de informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular
la copii:
a)privind volumul cardiac
b)privind şocul apexian
c)privind freamătul şi galopul
d)privind calitatea circulaţiei periferice
e)privind durerea precordială
30. Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la copii:
a)sunt mai frecvente
b)sunt mai intense
c)au tendinţa de egalizare (la sugar)
d)sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e)poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
a) intensitatea după scara Lewine 4-6
b) intensitatea după scara Lewine 1-2
c) nu sunt însoţite de freamăt
d) dispar după schimbarea poziţiei corpului
e) nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii de importanță diagnostică poate oferi radiologia cardiopulmonară în
examenul sistemului cardiovascular la copii:
a) patologiile organelor cutiei toracice
b) caracteristica circulaţiei pulmonare
c) estimarea excursiei pulmonare
d) aspectul umbrei cordului
e) aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a) starea miocardului
b) ritmul cardiac
c) funcţia atrială şi cea ventriculară
d) contractilitatea miocardului
e) diseletrolitemiile posibile
34. Indicați simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a) edemele
b) dispneea
c) acrocianoza
d) cianoza
e) icterul teumentelor
35. Estimați cei mai importanți parametri funcționali ai hemodinamicii:
a) tensiunea arterială
b) Ps
c) FCC
d) presiunea în artera pulmonară
e) presiunea parietală
36. Apreciați ce reprezintă lipotimia:
a) pieredrea de scurtă durată a conștiinței
b) cu păstrarea circulației sangvine
c) cu păstrarea respirației
d) fără păstrarea circulației sangvine
e) fără păstrarea respirației
37. Indicați elemente structurale ale pericardului la copil:
a) o structură distinctă care înconjoară inima
b) conține țesut conjunctiv
c) conține țesut elastic
d) este format din 2 foițe cu o cantitate mică de lichid între ele
e) conține țesut muscular
38. Apreciați particularitățile reglării nervoase a activității cardiace la copil:
a) predominarea sistemului nervos simpatic
b) predominarea sistemului nervos parasimpatic
c) ingfluența redusă a nervului vagus
d) influența cresută a nervului vagus
e) are posibilități de reglare a conductibilității cardiace
39. Evidențiați caracteristicile esențiale ale sistemului cardiovascular la copilul sugar:
a) diafragma ridicată
b) torace scurt
c) cord poziționat mai orizontal, topografic mai sus
d) șoc apexian situat în spațiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e) diafragma amplasată mai jos
40. Indicați elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuți:
a) miofibrile foarte subțiri
b) țesut conjunctiv slab dezvoltat
c) vascularizare sporită a miocardului
d) vascularizare redusă a miocardului
e) cantitate redusă de receptori β1β2 adrenergici

Semiologia sistemului cardiovascular la copii:


Compliment simplu
1. C 10. A 19. D
2. C 11. D 20. A
3. A 12. B 21. C
4. B 13. B 22. C
5. D 14. D 23. E
6. B 15. E 24. D
7. C 16. B 25. E
8. D 17. C 26. E
9. D 18. B

Complement multiplu
1. C, E 32. B, C, D, E
2. C, D 33. A, B, C, E
3. A, B, C 34. A, B, C, D
4. A, C, D 35. A,B,C
5. B, C, D 36. A,B,C
6. B, C, D 37. A,B,C,D
7. A, B, C 38. A,C,E
8. B, C, D 39. A,B,C,D
9. A, B, E 40. A,B,C,E
10. A, B, C
11. A, B, C
12. A, B, C
13. B, C, D
14.
15. A, B, D, E
16. A, B, C, D
17. A, B, D, E
18. A, B, C, D
19. A, B, C, D
20. B, C, D, E
21. A, B, D, E
22. B, C, D, E
23. A, B, D, E
24. A, B, C, D
25. A, B, C,
26. A, B, D, E
27. A, B, D, E
28. A, B, D, E
29. A, C, D, E
30. A, B, C, D
31. A, B, C, E
Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment simplu
4. Indicaţi termenul când începe ontogeneza sistemului cardiovascular:
f) săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină
g) săptămâna a IV
h) săptămâna a II
i) săptămâna a III
j) primele 7 zile de la concepţie.
5. Evidențiați din care segment al tubului cardiac se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
f) bulbul cardiac
g) sinusul venos
h) trunchiul arterial comun
i) ventriculul primitiv
j) atriul primitiv.
6. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
f)bulbul cardiac
g)sinusul venos
h)trunchiul arterial comun
i)ventriculul primitiv
j)atriul primitiv
4. Evidențiați din care segment al tubului cardiac primitiv va avea loc dezvoltarea ulterioară a venelor
mari:
f)bulbul cardiac
g)sinusul venos
h)trunchiul arterial comun
i)ventriculul primitiv
j)atriul primitiv
5.Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul stâng:
f)bulbul cardiac
g)sinusul venos
h)trunchiul arterial comun
i)ventriculul primitiv
j)atriul primitiv
6. Apreciați termenul de dezvoltare intrauterină, în care are loc constituirea sistemului de conducere a
cordului:
f)săptămâna a III
g)săptămâna a IV
h)săptămâna a VI
i)săptămâna a VIII
j)săptămâna a VII.
7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc divizarea trunchiului arterial comun în
artera pulmonară şi aortă:
f)săptămâna a IV-V de concepţie
g)săptămâna a V-VI de concepţie
h)săptămâna a VI-VII de concepţie
i)săptămâna a III-IV de concepţie
j)săptămâna a VIII de concepţie
8. Apreciați prin ce se deosebeşte lipotimia de sincopă:
f) lipsa pulsului.
g) pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
h) prezenţa manifestărilor neurologice
i) menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
j) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
9. Enumerați pentru care patologii la copii este caracteristic suflul sistolic, perceput la baza cordului:
f) miocardită
g) anemie
h) valvulopatie dobândită
i) patologie cardiacă congenitală
j) tireotoxicoză
10. Estimați importanța aprecierii unui suflu sistolic la apex la copii:
f) o patologie cardiacă dobândită
g) o miocardită
h) o stenoză valvulară dobândită
i) o intoxicaţie cronică
j) hipertrofia miocardului ventricolului stâng
11. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârsta de până la 2
luni:
f) peste 0,45
g) peste 0,50
h) peste 0,55
i) peste 0,60
j) peste 0,70
12. Apreciați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la 2
ani:
f) peste 0,60
g) peste0,55
h) peste 0,40
i) peste 0,45
j) peste 0,50
13. Evidențiați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la
12 ani:
f) peste 0,55
g) peste 0,50
h) peste 0,45
i) peste 0,60
j) peste 0,40
14. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii după vârsta de 12 ani:
f) peste 0,40
g) peste 0,50
h) peste 0,55
i) peste 0,45
j) peste 0,60

15. Evidenţiaţi în ce patologii la copii se formează „ghebul cardiac":


a) tulburare de ritm
b) pericardită
c) endocardită
d) miocardită
e) viciu cardiac
16. Indicaţi ce reprezintă termenul ,,embriocardie” la copii în primele luni de viaţă:
a) bloc cardiac
b) intervale egale între zgomotele cardiace I şi II, II şi I
c) bradicardie
d) extrasistolie
e) tahicardie
17. Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic funcţional la copiii sănătoşi de vârstă fragedă:
a) la apex
b) la p. Botchin-Erb
c) la a. pulmonară
d) la aortă
e) la valva tricuspidă
18.Evidenţiaţi care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza cordului, caracteristică copiilor de
vârstă fragedă:
a) sonoritatea zgomotului I este mai mare decât a zgomotului II
b) sonoritatea zgomotului II este mai mare decât a zgomotului I
c) zgomotul I şi II au sonoritate identică
d) se percepe (auscultă) numai primul zgomot
e) zgomotele sunt atenuate
19. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii:
a) pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b) în spaţiul intercostal II din dreapta
c) în spaţiul intercostal II din stânga
d) la apex
e) în punctul Botkin - Erb
20. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspide la copii:
a) la marginea inferioară a sternului
b) în spaţiul intercostal II din dreapta
c) la apex
d) în spaţiul intercostal II din stânga
e) în punctul Botkin - Erb
21. Indicaţi localizarea unde se palpează şocul apexian la copiii sugari:
a) în spaţiul intercostal II
b) în spaţiul intercostal III
c) în spaţiul intercostal IV
d) în spaţiul intercostal V
e) în spaţiul intercostal VI
22. Indicaţi unde, în mod normal, se palpează şocul apexian la copiii în vârstă de 10 ani:
a) în spaţiul intercostal IV
b) în spaţiul intercostal III
c) în spaţiul intercostal V
d) în spaţiul intercostal II
e) în spaţiul intercostal VI
23. Indicaţi particularitățile hemodinamice care influențează evoluţia modificărilor patologice în
maladiile cardiovasculare congenitale:
a) micşorarea contractilităţii miocardului
b) creşterea tensiunii arteriale
c) tulburările de ritm
d) creşterea permeabilităţii vasculare
e) tulburările hemodinamice
24. Apreciați modificările hemodinamice care influențează închiderea canalului arterial Botallov în
perioada neonatală precoce?
a) creşterea tensiunii venoase
b) creşterea rezistenţei vasculare
c) creşterea tensiunii în circuitul mic
d) micşorarea tensiunii în artera pulmonară
e) hipotensiunea arterială
25. Indicaţi care este nivelul normal al tensiunii arteriale sistolice la nou-născutul la termen:
a) 50 mm Hg
b) 30 mm Hg
c) 100 mm Hg
d) 90 mm Hg
e) 70 mm Hg
26. Evidenţiaţi care este frecvenţa pulsului la copiii sănătoşi la vârstă de 4 ani ?
a) 120 pe minut
b) 140 pe minut
c) 70 pe minut
d) 80 pe minut
e) 100 pe minut

Compliment multiplu
1. Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt cianozante:
f) dextrocardia
g) stenoza arterei pulmonare
h) transpoziţia vaselor magistrale
i) ductul arterial comun persistent
j) artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
f) în anemie
g) în tireotoxicoză
h) în malformaţii congenitale de cord
i) în vicii cardiace dobândite
j) în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
f)hipertireoză
g)anemie
h)stări febrile
i)bronşite
j)rahitism
4. Indicaţi în ce cazuri are loc accentuarea zgomotelor cordului la copii:
f) emoţii
g) miocardite
h) efort fizic
i) hipertireoidism
j) stenoză mitrală
5. Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:
f) intensitate mică
g) intensitate mare
h) asociere de freamăt
i) propagare în afara limitelor cordului
j) dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează caracterul ECG la copii:
f)masa corporală
g)poziţia cordului în cutia toracică
h)raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept
i)grosimea pereţilor ventriculelor
j)valoarea tensiunii arteriale
7. Determinați particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a) fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b) sistemul de conductibilitate este nedezvoltat
c) ţesutul conjunctiv este nediferenţiat
d) vasele sangvine coronariene sunt de calibru mic
e) pereţii ventriculului stâng sunt relativ mai groşi decât ai celui drept
8. Apreciați particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a) poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b) poziţia cordului este transversală
c) este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9) Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a) nu se asociază cu freamăt catar
b) nu se propagă în afara limitelor cordului
c) se percep numai la baza cordului
d) se intensifică după efort fizic
e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpului
10. Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se constată şunt dreapta-stânga:
a) tetralogia Fallot
b) caz de transpoziţie a vaselor magistrale
c) caz de atrezie a valvei tricuspide
d) caz de defect septal interatrial
e) caz de defect septal interventricular
11. Selectaţi care afirmaţie cu privire la hemodinamica fătului este corectă:
a) circuitul mic nu funcţionează
b) funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c) tensiunea sanguină în artera pulmonară este mai mare decât în aortă
d) artera pulmonară transportă sângele în plămâni
e) este prezent defectul septului interventricular
12. Indicaţi care din particularităţile morfofuncţionale ale sistemului cardiovascular la copii
ameliorează circulaţia sângelui şi presarcina cordului:
f)masa relativ mare a cordului
g)dimensiunile relativ mari ale comunicărilor intracardiace
h)dimensiunile relativ mari ale lumenului vascular
i)tensiunea arterială scăzută
j)poziţia specifică vârstei a cordului în cutia toracică
13. Evidențiați în ce cazuri la copii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
f) hipertensiune arterială
g) miocardite
h) pericardite
i) emfizem pulmonar
j) hipotrofie
14) Apreciați caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a) intensitate mare
b) propagare în afara limitelor cordului
c) auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d) se asociază cu freamăt
e) nu se modifică la schimbarea poziţiei corpului sau la efort fizic
15) Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a) edeme
b) dispnee
c) malnutriție
d) cianoză
e) tuse
16. Caracterizați particularitățile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
f)existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
g)minut - volumul mai mare al circuitului mare
h)presiune scăzută în artera pulmonară
i)asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
j)presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
f)scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
g)creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
h)închiderea căilor fetale de comunicare
i)maturizarea vascularizaţiei pulmonare
j)creşterea presiunii în artera pulmonară

