Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Complement simplu
1) Evidenţiaţi necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou-născut sănătos:
a) 130
b) 100-110
c) 120
d) 115
e) 90-100
2) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită sugarul în vârstă de 10-12 luni,
alimentat natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masă
3) Care categorie de sugari au cea mai înaltă necesitate de proteine şi calorii la kg masă?
a) copiii şcolari
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni
d) copiii noi-născuţi
e) copiii preşcolari
4) Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:
a) imediat după naştere (în primele 30 minute)
b) la 2 ore după naştere
c) la 12 ore după naştere
d) la 6 ore după naştere
e) la 24 ore după naştere
5) Care este metoda uzuală de calcul a volumului alimentar, necesar pentru 24 de ore copiilor
sugari:
a) metoda volumetrică
b) formula Filatov
c) formula Zaiţev
d) formula Tur
e) metoda calorică
6) Copiilor, alimentaţi cu formule de lapte-praf, complementul se indică:
a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală
b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului
c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie
d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni
e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de hrană (alimente) în afară de cea
lactată, pe care o primeşte
7) Evidenţiaţi frecvenţa alimentaţiei sugarului în vârstă de 6 luni, la alimentație artificială:
a) de 6-7 ori în zi
b) de 6 ori în zi
c) de 5-6 ori în zi
d) de 5 ori în zi
e) la fiecare 3,5 ore
8) Evidenţiaţi necesitatea zilnică în calorii la kg masă/corp pentru copiii în vârstă de 1,5-3 ani:
a) 115
b) 90
c) 105
d) 120
e) 110
9) Evidenţiaţi care este necesităţile zilnice în calorii la kg masă/corp pentru copiii în vârstă de 4-6
ani:
a) 105
b) 80
c) 110
d) 115
e) 95
10) Evidenţiaţi care este necesităţile zilnice în calorii/kg masă/corp la copilul în vârstă de 12-15 ani:
a) 95
b) 90
c) 80
d) 100
e) 60
11) Evidenţiaţi necesitatea în proteine / kg masă/corp pentru copiii în vârstă de 1,5-3 ani:
a) 3,5 g/kg
b) 1,5 g/kg
c) 4-4,5 g/kg
d) 3,0 g/kg
e) 2,5 g/kg
12) Care din formulele adaptate enumerate este recomandată pentru alimentaţia sugarului cu
intoleranţă la proteinele laptelui de vaci?
a) Nutrilon
b) NAN-безлактозный
c) Alfare
d) Nestogen
e) Hipp HA1
13) Ce reprezintă suplimentul?
a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masă corporală acumulat
c) formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni
14) Metoda alternativă este utilizată:
a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului
c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului
d) în caz de alimentaţie naturală a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar
15) Metoda complementară este utilizată:
a) în caz de alimentare artificială a sugarului
b) în caz de alimentare naturală a sugarului
c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
d) în caz de alimentare mixtă a sugarului
e) în alimentarea copilului preşcolar
16) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)
17) Indicaţi prin ce se explica avantajul alimentaţiei cu lapte matern pentru dezvoltarea
neuropsihică adecvată a copilului:
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor
b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) conţinutul mărit al proteinelor serice
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de P - casamorfină
18) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului de
legume:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 9 luni
19) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a terciului de
cereale:
a) 6,5 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 6 luni
20)Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului de
fructe:
a) 2 luni
b) 3 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 3,5 luni
21) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a cărnii:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni
22) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a sucului de
fructe:
a) 1 lună
b) 2 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
23) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a
brânzei/caşcavalului:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 8 luni
d) 10 luni
e) 1 an
24) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a peştelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
25) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a gălbenuşului
de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
26) Indicaţi începând cu ce vârstă, conform recomandărilor OMS, se permite administrarea laptelui
de vaci integru:
a) vârsta de 6 luni
b) vârsta de 12 luni
c) vârsta de 2 ani
d) vârsta de 8 luni
e) vârsta de 3 luni
27) Selectaţi care este volumul alimentar, recomandat copilului în vârstă de 4-6 luni, calculat
conform metodei volumetrice:
a) 1/5 din masa corpului
b) 1/6 din masa corpului
c) 1/7 din masa corpului
d) 1/8 din masa corpului
e) 1/9 din masa corpului
28) Selectaţi care este produsul, cu care de regulă se recomandă a începe diversificarea alimentaţiei
sugarului:
a) sucul de fructe
b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuiţii
e) gălbenuşul de ou
29) Selectaţii care din produsele enumerate, conform recomandărilor OMS, nu este recomandat
sugarilor:
a) peştele
b) caşcavalul
c) untul
d) laptele de vaci
e) gălbenuşul de ou
30) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător deficitului de lapte matern egal cu 50%
din necesarul zilnic al copilului sugar:
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) uşoară
e) severă
31) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adoptată, plus 2 alimentări complimentare şi apă
c) doar alimentare la sân la cerere
d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare
32) Indicaţi cu câte calorii se suplimentează zilnic raţia alimentară a mamei care alăptează:
a) 200-400 kkal/24 ore
b) 700-1000 kkal/24 ore
c) 500 kkal/24 ore
d) nu se suplimentează
e) 1500 kkal/24 ore
33) Indicaţi ce se recomandă pentru raţia alimentară a mamei care alăptează:
a)conţinutul lipidelor se suplimentează cu 11 g/kg în 24 ore
b)conţinutul proteinelor se suplimentează cu 11 g/kg în 24ore
c)conţinutul glucidelor se suplimentează cu 30%
d)conţinutul grăsimilor nu se suplimentează
e)conţinutul glucidelor nu se suplimentează
34) Indicaţi care este valoarea energetică a colostrului în prima zi după naştere:
a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l
c) 900 kkal/l
d) 800 kkal/l
e) 670-700 kkal/l
35) Indicaţi care este valoarea energetică a laptelui matern matur:
a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l
c) 900 kkal/l
d) 800 kkal/l
e) 670-700 kkal/l
36) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani
37) Indicaţi ce volum de hrană zilnic se recomandă copilului în vârstă de 18 luni:
a)până la 1000 ml/24 ore
b)1200-1500 ml/24 ore
c)1400-1500 ml/24 ore
d)1100-1200 ml/24 ore
e)1600-1800 ml/24 ore
38) Indicaţi frecvenţa alimentaţiei copilului în vârstă de 2 ani/24 ore:
a) de 6 ori
b) de 3 ore
c) de 5 ori (3 mese de bază şi 2 gustări)
d) de 4 ori
e) de câte ori doreşte copilul
39)Până la ce vârstă a copilului, conform OMS, se recomandă de a continua alimentaţia la sân,
paralel cu cea complementară:
a) până la vârsta de 5-6 luni
b) până la vârsta de 1 an
c) până la vârsta de 2 ani şi mai mult
d) până la vârsta de 1 an şi 2 luni
e) până la vârsta de 1 an şi 6 luni
Complement multiplu
1) Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului:
a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern
b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) copilul are deja primii dinţi
d) copilul are mai mult de 4 luni
e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară necesară
consumării produselor noi
2) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esenţiale ale laptelui matern
faţă de cele ale laptelui de vaci:
a) laptele matern conţine mai puţine proteine
b) laptele matern conţine mai multe proteine
c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
e) laptele matern conţine mai puţine lipide
3) Evidenţiaţi alimentele complementare de bază, administrate copilului sugar începând cu vârsta de
6 luni:
a) brânza de vaci
b) sucul de fructe
c) pireul de legume
d) terciul de crupe
e) laptele de vaci
4) Evidenţiaţi ce recomandări sunt valabile pentru alimentaţia nou-născutului cu prematuritate de gr.
I:
a) aplicat la sân la cerere
b) alimentat prin sondă cu lapte matern
c) aplicat la sân frecvent, nu mai puţin de 8 ori în 24 ore, inclusiv noaptea
d) aplicat la sân de 6 ori în 24 ore
e) aplicat la sân fiecare 3 ore
5) Indicaţi care din formulele de lapte-praf enumerate sunt utilizate pentru calcularea volumului
alimentar în alimentaţia artificială a copilului în prima săptămână de viaţă:
a) V= (n-1) x 70, unde n-numărul de zile de viaţă, v-volumul de lapte/zi
b) V= (n-1) x 80, unde n-numărul de zile de viaţă, v-volumul de lapte/zi
c) 1/10 din greutatea corpului + 200, exprimat în ml
d) 1/5 din greutatea corpului, exprimat în ml
e) 1/6 din greutatea corpului, exprimat în ml
6) Selectaţi care din formulele lactate enumerate sunt predestinate copiilor născuţi prematuri:
a) pre NAN
b) Hipp Pre
c) Nestogen 1
d) NAN 1
e) Alfare
7) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lactoza laptelui matern:
a) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 60% din necesarul energetic zilnic al sugarului
b) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 40% din necesarul energetic zilnic al sugarului
c) lactoza din laptele matern se digerează la ≈ 90% în intestinul subţire
d) lactoza laptelui matern favorizează flora intestinală condiţionat patogenă
e) lactoza laptelui matern măreşte valoarea PH-ului intestinal al sugarului
8) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lipidele laptelui matern:
a) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 50% din necesarul energetic al sugarului
b) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 60% din necesarul energetic al sugarului
c) lipidele laptelui matern sunt intr-o concentraţie mai mare în laptele anterior
d) laptele posterior este mai bogat în lipide
e) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi săturaţi
9) Evidenţiaţi condiţiile de bază, necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat
la sân:
a) sugarul a împlinit 6 luni
b) sugarul a împlinit 4 luni
c) sugarul e mai mare de 4 luni şi are greutate scăzută
d) sugarul e mai mare de 4 luni şi pare flămând după mâncare
e) sugarul a împlinit 6 luni,e sănătos şi manifestă interes pentru alte tipuri de alimente
10) Indicaţi afirmaţiile corecte, privind conţinutul de fier din laptele matern:
a) laptele matern conţine o cantitate de fier echivalentă cu cea din laptele de vaci
b) laptele matern conţine o cantitate de fier mai mare decât cea din laptele de vaci
c) concentraţia fierului în laptele matern depinde de conţinutul lui în organismul mamei
d) concentraţia fierului în laptele matern nu depinde de conţinutul lui în organismul mamei
e) fierul din laptele matern are o biodisponibilitate mai mare decât fierul din alte tipuri de lapte
11) Indicaţi care factori sunt implicaţi în declanşarea reflexului prolactinei:
a) concentraţia crescută de progesteron în sângele mamei
b) evacuarea completă a laptelui produs
c) alimentarea la sân a copilului şi în perioada nocturnă
d) excitarea receptorilor mamelonari
e) contactul fizic permanent între mamă şi copil (,,ochi la ochi”, ,,piele la piele”)
12) Indicaţi necesarul de apă al copilului în vârstă de 6 ani (ml/kg/24 ore):
a) 100-110
b) 120-135
c) 90-100
d) 140
e) 80
13) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei adecvate a copiilor în vârstă de 3-7 ani:
a) numărul de alimentaţii/zi egal cu 5 (3 de bază şi două gustări)
b) volumul alimentar zilnic egal cu 1400-1800 ml
c) necesarul energetic egal cu 80 kcal/kg/ 24 ore
d) numărul de alimentări/zi egal cu 3
e) volumul alimentar zilnic egal cu 2000-2500 ml/24 ore
14)Indicaţi ce poate micşora densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:
a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii
15)Indicaţi numărul de mese, recomandat copiilor în vârstă de 4-5 ani:
a) 3 mese/zilnic
b) 8 mese/zilnic
c) 3 mese/zilnic, plus 2 gustări
d) la dorinţa copilului
e) 5 alimentaţii/zi
16)Indicaţi consecinţele posibile ale alimentaţiei neechilibrate a şcolarului:
a) obezitate
b) nanism
c) rahitism
d) anemie feriprivă
e) retard ponderal şi statural
17)Indicaţi care greşeli în alimentaţie pot cauza tulburări de nutriţie la copii:
a) alimentare artificială neadecvată
b) utilizarea excesivă a unor produse
c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni
d) introducerea tardivă a alimentelor complementare
e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni
18) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
e) conţine beta-lactoză
19) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă sugarul suge eficient:
a) face mişcări de sugere frecvente
b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut
20) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicată alimentaţia la sân:
a) cancer mamar
b) insuficienţă renală acută
c) pneumonie acută
d) infecţie respiratorie acută
e) infecţia cu HIV
21) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat natural:
a) vârsta sugarului - 6 luni
b) sugarul absolut sănătos
c) vârsta sugarului - 4 luni
d) se administrează cu linguriţa
e) la început se administrează după alăptarea la sân
22) Evidenţiaţi condiţiile ce impun indicarea alimentaţiei mixte la copilul sugar:
a) copilul este agitat
b) copilul cu indice ponderal 0,9 la 1 lună după naştere
c) hipogalactie iremediabilă la mamă
d) absenţa mamei o anumită perioadă a zilei
e) curba ponderală plată
23) Evidenţiaţi care din formulele lactate enumerate sunt din grupul celor adaptate:
a) Biolact
b) NAN-1, NAN-2, NAN- 3
c) Malâş
d) Nestogen 1, Nestogen 2
e) laptele de vaci diluat cu apă în raportul 1:2
24) Evidenţiaţi care din formulele lactate enumerate nu conţin lactoză:
a) Lailac
b) NAN - безлактозный
c) NAN - кисломoлочный (acidofil)
d) Maliutca
e) O-LAC
25) Selectați formulele adaptate dietice (terapeutice):
a)Malâș
b)Similac Isomil
c)O-LAC
d)Alfare
e)NAN-1, NAN-2
26) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă incidente/accidente în cadrul alimentaţiei la
sân:
a) regurgitaţia
b) voma
c) colica abdominală a sugarului
d) enterocolita
e) refuzul temporar al sânului
27) Evidenţiaţi care din produsele enumerate servesc ca sursă recomandată de proteine pentru
sugar:
a) carnea
b) bulionul de carne
c) gălbenuşul de ou
d) albuşul de ou
e) brânza/ caşcavalul
28) Consumul insuficient de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:
a) îmbolnăviri frecvente
b) aport scăzut de energie
c) creştere întârziată
d) hipovitaminoză (A,D,E,K)
e) retard neuropsihic
29) Consumul exagerat de lipide la copii de vârstă fragedă poate cauza:
a) apatie
b) creştere rapidă
c) obezitate
d) diaree
e) vomă
30) Consumul insuficient de glucide de către sugar poate cauza:
a) patologia sistemului nervos
b) reducerea rezervelor de glicogen
c) hipoglicemie
d) creştere întârziată
e) pancreatită
31) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt necesare sugarului în vârsta de 6 luni
pentru introducerea hranei complementare:
a) mişcări de mestecare complexe
b) muşcatul şi mestecatul
c) apariţia primelor mişcări de mestecare
d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
e) suptul şi înghiţitul
32) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanţi în alimentaţia la sân:
a) diabetul zaharat
b) IRA (infecţia respiratorie acută)
c) infecţia cu HIV
d) urgenţele postpartum
e) cancerul mamar
33) Ce reprezintă alimentaţia complementară:
a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni
b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte)
c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte
d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât laptele
e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari începând cu vârsta de 6 luni
34) Selectaţi ce se referă la factorii reglatori ai funcţiilor specifice umane, prezenţi în laptele matern:
a) Calciul şi Natriul
b) carnitina
c) taurina
d) acizii graşi polinesăturaţi
e) acizii graşi saturaţi
35) Selectaţi avantajele conţinutului proteic al laptelui matern faţă de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor copilului
d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α - lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β - lactalbumină
36) Selectaţi care sunt condiţiile de bază pentru iniţierea şi stimularea lactaţiei:
a) alimentaţia îmbogăţită a mamei
b) aplicare la sân a nou-născutului în prima ½ oră după naştere
c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea
d) administrarea de lichide suplimentare mamei
e) eliberarea maximă de lapte a sânilor
37) Selectaţi care produse pot fi incluse în raţia alimentară a copilului în vârstă de 6 luni:
a) pireuri de legume şi fructe
b) peşte
c) pesmeţi
d) terciuri de cereale
e) suc de fructe
38) Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară:
a) plasarea frecventă a copilului la sân
b) plasarea rară a copilului la sân
c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân
d) patologiile extragenitale ale mamei
e) medicaţia cu antibiotice
39) Indicaţi ce poate spori densitatea energetică a alimentaţiei sugarului:
a) viscozitatea alimentelor complementare
b) laptele matern
c) lipidele
d) apa
e) frecvenţa alimentarii
40) Indicaţi de ce se va ţine cont în selecţia formulei de lapte pentru sugar:
a) de vârsta copilului
b) de masa corpului copilului
c) de starea sănătăţii copilului sau anumite probleme de sănătate
d) de analizele sângelui
e) de particularităţile de dezvoltare ale copilului
41) Indicaţi care componenţi ai laptelui matern fac parte din factorii reglatorii ai funcţiilor specifice