18. Apreciați la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei
fetale:
f)nou-născuţi prematuri
g)nou-născuţi cu infecţii intrauterine
h)nou-născuţi cu mame diabetice
i)nou-născuţi dismaturi
j)născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumerați care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără
legătură patologică între circuitul mare şi circulatul mic:
f) situaţia patologică a venelor pulmonare
g) dextrocardia
h) coarctaţia aortei
i) stenoza congenitală a aortei
j) stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa
şuntului stânga-dreapta:
f) situaţia patologică a venelor pulmonare
g) ductul arterial Botallov deschis
h) dextrocardia
i) defectul septului interatrial
j) defectul septului interventricular
21. Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular este caracteristic
şuntul dreapta-stânga:
f)defectul septului interatrial
g)ductul arterial comun persistent
h)transpoziţia vaselor magistrale
i)atrezia valvei tricuspide
j)tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
f) prezenţa aritmiei respiratorii
g) volumul sistolic relativ mic
h) minut - volumul mai mic, raportat la kg masă corporală
i) frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
j) tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi care din antecedentele heredo-colaterale sunt importante în anamnesticul copilului,
suspect pentru o cardiopatie congenitală:
f) prezenţa de cardiopatii congenitale la alţi membri ai familiei
g) existenţa cosanguinităţii
h) morţi subite inexplicabile la alţi membri ai familiei
i) prezenţă cardiomegalii
j) prezenţa patologiei pulmonare cronice
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a
copiilor, suspecţi pentru o cardiopatie:
a) agresiuni toxice ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b) suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c) expunere la radiaţii
d) tratamente hormonale în timpul sarcinii
e) tratamente antibacteriale în timpul sarcinii
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt importante pentru copiii
suspecţi la cardiopatie:
a) fatigabilitate
b) prezenţa dificultăţilor de alimentaţie
c) prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d) prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e) sindrom convulsiv
26. Indicaţi simptomele funcţionale de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a) cianoză
b) palpitaţii
c) dureri precordiale
d) tuse
e) dispnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a) pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b) rărirea marcată, până la oprire, a pulsului
c) rărirea marcată, până la oprire, a respiraţiei
d) tensiunea arterială menţinută
e) lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a) efectuarea acestea se recomandă când copilul e liniştit sau în timpul somnului
b) se va examina doar regiunea precordială şi sistemul cardiovascular
c) se vor aprecia în mod obligatoriu parametrii antropometrici
d) se vor căuta leziuni cutanate, sugestive pentru o cardiopatie
e) se va realiza inspecţia generală a întregului organism şi locală la nivelul sistemului cardiovascular
29. Indicaţi ce fel de informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular
la copii:
f)privind volumul cardiac
g)privind şocul apexian
h)privind freamătul şi galopul
i)privind calitatea circulaţiei periferice
j)privind durerea precordială
30. Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la copii:
f)sunt mai frecvente
g)sunt mai intense
h)au tendinţa de egalizare (la sugar)
i)sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
j)poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
f) intensitatea după scara Lewine 4-6
g) intensitatea după scara Lewine 1-2
h) nu sunt însoţite de freamăt
i) dispar după schimbarea poziţiei corpului
j) nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii de importanță diagnostică poate oferi radiologia cardiopulmonară în
examenul sistemului cardiovascular la copii:
f) patologiile organelor cutiei toracice
g) caracteristica circulaţiei pulmonare
h) estimarea excursiei pulmonare
i) aspectul umbrei cordului
j) aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
f) starea miocardului
g) ritmul cardiac
h) funcţia atrială şi cea ventriculară
i) contractilitatea miocardului
j) diseletrolitemiile posibile
34. Indicați simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a) edemele
b) dispneea
c) acrocianoza
d) cianoza
e) icterul teumentelor
35. Estimați cei mai importanți parametri funcționali ai hemodinamicii:
a) tensiunea arterială
b) Ps
c) FCC
d) presiunea în artera pulmonară
e) presiunea parietală
36. Apreciați ce reprezintă lipotimia:
a) pieredrea de scurtă durată a conștiinței
b) cu păstrarea circulației sangvine
c) cu păstrarea respirației
d) fără păstrarea circulației sangvine
e) fără păstrarea respirației
37. Indicați elemente structurale ale pericardului la copil:
a) o structură distinctă care înconjoară inima
b) conține țesut conjunctiv
c) conține țesut elastic
d) este format din 2 foițe cu o cantitate mică de lichid între ele
e) conține țesut muscular
38. Apreciați particularitățile reglării nervoase a activității cardiace la copil:
a) predominarea sistemului nervos simpatic
b) predominarea sistemului nervos parasimpatic
c) ingfluența redusă a nervului vagus
d) influența cresută a nervului vagus
e) are posibilități de reglare a conductibilității cardiace
39. Evidențiați caracteristicile esențiale ale sistemului cardiovascular la copilul sugar:
a) diafragma ridicată
b) torace scurt
c) cord poziționat mai orizontal, topografic mai sus
d) șoc apexian situat în spațiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e) diafragma amplasată mai jos
40. Indicați elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuți:
a) miofibrile foarte subțiri
b) țesut conjunctiv slab dezvoltat
c) vascularizare sporită a miocardului
d) vascularizare redusă a miocardului
e) cantitate redusă de receptori β1β2 adrenergici

Semiologia sistemului cardiovascular la copii:


Compliment simplu
27. C 36. A 45. D
28. C 37. D 46. A
29. A 38. B 47. C
30. B 39. B 48. C
31. D 40. D 49. E
32. B 41. E 50. D
33. C 42. B 51. E
34. D 43. C 52. E
35. D 44. B

Complement multiplu
41. C, E 72. B, C, D, E
42. C, D 73. A, B, C, E
43. A, B, C 74. A, B, C, D
44. A, C, D 75. A,B,C
45. B, C, D 76. A,B,C
46. B, C, D 77. A,B,C,D
47. A, B, C 78. A,C,E
48. B, C, D 79. A,B,C,D
49. A, B, E 80. A,B,C,E
50. A, B, C
51. A, B, C
52. A, B, C
53. B, C, D
54.
55. A, B, D, E
56. A, B, C, D
57. A, B, D, E
58. A, B, C, D
59. A, B, C, D
60. B, C, D, E
61. A, B, D, E
62. B, C, D, E
63. A, B, D, E
64. A, B, C, D
65. A, B, C,
66. A, B, D, E
67. A, B, D, E
68. A, B, D, E
69. A, C, D, E
70. A, B, C, D
71. A, B, C, E
Semiologia sistemului digestiv la copii. Compliment simplu:
1) Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii, ce caracterizează cavitatea bucală a nou-născutului şi
sugarului, nu este corectă:
a) cavitatea bucală e mică
b) musculatura buzelor şi obrajilor e bine dezvoltată
c) mucoasa cavităţii bucale e relativ uscată
d) palatul dur e îngust
e) limba este scurtă, lată şi groasă

2) Cs Alegeţi caracteristicile corecte privind glandele salivare ale nou-născutului:


a) glandele salivare sunt bine dezvoltate de la naştere
b) glandele salivare sunt dezvoltate de la naştere, dar secreţia salivară este scăzută
c) la naştere mai bine dezvoltate sunt glandele submandibulară şi sublinguală
d) glanda salivară parotidă nu e dezvoltată la naştere
e) glanda salivară parotidă apare în primele săptămâni de viaţă a nou-născutului

3) Cs Indicaţi care din afirmaţiile enumerate, privind particularităţile cavităţii bucale la sugar nu este
corectă:
a) mucoasa cavităţii bucale este subţire şi vulnerabilă la manipulaţii
b) mucoasa cavităţii bucale este relativ uscată si predispusă către inflamaţie
c) mucoasa cavităţii bucale este slab vascularizată
d) mucoasa părţii inferioare a cavităţii bucale conţine plici vilozitare
e) mucoasa cavităţii bucale este foarte bine vascularizată

4) Cs Indicaţi care din afirmaţiile enumerate, privind particularităţile limbii la sugar nu este corectă:
a) limba e scurtă, groasă şi lată
b) limba e puţin mobilă
c) limba are un strat muscular bine dezvoltat şi are o putere mare
d) rădăcina limbii ocupă partea cea mai mare a peretelui inferior al cavităţii bucale şi de aceea limba este
puţin mobilă
e) corpusculii gustativi sunt insuficient dezvoltaţi

5) Acidul clorhidric în stomac este secretat de către:


a) celulele parietale ale glandelor fundice
b) epiteliul de suprafaţă
c) celulele principale ale glandelor fundice
d) glandele pilorice
e) glandele cardiale

6) Alegeţi afirmaţia incorectă privind secreţia gastrică:


a) mucusul gastric este secretat în cea mai mare parte de celulele mucoasei pilorice
b) rolul protector al mucusului gastric este determinat de glicoproteine şi mucopolizaharide
c) secreţia mucusului gastric este determinată de excitaţia locală alimentară
d) structura chimică a mucusului depinde de excitaţia locală alimentară
e) HCl este secretat de glandele fundice

7) Cs Marcaţi care este sediul principal al proceselor de absorbţie la copii:


a) duodenul
b) stomacul
c) jejunul
d) colonul
e) rectul

8) Cs Funcţiile intestinului sunt toate cu excepţia:


a) funcţiei autoimune
b) funcţiei imunologice
c) funcţiei enzimatice
d) funcţiei bacteriologice
e) funcţiei de absorbţie

9) Cs Regurgitaţia la copii reprezintă:


a) o expulsie orală a unui conţinut gastric neînsemnat
b) un act patologic, precedat de greţuri
c) un act fiziologic, rar întâlnit la sugari
d) sinonimul cuvântului ruminaţie
e) o expulsie orală a aerului din stomac

10) Cs Precizaţi când se stabileşte funcţia de digestie gastrică a nou-născutului:


a) la 24 ore după naştere
b) lent, în decursul primelor luni de viaţă
c) la vârsta de 5-7 zile
d) imediat după naştere la termen, dacă el este sănătos şi alimentat natural
e) la 3 zile după naştere

11) Cs Indicaţi care afirmaţie privind particularităţile stomacului la sugari nu este corectă:
a) mucoasa bogat vascularizată
b) musculatura stomacului slab dezvoltată
c) muşchii pilorici bine dezvoltaţi
d) glande stomacale fundice mai puţine
e) muşchii pilorici slab dezvoltaţi

12) Cs Funcţia endocrină a stomacului este exprimată prin secreţia de:


a) pepsinogen
b) apă
c) mucus
d) gastrină
e) acid clorhidric

13) Cs Din componenţa sucului pancreatic nu face parte:


a) lipaza
b) amialaza
c) ureaza
d) tripsina
e) bicarbonatul

14. Cs Precizaţi ce aspect se apreciază în mase fecale cu reacţia Gregerson:


a) pH-ul scaunului
b) sîngerarea digestivă ocultă
c) bacteriile
d) leucocitele
e) glucoza

15. Cs Indicaţi ce calitate nu se include în aspectul steatoreic al maselor fecale:


a) cel spumos
b) cel pastos
c) cel aderent
d) cel uleios
e) cel lucios

16. Cs Conţinutul salivei la sugar nu include:


a) amilaza
b) lipaza
c) lizocim
d) IgA secretorii
e) IgG

17. Cs Alegeţi indicaţia incorectă privind caracteristica pancreasului nou-născutului:


a) este dezvoltat insuficient
b) greutatea la naştere constitue 3 grame
c) suoprafaţa este netedă
d) capsula subţire
e) suprafaţa este reliefată

18. Cs Ptializmul nu este caracteristic pentru:


a) stomatită
b) erupţia dinţilor
c) nevralgia trigemenului
d) faringita
e) afecţiuni bulbare

19. Cs Constipaţia nu este caracteristică pentru:


a) stenoza hipertrofică de pilor
b) megadolicocolon congenital
c) stenoza şi imperforaţie anală
d) exces de lapte de vaci în alimentaţie
e) intoleranţa la lactoză

20. Cs Hematemeza la nou-născut nu este caracteristică pentru:


a) boala hemolitică
b) boala hemoragică
c) ingestia masivă de sânge matern intrapartum
d) gastrita hemoragică
e) ulcer de stres

Complement multiplu:
1) Cm Marcaţi care din leziunile prezente pe fanere şi tegumente la copii pot fi sugestive pentru
o hepatopatie cronică:
a) eritemul palmar
b) manifestări de herpes nazal
c) unghiile albe
d) steluţele vasculare
e) acrocianoza

2) Cm Indicaţi care din următoarele sunt considerate ca tulburări ale apetitului:


a) bulimia
b) xerostomia
c) anorexia
d) asialia
e) halena

3) Cm Precizaţi care din afirmaţiile enumerate sunt caracteristice pentru duodenul nou-născutului
şi sugarului:
a) este bine fixat
b) este localizat mai sus, la nivelul vertebrei I lombare
c) este localizat la nivelul vertebrei a III - IV lombare
d) este fixat insuficient
e) este relativ mai voluminos

4) Cm Selectaţii caracteristicile scaunului sugarului sănătos şi alimentat natural:


a) este de culoare galben auriu, cu miros acid
b) este de culoare galben închis, ferm, miros fetid, pH alcalin
c) este negru, brun închis, gelatinos, cu miros fetid
d) este ferm, bine legat, de culoare brună
e) este frecvent, în primele luni de viaţă - după fiecare alimentaţie, de consistenţă instabilă

5) Cm Stabiliţi în care din afecţiunile enumerate pot apărea la copii modificările gustului:
a) în difterie
b) în cazul afecţiunii respiratorii acute
c) în cazul anemiei feriprive severe
d) la insuficienţa hepatică
e) în cazul pielonefritei acute

6) Cm Notaţi la care maladii se poate constata inflamarea gingiilor:


a) gingivită acută si subacută
b) pielonefrită cronică
c) leucemie acută
d) ciroză hepatică
e) infecţie intestinală

7) Cm Stabiliţi în ce cazuri poate fi constatată bulimia la copii:


a) în cazul diabetului zaharat
b) la copii cu tulburări psihice
c) în urma terapiei cu corticosteroizi
d) la copii cu anorexie nervoasă
e) în cazul alergiei alimentare
8) Cm Precizaţi pentru care din patologiile indicate mai jos este caracteristică regurgitaţia:
a) colecistopatia cronică
b) diverticula esofagienă
c) refluxul gastro-esofagian
d) paralizia bulbară
e) gastrita cronică

9) Cm Precizaţi în ce caz la copil poate fi constatată mărirea considerabilă a volumului abdomenului:


a) boala celiacă
b) pancreatita reactivă
c) hepatita cronică persistentă
d) pareza intestinală
e) rahitism

10) Cm Indicaţi maladiile copilului, în care se poate întâlni hematemeza:


a) varicele esofagiene
b) gastritele cronice
c) hernia hiatală
d) boala ulceroasă
e) sindromul CID

11) Cm Selectaţi semnele sindromului de deshidratare la copii:


a) tegumentele palide
b) când plica cutanată revine la normal lent
c) ochii înfundaţi
d) tahicardia
e) când bea cu lăcomie, sete

12) Cm Indicaţi particularităţile anatomice ale stomacului care predispun nou-născutul şi sugarul la
regurgitaţie şi vomă:
a) fundul mic al stomacului situat mai inferior, decât partea pilorică
b) tunica musculară stomacală bine dezvoltată
c) stratul muscular circular al pilorului bine dezvoltat
d) sfincterul cardial nedezvoltat
e) volumul fiziologic relativ mic al stomacului

13) Cm Indicaţi particularităţile anatomo-fiziologice ale stomacului copilului nou-născut şi sugar:


a) secreţia gastrică este scăzută
b) sfincterul piloric este bine dezvoltat
c) sfincterul cardial e insuficient dezvoltat
d) cele 3 straturi musculare ale stomacului sunt bine dezvoltate
e) submucoasa este bine fixată

14) Cm Precizaţi ce caracteristică prezintă apendicele vermiform al nou-născutului:


a) comparativ lung şi cu lumenul mai larg ca la adult
b) foarte mobil, datorită mezoului lung
c) poate fi localizat în orice loc al abdomenului, mai des retrocecal
d) chiar din prima zi după naştere are foliculi limfatici bine dezvoltat
e) are lungimea de circa 5 cm

15) Cm Alegeţi afirmaţiile corecte privind steatorea la copii:


a) este caracteristică pentru mucoviscidoză
b) este caracteristică pentru pancreatită
c) se constată la copiii alimentaţi artificial
d) este manifestarea clinică a indigestiei grăsimilor
e) poate fi fiziologică

16) Vărsătura la copii reprezintă:


a) expulsia orală forţată a conţinutului gastric
b) contracţiile asociate ale muşchilor stomacali, diafragmei şi a peretelui abdominal
c) un act patologic, precedat de greţuri
d) contracţiile izolate ale muşchilor stomacali
e) o expulsie de aer cu conţinut stomacal neînsemnat

17) Cm Notaţi care preparate pot modifica culoarea scaunului la copii, conferindu-i aspect de melenă:
a) preparatele care conţin fier
b) antacidele
c) cărbunele medicinal
d) preparatele cu bismut
e) enzimele pancreatice

18) Cm Alegeţi afirmaţiile corecte privind rectul nou-născutului şi sugarului:


a) rectul este relativ lung
b) ţesutul adipos pararectal nu este suficient dezvoltat
c) rectul este predispus către prolaps
d) ţesutul adipos pararectal este bine dezvoltat
e) mucoasa rectului este bine vascularizată

19) Cm Evidenţiaţi care sunt indicaţiile endoscopiei gastroduodenale la copii:


a) abdomenul acut
b) hemoragia digestivă superioară
c) aprecierea eficacităţii tratamentului antiulceros
d) suspecţie la anomalia de dezvoltare a tractului digestiv
e) boala de reflux gastrosofagian

20) Cm Precizaţi în care din afecţiunile enumerate se poate constata disfagie:


a) anemia feriprivă
b) anomalia de dezvoltare a esofagului
c) tumoarea localizată la nivel de faringe, esofag
d) faringita
e) esofagita

21) Cm Indicaţi ce simptome se încadrează în sindromul de gastroenterocolită acută la copii:


a) vomă cu conţinut de alimente consumate (vărsături alimentare)
b) sughiţ
c) durere abdominală
d) diaree
e) semne de deshidratare

22) Cm Selectaţi în care din patologiile enumerate la copii se poate constata voma:
a) boala diareică acută
b) comoţia cerebrală
c) cardiopatia congenitală
d) pilorospasmul, pilorostenoza
e) toxiinfecţia alimentară

23) Cm Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate mai jos sunt caracteristice pentru intestinul
subţire al nou-născutului:
a) este relativ mai lung, decât al adultului
b) este mai mobil
c) are mucoasă abundent vascularizată
d) tunica mucoasă şi musculară slab aderă una la alta
e) este format din 4 segmente

24) Cm Alegeţi afirmaţiile corecte, privind pancreasul copilului de vârstă fragedă:


a) pancreasul este acoperit cu o capsulă subţire şi elastică
b) ducturile pancreatice sunt largi şi aproape toate de aceleaşi dimensiuni
c) procesele inflamatorii în pancreasul copilului evoluiază mai uşor
d) incidenţa afectării pancreasului la copil e mult mai mică decât la maturi
e) particularităţile anatomice ale zonei pancreato-duodenale predispun copilul către afecţiunea secundară a
pancreasului

25) Cm Selectaţi caracteristicile scaunul copilului în enterită:


a)mase fecale abundente, urât mirositoare
b)consistenţa lichidă (scaun apos)
c)mase fecale scunde
d)scaun spumos, neprelucrat, frecvent
e)steatoreie

26) Cm Indicaţi maladiile copilului în care e caracteristică bulemia:


a) parazitoze intestinale
b) intoxicaţii acute cu medicamente
c) insuficienţa renală cronică
d) tulburări psihice
e) convalescenţă după boli grave

27) Cm Indicaţi de cine e secretată pepsinogena:


a) celulele principale fundice
b) celulelele parietale fundice
c) celulele exocrine ale glandelor pilorice
d) epiteliul de suprafaţă
e) celulele mucolitice ale glandelor fundice

28) Cm Indicaţi inhibitorii funcţiei motorii a stomacului


a) gastrina şi motilina
b) colecistochinina, secretina
c) centrii nervoşi vegetativi parasimpatici
d) centrii nervoşi vegetativi simpatici
e) histamina

29) Cm Indicaţi de către cine sunt secretate mucinele:


a) epiteliul de suprafaţă
b) glandele cardiale
c) celulelele mucoide ale glandelor fundice
d) celulele epiteliale ale glandelor gastrice
e) glandele pilorice

30) Cm Indicaţi aciditatea sucului gastric (PH):


a) 4,7 la prematur
b) 3,5-4,0 până la vârsta de 3 luni
c) 1,5-3,0 de la vârsta de 3 luni – 1 an
d) 1,8 la copilul mai mare de 12 ani
e) 1,5-2,0 la nou-născut

31) Cm Indicaţi particularităţile anatomo-fiziologice caracteristice pentru intestinul gros al nou-născutului:


a) apendicii epiploici sunt nedezvoltaţi
b) haustrele sunt slab diferenţiate
c) teniile colonice nu sunt dezvoltate
d) lungimea intestinului gros este de 1 metru
e) colonul transvers e situat oblic la sugar