umane la nou-născuţi şi sugari:
a) factorii de creştere
b) enzimele
c) nutrienţii esenţiali
d) hormonii
e) microelementele
42) Indicaţi ingredientele alimentare, conţinutul cărora nu depinde de consumul şi statutul
nutriţional al mamei:
a) fierul
b) vitamina A, D
c) calciul
d) zincul
e) vitaminele gr. B
43) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului privind ingredientele nutritive:
a) conţine mai multe lipide ca laptele matern
b) conţine mai multe proteine ca laptele matern
c) conţine mai puţine glucide ca laptele matern
d) conţine mai multe glucide ca laptele matern
e) conţine mai multe vitamine liposolubile
44) Selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) amilaza
b) imunoglobulină A secretorie
c) lizozimul
d) carnitina
e) interferonii
45) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă
şi a celor preşcolari:
a) retard în dezvoltarea fizică
b) retard în dezvoltarea neuropsihică
c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
46) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă
şi a celor preşcolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv
b) suprasolicitare metabolică
c) imunoreactivitate redusă
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
47) Care sunt consecinţele posibile ale consumului excesiv de glucide pe fondalul consumului redus
de proteine şi lipide la copii:
a)scădere a rezistenţei organismului la infecţii
b)paratrofie
c)manifestări alergice
d)micşorare a aportului nictemeral de calorii
e)hiperglicemie
48) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din raţia zilnică a copilului de vârsta
fragedă (1-3 ani):
a) laptele de vaci
b) alimentele picante
c) mezelurile afumate
d) slănina de porc, untura de porc
e) supa de legume
49) Indicaţi afirmaţiile corecte privind constituirea raţiei alimentare a mamei care alăptează:
a) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei nu se schimbă, comparativ cu sarcina
b) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei sunt mai înalte decât la femeia însărcinată
c) cantitatea de lapte matern secretată depinde direct de consumul alimentar al mamei
d) chiar şi mamele care au un regim alimentar deficient, pot produce o cantitate adecvată de lapte
calitativ
e) necesitatea de proteine în raţia femeii care alăptează se măreşte cu 8-11g/24 ore
50) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 7-12 ani:
a) numărul alimentaţilor egal cu 4/24 ore
b) volumul alimentar egal cu 1800-200 ml/24 ore
c) necesarul energetic egal cu 60-70 kcal/kg/24 ore
d) numărul de alimentaţii egal cu 3/24 ore
e) volumul alimentar egal cu 1400-1500ml/24 ore
51) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 12-18 ani:
a) numărul de alimentări egal cu 3/24 ore
b) volumul alimentar egal cu 2000-2500 / 24 ore
c) necesarul energetic pentru băieţi egal cu 60 kcal/kg/24 ore, pentru fete-50 kkal/kg/24 ore
d) necesarul în proteine egal cu 1,2-1,5 g/kg/24 ore
e) necesarul în glucide egal cu 12-14 g/kg/24 ore
52) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
a) se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci integru
b) se recomandă reducerea consumului de produse cu conţinut sporit de sare, grăsimi şi zahăr
c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioară, cantitate şi consistenţă,
adaptate vârstei
d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca la adult
53) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţine Ig A secretorie
b) conţine o cantitate mai mare de Fe
c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori imunologici
d) conţine factori de creştere (inclusiv hormoni)
e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului
54) Aplicarea corectă la sân implică prezenţa următoarelor semne:
a) guriţa sugarului e larg deschisă
b) buza inferioară e retroversă
c) sugarul apucă cu guriţa mamelonul şi o mare parte din areolă
d) o parte mai mare de areolă se vizualizează deasupra
e) bărbia copilului e distanţată de sân
55) Alimentaţia adecvată a sugarului se poate aprecia după următoarele semne:
a) curba ponderală (ascendentă, corespunzătoare vârstei)
b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)
56) Alimentaţia neadecvată a copilului poate avea ca consecinţă:
a) infecţii respiratorii acute frecvente
b) rahitism
c) hipovitaminoze
d) anemie
e) retenţia dezvoltării fizice
57) Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele semne:
a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă
b) corpul copilului e întors spre corpul mamei
c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul
d) corpul copilului e lipit de corpul mamei
e) mama susţine sânul cu o mână
58) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
b) sugarul are o curbă ponderală plată
c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost
59) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sugarului sînt
corecte:
a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se introduc concomitent 2 sau mai multe alimente noi
60) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a alimentaţiei artificiale la sugar:
a) formula lactată se va introduce în alimentaţie numai când copilul este sănătos
b) formula lactată nouă se va introduce progresiv şi treptat
c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule lactate noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 1 săptămână, se va recurge la o altă formulă lactată
e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate
61) Enumeraţi care sunt efectele adverse ale utilizării laptelui de vaci în alimentaţia sugarului:
a) suprasolicitarea osmotică renală
b) anemia carenţială
c) alcaloza metabolică
d) gastroenteropatia alergică
e) distrofia
62) Evidenţiaţi conform căror criterii se clasifică formulele lactate:
a) după gradul de adaptare
b) după vârsta, la care sunt indicate
c) după sursa de glucide
d) după tehnologia de producere
e) după particularitatea compoziţională
63) Evidenţiaţi avantajele formulelor de lapte adaptate faţă de cele neadaptate:
a) glucidele sunt constituite practic exclusiv de către lactoză
b) au un nivel scăzut de cazeină şi un conţinut sporit de proteine din zer (serice)
c) conţin acizi graşi polinesăturaţi în cantităţi mai mari
d) sunt îmbogăţite cu vitamine şi microelemente, în special Fe
e) imită în întregime componenţa laptelui matern
64) Evidenţiaţi dezavantajele formulelor de lapte adaptate faţă de laptele matern:
a) proteina este alergizantă pentru copil
b) conţin mai puţine proteine din zer
c) conţin mai multă lactoză
d) sunt lipsite de factori antiinfecţioşi
e) conţin cantităţi scăzute de beta-lactoglobulină
65) Evidenţiaţi consecinţele alimentaţiei dezechilibrate ale preşcolarului:
a) anorexie nervoasă
b) retard fizic
c) distrofie
d) anemie feriprivă
e) creştere staturo-ponderală adecvată
66) Indicaţi problemele copilului, considerate factori nefavorizanţi în alimentaţia la sân:
a) refuzul sânului de către copil
b) anomaliile de dezvoltare maxilo-facială (palatoschizis, gnatoschizis)
c) masa mică la naştere
d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
e) prematuritatea severă
67) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule de lapte diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân cu introducere tardivă a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule lactate neadaptate
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni
68) Indicaţi consecinţele introducerii tardive a complimentului în alimentaţia sugarului:
a) retard în creştere
b) nutriţie scăzută
c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc)
d) abilităţi motorii de mestecare întârziate
e) dezvoltare neuro-psihică întârziată
69) Indicaţi consecinţele introducerii precoce a complementului în alimentaţia sugarului:
a) dezvoltarea fizică accelerată
b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi substanţe nutritive de către copil
c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor care pot fi contaminate
d) risc crescut de boală diareică acută
e) risc crescut de alergie alimentară
70) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea laptelui de vaci integru sau în
diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă, comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
e) poate cauza alergie
71) Selectaţi caracteristicile cantitative ale microelementelor laptelui matern faţă de laptele de vaci:
a) laptele matern conţine mai mult Fier decât laptele de vaci
b) laptele matern conţine mai mult Calciu decât laptele de vaci
c) laptele matern conţine mai puţin Calciu decât laptele de vaci
d) laptele matern conţine mai puţin Clor decât laptele de vaci
e) laptele matern conţine mai puţin Natriu decât laptele de vaci
72) Selectaţi care abilităţi sunt de regulă prezente şi necesare la sugarul în vârstă de 6-12 luni pentru
consumarea alimentelor complementare:
a) suptul şi înghiţitul
b) mişcări de mestecare complexe
c) curăţarea linguriţei cu buzele
d) muşcatul
e) mişcări laterale cu limba şi împingerea hranei către dinţi
73) Indicaţi prin ce se manifestă rolul imunoprotector al laptelui matern:
a) asigură sugarului un ritm de creştere ponderală adecvată
b) micşorează răspândirea şi durata afecţiunilor diareice
c) micşorează riscul maladiilor autoimune (diabet zaharat tip I, colită ulceroasă nespecifică).
d) micşorează riscul morţii subite a sugarului
e) protejează de enterocolită necrotică
74) Din variantele listate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) prolactina
b) lactoferina
c) interleukina-6
d) Factorul Bifidum
e) ribonucleaza
75) Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) limfocitele T, B
b) macrofagii
c) anticorpii antivirus
d) imunoglobulinele de clasa A, M
e) calcitonina
76) Selectaţi afirmaţiile corecte privind alimentaţia mamei care alăptează:
a) regimul alimentar al mamei ce alăptează trebuie să fie adaptat la starea ei de nutriţie
b) necesităţile proteice ale femeii care alăptează sunt crescute cu 11 gr/24 ore
c) mama care alăptează necesită suplimentare obligatorie cu Ca, F, P, Mg Zn, K, Na şi vitamine
d) creşterea considerabilă a consumului de lichide nu va afecta lactaţia
e) necesarul de calorii al mamei care alăptează va fi crescut cu 480-500 kkal/24 ore
77) Indicaţi care sunt restricţiile în regimul alimentar pentru mamele care alăptează:
a) nu există nici un fel de restricţii
b) se exclud alimentele cu potenţial alergic (fructe exotice, ciocolată, miere)
c) se exclude usturoiul, condimentele puternice
d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat reacţii adverse
e) se consumă cu precauţie ouăle, peştele şi sucurile din fructe
78) Indicaţi factorii prin care se realizează rolul protector faţă de infecţii al alimentaţiei cu lapte
matern:
a) laptele matern este bactericid
b) laptele matern este steril, spre deosebire de alte lichide, care pot conţine agenţi patogeni
c) laptele matern conţine imunoglobulină A secretorie, care protejează de agenţi patogeni la nivel de
mucoase
d) lactoferina din laptele matern concurează pentru Fe cu bacteriile
e) laptele matern conţine factori nespecifici de apărare (macrofagi, limfocite, interferoni,
interleuchine, etc.)
79) Indicaţi factorii declanşatori ai reflexului oxitocinei:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân
b) evacuarea completă din sân a laptelui produs
c) excitarea receptorilor mamelonari
d) aplicarea la sân cât mai precoce după naştere
e) acţiunea factorilor emoţionali pozitivi, legaţi de copil (imaginea lui, contactul fizic etc.)
80) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de ocitocină oferite mamelor ce
alăptează:
a) aplicarea cât mai frecventă la sân
b) alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) stoarcerea laptelui rămas după alimentarea sugarului
e) aplicarea şi poziţionarea corectă la sân
81) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de prolactină oferite mamelor ce
alăptează:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) poziţionarea şi aplicarea corectă la sân
e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de viaţă
a sugarului
82) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului faţă de laptele matern matur:
a) colostrul este mai dens
b) colostrul are conţinut de proteine mai mare
c) colostrul are concentraţia de glucide mai mare
d) colostrul are concentraţia de vitamină A mai mare
e) colostrul are conţinut mai bogat în imunoglobuline
83) Indicaţi prin ce e important colostrul pentru copilul nou-născut:
a) oferă nou-născutului o cantitate suficientă de nutrienţi, concentrată într-un volum mai mic
b) este laxativ şi ajută să se elimine mai uşor meconiul, ce contribuie la prevenirea icterului
c) conţine mai puţine săruri minerale
d) conţine leucocite şi macrofagi, implicaţi în apărarea antiinfecţioasă
e) conţine într-o concentraţie mai mare imunoglobuline
84) Indicaţi caracteristicile proteinelor colostrului:
a) sunt reprezentate în special de albumine şi globuline, similare cu proteinele plasmatice ale nou-
năsutului
b) cazeina colostrului reprezintă ½ din conţinutul proteic al colostrului
c) aminoacizii esenţiali se conţin într-o cantitate mai mare
d) majoritatea proteinelor se absorb integral în tractul intestinal al nou-născutului
e) o bună parte din proteinele colostrului sunt reprezentate de imunoglobuline
85) Selectaţi afirmaţiile corecte privind compoziţia laptelui matern:
a) compoziţia laptelui unei mame se potriveşte în mod special propriului ei copil
b) laptele matern diferă în funcţie de vârsta mamei, perioada de după naştere, faza suptului
c) compoziţia laptelui matern depinde întru-totul de alimentaţia mamei
d) conţinutul de proteine este mai mare în primele zile după naştere
e) conţinutul de lipide este mai mic în ,,laptele anterior”
86) Indicaţi hormonii care stimulează lactogeneza:
a) ocitocina, prolactina
b) insulina
c) cortizonul
d) tireoidina, parathormonul
e) progesteronul
87) Selectaţi afirmaţiile corecte privind tipurile de lapte matern:
a) laptele secretat în primele 4-5 zile după naştere se numeşte colostru
b) colostrul reprezintă laptele matern secretat după I lună de la naştere
c) laptele de tranziţie se secretă în perioada de 5-14 zile după naştere
d) laptele matur poate avea o compoziţie diferită, în funcţie de faza suptului
e) laptele matern matur este produs începând cu 2 săptămâni după naştere
88) Indicaţi care tulburări nutriţionale sunt întâlnite mai frecvent la vârsta pubertăţii:
a) carenţa de calciu
b) anorexia nervoasă
c) distrofia
d) anemia carenţială
e) modificările patologice ale scheletului
89) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de cea a copilului mic, în vârstă de 1-3
ani:
a) prin volumul zilnic de hrană
b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetică hrănii
d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
e) prin necesitatea zilnică de calorii
90) Ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dietă hipoalergică
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul
caloric)
d) dietă vegetariană
e) dietă cu cantitate redusă de sare
1 Indicaţi particularităţile tehnologice de preparare a alimentelor, recomandate pentru copiii de
vârstă fragedă:
a) se va utiliza doar carne slabă
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale, perişoare)
c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smântână proaspătă)
d) se va utiliza maioneză pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante
92) Indicaţi ce produse se recomandă a fi excluse din alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani:
a) condimentele picante
b) ceaiul concentrat
c) cafeaua
d) ciocolata
e) sucurile proaspete de fructe
93) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi incluse în alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani:
a) supele de legume
b) budinca, chec-ul de casă
c) salatele din legume/fructe proaspete
d) salatele din legume fierte
e) carnea prăjită
94) Indicaţi ce include supravegherea alimentaţiei copiilor în instituţiile preşcolare:
a) elaborarea raţiei alimentare pentru fiecare grup de vârstă în parte
b) supravegherea calităţii şi stocării produselor alimentare
c) supravegherea tehnologiei preparării bucatelor
d) aprecierea calităţii bucatelor gata preparate
e) efectuarea examinării medicale a angajaţilor blocului alimentar
1. C 15. D 29. D
2. C 16. E 30. B
3. D 17. B 31. D
4. A 18. A 32. C
5. A 19. E 33. B
6. A 20. C 34. A
7. D 21. B 35. E
8. B 22. E 36. A
9. B 23. A 37. D
10. E 24. E 38. C
11. B 25. C 39. C
12. C 26. C
13. C 27. C
14. B 28. B
Complement multiplu
1. A, E 51. A, B, C
2. A, C 52. A, C, E
3. C, D 53. A, C, D, E
4. A, C 54. A, B, C, D
5. A, B 55. A, B, D, E
6. A, B 56. B, C,D, E
7. B,C 57. A, B, C, D
8. A, D 58. B, C, D, E
9. A, E 59. A, B, C, D
10. B, D, E 60. A, B, C, E
11. B, C 61. A, B, D, E
12. C, E 62. A, B, D, E
13. A, E 63. A, B, C, D
14. A, D 64. A, B, C, D
15. C, E 65. A, B, C, D
16. D,E 66. B, C, D, E
17. A, B, D 67. A, B, C, D
18. A, C, E 68. A, B, C, D
19. B, C, E 69. B, C, D, E
20. A, B, E 70. B, C, D, E
21. A, B, E 71. A, C, D, E
22. C, D, E 72. A, C, D, E
23. B, C, D 73. B, C, D, E
24. B, C, E 74. B, C, D, E
25. B, C, D 75. A, B, C, D
26. A, C, E 76. A, B, D, E
27. A, C, E 77. B, C, D, E
28. B, C, D 78. B, C,D, E
29. C, D, E 79. A, C, D, E
30. B, C, D 80. A, B, C, E
31. C, D, E 81. A, B, D, E
32. C, D, E 82. A, B, D, E
33. A, D, E 83. A, B, D, E
34. B, C, D 84. A, C, D, E
35. B, C, D 85. A, B, D, E
36. B, C, E 86. A, B, C, D
37. A, D, E 87. A, C, D, E
38. B, C, D 88. A, B, C, D
39. B, C, E 89. A, B, D, E
40. A, C, E 90. A, B, C, D
41. A, B, D 91. A, B, C, E
42. A, C, D 92. A, B, C, D
43. B, C, E 93. A, B, C, D
44. B, C, E 94. A, B, C, D
45. A, C, D
46. A, B, E
47. A, C, E
48. A, B,C, D
49. B, D, E
50. A, B, C
Anemiile hemolitice. Complement simplu
A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe;
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia.