32) Cm Colica abdominală a sugarului are următoarele caracteristici:


a) se întâlneşte mai des la vârsta de 3-12 săptămâni
b) se datorează peristaltizmului intestinal mărit
c) se întâlneşte mai frecvent la sugari cu manifestări de alergie alimentară
d) e condiţionată de paraziţii intestinali
e) e asociată proceselor inflamatorii din cavitatea abdominală

33) Cm Precizaţi caracteristicile scaunului la sugar de 6 luni alimentat artificial:


a) 5-7 scaune în 24 ore
b) miros fetid
c) are consistenţa păstoasă sau este oformat
d) are consistenţă instabilă de la semilichid la păstos
e) are tendinţa spre constipaţie, frecvenţa scaunului fiind în mediu o dată în 24 ore

34) Cm Indicaţi caracteristicile scaunului în enterocolita acută:


a) materii fecale apoase
b) materii fecale neprelucrate
c) materii fecale oformate
d) prezenţa de mucus
e) creatoree, steatoree, amiloree în anamneză

35) Cm Indicaţi afirmaţiile corecte privind steatoreia:


a) este caracteristică pentru celiachie
b) este caracteristică pentru pancreatită
c) se constată la copiii alimentaţi natural
d) este manifestarea indigestiei proteinelor
e) poate fi fiziologică

36) Cm Vărsătura „centrală” la copil are următoarele caracteristici:


a) este de obicei matinală
b) se asociază cu cefalee
c) este de regulă fără greţuri
d) aduce senzaţie de uşurare
e) nu aduce senzaţie de uşurare

37) Cm Indicaţi cauzele sialoreei fiziologice:


a) legată de stabilirea funcţiei glandelor salivare
b) erupţia dinţilor
c) gura întredeschisă
d) stomatite
e) gingivite

38) Cm Enumeraţi funcţiile intestinului:


a) enzimatica
b) bacteriologică
c) imunologică
d) secretorie
e) incretorie

39) Cm Indicaţi volumul fiziologic al stomacului:


a) la nou-născut – 7 ml
b) la ziua 4-a după naştere – 40 ml
c) la ziua 8-a după naştere – 80 ml
d) la 1 an – 250 ml
e) la 3 ani 1000 ml

40) Cm Indicaţi maladiile, unde este prezentă diarea cronică:


a) colita ulceroasă
b) boala Crohn
c) boala Hurler
d) fibroza chistică
e) pancreatita cronică

Semiologia sistemului digestiv la copii

Compliment simplu:
1. D 4. B 7. C
2. B 5. A 8. A
3. C 6. D 9. A
10. D 15. A 20. A
11. E 16. E
12. D 17. E
13. C 18. D
14. B 19. E

Compliment multiplu:

1. A, D 38. A,B,C
2. A, C 39. A,B,C,D
3. B, D 40. A,B,D,E
4. A, E
5. A, C, D
6. A, C, E
7. A, B, C
8. B,C,D
9. A, D, E
10. A,D, E
11. B,C,E
12. A, C,D
13. A, B, C
14. A, B, C
15. A, B, D
16. A, B,C,
17. A, C, D
18. A,B, C, E
19. B, C, D, E
20. B, C, D, E
21. A, C, D, E
22. A, B, D,E
23. A, B, C, D
24. A, B, C, E
25. A, B, D,E
26. A,D,E
27. A,C
28. B,D
29. A,B,C
30. A,B,D
31. A,B,C
32. A,B,C
33. C,E
34. A,B,D
35. A,B
36. A,B,C,E
37. A,B,C
Semiologia sistemului renourinar la copii.
Compliment simplu
1) ,,Infarctul uric” este caracteristic pentru:
a) nou-născut
b) sugar
c) copii de 1-2 ani
d) copii de 2-3 ani
e) copii după vârsta de 3 ani
2) Diureza reprezintă:
a) frecvenţa micţiunilor în 24 ore
b) micţiuni frecvente şi dureroase
c) cantitatea de urină în 24 ore
d) densitatea urinară
e) micţiuni rare şi volum mic
3) Evidenţiaţi ce nu este caracteristic pentru funcţiile renale a copiilor nou-născuţi:
a) capacitatea redusă a filtraţiei glomelulare
b) capacitatea redusă de concentrare a urinei
c) capacitatea redusă de excreţie a ionilor de hidrogen
d) capacitatea redusă de menţinere a echilibrului acido-bazic
e) funcţia de concentrare şi diluţie bine dezvoltată
4) Proprietăţile fizico-chimice ale urinei nu includ următoarea:
a) osmolaritatea
b) densitatea
c) reacţia urinei
d) cristale urinare
e) pH urinei
5) Indicaţi pentru care patologie a copiilor nu eete caracteristică creşterea acidităţii urinei:
a) insuficienţă renală
b) diabet zaharat
c) tuberculoză renală
d) cistită
e) leucemie
6) Indicaţi care din următoarele formaţiuni structurale determină funcţia endocrină a
rinichilor:
a) canaliculele renale
b) stratul medular
c) vasele limfatice
d) aparatul juxtaglomelular
e) ansele renale
7) Evidenţiaţi unitatea structural-funcţională a rinichiului:
a) sistemul canalicular
b) nefronul
c) aparatul juxtaglomelular
d) vasele limfatice şi sanguine
e) glomerulii
8) Evidenţiaţi care din funcţiile renale enumerate se apreciază prin proba Zimniţkii:
a) funcţia de concentrare şi de diluţie
b) funcţia de excreţie a produselor azotice
c) funcţia de filtrare
d) funcţia endocrină
e) funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic
9) Indicaţi nuvelul bacteriuriei patologice la copii:
a) 10 colonii într-un ml
b) 1x102 colonii într-un ml
c) 1x103 colonii într-un ml
d) 1x104 colonii într-un ml
e) 1x105 colonii într-un ml
10) Funcţia endocrină a rinichilor nu este caracterizeazată de următoarea:
a) acidul uric
b) eritropoietina
c) prostoglandine
d) renina
e) calcitriol
11) Indicați limita normală de mobilitate a rinichilor la copii de vârstă fragedă:
a) 1 cm
b) 0,5 cm
c) 1,5 cm
d) 2 cm
e) 2,5 cm
12) Indicaţi metoda ,,skreening” pentru depistarea patologiei organice a sistemului reno-
urinar la copiii:
a) urografia excretorie
b) examenul ultrasonor al sistemului reno-urinar (ecografia)
c) cistografia
d) examenul radiologic de ansamblu al cavităţii abdominale
e) renografia (cu izotopi radioactivi)
13) Precizați semnele renale de afecţiune glomerulară la copii, în afară de:
a) oliguria
b) hematuria
c) edemele
d) cilindruria
e) proteinuria
14) precizați semnele extrarenale de afecţiune glomerulară la copii, în afară de:
a) hipertensiunea arterială
b) edemele
c) encefalopatia
d) hepatomegalia
e) proteinuria
15) Hipostenuria este caracteristică pentru toate maladiile renale la copii, în afară de:
a) Diabet renal insipid
b) diabet zaharat
c) insuficienţă renală
d) pielonefrită cronică
e) poliurie fiziologică

Compliment multiplu:
1) Selectaţi particularităţile anatomice ale uretrei la fetiţe:
a) are ţesut elastic bine dezvoltat
b) este mai scurtă decât la băieţi
c) lumenul este mai larg decât la băieţi
d) mucoasa este insuficient dezvoltată
e) ţesutul muscular este nedezvoltat
2) Marcați afecţiunile renale la copii care evoluează cu Hematurie:
a) fosfat-diabetul
b) tumorile renale
c) glomerulonefrită
d) cistită acută
e) pielonefrită
3) Selectaţi semnele extrarenale în afecţiunile glomerulare la copii:
a) edemele
b) hipertensiunea arterială
c) hepatomegalia
d) oliguria
e) proteinuria
4) Leucocituria este caracteristică în următoarele afecţiuni renale la copii:
a) cistită
b) uretrită
c) pielonefrită
d) amiloidoză renală
e) glomerulonefrită
5) Selectaţi semnele renale în afecţiuni glomerulare la copii:
a) proteinuria
b) oliguria
c) hematuria
d) edemele
e) cilindruria
6) Indicați componentele filtrululi glomerular renal la copii:
a) membrana bazală glomerulară
b) celule epiteliale gigante podocite
c) stratul muscular
d)intima seroasă
e) endoteliu capilar cu celule endoteliale
7) Selectați semnele de laborator, caracteristice pentru sindromul nefrotic la copii:
a) proteinuria
b) hipercaliemia
c) hipoproteinemia
d) hipercolesterolemia
e) sideremia
8) Precizați semnele sindromului nefritic acut la copii:
a) hematurie
b) proteinurie
c) leucociturie
d) hipertensiune arterială
e) hiperlipidemie
9) Selectați componentele Nefronului la copii:
a) calicele renale
b) hilul renal
c) glomerulul renal
d) bazinetele renale
e) tubul urinifer renal
10) Precizați funcţiile rinichiului la copii:
a) excretorie
b) exocrină
c) endocrină
d) menţinerea homeostaziei
e) metabolică
11) Funcţia excretorie a rinichilor la copii se apreciază conform valorii următorilor indici:
a) ureea serică
b) creatinina serică
c) azotul rezidual
d) sialoproteinele serice
e) acidul uric
12) Capacitatea funcţională a tubilor renali la copii se apreciază după următorii indici:
a) echilibrul acido-bazic
b) clearance-ul creatininei endogene
c) nivelul excreţiei aminoacizilor
d) reacţia urinei
e) ionograma serică
13) Selectați metodele instrumentale de explorare a sistemului reno-urinar la copii:
a) urografia excretorie
b) ecografia
c) aprecierea clearance-lui creatininei endogene
d) scintigrafia renală
e) cistografia
14) Sindromul hipertensiunii arteriale în afecţiunile renale la copii este caracteristic pentru:
a) fosfat - diabet
b) glomeluronefrite
c) anomalii ale vaselor renale
d) rinichi polichistic
e) insuficienţă renală
15) Funcţia endocrină a rinichilor este determinată de producţia de:
a) eritropoetină
b) trombopoetină
c) renină
d) prostaglandină
e) calcitriol
16) Selectaţi semnele care sugerează o patologie renală la copii:
a) oliguria
b) icterul sclerotegumentar
c) durerea abdominală
d) hipertenisiunea arterială
e) edemele
17) Indicați mecanismele durerii abdominale de cauză renală la copii:
a) distensia calicelor renale
b) distensia capsulei renale
c) contractura musculaturii uretrelor
d) obstrucţia vasculară periferică
e) lezarea interstiţiului renal
18) Marcați tulburările de micţiune la copii:
a) retenţia de urină
b) disuria
c) oliguria
d) polakiuria
e) incontinenţa de urină
19) Selectați tulburările diurezei la copii:
a) oliguria
b) poliuria
c) nicturia
d) anuria
e) polakiuria
20) Indicaţi particularităţile anatomice ale vezicii urinare la copiii de vârstă fragedă:
a) volumul mare
b) dezvoltarea insuficientă a ţesutului muscular
c) dezvoltarea insuficientă a ţesutului elastic
d) mucoasa fină
e) mucoasa bine vascularizată

Semiologia sistemului renourinar la copii


Compliment simplu
1. A 7. B 13. C
2. C 8. A 14. E
3. E 9. E 15. B
4. A 10. A
5. D 11. A
6. D 12. B