4. În cadrul sferocitozei ereditare, eritrocitele au următoarea caracteristică:
A. diametrul majorat;
B. creşte diametrul, se micşorează grosimea;
C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
E. eritrocitele nu se schimbă.
5. În mielogramă, în perioada de criză hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare se depistează:
A. paliditate;
B. icter;
C. mărirea splinei;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. culoarea normală a scaunului.
7. Pentru sferocitoza ereditară nu este caracteristic:
A. anemia;
B. reticulocitoza;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele în formă de ţintă.
E. scăderea rezistenţei osmotice minime a eritrocitelor.
8. Pentru B-talasemie nu este caracteristic:
A. anemia;
B. eritrocitele în formă de ţintă;
C. majorarea fierului seric;
D. hipocromia;
E. hipercromia.
9. În anemia falciformă nu se depistează totul, în afară de:
A. autoimună;
B. heteroimună;
C. izoimună;
D. transimună;
E. neimună.
11. În cadrul tratamentului anemiei hemolitice imune în primul plan se impun:
A. terapia de substituţie;
B. glucocorticoizii;
C. splenectomia;
D. citostaticele;
E. prepatatele dezagregante.
A. hormoni;
B. masă eritrocitară;
C. desferalul;
D. vitaminele;
E. transfuzia celulelor stem.
13. Tratamentul sferocitozei nu include:
A. vitaminoterapia;
B. preparatele fierului;
C. desferalul;
D. transfuziile de masă eritrocitară;
E. trasfuzia celulelor stem.
Complement multiplu
A. reticulocitopenie;
B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
C. reticulocitoză;
D. icterul;
E. creşterea bilirubinei indirecte.
2. Indicaţi afirmaţiile corecte în cadrul hemolizei intravasculare.
A. cauza – sindromul CID;
B. cauza – transfuziile de sânge incompatibil;
C. creşterea nivelului Hb-plazmatice;
D. prezenţa sferocitelor, microcitelor;
E. sporirea nivelului de bilirubină indirectă.
3. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
A. hemoliza intravasculară;
B. hemoliza intracelulară;
C. eritrocitele în formă de ţintă;
D. microcitoza;
E. curba Price-Jones deviată în stânga.
4. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
A. paliditatea;
B. icterul;
C. splenomegalia;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. epistaxisul.
6. În microsferocitoza ereditară se observă:
A. hemotransfuziile;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. prednisolonul;
E. preparatele fierului.
9. Simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) sunt:
A. anemia;
B. icterul;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. crizele aplastice;
E. hemoragii.
10. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
A. debutul lent;
B. debutul acut;
C. durerile abdominale, febra, urina întunecată;
D. proba Coombs directă negativă;
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
14. La anemia falciformă se constată:
A. reticulocitoză;
B. eritrocite în formă de seceră;
C. eritrocite sub formă de „ţintă”;
D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. microcite.
15. Tratamentul sferocitozei ereditare include:
A. masă eritrocitară;
B. transfuzii de celule stem;
C. transplant de măduvă osoasă;
D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:
A. paliditatea;
B. icterul;
C. hepatomegalia;
D. splenomegalia;
E. hemoragiile nazale.
21. Pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază sunt corecte afirmaţiile:
2-D
3-C
4-C
5-D
6-D
7-D
8-E
9-C
10-B
11-B
12-A
13-A
14-C
15-B
Complement multiplu.
1-BCDE
2-ABCE
3-BDE
4-ACDE
5-ABC
6-BD
7-ABC
8-ABC
9-ABCD
10-BCE
11-ABCE
12-ABDE
13-BCE
14-AB
15-BCE
16-ABCD
17-ABCD
18-ABDE
19-ABCD
20-ABD
21-ABDE
22-ABCE
Cs
10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Cs
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs
15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice este:
A. Sindromul infecţios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Majorarea în volum a ficatului şi splinei
E. Limfoadenopatia
Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm
10. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială
D. Afectarea membranei eritrocitare
E. Afectarea totală a hematopiezei
Cm
A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust
Anemiile aplastice
1. D 1. A,B,D
2. C 2. B,E
3. C 3. B,C
4. A 4. B,E
5. C 5. A,B,C
6. B 6. A,B,C
7. C 7. A,B,E
8. C 8. B,C,E
9. A 9. B,C
10. E 10. A,C
11. E 11. A,C,E
12. B 12. B,C,D,E
13. D 13. C,D,E
14. C 14. A,D
15. A 15. A,C
16. A,B,E
17. B,C,D
Complement multiplu
1) Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii sunt:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. sindromul de malabsorbţie;
D. cerinţele sporite ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Depozitul de Fe în organism se află în:
A) nodurile limfatice;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
E) splină.
3) Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare la copii include:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia;
C) schimbările trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Pentru anemia fierodeficitară la copii este caracteristică reducerea:
A) hemoglobinei;
B) hematocritei;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) În anemia fierodeficitară la copii se observă:
A) diminuarea hemoglobinei;
B) nivelul Hb în normă;
C) testul disferal pozitiv;
D) reducerea nivelului fierului seric;
E) reticulocitoza.
8) În condiţii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din:
20) Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare. Analiza sângelui Er.3,8x10x12/l, Hb – 92 g/l.
I.C. – 0,72. Deciziile optime sunt:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu se prescrie administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 3 luni per os.
21) Simptomele sideropenice caracteristice anemiei fieriprive sunt:
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Anemia microcitară este caracteristică în următoarele cazuri:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) patologie membranară a eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Anemia macrocitară este caracteristică în următoarele cayuri:
A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.
24) Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C.
– 0,72. Concentraţia de fier seric – 14 mcm/l. Sunt corecte următoarele afirmaţii:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pe 2 luni.
25) Un copil de 8 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2500 g. La alimentaţie naturală. Acuze nu
prezintă. Analiza generală a sângelui este normală. Recomandările medicului sunt:
A) preparate de fier profilactic 1-2 mg/kg corp;
B) preparate de fier 6 mg/kg corp;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la 1 an.
26) În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt corecte următoarele afirmaţii:
1. E
2. C
3. B
4. C
5. E
6. D
7. D
8. B
9. A
10.E
11.D
12.E
13.E
14.B
15.D
16.C
COMPLEMENT MULTIPLU
1. A,C,D,E
2. B,D,E
3. A,C,D
4. A,B,D,E
5. A,D,E
6. A,C
7. B,C,D
8. A,C
9. D,E
10.A,C,E
11.A,D
12.A,C,E
13.B,E
14.A,B,C
15.A,B,D
16.A,C
17.A,B,C
18.A,B,C,D
19.B,C,D,E
20.A,E
21.B,D
22.A,C,E
23.A,C,D
24.B,C,E
25.A,E
26.A,B,D
13. Indicați mecanismul cel mai comun de producere al aritmiilor active la copii:
A. Automatism anormal
B. Ativitate declanșată
C. Reintrarea
D. Parasitolia
A. Tahicardia supraventriculară
C. Extrasistolia atrială
D. Sindromul Wolff-Parkinson-White
E. Bradicardia sinusală
15. Alegeți care dintre remediile cu efect antiaritmic nu este inclus în clasificarea antiaritmicilor după
Vaughan-Williams:
A. Digoxin
B. Verapamil
C. Amiodarona
D. Diltiazem
E. Propranolol
A. Starea hemodinamicului
C. Convulsiile febrile
D. Semne de infecție acută
17. Numiți cauza cea mai frecventă a tahicardiei paroxistice supraventriculare la copilul mic:
B. Miocardita acută
C. Sindromul Wolff-Parkinson-White
D. Sindromul Brugada
E. Tulburărilor electrolitice
18. Indicați doza uzuală inițială a Amiodaronei în tratamentul arirmiilor cronice la copii:
A. 5-10mg/kg/zi per os
B. 2, 5 mg/kg/zi per os
C. 1 mg/kg/zi per os
D. 5mg/kg/zi intravenos
E. 10mg/zi per os
19. Precizați medicamentul de prima linie în criza de tahicardie paroxistică supraventriculară la copil:
A. Lidocaina
B. Adenozina
C. Verapamil
D. Digoxin
E. Amiodarona
20. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite la copii cu sindromul QT lung:
A. Glicozizi cardiaci
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
Complement multiplu
1. Enumerați semnele clinice în tahicardia supraventriculară paroxistică la sugar:
A. Debut brusc
B. Refuzul alimentației
C. Agitație marcată
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare
2. Marcați particularitățile generale ale aritmiilor la copii:
A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament
3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
4. Marcați particularătățile ECG la sugar:
A. Electrocardiograma
B. Marcherii de inflamație
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentrația electroliților în ser
7. Indicați aritmiile frecvent întâlnite la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de cord:
A. Fibrilație sau flutter atrial
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială
9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:
A. Extrasistole monomorfe rare
B. Extrasistole în salve
C. Extrasistole ventriculare de gradul I după Lown
D. Ventriculare labile
E. Extrasistole polimorfe
10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:
A. Deficitul de puls
B. Absența pulsului
C. Puls cu amplitudine variabilă
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex
11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:
A. Grețuri și inapetență
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie
12. Numiți manevrele care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea digoxinei în sindromul Wolff-Parkinson-White asociat
D. Administrarea verapamilului
E. Administrarea adenozinei
13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezența undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS îngust
E. Complexul QRS lărgit și deformat
14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:
A. Stare confuzională
B. Convulsii
C. Bradicardie importantă
D. Deprimarea contractilității miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Enumerați criteriile ECG în blocul atrioventricular de gr. II Mobitz I
A. Alungirea progresivă a intervalului PR, până la blocarea complexului QRS
B. Scăderea progresivă a intervalului RR
C. Durata intervalului PR și RR este constantă
D. Complexul QRS lărgit
E. Blocarea intermitentă a undei P cu interval PR constant
16. Indicați factorii care determină simptomatologia unui copil cu crize de tahicardie paroxistică
supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
17. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de tahicardie
supraventriculară la copii:
A. Sotalol
B. Propranolol
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Amiodarona
18. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională la copii:
E. Interval PR prescurat
A. Controlul simptomatologiei
20. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
23. Indicați dozele corecte de digoxină i.v. în tratametul de urgență al aritmiilor la copii:
A. Sindromul Brugada
B. Fibrilația atrială
C. Sindromul QT lung
E. Sindromul Wolff-Parkinson-White
A. Ecocardiografia
C. Catetrismul cardiac
D. Biopsia endomiocardică
27. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:
A. TV polimorfe
B. TV cu potenţial letal
E. TV monomorfă rară
A. Lidocaina
B. Propranolol
C. Digoxina
D. Verapamil
E. Adenozina
A. Bradicardizare excesivă
B. Hipotensiune
D. Toxixitate pulmonară
E. Fotosensibilitate
B. Flutter-ul atrial
D. Bradicardie sinusală
E. Tahicardie ventriculară
A. Intoxicaţie digitalică
C. Miocardita acută
D. Hipokaliemie
A. Administrarea atropinei
B. Administrarea izoproterenolului
C. Instalarea cardiostimulatorului
A. Bradiaritmii extreme
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Stenoza aortică
D. Extrasistolie supraventriculară
E. Sindromul QT lung
38. Indicați cauzele blocului sinoatrial la copil:
B. Bolile miocardului
C. Intoxicații medicamentoase
E. Tetralogia Fallot
39. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram drept a fascicului Hiss la copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculară
Aritmiile la copii. Complement simplu
1. D 11. B
2. B 12. A
3. C 13. C
4. C 14. C
5. C 15. A
6. C 16. A
7. D 17. C
8. B 18. A
9. A 19. B
10. A 20. C
Complement multiplu
1. A,B,C
2. A,B,C
3. A,B,C,D
4. A,B,D,E
5. A,C,D
6. B,C,D,E
7. B,C,D
8. A,B,D
9. A,C,D
10. A,B,D
11. A,C,D,E
12. B,C,D
13. A,C,E
14. A,B,C,D
15. A,B
16. A,B,D
17. B,C,D
18. A,B,D
19. A,C,D
20. A,B,C,D
21. A,B,C
22. A,C,D
23. A,B,C
24. D,E
25. A,C,D
26. A,B,E
27. A,B,C,D
28. B,C,D
29. A,B
30. A,B,C
31. A,B,C
32. A,B,C,E
33. A,B,D
34. A,B,C
35. A,B,C
36. A,B,C,D
37. A,B,C,E
38. A,B,C
39. A,B
40. A,B,C,E
Complement multiplu.
Cm
Cm
23. Cm Marcaţi criterii majore pentru astm la copii cu vârsta sub 5 ani
a. sex feminini
b. 3 epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
c. Dermatita atopică
d. Istoric de astm la unul din părinţi
e. Sensibilizare la pneumoalergeni
24. Cm Marcaţi modificările caracteristice pentru spută în astmul bronşic atopic?
a. Eozinofile
b. Cristale Sharcat-Layden
c. Trombocite
d. Spiralele churschmann
e. Leucocite
25. Cm Marcaţi criteriile minore în diagnosticul astmul bronşic la copii sub 5 ani
a. Rinoree în absenţa infecţie respiratorie acută
b. Wheezing în absenţa infecţie respiratorie acută
c. Eozinofile
d. Alergie alimentară
e. Infecţie respiratorie acută
26. Cm Marcaţi patologiile, cu care trebuie să fie diferenţiat astmul bronşic la copii:
a. Reflux gastroesofagian
b. Tuberculoza
c. Bronhiectazii
d. Laringotraheobronşita
e. Astm cardiac
27. Cm Terapie de urgenţă a crizei de astmul bronşic include:
a. B2 – agoneşti selectivi cu durata scurtă
b. Teofelinile cu acţiune rapidă
c. Anticolinergicele
d. Corticosteroizi sistemic
e. Antileucotriene
28. Cm Selectaţi preparatele anticolinergice folosite în tratamentul astmului bronşic la copii:
a. Ipatropine bromid
b. Teofelina
c. Oxytopirine bromid
d. Tiotrapium bromid
e. Sulfatul de Magneziu
29. Cm Indicaţi efectele terapeutice ale corticoizilor sistemicei în astmul bronşic la copii:
A.Reduce inflamaţia în mucoasa căilor aeriene
30. Cm Efectele terapeutice ale teofelinei cu acţiunea rapidă în astmul bronşic la copii sunt:
a. Bronhodilatatoarele accentuate
b. Inhibă fazele precoce şi tardive ale reacţiilor alergice
c. Protejează mucoasa bronşiilor
d. Efect antiinflamator
e. Stimulează inflamaţia bronşică
31. Cm În tratamentul de ”urgenţă” a crizei de astm bronşic la copii sunt indicate:
a. Oxigenul
b. Inhalaţi cu salbutomol
c. Corticosteroizi sistemic
d. Teofilinele
e. Antibioticoterapia
1. C
2. C
3. A
4. A
5. C
6. D
7. A
8. D
9. C
10.A
11.E
12.A
13.B
14.B
15.E
16.C
17.A
18.A
19.A
Complement multiplu.
1. ABCE 15.ACDE
2. ABCD 16.ABCD
3. ACE 17.ABCD
4. BCDE 18.BCDE
19.BCDE
6. ABDE 20.ABC
7. ABDE 21.ABE
8. ACD 22.ABC
9. ABDE 23.BCDE
10.A,B,C,E 24.ABD
11.ACDE 25.ABCD
12.ABCD 26.ABCD
13.ACD 27.ABCD
14.ACDE 28.ACD
29.AC
30.ABCD
31.ABCD
32.ABC
33.BCDE
34.ACDE
35.ABCD
36.AB
Bronşita acută la copii. Complement simplu
Cs
1. Marcaţi factorul etiologic care realizează mai frecvent bronşite acute la copii:
a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agenţii micotici
e) Viruşi
Cs
a) Crepitaţie
b) Matitate unilaterală
c) Murmur vezicular
d) Raluri umede difuze care se modifică după tuse
e) Raluri localizate
f)
Cs
a) Productivă cu expectoraţii
b) Lătrătoare (spasmatică)
c) Paroxistică (în accese)
d) Uscată
e) Mixtă
Cs
4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă
la copii?
a) Expir prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
Cs
a) Tiraj
b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Raluri crepitante localizate
e) Wheezing-ul
Cs
a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase
c) Crepitaţii localizate
d) Sindrom toxic infecţios
e) Dispnee
CS
a) Antibiotice
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante
CS
a) Infecţie virală
b) Infecţie bacteriană
c) Vomă indusă de tusă
d) Sindrom febril
e) Tuse umedă
CS
a) Radiografia pulmonară
b) Spirografia
c) Scintigrafia pulmonară
d) ECG
e) Analiza sumară de sînge
CS
a) Per os
b) Intra/musculară
c) Intra/venoasă
d) Sub/cutană
e) Rectal
CS
CS
16. Selectaţi opţiunea în baza căruia poate fi efectuat un diagnostic diferenţial între pneumonie şi
bronşiolită la copil:
a) Prezenţa dispneei
b) Murmur vezicular diminuat
c) Tiraj intercostal şi tirajul toracelui (substernal)
d) Opacitate lobară de intensitate costală
e) Raluri crepitante, subcrepitante
CS
a) Faringită acută
b) Laringită acută stenozantă
c) Bronşită acută obstructivă
d) Traheită acută
e) Pneumonie
CS
a) Salbutamol
b) Ambroxol
c) Bromhexine
d) Carbocisteine
e) Acetylcysteine
CS
Complement multiplu
Cm
a) Malnutriţia
b) Rahitismul
c) Diateza alergică
d) Fumatul pasiv
e) Alimentaţia artificială
Cm
a) Matitate localizată
b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
a) Vindecare completă
b) Epizoade recurente de wheezing
c) Astm bronşic
d) Pneumonie cronică
e) Mucoviscidoză
CM
CM
a) Tahipnee
b) Torace emfizematos
c) Submatitate unilaterală
d) Raluri subcrepitante difuze
e) Expir prelungit
CM
28. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la
copii:
29. Numiţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii?
a) Oxigenoterapia
b) Glicozidele cardiace
c) Glucocorticosteroizi
d) Antibiotice în secţia de terapie intensivă
e) Bronhodilatatori
Cm
a) Antibioterapie
b) Remantadin
c) Kineziterapie respiratorie
d) Aspirină
e) Mucolitice
Cm
a) Dietă hipoalergică
b) Tratament inhalator cu 2-agonişti
c) Inhalaţii cu corticosteroizi inhalatori
d) Tratament etiotrop
e) Antagoniştii receptorilor H1-histaminici
Cm
a) Regim hipoalergic
b) Antihistaminice
c) Corticoterapie sistemică
d) Prevenirea recrudescenţelor bronşice
e) Nu necesită măsuri de recuperare
Cm
a) Bronşită obstructivă
b) Astm bronşic
c) Crup
d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
Cm
37. Numiţi semnele caracteristice în bronşita acută la copilul şcolar:
a) Intoxicaţie
b) Raluri umede medii difuze în plămâni
c) Raluri umede buloase mici unilaterale în plămâni
d) Modificări inflamatorii moderate în analiza generală a sîngelui
e) Prezenţa focarelor de infiltraţie în plămâni pe R-grafie
Cm
38. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:
a) Astm bronşic
b) Bronşită acută obstructivă
c) Bronşiolită
d) Sindrom atelectatic pulmonar
e) Pneumonie
Cm
39. Precizaţi mecanismul de acţiune al β2-agoniştilor:
a) Edemul mucoasei
b) Hipersecreţie
c) Bronhospasm
d) Dereglarea funcţiei epiteliului mucociliar
e) Excursia mică a cutiei toracice
Cm
43. Care medicamente antibacteriene au acţiune bactericidă?
a) Peniciline
b) Cefalosporine
c) Tetraciclinele
d) Aminoglicozide
e) Eritromicină
Cm
44. Care medicamente antibacteriene au acţiune bacteriostatică?
a) Peniciline
b) Claritromicină
c) Cefotaxim
d) Meropenem
e) Tetraciclinele
1. E 21. C,D,E
2. D 22. B,C,D
3. D 23. A,D
4. A 24. A,B,C
5. B 25. A, B,C
6. D 26. A,C,E
7. A 27. A,B,D,E
8. D 28. B,C,D,E
9. B 29. A,B,C,D
10. E 30. A,B,D
11. B 31. A,C,D,E
12. B 32. A,C,E
13. E 33. A,B,C,D
14. A 34. B,C,D
15. B 35. A,B,D
16. D 36. A,B
17. C 37. B,D
18. B 38. A,B,C
19. A 39. B,C
20. A 40. B,C,E
41. B,C,D,E
42. A,B
43. A,B,D
44. B,E
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Miocardita acută
C. Cardiomiopatia dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia peripartum
A. Infecţie virală
B. Вoală genetică
C. Proces autoimun
D. Infecţie bacteriană
E. Acţiune multifactorială
3. Marcaţi manifestarea cea mai comună în miocardita acută fulminantă la sugar:
A. Insuficienţa cardiacă cronică
C. Hipertensiunea arterială
D. Şocul cardiogen
E. Sincopa
C. Hipertensiunea arterială
D. Sincopa
E. Febra prelungită
A. Hipertensiunea pulmonară
B. Scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
C. Hipertrofia miocardului ventriculului drept
D. Prezenţa revărsatului pericardic
E. Prezenţa şuntului stânga-dreapta
6. Marcaţi medicamentul care nu se administrează în faza de viremie a miocarditei acute virale la copii:
A. Interferon
B. Prednisolon
C. Captopril
D. Furosemid
E. Imunoglobulina
7. Alegeţi metoda de tratamentul chirurgical în formele avansate de cardiomiopatie primară la copii:
A. Transplantul de cord
B. Ablaţia prin radiofrecvenţă
C. Pericardiocinteza
D. Miectomie septală (tehnica Morrow)
E. Endocardectomie
A. Biopsia endomiocardică
B. Electrocardiografia
C. Ecocardiografia
E. Radiografia cardiopulmonară
10. Alegeţi semnul clinic elocvent pentru forma obstructivă de cardiomiopatie hipertrofică la copii:
A. Bradicardie
B. Stări sincople
C. Insuficienţa valvei mitrale
D. Prodrom viral recent
E. Insuficienţă cardiacă congestivă
11. Precizaţi nozologia care nu se referă la cardiomiopatiile primare genetice:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept
C. Non-compactarea de ventricul stâng
D. Glicogenozele
E. Miocradita
12. Marcaţi cauza formei familiale de cardiomiopatie hipertrofică la copii:
A. Atleţi
B. Copii născuţi de la mame diabetice
C. Obezitate
D. Sindromul Noonan
E. Amiloidoză
13. Precizaţi tipul de cardiomiopatie primare în care screening-ul genetic al membrilor de familie este
obligatoriu:
A. Cardiomiopatie dilatativă non-familială
B. Cardiomiopatie hipertrofică
C. Miocardita
D. Сardiomiopatie indusă de stres
E. Cardiomiopatie indusă de tahicardie
14. Alegeţi semnul clinic care nu caracterizează şocul cardiogen la sugar:
A. Extremiţăţi reci şi paloare mucotegumentară
B. Refuzul alimentării
C. Dispnee cu tahipnee
D. Sindrom hipertemic şi erupţii cutanate
E. Zgomote cardiace asurzite
15. Numiţi β –blocantul cel mai utilizat în cardiomiopatia hipertrofică simptomatică la copii:
A. Carvedilol
B. Metoprolol
C. Atenolol
D. Bisoprolol
E. Propranolol
16. Alegeţi paternul fiziopatologic caracteristic pentru cardiomiopatia restrictivă:
A. Disfuncţia sistolică
B. Hipertensiunea pulmonară
C. Hipertensiunea arterială
D. Ischemia miocardului
E. Disfuncţia diastolică
17. Indicaţi metoda invazivă de diagnostic în miocardita acută la copil:
A. Rezonanţa magnetică nucleară
B. Biopsia endomiocardică
C. Ecocardiografia
D. Electrocardiograma
E. Angiocoronarografia
18. Marcaţi criteriul de diagnostic ecocardiografic în cardiomiopatia hipertrofică la copil:
A. Hipertrofia ventriculului stâng
B.Hipertrofia ventriculului drept
C. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
D. Hipertensiunea pulmonară
E. Revărsat pericardic
19. Numiţi examenul imagistic considerat ”standardul de aur” în diagnosticul cardiomiopatiilor:
A. Ecocardiografia
B. Electrocardiografia standard
C. Radiografia cardiopulmonară
D. Monitorizare ambulatorie Holter ECG
E. Biopsia endomiocardică
20.Precizaţi care dintre afecţiunile enumerate nu este cardimiopatie primară:
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Cardiomiopatia metbolică
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Cardiomiopatia hipertrofică
E. Cardiomiopatia de stres (“tако-tsubo“)
Complement multiplu
A. Fiziopatologice
B. Etiopatogenice
C. Infecţioase
D. Medicamentoase
E. Idiopatice
D. Prescuratarea intervalului PR
E. Tahicardie sinusală
6. Numiţi cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic în miocardita acută la copii:
A. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
B. Hipo- sau akinezia peretelui ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga asimetrică
D. Scăderea fracţiei de ejecţie
E. Disfuncţie diastolică
7. Alegeţi cele mai frecvente complicaţii în miocardita acută la copilul mare:
A. Cardiomiopatia dilatativă
B. Insuficienţă cardiacă congestivă
C. Accese hipoxice
D. Hipertensiune arterială
E. Tulburări de ritm şi de conducere
8. Enumeraţi criteriile clinice sugestive pentru miocardita acută fulminantă la copil:
B. Şoc cardiogen
C. Accese hipoxice
E. Cardiomiopatia dilatativă
C. Interval QT lung
E. Unda Q patologică
B. Miocardita acută
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Cordul atletului
13. Precizaţi examinările obligatorii pentru screening-ul membrilor familiei în cardiomiopatia hipertrofică
primară:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
D. Consiliere genetică
E. Cicloergometria
B. Cardiomegalie globală
A. Captopril
B. Enalapril
C. Lizinopril
D. Ramipril
E. Perindopril
A. Transplantul cardiac
B. Cateterism cardiac
A. Troponine cardiace
B. Creatininkinaza totală
С. Creatininkinaza fracţia MB
D. Teste virusologic
Е. Тitrul de ASLO
20.B
Complement multiplu
1. A, B
2. A, B, C
3. A, B
4. A, C,E
5. B, C, E
6. A, B, D
7. A, B,E
8. A, B, E
Lupus eritematos sistemic la copii.
CS
1. Determinaţi ce nu este caracteristic pentru afectarea articulară în Lupusul eritematos sistemic la copii:
a. Oligoartrită
b. Poliartrită
c. Artrită erozivă
d. Artrită asimetrică
e. Artrita articulaţiilor mari
2. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic la copii:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
e. 1
3. Notaţi preparatul medicamentos utilizat în Puls–terapia Lupusului eritematos sistemic la copii:
a. Metotrexat
b. Metilprednizolon
c. Meloxicam
d. Hidroxiclorochina
e. Micofenolat de mofetil
Complement Multiplu.
a. Dieta hipolipidică
a. Trombocitopenia
b. Hipertensiunea arterială
c. Debut până la vârsta de 20 ani
d. Activitatea crescută a bolii
e. Anticorpi antinucleari
CS
1. c
2. b
3. b
4. a
5. a
6. e
7. d
8. d
CM
1. abd
2. abde
3. abd
4. ac
5. abde
6. abcd
7. abce
8. abc
9. abce
10.abe
11.abde
12.ace
13.abcd
14.abce
15.bcd
Sclerodermia Sistemică la copii (SS).
Complement simplu.
CS CM CM
1. b 1. abce 5. abce
2. a 2. abd 6. abc
3. e 3. ace 7. acd
4. d 4. abe 8. abd
Dermatomiozita juvenilă (DMJ).