Compliment multiplu:
1. B, C
2. B, C, D
3. A, B, C
4. A, B, C
5. A, B, C,E
6. A, B, E
7. A, C, D
8. A, B, D
9. C,E
10. A, C, D, E
11. A, B, C, E
12. A, C, D, E
13. A, B, D, E
14. B, C, D, E
15. A, C, D, E
16. A, C, D, E
17. A, B, C, D
18. A, B, D, E
19. A, B, C, D
20. B, C, D, E
Semiologia sistemului respirator la copii. Compliment simplu
CS
1) Indicaţi în ce perioadă de vârstă a copilului se constată dispneea fiziologică:
A. în perioada de sugar
B. în perioada de nou-născut
C. în perioada de pubertate
D. la copii în vârstă de 1-3 ani
E. la copii în vârstă de 6 ani şi mai mult
CS
2) Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacităţii respiraţiei este:
A. volumul curent respirator
B. minut-volumul respirator
C. frecvenţa respiratorie
D. măsurarea spaţiului mort
E. PaO2 şi PaCO2
CS
3) Indicaţi modificările conţinutului alveolar în emfizemul pulmonar:
A. O2 şi CO2 este crescut
B. O2 şi CO2 este scăzut
C. O2 este scăzut şi CO2 este crescut
D. O2 este crescut şi CO2 este scăzut
E. O2 şi CO2 sunt neschimbate
CS
4) Evidenţiaţi prin ce se explică localizarea frecventă a corpilor străini în bronhul drept la copii:
A. bronhul drept este o ,,continuare” a traheii, unghiul de trecere este mai mare
B. bronhul drept este mai îngust, unghiul de trecere este mai mare
C. bronhul drept este mai scurt, unghiul de trecere este mai mic
D. bronhul drept este mai slab dezvoltată, unghiul de trecere este mai mic
E. bronhul drept este mai bine vascularizat, unghiul de trecere este mai mic
CS
5) Evidenţiaţi care din afecţiunile respiratorii enumerate este caracteristică practic exclusiv
copilului sugar:
A. bronşita acută obstructivă
B. laringita acută
C. otita acută medie
D. pneumonia acută
E. bronşiolita
CS
6) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot constata auscultativ raluri sibilante:
A. pneumonie comunitară
B. bronşită acută obstructivă
C. viciu cardiac congenital
D. pseudocrup
E. rinofaringită
CS
7) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot constata auscultativ raluri crepitante:
A. pneumonie confluentă
B. bronşită acută
C. astm bronşic
D. laringotraheită
E. bronşită obstructivă
CS
8) Care este numărul de respiraţii pe 1 minut care ar trebui să fie la un copil sănătos de 2 ani în
repaus?
A. 25-30
B. 40-50
C. 30-35
D. 18-20
E. 15-16
CS
9) Torace în formă de butoi apare cel mai des în:
A. pleurezie exudativă
B. mucoviscidoză
C. pneumonie cu evoluţie trenantă
D. astm bronşic
E. bronşită acută
CS
10) Frecvenţa respiraţiei pe 1 minut la nou-născuţi:
A. 18-20
B. 16-18
C. 20-40
D. 45-55
E. 30-35
CS
11) Numiţi din cîte segmente este constituit pulmonul drept:
A. 9
B. 10
C. 11
D. 12
E. 8
CS
12) Marcaţi unde sunt identificaţi mai frecvent corpii străini pulmonari:
A. bronhia stângă
B. bronhia dreaptă
C. trahee
D. bifurcaţia traheii
E. bronhiole
CS
13) Sinuzita nu este tipică pentru:
A. copiii de vîrstă şcolară mare
B. copii de vîrstă şcolără mică
C. copii sugari
D. adolescenţi
E. preşcolari
CS
14) PEF-metria permite a aprecia:
A. capacitatea vitală forţată pulmonară (FCV)
B. debitul expirator maxim de fârf (PEF)
C. conţinutul dioxidului de carbon în aerul expirat
D. volum rezidual pulmonar
E. modificările restrictive bronhopulmonare
CS
15) Indicaţi investigaţia pentru identificarea pleureziei interlobare la copii:
A. tomografia computerizată pulmonară
B. radiografie în incidenţă laterală
C. puncţie pleurală
D. radiografie în incidenţă postero-anterioară
E. spirometria
CS
16) Bronhiile de nivelul 1-2 diferă de alte ramuri ale arborelui bronşic prin:
A. prezenţa stratului fibro-cartilaginos
B. localizarea lor extrapulmonară
C. lipsa stratului fibro-cartilaginos
D. localizarea lor intrapulmonară
E. prin prezenţa stratului muscular
CS
17) Care dintre următoarele trebuie considerate ca fiind patologie a nou-născutului?
A. FR la 40-45 pe minut
B. Pauză în respiraţie timp de 3 secunde.
C. Excursia mică a cutiei toracice
D. Zgomote respiratorii diminuate
E. Apneea mai mult de 10 secunde

Compliment multiplu:
CM
18) Indicaţi în care afecţiuni ale copilului se constată tuse bitonală:
A. bronşită acută
B. tumoare mediastinală
C. bronhoadenită tuberculoasă (specifică)
D. pneumonie
E. corp străin în căile respiratorii

CM
19) Indicaţi în care afecţiuni la copii se constată percutor sunet timpanic:
A. astm bronşic
B. pneumonie
C. pneumoscleroză
D. pleurezie
E. emfizem pulmonar

CM
20) Indicaţi ce se referă la căile respiratorii inferioare:
A. alveolele
B. faringele
C. bronşiolele
D. laringele
E. traheeа

CM
21) Indicaţi particularităţile morfo-funcţionale a sugarilor, care determină localizarea frecventă a
atelectaziilor pulmonare în părţile postero - inferioare ale pulmonilor?
A. excursia mică a cutiei toracice, fiziologică la această vârstă
B. ţesutului elastic al plămânilor insuficient dezvoltat
C. vascularizarea abundentă a plămânilor
D. poziţia sugarului mic predominant culcat pe spate
E. ţesutul interstiţial pulmonar dezvoltat exagerat

CM
22) Indicaţi în ce afecţiuni la copii сonstatăm auscultativ raluri uscate:
A. bronşită acută obstructivă
B. pneumonie comunitară
C. astm bronşic
D. rino-faringită
E. pleurezie

CM
23) Indicaţi în care afecţiuni la copii se constată percutor matitate localizată:
A. laringotraheobronşită
B. bronşită acută
C. bronşită acută obstructivă
D. pneumoscleroză
E. pneumonie

CM
24) Care factori favorizează mecanisme bronhoobstructive la copii de vârstă fragedă?
A. dimensiunile mici ale arborelui bronşic
B. imunodeficienţa fiziologică, caracteristică vârstei
C. manifestările alergice în antecedente
D. pneumoniile frecvente
E. utilizarea de remedii cu proprietăţi alergice sau vazodilatante (sinapisme)
CM
25) Ce particularităţi anatomo-fiziologice ale laringelui explică predispoziţia copiilor cu
infecţii respiratorii acute către fenomene de stenoză?
A. fineţea şi deprimabilitatea cartilajelor laringelui
B. lumenul îngust al laringelui
C. vascularizarea abundentă a mucoasei laringiene
D. forma de ,,pâlnie” a laringelui
E. dezvoltarea abundentă a ţesutului limfoid în submucoasa laringiană

CM
26) Indicaţi prin ce se explică predispoziţia copiilor în vârstă de până la 6 luni către
atelectazii pulmonare:
A. prin dezvoltarea bună a ţesutului interstiţial pulmonar
B. prin insuficienţa dezvoltării ţesutului elastic al plămânilor
C. prin excursia insuficientă a cutiei toracice
D. prin vascularizarea abundentă a plămânilor
E. prin poziţia preponderentă culcat pe spate

CM
27) Prin ce se explică tipul abdominal de respiraţie, fiziologic la copiii de vârstă fragedă?
A. cutia toracică scurtă, aproape cilindrică
B. poziţia predominantă culcat pe spate
C. poziţia înaltă a diafragmei
D. excursia mică a cutiei toracice din cauza poziţiei practic paralele a coastelor
E. dimensiunile relativ mari ale cordului

CM
28) Edemul pulmonar la copii poate fi indus de:
A. creşterea presiunii negative pulmonare
B. creşterea presiunii în capilarul pulmonar
C. scăderea presiunii coloidosmotice
D. reducerea reabsorbţiei limfatice pulmonare
E. scăderea presiunii negative pulmonare

CM
29) Indicaţi în ce afecţiuni la copii constatăm ascultativ raluri umede:
A. bronşită acută
B. pneumonie
C. edem pulmonar
D. laringită
E. pleurezie

CM
30) Indicaţi în care din patologiile enumerate la copii se constată percutor sunet timpanic:
A. laringotraheobronşită
B. bronşită acută obstructivă
C. pneumonie
D. astm bronşic
E. emfizem pulmonar

CM
31) Evidenţiaţi simptomele clinice, caracteristice sindromului obstructiv la copii:
A. dispnee inspiratorie
B. dispnee expiratorie
C. respiraţie astmatiformă
D. raluri umede localizate
E. raluri sibilante pe toată aria pulmonară

CM
32) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate la copii este caracteristică asimetria participării
în actul de respiraţie a hemitoracelui stâng şi drept:
A. bronşită acută obstructivă
B. pneumonie lobară
C. pneumonie complicată cu pleurezie exudativă
D. emfizem pulmonar
E. pneumoscleroză

CM
33) Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale faringelui caracteristice la copiii
sugari:
A. mucoasa este bogat vascularizată
B. inelul limfatic Pirogov este dezvoltat insuficient
C. amigdalele palatine sunt dezvoltate suficient
D. comunicarea cu urechea medie este mai bună
E. comunicarea cu urechea medie este mai proastă

CM
34) Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate ale bronhilor determină fenomenele
obstructive frecvente la copii de vârstă fragedă:
A. hidrofilitatea ţesuturilor şi predispoziţia către edemul mucoasei bronşice
B. musculara bronşică slab dezvoltată
C. hipersecreţia bronşică, caracteristică vârstei
D. elasticitatea sporită a peretelui bronşic
E. mucoasa bronşică bogat vascularizată

CM
35) Indicaţi care semne auscultative la copii pot sugera prezenţa de lichid în cavitatea pleurală:
A. ralurile sibilante
B. respiraţia diminuată pe partea afectată
C. ,,plămânul mut”
D. frotaţia pleurală
E. sunet pulmonar diminuat
CM
36) Indicaţi în care din patologiile enumerate se poate constata auscultativ murmur vezicular
diminuat:
A. bronşită acută
B. pneumonie
C. astm bronşic
D. pleurezie
E. pneumoscleroză

CM
37) Indicaţi în ce stări patologice la copii se poate constata dispnee expiratorie:
A. astm bronşic
B. bronşită acută obstructivă
C. pneumonie
D. bronşiolită
E. laringită

CM
38) Indicaţi care sânt particularităţile anatomo-fiziologice ale traheii caracteristice pentru copiii
de vârstă fragedă:
A. lumenul este mai îngust decât la adulţi
B. mucoasa este bine vascularizată
C. mucoasa este mai fină
D. mucoasa este vascularizată insuficient
E. ţesutul elastic e dezvoltat insuficient

CM
39) Indicaţi în ce stări patologice la copii se constată dispnee inspiratorie:
A. laringotraheită
B. astm bronşic
C. corp străin al bronşilor
D. stridor congenital
E. difterie

CM
40) Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale cavităţii nazale caracteristice
pentru copiii sugari:
A. absenţa meatului nazal inferior
B. b lumenului mare
C. mucoasa bogat vascularizată
D. mucoasa umidificată suficient
E. mucoasa umidificată insuficient