Complement Simplu.
1. Precizaţi vârsta de debut a Dermatomiozitei juvenile:
a. 5-10 ani
b. 10-15 ani
c. 1-5 ani
d. 7-10 ani
e. Perioada neonatală
2. Menţionaţi caracteristica afectării musculare în Dermatomiozita juvenilă:
a. Afectarea musculară asimetrică
b. Afectarea musculară a segmentelor distale ale membrelor
c. Afectarea muşchilor globilor ocular
d. Afectarea musculară simetrică
e. Slăbiciune musculară rar întâlnită
3. Precizaţi manifestarea tegumentară caracteristică Dermatomiozitei juvenile:
a. Eritem în „V” situat pe gât
b. Ulceraţii digitale
c. Rash malar
d. Erupţii maculare sau macula papuloase
e. Sclerodactilie
4. Notaţi nivelul cărei enzime în Dermatomiozita juvenilă nu se majorează:
a. Aldolaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Lactatdehidrogenaza
d. Catalaza
e. Transaminaza glutamoxalacetică
5. Determinaţi grupul de muşchi afectat în Dermatomiozita juvenilă:
a. Muşchiul scheletic
b. Muşchiul cardiac
c. Muşchii netezi
d. Muşchii scheletici şi netezi
e. Muşchii netezi şi cardiac
6. Precizaţi ce nu este caracteristic pentru manifestările articulare în Dermatomiozita juvenilă:
a. Artralgii
b. Artrită neerozivă
c. Artrită acută
d. Artrită deformantă
e. Artrită fugace
7. Apreciaţi afecatrea cărui grup de muşchi determină prognosticul nefavorabil în Dermatomiozita juvenilă:
a. Afectarea muşchilor coapsei
b. Afectarea muşchilor scapulari
c. Afectarea muşchilor intercostali
d. Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului
e. Afectarea articulaţiilor
8. Precizaţi medicamentul de elecţie folosit în Dermatomiozita juvenilă?
a. Hidroxiclorochina
b. Metotrexat
c. Azatioprina
d. Prednizolon
e. Indometacina
Complement Multiplu.
a. Rabdomioliza
b. Boli neuromusculare
c. Febra reumatismală acută
d. Miopatii metabolice
e. Miopatii medicamentoase
7. Notaţi nivelul căror enzime serice creşte în Dermatomiozita juvenilă?
a. Lactatdehidrogenaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Alaninaminotransferaza
d. Aldolaza
e. Catalaza
8. Precizaţi care sunt modificările histologice caracteristice pentru Dermatomiozita juvenilă?
a. Atrofie epidermică
b. Infiltrat limfocitar
c. Hemoragie
b. Atrofie perifasciculară
c. Calcificări musculare
d. Degenerescenţă vasculară
e. Infiltrat inflamator
10. Apreciaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza tardivă a Dermatomiozitei
juvenile:
a. Calcificări musculare
b. Fibrozare endomisială
c. Infiltrat inflamator
d. Atrofie perifasciculară
e. Necroză miofibrilară
a. Manifestări dermatologice
b. Modificări la Electromiografie
a. Anticorpi antinucleari
b. Anticorpi anti-aminoacil-t-ARN-sintetaza
c. Factorul reumatoid
d. Anticorpi anti-SRP
e. Anticorpi anti-PM-Scl
a. Glucocorticoizi
b. Imunosupresori
c. Vasodilatatoare
d. Antimalarice
e. Dezagregante
CS
1. b
2. d
3. a
4. d
5. a
6. d
7. c
8. d
CM
1. abce
2. acd
3. abcd
4. abce
5. abc
6. abde
7. abd
8. abd
9. ade
10.abd
11.abc
12.abd
13.abd
14.abcd
15.ab
16.ae
Artrita juvenilă idiopatică (AJI)
Complement Simplu.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 3-4
9 Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita juvenilă
idiopatică aflat în scaun cu rotile?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
10 Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită
juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
a. Forma sistemică
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
e. Artrita psoriazică
12. Precizaţi gradele de activitate ale Artritei juvenile idiopatice?
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6
Complement Multiplu.
CS
1. e
2. a
3. a
4. c
5. a
6. c
7. b
8. e
9. d
10.b
11.b
12.b
CM
1. abcd
2. abc
3. ab
4. abc
5. acd
6. acd
7. abcd
8. abde
9. abc
10. acd
11. abde
12. ac
13. abe
14. abce
15. abd
16. bcd
17. abcd
18. ab
19. abc
20. abcd
21. acde
22. abcd
Complement multiplu
1) Vaccinurile, care sunt administrate nou-născuţilor sănătoşi în maternitate sunt:
a) BCG 1
b) HIB 1
c) ROR 1
d) HVB 1
e) DTP 1
2) Activitatea curativă a medicului de familie cu copiii include:
a) pregătirea copiilor pentru frecventarea instituţiilor preşcolare şi şcolare
b) tratamentul copiilor bolnavi la domiciliu
c) supravegherea ambulatorie a copiilor sănătoşi
d) examinarea, diagnosticul şi managementul terapeutic al copiilor bolnavi
e) vaccinarea copiilor
3) Vârsta, când copiilor sănătoşi se administrează vaccinul contra infecţiei cu haemofilus influenzae
(HIB) este vîrsta de:
a) primele 24 ore după naştere
b) o lună
c) 2 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
4) Stările patologice, care reprezintă o contraindicaţie relativă pentru vaccinarea copilului sunt:
a) temperatura corporală 37,7 0C şi mai mult
b) diareea
c) infecţia respiratorie
d) anemia de gr. I
e) malnutriţia de gr. I
5) Compartimentele de bază ale activităţii medicului de familie cu copiii sunt:
a) profilactică
b) curativă
c) organizaţională
d) antiepidemică
e) de iluminare sanitară
6) Cele mai frecvente efecte adverse ale imunizării profilactice a copiilor sunt:
a) „şoc anafilactic”
b) hiperemie şi edem local
c) temperatură subfebrilă a corpului
d) tuse, diaree
e) copil neliniştit, cu tulburări de somn de scurtă durată
7) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa a II- a de sănătate sunt:
a) absenţa patologiei cronice
b) starea funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri semnificative
c) antecedente eredocolaterale agravate
d) dezvoltare fizică adecvată vârstei
e) dezvoltare neuro-psihică adecvată vârstei
8) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa a II- b de sănătate sunt:
a) absenţa patologiei cronice
b) tulburări funcţionale ale organelor şi sistemelor
c) rezistenţa şi reactivitatea la infecţii - infecţii respiratorii frecvente cu evoluţie trenantă
d) copilul aflat în perioada de convalescenţă după o patologie acută severă
e) stare funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri patologice
9) Contraindicaţiile relative pentru vaccinarea copilului sunt:
a) prezenţa temperaturii corpului ridicate până la 37,5 şi mai mult
b) semnele de infecţii respiratorii acute
c) semnele de diaree acută
d) manifestările alergice prezente
e) distrofia de gr. I
10) Activitatea profilactică a medicului de familie include:
a) instruirea părinţilor privind modul sănătos de viaţă şi îngrijirea adecvată a copiilor
b) supravegherea dinamică a copiilor
c) organizarea examinărilor profilactice complexe
d) vaccinarea copiilor şi activitatea antiepidemică
e) tratamentul copiilor bolnavi
11) Dispensarizarea copiilor sănătoşi include:
a) supravegherea programată a stării sănătăţii şi dezvoltării copiilor
b) supravegherea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor
c) efectuarea investigaţiilor paraclinice programate
d) încadrarea în grupa corespunzătoare de sănătate
e) instruirea părinţilor privind modul de viaţă sănătos
12) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa I de sănătate sunt:
a) absenţa patologiei cronice
b) starea funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri patologice
c) rezistenţa şi reactivitatea la infecţii - fără devieri patologice
d) dezvoltare fizică şi neuropsihică adecvată vârstei
e) dezvoltare fizică-cu deficit/exces ponderal de 10%
13) Supravegherea medicală antenatală presupune:
a) vizite programate la domiciliul gravidei
b) luarea în evidenţă în termen de până la 12 săptămâni de sarcină şi examinări profilactice
programate
c) administrarea profilactică a acidului folic în primele săptămâni de sarcină
d) consultarea suplimentară a specialiştilor, în caz de necesitate
e) vizite la domiciliu a medicului obstetrician-ginecolog
14) Prima vizită la domiciliu a nou-născutului presupune:
a) vizita la domiciliu în primele 3 zile după externare din maternitate
b) vizita efectuată de către medicul de familie şi asistentul medicului de familie
c) examinarea clinică detaliată a nou-născutului de către medicul de familie la domiciliu
d) aprecierea grupei de sănătate, în care se încadrează nou-născutul
e) invitare la vaccinare
15) Vârsta, când copiilor sănătoşi se administrează vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului
(ROR) este vîrsta de:
a) o lună
b) 2 luni
c) 12 luni
d) 2 ani
e) 6-7 ani
Complement simplu
1. C 7. E 13.D
2. A 8. E 14.E
3. D 9. E 15.C
4. C 10.A
5. D 11.B
6. E 12.C
Complement multiplu
1. A, D 7. A, B, C 13.A, B, C, D
2. B, D 8. A, C, D 14.A, B, C, D
3. C, D, E 9. A, B, C, D 15. C, E
4. A, B, C 10.A, B, C, D
5. A, B, C 11.A, B, C, D
6. B, C, E 12.A, B, C, D
Creșterea și dezvoltarea copilului. Complement simplu.
1) Selectaţi glanda endocrină cu o influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
2) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este caracteristică creşterea ponderală cea mai
intensă:
а) până la vârsta de 1 an
b) vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
c) vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
d) vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
e) vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani
4) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la băieţi:
a) 13-15 ani
b) 15-16 ani
c) 16-17 ani
d) 17-21 ani
e) 21-25 ani
5) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la fete:
a) 13-15 ani
b) 15-16 ani
c) 16-17 ani
d) 17-21 ani
e) 21-25 ani
12) Selectați care nu constitue parametru esențial pentru apricierea creșterii și dezvoltarii
copilului :
a) talia
b) somatoscopia
c) greutatea
d) maturația osoasă
e) maturația pubertară
15) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunele și compoziția corporală :
a) talia,perimetrile,masa
b) maturația osoasă
c) maturația dentară
d) maturația metabolică
e) maturația puberteră
Complement multiplu
1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
1. D
2. A
3. C
4. C
5. B
6. A
7. B
8. C
9. D
10. B
11. A
12. B
13. B
14. D
15. A
Complement multiplu
1. A, B, E
2. A,B,C
3. A, C,D,E
4. А,В,D, E
5. A, B,C,D
6. A, C,D
7. A,B, C
8. A,B, C,D
9. A,B, C,D
10. A,B,C, D
11. B,D, E
12. A, B,C,D
13. A, B,C,D
14. A, C,D
15 A,C
Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi evaluare. Complement simplu
Complement multiplu
1) Selectați care glande endocrine exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice
a copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
2) Selectați care glande endocrine influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în perioada
de dezvoltare intrauterină:
f)tiroida
g)timusul
h)suprarenalele
i)glandele sexuale
j)hipofiza
3) Selectaţi formulele orientative de apreciere a perimetrului toracic la copii în primul an de viaţă:
a) 43-1,5(6-n), unde n- numărul de luni
b) 45-2(6-n), unde n- numărul de luni
c) 43+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
d) 45+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numărul de luni
4) Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la şcolarul mic:
a) talia
b) caracterul creşterii ponderale anuale
c) numărul dinţilor permanenţi
d) prezenţa semnelor sexuale secundare
e) "vârsta osoasă"
5) La baza metodei centilice de evaluare a dezvoltării fizice la copii stau:
a) indicii autopometrici
b) tabelele centilice
c) devierile sigmale
d) curbele centilice
e) formulele orientative de apreciere a masai corporale
6) Dezvoltarea fizică „netipică” se constată în cazul în care masa corporală şi talia se încadrează în
următoarele nivele centilice:
a) 25 -75 centile
b) 3 – 10 centile
c) 75- 90 centile
d) 90-97 centile
e) 97-100 centile
7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
8) Indicaţi, ce este caracteristic pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a)nivelul maturităţii biologice
b)gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c)acceleraţia dezvoltării fizice
d)talia corpului
e)greutatea corpului
9) Indicaţi rolul hormonului hipofizar în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)are acţiune anabolică
b)este reglator al creşterii
c)are acţiune catabolică
d)este reglator al imunităţii
e)intervine în metabolismul hidroelectrolitic
10) Indicaţi rolul timusului în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)are acţiune anabolică
b)este reglator al creşterii
c)are acţiune catabolică
d)deţine un rol determinant în apărarea imună
e)intervine în metabolismul acizilor nucleici şi al calciului
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)are acţiune anabolică
b)stimulează creşterea
c)are acţiune catabolică
d)stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
e)accelerează metabolismul bazal
12) Selectatți semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) apariţia pilozităţii pubiene
d) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
e) apariţia ciclului menstrual
13) Tabele centilice permit aprecierea:
a) vârstei biologice a copilului
b) amplasării exacte pe scara standard a fiecărui criteriu antropometric
c) cantităţii procentuale de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelului de dezvoltare fizică a copilului
e) indicilor funcţionali ai copilului examinat
14) Enumeraţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor:
a)somatometria
b)somatoscopia
c)fiziometria
d)hărţile de creştere
e)indicii biochimici ai sângelui
15) Enumeraţi care metode se utilizează în fiziometrie:
a)spirometria
b)dinamometria
c)puterea de întindere
d)elasticitatea tegumentelor
e)maturizarea biologică
16) Examinarea aparatului locomotor prin metoda somatoscopică cuprinde evaluarea:
a)cutiei craniene
b)cutiei toracice
c)membrelor inferioare
d)membrelor superioare
e)gâtului
17) Indicaţi criteriile maturizării biologice a copiilor:
a)apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
b)apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
c)aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
d)creşterea taliei
e)creşterea greutății corpului
18) Enumeraţi indicii antropometrici, utilizaţi în evaluarea dezvoltării fizice la copii:
a)indicele nutriţional
b)indicele statural
c)indicele ponderal
d)indicele Ciuliţkii
e)indicele Erisman
19) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
b)intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c)intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d)stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
e)accelerează metabolismul bazal
20) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se manifestă în perioada pubertară:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii
21) Aprecierea stării de nutriţie la copii se face conform criteriilor:
a) greutatea corporală
b) suprafeţa corporală
c) indicele ponderal
d) greutatea ideală pentru talie
e) indicele nutriţional
22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul an
de viaţă sunt:
a)dentiţia
b)creşterea ponderală
c)creşterea staturală
d)perimetrul toracic
e)perimetrul craniului
23) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:
a) factori genetici
b) factori endocrini
c) factori interni ai patologiei
d) alimentaţia
e) factori comportamentali
24) Principiile generale de estimare a dezvoltării fizice a copilului cuprind:
a) metoda centilică
b) metoda estimării complexe a dezvoltării fizice
c) metoda Denver II
d) metoda devierilor sigmale
e) metoda indicilor antropometrici
25) Mecanismul creşterii este explicat prin?