CM
41) Indicaţi care din simptomele enumerate sunt caracteristice insuficienţei respiratorii acute la
copii de vârstă fragedă:
A. respiraţie accelerată
B. frotaţia aripilor nazale
C. cianoză periorală în repaos sau la efort
D. tuse chinuitoare
E. tiraj al cutiei toracice

CM
42) Care dintre medicamente stimulează formarea de surfactant:
A. mucaltin
B. acetilcisteina
C. amoxicilina
D. ambroxol
E. lazolvan

CM
43) Pe baza căror criterii poate fi stabilit diagnosticul de insuficienţă respiratorie?
A. frecvenţa respiraţiei
B. participarea muşchilor auxiliari în respiraţie
C. radiografia toracică
D. USG cutiei toracice
E. gazimetria sîngelui arterial (pO2, pCO2)

CM
44) Care sunt principalele indicaţii pentru bronhoscopia diagnostică la copii:
A. astm bronşic
B. bronşită acută
C. tuse persistentă de origine necunoscută
D. suspecţie la aspiraţie de corp străin
E. suspecţie la tumoare a bronhiilor

CM
45) Tahipneea se constată în:
A. anemie
B. febră
C. stare de comă
D. creşterea presiunii intracraniene
E. intoxicaţie cu somnifere

CM
46) Bradipneea se constată în:
A. anemie
B. intoxicaţie cu somnifere
C. creşterea presiunii intracraniene
D. pneumonie distructivă
E. sindrom febril
CM
47) Sunet percutor diminuat este apreciat în:
A. emfizem pulmonar
B. pleurizie exudativă
C. pneumonie segmentară
D. Cavernă tuberculoasă în plămâni
E. atelectazie segmentara

CM
48) Caracteristicile anatomo-fiziologice ale tractului respirator superior la copii de vîrstă mică,
determină dezvoltarea frecventă a următoarelor stări:
A. laringita stenozantă
B. angină
C. epistaxis
D. stridor
E. sinusită

CM
49) Crepitaţiile se formează ca rezultat a acumulării exudatului în:
A. trahee
B. bronhii
C. bronhiole terminale
D. alveole
E. cavitatea pleurală

CM
50) În care afecţiuni la copii se auscultă frotaţia pleurală:
A. tuberculoza pleurală
B. pleurezie exsudativă
C. aderenţe pleurale
D. pleurezie fibrinoasă
E. tumoare pleurală

CM
51) Numiţi semnele clinico-radiologice a corpului străin bronşic:
A. acces de tuse seacă
B. accentuarea desenului pulmonar pe radiografia toracică
C. severitatea simptomelor variază la schimbarea poziţiei corpului
D. intoxicaţie
E. atelectazie pe radiografia toracică

CM
52) Marcaţi indicii care pot fi apreciaţi la spirometrie:
A. capacitatea vitală pulmonară
B. capacitatea vitală forţată
C. volumul expirator maxim pe secundă
D. d) debitul expirator la 25-75% din FVC
E. e) frecvenţa respiratorie

Semiologia sistemului respirator la copii.