a) legea alternantei
b) legea proporţiilor
c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
d) legea creşterii inegale
e) acceleraţia
26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a)alimentaţia
b)mediul geografic
c)factorii socio-economici
d)factorii afectiv-educativi
e)factorii genetici
27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a)factorii genetici
b)factorii hormonali
c)factorii ereditari
d)factorii interni ai patologiei
e)mediul geografic
28) Care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică
29) Care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a)gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b)elasticitatea tegumentelor
c)semnele de maturizare biologică
d)forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e)puterea de întindere
30) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
a)au acţiune anabolică
b)încetinesc creşterea staturală la pubertate
c)stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
d)stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
e)accelerează metabolismul bazal
Complement multiplu
15. A, B
16. A, C
17. B, D
18. C, E
19. B, D
20. B, E
21. C, D
22. A, B
23. A, B
24. D, E
25. B, D, E
26. A, C, E
27. B, C, D
28. A, B, C
29. A, B, C
30. A, B, C
31. A, B, C
32. A, B, C
33. A, C, D
34. A, B, C, E
35. A, C, D, E
36. B, C, D, E
37. A, B, C, D
38. A, B, D, E
39. A, B, C, D
40. A, B, C, D
41. A, B, C, D
42. A, B, C, D
43. A, B, C, D
44. A, B, C, D
Particularităţile morfo-funcţionale ale sistemului nervos a copilului în creştere. Principii de
apreciere a dezvoltării neuro-psihice a copiilor. Complement simplu
1) Indicaţi la ce vârstă a copilului dezvoltarea cognitivă este cea mai intensă:
a) în primul an de viaţă
b) în anul 2 de viaţă
c) în perioada preşcolară
d) în perioada pubertară
e) în primii 4 ani de viaţă
2) Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine dezvoltat la naştere:
a) văzul
b) auzul
c) sensibilitatea tactilă
d) sensibilitatea termică
e) gustul
3) Cu vârsta se schimbă topografia, poziţia, forma, numărul, dimensiunea circumvoluţiunilor
şi girusurilor creierului copilului. Când acest proces se manifestă cel mai intens:
a) în al doilea an de viaţă
b) până la vârsta de 3 ani
c) după vârsta de 5 ani
d) în primul an de viaţă
e) până la vârsta 5 ani
4) Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii structurilor SNC la copii:
a) către vârsta de 1 an
b) către vârsta de 2 ani
c) către vârsta de 4-5 ani
d) către vârsta de 7-8 ani
e) către vârsta de 12 ani
11) Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din neuroepiteliu se formează foiţa
medulară şi tubul medular:
a) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină
c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină
e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină
12) Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se formează la termenul de:
a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină
13) Către ce vârstă copilul fixează privirea asupra obiectelor fixe?
a) de la naştere
b) de la a 10 zi după naştere
c) de la vârsta de 1 lună
d) de la vârsta de 2 luni
e) de la vârsta de 3 luni
15) Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele superioare?
a) la vârsta de 20 zile
b) la vârsta de 1 lună
c) la o săptămână după naştere
d) la vârsta de 2 luni
e) la vârsta de 3 luni
16) Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele
inferioare:
a) către vârsta de 1 lună
b) către vârsta de 2 săptămâni după naştere
c) către vârsta de 2 luni
d) către vârsta de 3 luni
e) la vârsta de 4 luni
22) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada vorbirii motorii:
a) la vârsta de 6-7 luni
b) la vârsta de 7-8 luni
c) la vârsta de 8-9 luni
d) la vârsta de 5-6 luni
e) la vârsta de 10-12 luni
23) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului în vârstă de 12 luni:
a) 1-2 cuvinte
b) 8-10 cuvinte
c) 20 cuvinte
d) 5 cuvinte
e) 15 cuvinte
24) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului la vârsta de 2 ani:
a) 40 - 50 cuvinte
b) 50 - 100 cuvinte
c) 100 - 150 cuvinte
d) 200 - 300 cuvinte
e) 300 cuvinte
Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a sistemului nervos central:
a) prima săptămână de gestaţie
b) 3-4 săptămâni de gestaţie
c)10-18 săptămâni de gestaţie
d)10-12 săptămâni de gestaţie
e)20-28 săptămâni de gestaţie
2) Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii de vârstă fragedă:
a)gimnastica curativă
b)jocul
c)masajul
d)comunicarea
e)administrarea de nootropi
11) Prin ce se manifestă activitatea analizatorului auditiv şi vizual la copilul în vârstă de o lună:
a) pe scurt timp fixează privirea la obiectul strălucitor
b) tresare şi clipeşte la sunete puternice
c) începe să zâmbească
d) urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare
e) ascultă atent
13) Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice) enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere
b) reflexul Babchin
c) reflexul Moro
d) reflexul de suport (sprijin)
e) reflexul mersului automat
15) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi:
a) reflexul de sprijin
b) reflexul de trompă
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin
26) Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6
ani:
a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate
b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate
c) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată
d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale
e) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară
30) Numiţi ce este caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a copilului în vârstă de 6 luni:
a) pronunţă silaba ,,ba”, ,,ma” (începe a lalaliza)
b) se rostogoleşte de pe burtă pe spate
c) stă fără suport
d) mănâncă bine cu lingura, luând mâncarea cu buzele
e) apucă jucăria din orice poziţie
35) Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a copilului:
a)dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a sistemului nervos central
b)activitate motorie intensă
c)mediul, în care creşte copilul
d)activităţile de joc cu copilul
e)comunicarea
39) Indicaţi ce este caracteristic pentru analizatorul vizual a copilului sănătos în vârstă de 6
luni:
a)Funcţie vizuală bună
b)reacţionează la culorile aprinse (roşu, galben)
c)vede bine obiectele mari, viu colorate
d)fixează privirea cu ambii ochi pe diferite obiecte
e)distinge 4 culori de bază
Complement multiplu.
1. C, D
2. B, D
3. C, E
4. C, E
5. A, B
6. A, D
7. A, B
8. A, B
9. A, D
10. A, C
11. A, B
12. A, B
13. B, D, E
14. B, C, D
15. A, C, D
16. A, C, E
17. A, C, E
18. A, B, C, D
19. A, B, C, D
20. A, B, C, D
21. B, C, D, E
22. B, C, D, E
23. A, B, C, D
Maladiile căilor biliare la copii. Disfuncţia vezicii biliare. Colecistitele la copii
A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
C. Efortul fizic
D. Stesul neuropsihic
E. Facorul infecţios
A. Secretina
B. Amilaza
C. Colecistokinina
D. Gastrina
E. Sfincterul Oddi
3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice
A. Antibioticele
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antispasticele
D. Analgezicele
A. Flegmonoasă
B. Gangrenoasă
C. Nespecfică
D. Catarală
E. Specifică
6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
A. Vitaminelor A,D, şi K
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
D. Scintigrafia radioizotopică
A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
A. Cefalee
B. Subfebrilitate
C. Greaţă
D. Scaun instabil
E. Febră 39-40 0 C
C. La dispariţia febrei
E. În remisiune
A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru diskineziile biliare hipotone la
copii:
B. Greţurile, inapetenţă
E. Meteorism, constipaţia
A. Disfuncţiei neurovegetativă
C. Traumatismelor
D. Alergiei alimentară
E. Maladiilor endocrine
17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea diskineziilor căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
D. Predispoziţiei ereditară
E. Cistită
18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru diskineziile biliare hipertone
(hiperkinetice) la copii:
A. Spasmoliticele
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizantă
E. Medicaţia prokinetică
A. Regim igieno-dietetic
C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
E. Neurotropele-sedative
Complement multiplu
A. Bacteriană
B. Virală
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară
A. Hematogenă
B. Limfogenă
B. Septuri intravezicale
E. Hipermotilitatea gastrică
B. Sindromul hemoragic
C. Sindromul dispeptic
D. Sindromul de intoxicaţie
E. Sindromul edematos
5. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează sindromul dureros abdominal în cazul colecistitei acute la copii:
A. Durerea suprapubiană
A. Merphy
B. Ortner
C. Kehr
D. Lepine
E. Giordano
7. Cm Notaţi formele clinice de colecistită acută la copii:
A. Catarală
B. Flegmonoasă
C. Gangrenoasă
D. Granulomatoasă
E. Eroziă
8. Cm Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice pentru colecistita acută bacteriană la copii:
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoză
D. Neutrofilia
E. VSH sporit
9. Cm Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate în caz de colecistită acută la copii:
A. Regim la pat
C. Terapie infuzională
D. Antiboticoterapie
E. Spasmolitice
A. Genetice
B. Neinfecţioase
C. Termice
D. Infecţioase
E. Actinice
A. Virusurile
B. Fungii
C. Bacteriile
D. Protozoarele
E. Chlamidiile
A. Litiaza biliară
C. Refluxul duodeno-biliar
E. Colitele cronice
A. Calculoase
B. Icterice
C. Acalculoase
D. Nedefinite
E. Anicterice
A. Disbacterioza intestinală
B. Discoliile
C. Esofagita de reflux
E. Colitele cronice
16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cronice:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienţă hepatică
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicaţie
17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la copil:
B. Acute, violente
B. Tegumente palide
C. Turgescenţa jugularelor
E. Acrocianoză
19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie
21. Cm Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul diferenţial al colecistitei cronice la copil:
A. Gastroduodenită
B. Apendicită
C. Boală ulceroasă
D. Cistită
E. Proctosigmoidită
A. Antiemeticele
B. Antifungicele
C. Antibioticele
D. Colereticele
A. Reticulocitoza
B. Poikilocitoza
D. Leucocitoza
E. VSH mărit
C. Staza biliară
E. Staza biliară
C. Maladiile endocrine
E. Pneumonia
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy
31. Cm Determinaţi, în baza căror investigaţii se poate stabili diagnosticul pozitiv de diskinezie a căilor
biliare la copii:
A. Examenul ecografic
B. Examenul endoscopic
D. Hemoleucograma
32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul diskineziei căilor biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
33. Cm Marcaţi semnele USG în diskinezia căilor biliare tip hiperton-hipokinetic la copil sunt:
34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul diskineziilor
biliare:
B. Colecistite
C. Litiaza biliară
E. Pielonefrită acută
D. Remedii spasmolitice
D. Remedii spasmolitice
A. Acizii biliari
B. Colesterol
C. Imunoglobulina A
D. Hemoglobina
E. Lecitina
A. Litiaza biliară
B. Dermatitele
C. Hepatitele
D. Uretrita
E. Duodenita
40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea diskineziilor căilor biliare la copii:
D. Predispoziţia ereditară
E. Cistita
Complement simplu
1. E
2. C
3. A
4. B
5. D
6.A
7.C
8. D
9. A
10.E
11.A
12.D
13.B
14.C
15.D
16.C
17.E
18.C
19.A
20.B
Complement multiplu
1. A,B,C
2. A,B,C
3. A,B
4. A,C,D
5. C,D
6. A,B,C,D
7. A,B,C
8. C,D,E
9. B,D,E,A
10.B,D,E
11.B,D
12.A,C
13.A,C,D
14.A,C
15.A,B,D
16.A,B,D,E
17.A,C,D,E
18.A,B,D
19.A,B,D,E
20.B,C,D,E
21.A,B,C
22.C,D,E
23.B,C,E
24.C,D,E
25.A,D
26.C,D
27.A,B,C,D
28.A,B,C
29.A,D
30.C,D,E
31.A,B
32.A,D
33.C,D
34.B,C
35.A,C,D,E
36.A,B,E
37.A,C,D
38.A,B,C,E
39.A,B,E
40.A,B,C,D
Febra şi sindromul hipertermic la copil.
CS
1. Precizaţi unde este localizat centrul de termoreglare:
A. Hipotalamus
B. Ochi
C. Măduva spinării
D. Cerebel
E. Hipofiză
2. CS Selectaţi mecanismul determinant în febră la copii:
a. Hipodinamia
b. Alimentaţia artificială
c. Dereglarea echilibrului între termogeneză şi termoliză
d. Activitatea fizică
e. Somnul
3. CS Precizaţi mecanismul prin care nu se realizează termoliză la copii
a. Evaporare
b. Vasoconstricţie
c. Radiaţie
d. Convecţie
e. Conducţie
4. Precizaţi care dintre următoarele nu este pirogen-exogen:
a. Citokine pirogene
b. Endotoxine bacteriene
c. Virusurile
d. Medicamente
e. Substanţe toxice
5. Selectaţi dintre urmăzoarele substanţa pirogen-endogen:
a. Medicamente
b. Bacterii
c. Endotoxine bacteriene
d. Cytokine pirogene
e. Reacţia antigen-anticorp
6. Selectaţi care dintre următoarele creşte nemijlocit pragul de reglare al centrului
hipotolamic în febra la copii:
a. Endotoxinele bacteriene
b. Unele medicamente
c. MAcrofagele
d. Leucotrinele
e. ProsFaglandina E
7. Precizaţi care din următoarele nu produc pirogene-endogene:
a. Macrofagele
b. Monocitele
c. Prostaglandinele E
d. Celulele maligne
e. Destrucţia tisulară
8. Selectaţi preparatul de prima intenţie în febră la copil:
a. Acidul acetilsalicilic
b. Diclofenacul
c. Paracetamolul
d. Pipolfenul
e. Analgina
9. Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include:
a. Descoperirea tegumentelor (dezbrăcarea)
b. Ştergere pielii cu un burete înmuiat în apă caldă
c. Acetaminofen
d. Ibuprofen
e. Acid acetilaminosalicilic
10. Care din afirmaţii nu este corectă în tratamentul unei stări febrile la copil:
a. Preparatul de prima alegere este acetaminofenul
b. Calea preferenţială de administrarea acetaminophen eate parenterală
c. Preparat de alternativă este ibuprofenul
d. Se va trata obligator cauza febrei
e. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizicale)
11. Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este characteristic:
a. Apar doar în context febril
b. Au durată scurtă, de obicei sub 15 minute
c. Sunt tonico clonice generalizate
d. Apar între vârsta 6 luni – 5 ani
e. Prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele intercritice
12. Precizaţi ce nu este characteristic pentru convulsiile febrile simple la copii:
a. Sunt tonico clonice generalizate
b. Criza este scurtă, sub 15 min.
c. Criza este unilateral
d. Starea neurologică normal postcritică
13. Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic:
a. Apar în afara unui context febril
b. Durata prelungită a crizei
c. Repetarea crizelor în intervalul
d. Prezintă risc de sechele neurologice
e. Pot fi generalizate şi unilaterale
14. Selectaţi preparatul de prima alegere în tratamentul crizei de convulsii febrile la copil:
a. Diazepam
b. Glucoza
c. Prednizolon
d. Peridoxin
e. Dimedrol
15. Precizați calea preferenţială de administrare a diazepamului în convulsii la sugari la etapa
prespital:
a. Intravenoasă
b. Intrarectal
c. Intramuscular
d. Prin sondă nazogastrică
e. Percutant
Complement Multiplu.
1. Termogeneza se realizează prin următoarele:
a. Activarea proceselor metabolice
b. Convecţie
c. Evaporare
d. Creşterea tonusului muscular
e. Scăderea tonusului muscular
2. Termoliza se realizează prin următoarele:
a. Radiaţie
b. Convecţie
c. Conducţie
d. Evaporare
e. Vasoconstricţie
3. Enumeraţi mecanismele fiziologice în termoliza la copii
a. Activitate muscular crescută
b. Frisonul
c. Vasodilataţia preiferică
d. Transpiraţia
e. Convecţie
4. Enumeraţi mecanismele de realizare a termogenezei la copii:
a. Frisonul
b. Intensificarea proceselor metabolice
c. Transpiraţia excesivă
d. Vasoconstrucţia periferică
e. Activitate muscular crescută
5. Selectaţi substanţele pirogene- exogene la copii:
a. interleukina 8
b. Endotoxinele bacteriene
c. Leucotrienele
d. Medicamente
e. Substanţe hormonale
6. Enumeraţi examenele paraclinice de prima intenţie în febră la copii:
a. Protein C reactivă
b. Aprecierea statusului imun
c. Radiografia pulmonară
d. Examenul sumar de urină
e. Cistografia micţională
7. Selectaţi remediile antipiretice la copii cu febră:
a. Diazepamul
b. Paracetamolul
c. Acidul acetilaminosalicilic
d. Diclofenacul
e. Ibuprofenul
8. Enumeraţi metodele generale de asistenţă la copil cu febră:
a. Oferirea de lichid suplimentar
b. Loţiuni cu apă caldă
c. Loţiuni cu alcool sau acid acetic
d. Aerisirea şi umidifierea mediului
e. Frecventarea colectivităţilor
9. Precizaţi unde sunt localizaţi centrii termoreglării la copii:
a. Cerebel
b. Corpul colos
c. Hipotalamusul anterior
d. Trunchiul cerebral
e. Hipotalamusul posterior
10. Selectaţi de la care nivele primesc informaţii centrii de termoreglare la copii:
a. Piele
b. Muşchi
c. Fanere (păr, unghii)
d. Epiteliu ciliar
e. Mediul intern
11. Notaţi glandele endocrine care intervin în procesul de termogeneză la copii:
A. Pancreasul
B. Tiroida
C. Hipofiza
D. Suprarenalele
E. Ficatul
12. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la hipertermie la copil:
a. Este păstrat echilibrul termogeneza – termoliza.
b. Este dereglat echilibrul termogeneza-termoliza
c. Se datorează acumulării de căldură exogenă
d. Se datorează acumulării de căldură endogenă
e. Nu se întâlneşte la copii
13. Examinarea bacteriologică este necesară în următoarele stări febrile la copii:
a. Infecţii virale acute
b. Dureri în abdomen cu diaree
c. Erupţia dinţilor
d. Otită acută
e. Dureri în regiunea lombară
14. Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele manifestări:
a. Durează peste 15 minute
b. Pot genera status convulsiv
c. Nu se repetă în serie în aceeaşi zi
d. Adesea sunt unilateral
e. Apar în afara unui context febril
15. Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracterisitic:
a. Anamneza neurologică negativă
b. Apar în context de febră
c. Primar generalizate
d. Durează peste 15 minute
e. Se repetă în aceeaşi zi
16. Pierderile fiziologice de căldură se produc prin următoarele:
a. Iradiere
b. Termogeneză
c. Convecţie
d. Evaporare
e. Conducţie
17. Variaţiile nictimerale ale temperaturii corporale la copil sunt determinate de:
a. Temperatura mediului
b. Activitatea fizică
c. Activitatea sistemului endocrine
d. Culoarea pielii
e. Tranzitul gastrointestinal
18. Enumeraţi cauzele sindromului febril la copii:
a. Luxaţia congenital de şold
b. Infecţii virale
c. Infecţii bacteriene
d. Febră metabolică
e. Hipocalcemia
19. Enumeraţi cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari:
a. Otita
b. Pneumonia
c. Infecţia tractului urinar
d. Rahitismul
e. Anemia carenţială
20. Precizaţi preparatele în tratatmentul stării de rău epileptic la copii:
a. Dexametazonul
b. Sulfatul de magneziu
c. Diazepamul
d. Fenobarbitalul
e. Fenitoina
5. Menţionaţi care nu este criteriu major de diagnostic al febrei reumatismale acute la copii:
6.
a. Poliartrita
b. Artralgii
c. Coreea
d. Noduli subcutanaţi
e. Eritem marginat
7. Precizaţi care nu este criteriu minor de diagnostic al Febrei reumatismale acute la copii:
8.
a. Febra
b. Artralgii
c. Leucocitoza
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă
e. Coreea
7. Numiţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută cu cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 20 ani
c. Toată viaţa
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
8. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. Toată viaţa
Complement Multiplu.
2. b
3. c
4. a
5. e
6. b
7. e
8. a
9. b
CM
1. abc
2. abc
3. abde
4. abcd
5. abc
6. abcd
7. abde
8. abc
9. abde
10.abce
11.abcd
12.abc
13.abc
14.abcd
15.abc
16.abc
17.abc
Gastrita cronică la copii. Boala ulceroasă la copii. Complement simplu
1. Cs. Indicaţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice care nu face parte la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- şi lactobacteriile
3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de forma:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
D. Hipertrofică
E. Erozivă
4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare
5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la
copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonaţi
C. Acidul clorhidric
D. Refluxul gastriesofagian
E. “Helicobacterii pyloriul”
9. Cs Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice la
copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic
10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată
11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul characteristic (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită
12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina
13. Cs Indicaţi cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la copii:
A. Vărsătura alimentară
B. Hematemeza
C. Durerea abdominală
D. Senzaţia de greaţă
E. Scăderea ponderală
14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa
15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia
16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică „H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia
18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
19. Cs Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor abdominale în cazul ulcerului duodenal:
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea
E. Durerea nu este ritmică
20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament
cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate ce conţin Ferum
D. Acid ursodezoxicolic
E. Pangrol
Complement multiplu.
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiacă
2. Cm Alegeţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:
A. Superllcială
B. Atrofică
C. In focar
D. Flegmonoasă
E. Metaplazică
3. Cm Selectaţi care din preparatele enumerate se referă la H2-histaminoblocatori:
A. Ranitidina
B. Famotidina
C. Omeprazolul
D. Maaloxul
E. Lansoprazolul
6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală
7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric a “Helicobacter
pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei
10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii ulceroase la
copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni
17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Tetraciclina
E. Claritromicina
19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina
20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină, claritrimicină,
lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei avea
1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului
21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
26. Cm Notaţi care sunt cele trei simptome, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic
D. Algic
E. Edematos
34. Cm Precizaţi cu ce medicamente poate fi efectuată corecția dereglărilor motorii în gastrita cronică
la copii:
A. Spasmolitice
B. Prokinetice
C. Antidiareice
D. Antiflatulente
E. Inhibitorii pompei protonicce
35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în punctele de
rezistenţă minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului
36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric sau
duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Siondrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian
38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10
1. E 9. C, D, E;
2. D 10. A, B, E;
3. A 11. A,B,D,E
4. A 12. D,E
5. В 13. A,C
6. D 14. C,D,E
7. С 15. B,C,D
8. E 16. A, B, C,D
9. В 17. B, C, D, E
10. A 18. A, D, E
11. D 19. A B C
12. E 20. D E
13. C 21. A B C
14. A 22. C D E
15. E 23. A B C E
16. A 24. C D
17. A 25. A B C D
18.A 26. A C D
19. D 27. B, C, E
20. A 28. A B C D
29. A B C
30. A B C E
Complement multiplu 31. A B C
32. A B
1. А, В, С, D; 33. A D
2. A, B, E; 34. A B
3. A, B; 35. A B C D
4. А, С, E; 36. A B C
5. B, D, E; 37. A B C D
6. A, B, E; 38. A B C
7. B, C, E; 39. A B
8. A, C, E; 40. A B C
Glomerulonefrita la copii.
Complement simplu
1. E 11.B
2. E 12.D
3. C 13.E
4. E 14.A
5. C 15.C
6. A 16.E
7. A 17.D
8. A 18.B
9. B 19.B
10.C 20.D
Complement multiplu:
1. A,B,C 28.A,B,D
2. A,B,E 29.A,B,C,D
3. A,C,D,E 30.A,B,C
4. A,B,C 31.A,B,C,D
5. A,B,C 32.A,B,C
6. A,B,D 33.B,C,E
7. A,C,D 34.A,D
8. A,B,D,E 35.A,B,C
9. A,B,C 36.A,C,D
10.A,C,E 37.A,B,D,E
11.A,B,C 38.A,B,C,E
12.A,D,E 39.A,B,D,E
13.B,C,D,E 40.B,C,E
14.A,B,E
15.A,B,D
16.A,B,C,E
17.A,B,C,D
18.A,B,E,
19.A,B,C,D
20.B,C,D
21.B,C,E
22.A,B,C,D
23.A,B,C,D
24.A,B,C
25.A,B,C,D
26.A,B,C
27.A,B,C,E
Glomerulonefritele la copii. Complement simplu
Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi condițiile care favorizează depunerea complexelor imune circulante în
rinichi în glomerulonefrită al copii:
a.fluxul sanguin majorat
b.suprafața endotelială
c.componentele filtrului glomerular
d.leziuni glomerulare
e.nivelul crescut al fracțiilor complementului
29. Cm Enumeraţi maladiile care se manifestă prin sindromul nefrotic secundar la copii:
a.sindromul Alport
b.sindromul Down
c.sindromul Orbeli
d.displazie hipoplastică renală
e.mucoviscidoză
B. hemartroze;
D. peteşii şi echimoze;
A. factorului IX;
B. factorului VIII;
C. factorului XI;
D. factorului XII;
E. factorului V.
B. plasma nativă;
C. crioprecipitatul;
D. masa eritrocitară;
E. masa trombocitară.
A. Hipofibrinogenemia
B. Hemofilia A
C. Hemofilia B
D. Hemofilia C
Complement multiplu
1. Tabloul clinic al Hemofiliei include următoarele:
A. hemoragii abundente;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze şi peteşii;
E. hemoragie peste 1–2 ore după traumă.
2. Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza:
A. anamnezei eredocolaterale;
B. creşterii duratei sângerării după Duke;
C. consumului redus al protrombinei;
D. diminuării numărului trombocitelor;
E. creşterii timpului de coagulare după Le-White.
3. Pentru hemofilie sunt caracteristice:
A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sînge;
E. concentrate liofilizate ale f. VIII.
12. Programul de terapie în hemartroza acută la bolnavii cu hemofilie include:
A. perfuziile de reopoliglucin;
B. administrarea de crioprecipitat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
13. Evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării include:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Peteşii, echimoze
E. Transmisă X-linkat
Coagulopatii la copii. Complement simplu.
1-Д
2-В
3-С
4-Д
5-С
6-В
7-Д
8-Е
9-А
10-В
Complement multiplu.
1. АВСЕ
2. АСЕ
3. ВСЕ
4. ВСЕ
5. ВСДЕ
6. АДЕ
7. ВСД
8. АВСД
9. АВЕ
10.АВЕ
11.СД
12.B,C
13.A, D, E
14.A, D
15.A, C, D
16.A, B, C, E
17.A, D
A. Ribavirina
D. Glucocorticoizi
C. Necrozele intralobulare
D. Necrozele focale
E. Inflamaţia portală
A. Poliarterita nodoasă
B. Crioglobulinemia
C. Vasculita leucocitoclastică
D. Tiroidita autoimună
4. Indicaţi care dintre următoarele manifestări extrahepatice din hepatita virală cronică C este
mediata indirect imunologic:
A. Sindromul Sjogren
B. Lichenul plan
D. Crioglobulinemia
E. Dermatomiozita
D. antiHBeAg pozitiv
E. ADN-VHB negativ
6. Indicaţi care dintre semnele enumerate este caracteristic formei mutante de hepatită virală
cronice B la copii:
A. Glomerulonefrita membranoasă
D. HBeAg pozitiv
E. antiHBs pozitiv
9. Tratramentul optimal în Hepatita virală cronică B la copii cu HBeAg negativ este cu:
A. Acid ursodezoxicolic
E. Ribavirină
10. Gradul III de fibrozã hepaticã (conform scorului Knodell- Ishak) corespunde uneea din
afirmaţiile indicate mai jos:
A. Fibrozã minimă
B. Fibrozã uşoarã
C. Fibrozã moderatã
D. Fibrozã în punţi
E. pseudolobul hepatic
11. Precizaţi care dintre urmãtoarele criterii determină gradul de activitate histologică a
hepatitei cronice:
12. Simptomul clinic cel mai frecvent întâlnit în hepatita virală cronicã C la copii este:
A. Icterul
B. Astenia fizicã
C. Greaţa
D. Durerea abdominală
E. Distensia abdominalã
13. Durata tratamentului antiviral în hepatita virală cronică C depinde de următorul indice:
D. Genotipul VHC
E. Vârsta pacientului
14. Indicaţi care din urmãtoarele afirmaţii referitoare la patogeneza hepatitei autoimune nu
este specifică maladiei :
15. Indicaţi care din autoanticorpii indicaţi nu este specific pentru hepatita autoimună la copii:
A. Anticorpi antinucleari
16. Indicaţi care din anticorpii circulanţi este caracteristic pentru hepatita virală cronicã D:
A. Anticorpii anti-LKM1
E. HBsAg pozitiv
18. Selectați afirmația corectă referitor la tratamentul copiilor cu hepatită virală cronică B în
faza nereplicativă:
B. Hiperbilirubinemie directă
E. Hepatosplenomegalie şi icter
20. Indicaţi care dintre indicii enumeraţi sunt necesari pentru determinarea stadiului hepatitei
cronice:
COMPLEMENT MULTIPLU
B. Aciclovir
D. Entecavir
E. Adefovir
2. Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru hepatita cronică activă la copii:
A. Sindrom asteno-vegetativ
B. Necroze în punţi ale hepatocitelor
C. Sindrom de colestază
D. Distonia vegeto-vasculară
E. Detresă respiratorie
A. Hepatomegalie
B. Majorare de gamaGT
C. Majorarea colesterolului
E. Hipoalbuminemie
4. Care dintre semnele histologice enumerate mai jos semnifică activitate histologică în
hepatita cronică la copii:
A. Necroza periportală
B. Necroza intralobulară
D. Fibroza periportală
6. Care sunt indicaţiile pentru tratamentul cu interferoni în hepatita virală cronică B la copii:
E. Fază de viremie VHB, sindrom de citoliză, scor Knodel mai mare de 15 puncte
B. La cei ce au contactat infecţia cu VHC prin transfuzii sanguine, evoluţia spre ciroză hepatică
la 10-20 de ani este de 20 %.
C. Gradul progresiei bolii hepatice este mai mare la pacienţii cu nivel înalt de ARN HVC
10. Care din afirmaţiile menţionate mai jos sunt pozitive pentru infecţia cronică cu VHD la
copii:
B. Suprainfecţia cu VHD determină progresarea spre ciroză hepatică timp de 5-10 ani
C. Forma de manifestare clinică a HCVD este hepatosplenomegalia, citoliză cu 10-20 valori faţă
de normă
12. Indicaţi care sunt schemele de tratament antiviral în HCVC genotip 1 la copii:
A.
B. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 24 de săptămâni
C. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 48 de săptămâni
D. Monoterapia cu Ribavirină 48 de săptămâni
E. Tratamentul cu Silimarină timp de 2 ani
14. Pentru a determina gradul de activitate histologică în hepatitele cronice la copii este
necesară determinarea următorilor parametri:
A. Determinarea gradului de necroză a hepatocitelor
B. Determinarea gradului de fibroză hepatică
C. Determinarea gradului procesului inflamaţiei portale
D. Coloraţia specială a ţesutului hepatic pentru prezenţa
acumulărilor de Cu
E. Determinarea structurii şi a arhitectonicii lobulului hepatic
16. Faza replicativă a hepatitei virale cronice D se caracterizează prin prezenţa următorilor
marcheri:
17. Care hepatite cronice la copii pot fi tratate cu administrarea remediilor antivirale aşa ca
interferon alfa 2 beta standard sau pegilat monoterapie?