Cs CM
1. B 18.BC 35.BCE
2. E 19.AE 36.BDE
3. C 20.ACE 37.ABD
4. A 21.ABD 38.ABCE
5. E 22.AC 39.ACDE
6. B 23.DE 40.ACE
7. A 24.ACE 41.ABCE
8. A 25.BCE 42.DE
9. D 26.BCE 43.ABE
10.D 27.ACD 44.CDE
11.B 28.BD 45.AB
12.B 29.ABC 46.BC
13.C 30.BDE 47.BCE
14.B 31.BCE 48.AD
15.B 32.BCE 49.CD
16.B 33.BD 50.ACDE
17.E 34.ABCE 51.ACE
52.ABCD
TESTELE ROMÂNĂ, LA NEONATOLOGIE.
Complementul simplu
1.Marcaţi cauza ce determină respiraţia puerilă la nou-născuţi:
a) Persistenţa canalului arterial
b) Infecția intrauterină
c) Boala hemolitică a nou/născutului
d) Ventilația artificială a plăminilor
e) Elasticitatea înaltă şi peretele toracic subţire
2.Alegeţi care este cauza de bază a pierderilor de căldură la nou-născuţi prematuri:
a) Persistența circulației fetale
b) Alimentația prin gavaj
c) Poziția deflectată și reducerea mișcărilor
d) Detresa respiratorie
e) Asfexia nou-născutului
3. Precizţi maladia în care este prezent mirosul de "şoarece" de la nou-născut:
a) Boala Goşe
b) Sindromul Patau
c) Fenilcetonuria
d) Leucinoza
e) Administrarea vitaminelor
4. Selectaţi afirmaţia corectă despre milia la nou-născuţi:
a) Obturaţia canalelor sudoripare
b) Obturaţia canalelor glandelor sebacee
c) Afectarea bacteriană a foliculelor glandelor sebacee
d) Obturaţia canalelor sudoripare şi sebacee
e) Afectarea bacteriană a canalelor sudoripare
5. Marcaţi care fontanelă este deschisă la naştere la un nou-născut normoponderal:
a) Laterale anterioare
b) Laterale posterioare
c) Posterioară
d) Anterioară
e) Anterioară şi posterioară
6. Marcaţi cantitatea de urină eliminată de un nou-născut normoponderal în primele ore de viaţă:
a) 50 ml/kcorp
b) 25 ml/kcorp
c) 6-8 ml/kcorp
d) Anurie fiziologică sau oligurie
e) 40 ml/kcorp
7. Alegeţi nivelul de temperatură care se consideră normal la nou-născut:
a) 35,0-35,1 oC
b) 36,0-36,1o C
c) 36,1-36,5 oC
d) 36,6-37,4 oC
e) 37,4-38,0oC
8. Selectaţi care tip lapte matern conţine cea mai mică cantitate de grăsimi?
a) Colostru
b) Laptele tranzitor
c) Laptele matern maturizat
d) Laptele mamei care a născut copil la termenul de 30 săptămâni
e) Laptele de vacă
9. Alegeţi afirmaţia corectă ce defineşte alimentaţia naturală exclusivă :
a) Nu se dă copilului nici un alt aliment în afară de lapte matern
b) Nu sunt oferite biberoane
c) Se hrăneşte de 8-12 ori pe zi
d) Se hrăneşte de 5-6 ori pe zi
e) Se hrăneşte nu mai des de 6-8 ori pe zi
10. Afirmaţi contraindicaţia alimentaţiei naturale:
a) Boala hemolotică la nou-născut
b) Forma activă a tuberculozei
c) Mastita
d) Intrebuintarea antibioticilor de catre copil
e) Întrebuinţarea antibioticelor de către mamă
11.Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele zile de viaţă la nou-născut?
a) 15% din greutate
b) 200 grame
c) 400 grame
d) 6% din greutate
e) 10%
12.Indicaţi ce trebuie să includă raţia copilului la vârsta de 3 luni aflat la alimentaţia naturală?
a) Lapte + suc de fructe
b) Lapte + gălbenuş de ou
c) Lapte + fiertură de legume
d) Lapte + pireu de legume
e) Numai lapte matern
13.Selectaţi care este raportul proteine : lipide : glucide în laptele matern?
a) 1:2:1
b) 2:3:6
c) 1:3:6
d) 2:2:3
e) 1:1:6
14.Enumerati ABC-ul corect al reanimării neonatale:
a) I. - A - iniţierea respiraţiei; B - permeabilizarea căilor respiratorii; C - menţinerea circulaţiei
b) II. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - prevenirea perderilor de căldură; C-iniţierea
respiraţiei
c) III. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - iniţierea respiraţiei; C - menţinerea circulaţiei
d) IV. - A - prevenirea pierderilor de căldura; B - iniţierea respiraţiei; C - administrarea
medicamentelor
e) V. – B-Tratament medicamentos
15. Selectaţi afirmaţia adevărată pentru un nou-născut care este ventilat eficient?
a) Expansionare toracică bună, nou-născutul pare că respiră adânc
b) Manometrul înregistrează o presiune de ventilaţie adecvată pentru un anumit copil, chiar dacă
nu observaţi prezenţa unor mişcări de ridicare şi coborâre a toracelui
c) Observaţi mişcări toracice, nou-născutul respiră uşor
d) Observaţi mişcări abdominale
e) Frecvenţa respiratorie mai mult de 40/min
16. Marcaţi cât durează etapa iniţială a reanimării neonatale:
a) 10-15 sec
b) 15 - 30 sec
c) 30-60 sec
d) 1 minut
e) Mai mult de 1 minut
17. Selectaţi afirmaţia adevărată referitor la scorul Apgar:
a) Scorul Apgar, fiind apreciat la 1 min. după naştere, nu este util pentru decizia de iniţiere a
reanimării
b) Scorul Apgar nu este necesar la nou-născutul care necesită reanimare
c) Pipele utilizate la nou-născuţi sunt toate de aceeaşi mărime, atât pentru prematuri cât şi pentru
cei născuţi la termen
d) Scorul Apgar nu este necesar pentru nou-nascut prematur
e) Nu este obligator de apreciat Scorul Apgar la 5 min.
18. Selectati care nu este calea de transmitere a agentului patogen de la mamă la făt:
a) Hematogen
b) Prin apele fetale infectate
c) Limfogen
d) Ascendent
e) Descendent
19. Selectaţi la ce vârstă eliminările din ochi pot fi socotite ca manifestare a infecţiei bacteriene:
a) 24-48 ore
b) 2-5 zile
c) 10-12 ore
d)48 ore
e) l72 ore
20.Selectaţi simptomul cel mai precoce al enterocolitei ulcero-necrotice (70%) la prematuri:
a) Balonarea abdomenului
b) Instabilitatea temperaturii
c) Apnee
d) Bradicardie
e) Tahicardie
21.Marcaţi care din candide cel mai frecvent provoacă candidoza la nou-născuţi?
a) Candida tropicalis
b) Candida parapsilosis
c) Candida albicans
d) Candida krusei
e) Candida glabrata
22.Indicaţi semnul care nu este caracteristic pentru septicemia neonatală:
a) Anemie normo - hipocromă
b) Leucocitoză
c) Deviere spre stânga formula leucocitară
d) Proteina creactivă pozitivă
e) Eozinofilie
23.Indicaţi poziţia în incubator în caz de detresă respiratorie neonatală, hipovolemie fără edem
cerebral:
a) Poziţia Tredelenburg
b) Orizontală
c) Cu capul ridicat
d) Poziţia Anti- Tredelenburg
e) Cu capul hiperflexat
24. Restabilirea volumului de sânge în caz de detresă respiratorie severă neonatală se
efectuează cu:
a) Hemotransfuzie cu sânge de donor
b) Masă eritrocitară
c) Glucoză 10%
d) Plasma
e) Factori de coagulare
25.Selectaţi afirmaţia adevărată pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" neonatală:
a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă
b) Nivelul bilirubinei în cordonul ombilical este egal cu 40 mcmol/l
c) Predomină bilirubina directă
d) Creşterea bilirubinei pe oră - 5-6 mcmol/l
e) Anemie în sângele periferic
26.Selectaţi ce nu se referă la Indicaţiile exsanguinotransfuziei în boala hemolitică neonatală:
a) Culoarea icterică a tegumentelor în primele ore de viaţă
b) Reticulocitoza
c) Creşterea pe oră a bilirubinei mai mult de 6 mcmol/l/oră
d) Bilirubina ombilicală mai mare de 60 mcmol/l
e) Bilirubina ombilicală mai mare de 20 mcmol /l
27.Indicaţi afirmaţia corectă referotor la cauza icterului din prima zi după naştere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentaţie la sân
c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Hipotiroidism
28.Selectaţi factorul care nu provoacă apariţia icterului "fiziologic"?
a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) Transfuzie placento-fetală
d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) Copil născut la termen
29.Alegeţi cauza apariţiei icterului la nou-născuţi în prima zi de viaţă?
a) Boala Mincovschii-Şofar
b) Galactozemia
c) Atrezia coledocului
d) Incompatibilitatea după sistemul ABO
e) Hipotiroidism
30.Selectaţi ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?
a) Apare în primele 24 ore de viaţă
b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate
c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei
d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital
e) Este legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte
31.Selectaţi în ce caz boala hemolitică a nou-născuţilor nu apare:
a) Incompatibilitate ABO
b) Incompatibilitate Rh factor
c) Antigen Rh rar întâlnite
d) Antigene sistem Liuteran
e) Rezus factor pozitiv
32.Selectaţi prin ce se caracterizează varianta displastică a reţinerii de dezvoltare intrauterină a
fătului?
a) Retenţia în masă
b) Retenţia în lungime a copilului
c) Retenţia proporţională în masă şi în lungime
d) Se asociază cu diferite anomalii congenitale
e) Se mai numeşte variantă simetrică
33.Alegeeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului se numeşte displastic?
a) Masa corporală mică
b) Masa şi lungimea mică
c) Masa şi lungimea mare + anomalie congenitală
d) Masa mare + anomalie congenitală
e) Lungimea mică + anomalie congenitală
34.Marcaţi până la cât timp se menţine hipertonusul fiziologic la prematuri:
a) 2-3 săptămâni
b) 3-4 săptămâni
c) 1-2 luni
d) 3 luni
e) 4 luni
35.Selectaţi ce este caracteristic pentru scaunul prematurului ce se află la alimentaţia naturală:
a) Culoarea galben - aurie
b) Culoarea cafeniu - deschisă
c) Scaun incolor
d) Culoarea cu adaus verzui
e) Culoarea albuie
36. Precizaţi temperatura optimală în incubator pentru îngrijirea prematurilor cu greutatea de 1,5
kg în a II săptămână de viaţă:
a) 30 oC
b) 28 oC
c) 37 oC
d) 32-33 oC
e) 34-35 oC
37.Selectaţi care din stările enumerate mai jos nu este caracteristic pentru prematuri:
a) Simptomul Finkelştein
b) Lanugo
c) Sclerema
d) Hipotonie musculară
e) Hipertonie musculară
38.Marcaţi până la ce vârstă menţinerea icterului se socoate fiziologică la copiii prematuri:
a) 5-6 zile
b) 8-10 zile
c) 10-15 zile
d) 1 lună
e) 2 luni
39.Selectaţi termenul de apariţie a reflexului de supt şi deglutiţie la prematuri :
a) 32-33 săptămâni de gestaţie
b) 34 săptămâni de gestaţie
c) 29 săptămâni de gestaţie
d) 30 săptămâni de gestaţie
e) 23 săptămâni
40.Indicaţi necesarul în calorii la vârsta de 1 lună la prematuri:
a) 100 kcal/kg
b) 110 kcal/kg
c) 120 kcal/kg
d) 135 - 140 kcal/kg
e) 80 kcal/kg
41.Indicaţi vârsta copilului la care dispare reflexul Babchin:
a) 0 lună
b) 3 luni
c) 4 luni
d) 6 luni
e) 1 an
42.Indicaţi dimensiunea corectă a sondei endotraheale corespunzătoare greutăţii la naştere de
1000 - 2000 g:
a) 1,0
b) 1,5
c) 2,0
d) 2,5
e) 3,0
43.Selectaţi care din următoarele este recomandat pentru aspiraţia meconiului din trahee la nou
născut?
a) Sonda endotraheală
b) Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr
c) Sonda de aspiraţie introdusă prin sonda endotraheală
d) Sonda nasogastrică
e) Sonda gastrică
44.Indicaţi când se manifestă conjunctivita cu Chlamydia:
a) Imediat după naştere
b) La 3-5 zi de viaţă
c) După I săptămână de viaţă
d) În săptămâna III de viaţă
e) Până la o săptămână de viaţă
45.Indicaţi ce este caracteristic pentru conjunctivita condiţionată de Neisseria gonorrhae la nou
născuţi:
a) Afectarea unui ochi
b) Conjunctivita bilaterală
c) Afectarea ambilor ochi, apoi concentrarea infecţiei doar la unul singur
d) Conjunctivita seroasă
e) Midriaza
46.Indicaţi când apar semnele clinice ale enterocolitei ulcero-necrotice la prematuri:
a) 1 zi
b) 3-10 zi
c) 14 zi
d) 16 zi
e) 21 zi
Complement multiplu
1.Indicaţi complicaţiile hipotermiei la nou-născuţi:
a) Hipoglicemia
b) Şocul
c) Apnea
d) Hemoragia intraventriculară
e) Acidoza metabolică
2.Marcaţi metodele de menţinere a temperaturii corpului nou-născutului în timpul
transportării:
a) Contactul "piele la piele"
b) Incubatoarele de transport
c) Saltele umplute cu apă
d) Copilul învelit în plapumă
e) Copilul înfăşat foarte strâns
3.Marcaţi mecanismele transmiterii de căldură la nou-născuţi:
a) Radiaţia
b) Iradierea
c) Conducţia
d) Convenţia
e) Evaporarea
4.Selectaţi afirmaţiile corecte referotor la termenul şi temperatură la care poate fi păstrat laptele
matern:
a) 6 luni la t -20oC
b) O săptămână la t +4oC
c) 24 ore la t +10oC
d) 3 zile la t +15oC
e) 24 ore la t +4oC
5.Indicaţi beneficiile laptelui matern pentru nou-născut:
a) Protecţia împotriva infecţiei
b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil
6.Indicaţi semnele ce caracterizează suptul corect al copilului la sân:
a) Copilul trebuie să cuprindă o porţiune cât mai mare a sânului în gură
b) Copilul suge într-un ciclu supt-înghiţit-respirat
c) Mamelonul, areola au formă de "tetină" în gura copilului
d) Limba copilului cuprinde ca o cupă mamelonul şi o undă de compresie se deplasează de-a
lungul limbii către partea din spate a gurii
e) Mandibula se ridică apăsând laptele
7.Indicaţi semnele poziţionări corecte la sân a sugarului:
a) Gura copilului e larg deschisă
b) Bărbia copilului atinge sânul
c) Mamelonul arată aplatizat
d) Buza inferioară a copilului este curbată către exterior
e) Laptele va fi găsit insuficient în sân
8.Indicaţi gesturile de reanimare neonatală pentru componenta B al ABC-ului reanimării:
a) Folosirea balonului şi a măştii
b) Medicaţia
c) Introducerea sondei endotraheale
d) Ventilarea cu presiune pozitivă
e) Stimularea tactilă
9.Marcaţi modificările provoacate de aspiraţia de meconiu la nounăscut:
a) Obstrucţia căilor respiratorii
b) Dereglarea schimbului de gaze
c) Creşterea rezistenţei în vasele pulmonare
d) Boala membranelor hialine
e) Micşorarea rezistenţei în vasele pulmonare
10.Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern la
copil:
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatică
d) Pneumotorax
e) Ruptură de claviculă
11.Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Malformaţii cardiace congenitale
e) Pneumotoraxul
12.Indicaţi căile de administrare a adrenalinei la nounăscuţi:
a) Intravenos
b) Intramuscular
c) Endotraheal
d) Intrarectal
e) Intracutanat
13.Selectaţi corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului şi a sondei endotraheale în
timpul intubaţiei neonatale:
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă
b) Fixarea capului nou-născutului
c) Introducerea lamei între limbă şi palat până la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei
14.Selectaţi care dintre următoarele sunt semnele de hipovolemie la nou născuţi:
a) Paloarea persistentă după oxigenare
b) Puls slab asociat cu frecvenţa cardiacă bună
c) Hipertensiune arterială
d) Răspuns nesatisfăcător la manevrele de reanimare
e) Puls amplu cu frecvenţă cardiacă normală
15.Marcaţi primele patru măsuri necesare de efectuat în cazul excursiei neadecvate a cutiei
toracice în timpul ventilării pulmonare artificiale (VAP) la nou născuţi:
a) Mărim presiunea la inspiraţie până la 20-40 mm col H2O
b) Confirmăm că gura copilului e întredeschisă
c) Aspirăm conţinutul căilor respiratorii
d) Controlăm ermeticitatea etanşeizării măştii pe faţă
e) Schimbăm poziţia copilului ca să restabilim permeabilitatea căilor respiratorii
16.Selectaţi din următoarele patologiile infecţioase ale bontului ombilical la nounăscuţi:
a) Omfalita catarală
b) Gangrena bontului ombilical
c) Sindrom Bekwit
d) Ombilic amniotic
e) Ulcer ombilical
17.Selectaţi agenţii patogeni frecvenţi ai conjunctivitei la nou-născuţi :
a) Escherichia coli
b) Neisseria gonorrhoeae
c) Staphilococus aureus
d) Staphilococus epidermalis
e) Streptococus
18.Selectaţi semnele caracteristice pentru conjunctivita bacteriană la nou-născuţi:
a) Eliminări purulente
b) Edemul şi hiperemia pleoapelor
c) Injectarea vaselor conjunctivei
d) Eliminări sanguinolente
e) Eliminări seroase
19.Indicaţi metodele de tratament în Candidoza la nou-născuţi:
a) Alimentaţia la sân (dacă nu este afectat mamelonul)
b) Terapia locală
c) Antibioticoterapia
d) Preparate antifungice
e) Preparate imunomodulatoare
20.Slectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală precoce:
a) Debut la 1 - 4 zi
b) Evoluţie "fulger"
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă
21. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală tardivă :
a) Debut la 1 - 4 zi
b) Evoluţie "fulger"
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă
22.Marcaţi semnele de manifestare a Meningitei stafilococice neonatală:
a) Febră
b) Inhibare
c) Hiperexcitabilşitate
d) Bombarea fontanelei
e) Convulsii
23.Selectaţi prin ce se manifestă Septicemia cu Escherichia coli la nou născuţi:
a) Evoluţie lentă
b) Febră
c) Hipotermie
d) Icter
e) Hepatomegalie
24.Selectaţi semnele caracteristice pentru depresia cardiorespiratorie la nounăscuţi:
a) Bradicardie
b) Tahicardie
c) Tonus muscular diminuat
d) Tonus muscular mărit
e) Hipotensiune arterială
25. Indicaţi primele 3 măsuri necesare de efectuat în şocul hipovolemic neonatal:
a) Hemotransfuzie
b) Introducerea plasmei, albuminei
c) Soluţii cristaloide
d) Sânge placentar
e) Dopamină
26.Indicaţi funcţiile Surfactantului:
a) Prevenirea colabării alveolelor
b) Acţiune bactericidă contra florei anaerobe
c) Reglează microcirculaţia în plămâni
d) Condiţionează clearance-ul mucociliar
e) Acţiunea bactericidă contra florei aerobe
27.Selectaţi principiile de bază ale terapiei respiratorii în caz de detresă respiratorie neonatală:
a) Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b) Oxigenarea adecvată
c) Înlăturarea cauzelor detresei respiratorii
d) Administrarea bicarbonatului de natriu
e) Laringoscopia
28.Indicaţi semnele caracteristice pentru icterul fiziologic neonatal:
a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă
b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l
c) Evoluţie ondulatorie
d) Durata icterului mai mult de 28 zile
e) Nivelul bilirubinei la sfârşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/l
29.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a
nounăscutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia
30.Marcaţi semnele caracteristice pentru forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului?
a) Hepatosplenomegalia
b) Icter din prima oră de viaţă
c) De obicei se dezvoltă după sistemul ABO
d) Anemie pronunţată
e) Dereglări pronunţate ale sistemului cardio-vascular
31.Indicaţi complicaţiile exsanguinotransfuziei în boala hemolitică a nou-născutului:
a) Enterocolita ulcero-necrotică
b) Embolia
c) Dereglări de electroliţi
d) Policitemia
e) Erupție cutanată
32.Marcaţi cu ce se asociază Icterul în prima zi de viaţă la nou-născut:
a) Enzimodeficit eritrocitar
b) Alimentaţia naturală
c) Incompatibilitatea în sistemul ABO
d) Hipotiroidism
e) Incompatibilitatea Rh factor
33.Indicaţi care din următoarele elemente corelează cu vârsta gestaţională a fătului:
a) α-fetoproteina
b) Lungimea brațului fătului stabilit ecografic
c) Testul cu oxitocină
d) Estriolul în urină la mamă
e) Diametrul biparietal al capului la făt
34.Selectaţi care din grupele enumerate ne indică prezenţa retardului în dezvoltarea fizică
intrauterină a fătului:
a) Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie
b) Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie
c) Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală e mai mică decât 10 centile
d) Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr.
e) Talia la naştere 52 cm
35.Indicaţi criteriile de determinare a retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului:
a) Morfologic
b) Neuromuscular
c) Indicele ponderal
d) Concomitent morfologic şi neuromuscular
e) Tabelele centile
36.Selectaţi metodele de diagnostic antenatal al malformaţiilor congenitale:
a) Cercetarea ultrasonografică
b) Determinarea α- fetoproteinei în sângele mamei
c) Radiografia
d) Datele examenului genetic
e) Radioscopia
37.Selectaţi cauzele ce poate determina scăderea turgorului ţesuturilor la nounăscut:
a) Deshidratare
b) Infecţia intrauterină
c) Hemoragia subarahnoidiană
d) Hipotrofia congenitală
e) Hipotirioza congenitală depistată tardiv
38.Indicaţi cauzele tahicardiei la nou-născut :
a) Hipotermie
b) Hipertermie
c) Persistenţa canalului arterial
d) Fosa ovală deschisă
e) asfixia moderată
39.Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-născuţi se determină la vârsta
de un an?
a) Reflexul de căutare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt
40.Indicaţi cauzele palorii tegumentelor la nou-născuţi:
a) Anemie
b) Şoc
c) Ductus arteriosus persistent
d) Policitemie
e) Septicemie
41.Selectaţi cauzele acrocianozei la nou-născuţi:
a) Hipotermie
b) Hipovolemie
c) Sindromul copilului abia născut
d) Ventilaţie neadecvată
e) Policitemie
42.Marcaţi stările ce caracterizează simptomul "petei albe" la nou-născuţi:
a) Hipovolemia
b) Prezenţa dereglărilor vegetative în urma traumatizării sistemului nervos central
c) Prezenţa anemiei pronunţate
d) Poliglobulia
e) Hipervolemia
43.Indicaţi modificările pielii considerate fiziologice pentru un nou-născut:
a) Paloare pronunţată
b) Icterul tegumentelor în I zi de viaţă
c) Milia
d) Miliaria cristalină
e) Nevus
44.Indicaţi beneficiile laptelui matern pentru nou-născut:
a) Protecţia împotriva infecţiei
b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil
45.Indicaţi simptoamele hemoragiei acute neonatale:
a) Se menţine paliditatea, deşi se continuă oxigenarea
b) Tahicardie
c) Pulsul în normă
d) Puls slab, filiform
e) Timpul de recolorare capilară prelungit

Complementul simplu
1. E
2. C
3. C
4. B
5. D
6. D
7. D
8. B
9. A
10. B
11. D
12. E
13. C
14. C
15. C
16. B
17. A
18. E
19. B
20. A
21. C
22. E
23. C
24. B
25. A
26. E
27. C
28. E
29. D
30. E
31. E
32. D
33. E
34. C
35. A
36. D
37. E
38. D
39. A
40. D
41. C
42. E
43. A
44. C
45. B
46. B

Complementul multiplu
1. A,B,C,E
2. A,B,C,D
3. A,C,D,E
4. A,E
5. A,B,C,D
6. A,B,C,D
7. A,B,D
8. A,D,E
9. A,B,C,D
10. A,C,D
11. A,B,C,D
12. A, C
13. B,C,E
14. A,B,D
15. B,C,D,E
16. A,B,E
17. B,C
18. A,B,C
19. A,B,D
20. A,B,C
21. D,E
22. A,C,D,E
23. A,B,D,E
24. A,C,E
25. A,B,D
26. A,C,D
27. A,B,C
28. A,E
29. A,D,E
30. A,B,D,E
31. A,B,C,E
32. C,E
33. A,E
34. B,C
35. A,E
36. A,B
37. A,B,D
38. B,E
39. C,E
40. A,B,E
41. A,C,E
42. A,C
43. C,D,E
44. A,B,C,D
45. A,D,E.
Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Complement simplu.

Cs
1.Trombocitopenia la copii este determinată de:

A. Scăderea vădită a factorului Willebrand


B. Lipsa factorului antihemofilic A.
C. Disfuncţia trombocitară
D. Lipsa factorului antihemofilic B
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs

2. Trombocitopatia la copii este determinată de:

A. Scăderea factorului XII


B. Disfuncţia trombocitară
C. Afectarea mixtă a hemostazei
D. Coagulopatie nedeterminată
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs

3. Investigaţia ce nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie la copii este:

A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
C. Aprecierea numărului de trombocite
D. Determinarea timpului de sîngerare
E. Determinarea timpului de coagulare
Cs

4. Tipul de sîngerare caracteristic pentru trombocitopenie la copii este:

A. Hematom
B. Peteşial-macular
C. Mixt
D. Vascular-purpural
E. Angiomatos
Cs

5. Alegeţi afirmaţia corectă pentru boala Willebrand:

A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de sîngerare
C. Tip mixt de sîngerare
D. Hemartroze
E. Erupţii vascular-purpurale
6. Testul ce nu caracterizează sistemul vascular trombocitar al hemostazei la copii este:
A. Durata sîngerării după Duke
B. Aprecierea numărului de trombocite
C. Aprecierea morfologiei trombocitare
D. Aprecierea timpului trombinei
E. Aprecierea funcţiilor trombocitare

Cs

7. Manifestarea tipică în trombocitopenie la copii este:

A. Formarea hemoragiilor pe palme și tălpi


B. Hemartroza
C. Sindromul hemoragic cutaneo-mucos
D. Hemoragiile gastrointestinale
E. Hematomele subcutane
Cs

8. Semnul ce nu caracterizează sindromul hemoragic cutanat în trombocitopenie la copii este :

A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea strict specifică
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria

Cs

9. Pentru purpura trombocitopenică idiopatică la copii nu este caracteristic:

A. Numărul scăzut de trombocite


B. Durata de viaţă a trombocitelor scăzută
C. Numărul normal de trombocite
D. Prezenţa anticorpilor antitrombocitari
E. Prezenţa de megacariocite
Cs

10. Alterarea funcţiilor trombocitare la copii cuprinde următoarele, în afară de:

A. Deficitul de factor III


B. Sindromul trombocitelor cenuşii
C. Modificările adezivităţii trombocitelor
D. Scăderea fibrinogenului plachetar
E. Factorii fizici, chimici
Cm

1. Purpura trombocitopenică idiopatică la copii se manifestă prin următoarele simptome:

A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematoame
D. Echimoze
E. Metroragii
Cm

2. Pentru tratamentul trombocitopatiilor la copii sînt indicate:

A. Terapia hormonală – grupul prednizolonei


B. Dezagregante – curantil, trental
C. Preparate de magneziu, carbonat de litiu
D. Plasma proaspăt congelată
E. Tratament simptomatic
Cm

3. Tratamentul în purpura trombocitopenică idiopatică la copii include următoarele:

A. Corticosteroizi
B. Imunoglobulină intravenos
C. Concentrate de factor VIII
D. Splenectomie
E. Masă trombocitară
Cm

4. La trombocitopatiile la copii pot fi dereglate următoarele funcţii:

A. de adezivitate şi agregare a trombocitelor


B. de coagulare sangvină
C. de contractibilitate a cheagului sanguin
D. fibrinolitică
E. de autoliză
Cm

5. Reducerea şi lipsa trombocitelor la copii duc la:

A. Dereglări de coagulare sanguină


B. Majorarea permeabilităţii vaselor sanguine
C. Dereglări funcţionale trombocitare
D. Majorarea fragilităţii vaselor sanguine
E. Majorarea potenţialului anticoagulant
Cm

6. Trombocitopatiile la copii sînt determinate de:


A. Deficienţa calitativă a sistemului trombocitar al hemostazei

B. Dereglările microcirculaţiei în rezultatul activării în exces a tromboplastinei

C. Insuficienţa cantitativă al sistemului trombocitar al hemostazei

D. Toate tipurile de “incompetenţă” trombocitară

E. Insuficienţa factorilor de coagulare

Cm

7. Pentru purpură trombocitopenică idiopatică la copii nu sunt caracteristice:

A. Sindromul hemoragic cutanat


B. Splenomegalia
C. Limfoadenopatia
D. Metroragiile
E. Hepatomegalia
Cm

8. Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică are indicaţii:

A. În forma umedă cu evoluţie peste 6 luni


B. În forma acută cu sîngerări grave
C. Suspecţie la hemoragie intracraniană
D. Sindrom hemoragic cutanat
E. Hemoragii în organele interne
Cm

9. La un copil cu sindrom hemoragic cutanat pronunţat şi cu reducerea numărului de trombocite au fost


administrate următoarele preparate. Alegeţi indicaţiile corecte:

A. Aplicaţii cu acid aminocapronic


B. Aplicarea masei hemostatice
C. Administrarea subcutanată a heparinei
D. Administrarea hormonilor glucocorticoizi
E. Perfuzia masei trombocitare
Cm

10.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru purpura trombocitopenică idiopatică:

A. Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei


B. Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă
C. Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin
D. Debut frecvent la vârsta 3 ani până la 7 ani
E. Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare
Cm
11. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru boala Willebrand:
A. Transmitere recesiv, X-lincat
B. Este o consecinţă a dereglării sintezei moleculei factorului de coagulare VIII
C. Se caracterizează prin defect în sistemul de coagulare
D. Se caracterizează prin defect în sistemul vascular-trombocitar al hemostazei
E. După traumatisme sângerarea se instalează tardiv – peste 1-3 ore
См

12. Caracteristicele esenţiale ale purpurei trombocitopenice idiopatice sunt:


A. Distrucţia excesivă a trombocitelor
B. Producţia medulară insuficientă a trombocitelor
C. Defect funcţional al trombocitelor
D. Sindrom hemoragipar cutaneomucos
E. Trombocitopenie marcată
Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii.

Complementul simplu Complementul multiplu

1. E 1. A,B,D,E
2. B 2. C,E
3. E 3. A,B,D,E
4. B 4. A,C
5. C 5. B,D
6. D 6. A,D
7. C 7. B,C,E
8. B 8. A,B,C
9. С 9. A,B,D,E
10. Е 10. A,B,C,D
11. B,C,D
12. A,D,E

S-ar putea să vă placă și