A. Hepatita autoimună
B. Hepatitele acute medicamentoase
C. Hepatita virală cronică В în fază replicativă;
D. Hepatita virală cronică С în fază replicativă;
E. Hepatita cronică metabolică în glicogenoza Girke
19. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la copil este caracterizat prin
următoarele semne de laborator:
21. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin următoarele
modificări:
A. Hipergamaglobulinemia
B. Hipoalbuminemia
C. Nive crescut al imunoglobulinelor serice
D. Leucocitoza şi limfocitoza
E. Creşterea titrului complementului C3
24. Care din semnele clinice enumărate mai jos sunt considerate ca manifestări extrahepatice
ale hepatitei autoimune la copii:
25. Care sunt contraindicaţiile la tratamentul antiviral cu interferoni în hepatita virală cronică
B la copil :
26. Factorii predictivi pentru răspunsul favorabil la terapia antivirală în HVCC la copil sunt:
27. Care din criteriile de mai jos nu sunt caracteristice diagnosticului de hepatită autoimună la
copil?
A. Hipergamaglobulinemia
B. Prezenţa anticorpilor antinucleari
C. Prezenţa markerilor hepatitelor virale VHB sau VHC
D. Răspuns favorabil la administrarea corticoterapiei
E. Prezenţa cupruriei, cupremiei, a ceruloplasminei serice diminuate
A. VHB
B. VHC
C. VHA
D. VHE
E. VHD
30. Care din următoarele afirmaţii referitoare la terapia hepatitelor autoimune sunt adevarate?
A. Corticoterapia reprezintă principalul mijloc terapeutic.
B. Doza de întreţinere a prednisonului este selectată individual
C. Doza de întreţinere a prednisonului poate fi 10 mg/zi dacă este asociat cu azatioprina în
doza de 50 mg/zi.
D. Azatioprina poate fi folosita în monoterapie, în doză de 50 mg/zi.
E. Pacienţii rezistenţi la corticoterapie necesită trecere la remedii antivirale.
32. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatitele cronice sunt adevarate:
33. Indicaţi care dintre markeri enumăraţi mai jos reprezintă teste serologice diagnostice
pozitive pentru hepatita virală cronică B :
B. HBsAg pozitiv
C. Ag HBc intrahepatic pozitiv
E. AgHBe
34. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la stadiul hepatitelor cronice sunt adevarate:
A. Stadiul I reprezintă absenţa fibrozei
B. Stadiul I reprezintă fibroză periportală uşoară
C. Stadiul III reprezinta fibroză severă si “bridging fibrosis”
D. Stadiul II reprezintă fibroză moderată cu septuri porto-portale
E. Stadiul III reprezintă fibroză severă şi ciroză
35. Indicaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la hepatita cronică activă sunt adevarate
36. Hepatita cronică la copil în perioada de remisie se caracterizează prin următoarele semne
clinico-paraclinice:
37. Care din marcherii indicaţi mai jos semnifică statutul de copil vaccinat antiHVB :
38. Profilaxia specifică a infecţiei cu VHB şi VHD la copii include următoarele măsuri:
A. Administrarea în primele 12-24 de ore a vaccinului antiHVB după schema 0,1,2,12
B. Administrarea de imunoglobulină specifică antiHVB
C. Vaccinarea antiHVB a nou-născutului peste 48 de ore după naştere
D. Administrarea nou-născutului în primele 48 de ore a imunoglobulinei umane
E. Excluderea alimentării la sân a nou-născutului din mamă cu HBsAg pozitiv
A. Vaccinarea antiHVB
B. Utilizarea instrumentariului sterilizat calitativ şi de o singuraă folosinţă
C. Evitarea microtraumatismului muco-cutanat, tatuajului, piersing-ului la adolescenţi
D. Individualizarea utilizării obiectelor de uz comun (periuţe de dinţi, foarfece,cercei etc)
E. Efectuarea analizei generale a sângelui
A.
B. Vaccinarea şi revaccinarea anti VHB a copiilor
C. Determinarea antiVHD IgM şi sumar
D. Determinarea cantitativă a ADN VHB
E. Utilizarea instrumentariululu diagnostic sterilizat calitativ sau de uz unic
HEPATITELE CRONICE la copii. COMPLEMENT MULTIPLU
COMPLEMENT SIMPLU
1 A,C,D
1D
2 A,B,C
2B
3 B, C
3B
4 A,B,C,D
4D
5 A,C,E
5E
6 A,C,E
6C
7 A,C, E
7B
8 A,B,C
8A
9 A,B,D
9C
10 A,B,C,E
10 D
11 A,B,C
11 B
12 A,C
12 B
13 A,B,C,E
13 D
14 A,B,C,D
14 E
15 B,C,D
15 B
16 B,C,D,E
16 B
17 C,D
17 B
18 A.E
18 D
19 A,C,D,E
19 A
20 B,C,D,E
20 D
21 B,C,D,E
22 B,D,E
23 C,D,E
24 B,D,E
25 B,C,E
26 B,C,E
27 C,E
28 A,B,E
29 A,B,D,E
30 A,B,C,D
31 B,C,E
32 A,D,E
33 B,C,E
34 B,C,D
35 B,C,D
36 B,D
37 A,B,C,D
38 A,B
39 A,B,C,D
40 B,E
INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE LA COPII. Complement simplu
1. CS. Care grup de maladii sunt cele mai frecvente în morbiditatea copiilor de vârstă mică?
A. maladiile reumatismale
B. infecţiile respiratorii
C. infecţiile intestinale
D. infecţiile căilor urinare
E. infecţiile nosocomiale
2. CS. Ce realizează virusul respirator sinciţial la sugarul mic cu infecţii respiratorii acute?
A. sinusită purulentă
B. bronşiolită
C. pleurezie supurativă
D. diaree
E. guturai
3. CS. Ce va dezvolta copilul cu infecţie respiratorie cu rinovirusuri?
A. encefalopatie toxicoinfecţioasă
B. disfuncţii gastrointestinale
C. pneumonie
D. guturai
E. angină-lacunară
4. CS. Simptomul clinic ce nu va favoriza diagnosticul diferenţial al epiglotitei cu crupul viral este?
A. disfonie
B. date epidemiologice pozitive pentru contact cu infecţii respiratorii acute
C. odinofagie şi disfagie
D. hipersalivaţia
E. tiraj
5. CS. Care din stările de urgenţe pediatrice nu apare ca consecinţă a infecţiilor respiratorii acute?
A. neurotoxicoza
B. epiglotita
C. crupul viral
D. bronşiolita
E. angioedemul
6. CS. Ca factor etiologic în dezvoltarea epiglotitei la copii, în mai mult de 80%, este responsabilă infecţia
cu:
A. Str. pneumoniae
B.Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Adenovirusul
E. virusul respirator sinciţial
7. CS. Care sunt factorii exogeni responsabili de dezvoltarea infecţii respiratorii acute la copii
A. epiglotită
B. rinofaringită acută
C. otită externă acută
D. bronşită acută
E. faringită acută
9. CS. Care manifestare clinică este specifică crupului viral la copii?
A. edemul feţei
B. sialoreea
C. tusea umedă
D. dereglarea deglutiţiei
E. disfonia
10. CS. În structura etiologică a infecţiilor respiratorii acute la copii predomină:
A. dificultăţi de deglutiţie
B. prematuritatea
C. anemii deficitare
D. alimentaţia naturală
E. rahitismul carenţial
12. CS. Care din următoarele nu este factor predispozant pentru infecţii respiratorii la copii?
A. edemul mucoasei
B. accelerarea clearance-ului mucociliar
C. infiltraţia mucoasei
D. congestia vasculară
E. hipersecreţia de mucus
14. CS. Apărarea locală specifică a mucoasei sistemului respirator la copil este determinată de:
A. IgA serică
B. IgM serică
C. IgG serică
D. IgA secretorie
E. IgE totală
15. CS. Evidenţiaţi mijloacele care promovează termoliza fiziologică la copil, cu excepţia:
A. descoperirea tegumentelor
B. împachetări reci
C. ştergerea tegumentelor cu apă caldă
D. orientarea spre copil a unui ventilator de aer
E. ştergerea tegumentelor cu alcool 90%
16. CS. Medicamentul de elecţie în febră la copii este:
A. acidul acetilsalicilic
B. paracetamol
C. ibuprofen
D. aspirina
E. analgina
17. CS. Medicamentul cu acţiune specifică antivirală în infecţiile respiratorii acute la copii este:
A. dibazol
B. levamizol
C. oseltamivir
D. viferon
E. tocoferol
18. CS. Evidenţiaţi măsura profilactică specifică în infecţiile respiratorii la copil:
A. oseltamivir
B. unguent cu oxolină
C. interferon
D. vaccinarea
E. călirea organismului
19. În care infecţii virale apare mai frecvent sindromul crupos?
A) infecţie cu enterovirus
B) paragripală
C) infecţie adenovirală
D) rotavirus
E) Gripa
23. Tuse lătrătoare aspră, la a 3-a zi de IRA, la un copil de 1,5 ani indică:
A) laringotraheită stenozantă
B) stridor congenital
C) acces de tuse convulsivă
D) corp străin
E) pneumonie acută
24. Copilul de 1,5 ani suportă infecţii respiratorii acute. La a 3-a zi apare tusea lătrătoare, tiraj intercostal
inspirator, excitabilitate. Care din maladiile următoare decurg cu aceste simptome ?
A. laringotraheita stenozantă
B. stridor congenital
C. acces cu pertusis
D. corp străin în arborele bronşic
E. pneumonie
COMPLEMENT MULTIPLU
1. CM. Care sunt simptomele clinice de pericol la copiii cu infecţii respiratorii acute?
A. copilul cu MCC
B. copilul vaccinat cu vaccinul anti gripal
C. copilul care a suportat anul acesta infecţie gripală
D. copil preşcolar nevaccinat
E. copil cu imunodeficienţe primare
4. CM. Infecţiile respiratorii cu virusul gripal la copilul mic se manifestă clinic mai frecvent prin:
A. sindrom toxic
B. bronşiolită
C. convulsii febrile
D. conjunctivită purulentă
E. pneumonie segmentară
5. CM. Infecţiile respiratorii cu virusurile paragripale la copilul mic se manifestă clinic prin:
A. rinită purulentă
B.amigdalită foliculară
C. laringotraheită
D. bronşită
E. diaree
6. CM. Criterii de spitalizare a pacienţilor cu infecţii respiratorii acute?
A. copilul cu neurotoxicoză
B. copilul cu sindrom convulsiv
C. sindrom febril (mai mare de 390c) cu toleranţă la terapia antipiretică
D. copilul şcolar cu bronşită obstructivă
E. copilul cu bronşiolită
7. CM. Ce predilecţii sezoniere sunt caracteristice pentru enterovirusuri?
A. iarna
B.primăvara
C. vara
D. toamna
E. determinismul sezonier lipseşte
8. CM. Care sunt principiile conduitei terapeutice în infecţiile respiratorii virale acute la copilul mic?
A. imunodeficienţe primare
B. alergia la ouă
C. alergia la proteina laptelui de vacă
D. alergia la penicilină
E. mucoviscidoza
12. CM. Indicaţiile pentru vaccinarea antigripală sunt următoarele:
A. nou-născut
B. copii cu maladii cronice pulmonare în remisie
C. copii cu maladii cronice pulmonare în acutizare
D. copii sănătoşi după 6 luni
E. copii cu TBC
13. CM. Ce complicaţii se pot dezvolta în infecţiile respiratorii virale la copii?
14. Care simptom este de bază pentru indicarea antibioticoterapiei, în infecţie virală respiratorie acută?
A) creşterea temperaturii după a treia zi de la debutul bolii
B) creşterea temperaturii în primele trei zile de la debutul bolii
C) tuse
D) fenomene catarale în nazofaringe
E) agravarea stării generale a pacientului pe fundalul terapiei antivirale
20. Care particularităţi ale sistemului respirator a copilului de 3 ani, favorizează apariţia frecventă a
complicaţiilor IRA?
1. B 1. A,B,C,D
2. B 2. A,B,C,E
3. D 3. B,C
4. E 4. A,C
5. E 5. C,D
6. B 6. A,B,C,E
7. C 7. C,D
8. A 8. C,E
9. E 9. B,D
10. C 10.A,B,D
11. D 11.A,B
12. A 12.B,D
13. B 13.A,B,C,E
14. D 14.A,E
15. E 15.D,E
16. B 16.B,C
17. C 17.A,B,E
18. D 18.B,E
19. B 19.C,D,E
20. E 20.A,B,C,D
21. E
22. D
23. A
24. A
1.Indicați semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică stînga la copilul mic:
A) durerea precordială;
B) hepatomegalia;
C) tahipneea;
D) edemele periferice;
E) cefaleea.
2. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele, cu excepţia:
A) tahipneea;
B) hepatomegalia;
C) cardialgia
D) sincopa;
E) tusea.
4. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia:
A) paloare, transpiraţii;
B) ritm de galop;
C) cardiomegalie;
D) tahicardie;
E) zgomote cardiace clare, sonore.
5. Apreiați ce este indicat pentru monitorizarea terapiei cu digitale:
A) radiografia cordului;
B) ultrasonografia cordului;
C) electrocardiografia;
D) caterismul cardiac;
E) monitorizarea tensiunii arteriale.
6. Indicați care sunt cauzele fatigabiltății în insuficienţa cardiacă :
A) hiperfuncţia cateholaminică;
B) retenţia hidrosalină ocultă;
C) reducerea debitului cardiac;
D) perturbarea circulaţiei coronariene;
E) edemul pulmonar interstiţial.
7. Apreciați în ce cazuri apare dispneea paroxistică nocturnă:
A) accesele hipoxice;
B) astmul bronşic;
C) insuficienţa respiratorie;
D) hipertensiunea pulmonară;
E) permeabilitatea vasculară sporită.
8. Selectați semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari:
A) tahipneea;
B) semne meningiale;
C) oliguria;
D) cianoza;
E) paloarea.
9. Apreciați de ce este cauzată creşterea în greutate la copilul mic cu insuficienţă cardiacă:
A) alergie alimentară;
B) dispnee;
C) insuficienţă hepatică;
E) insuficienţă renală.
10. Determiați de ce este cauzată transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copil:
A) dispnee;
B) hiperfuncţia catecolaminică indusă de reducerea debitului cardiac;
C) edeme;
D) oboseală;
E)hipotensiune arterială.
11.CS Semnele de congestie pulmonară la copil cu insuficienţă cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
a)digitalicele
b)β-adrenoblocantele
c)IECA
d)diureticile
14. Selectați care din preparate sunt de prima linie în insuficiența cardiacă acută:
a)dopaminergice
b)β –adrenoblocante
c)IECA
d) diuretice
e)glicozide
a)EcoCG
b)ECG
c)radiografia cardiopulmonară
e)RMN
16. Determinați care sunt indicațiile pentru administrarea remediilor dopaminergice:
b) șocul cardiogen
c)hipertensiunea arterială
d)hipotensiunea arterială
e)blocul AV gr.III
17. Selectați care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renină-angiotensină-
aldosteron:
a) IECA
b) β –adrenoblocantele
c) antagoniștii canalelor de Ca
d) antiagregantele
e)hipolipemiantele
18.Indicați care este doza necesară ale preparatului Dopamină în insuficiența cardiacă acută la copil:
a) 5-20 mcg/kg/min
b)1-5 mcg/kg/min
c)20-25 mcg/kg/min
d)25-30 mcg/kg/min
e) 30-40 mcg/kg/min
19. Apreciați care sunt manevrele care se efectuează în cazul fibrilației ventriculare:
a)defibrilarea
c)PACING-ul transcutanat
d)EcoCG
b) 1-2 J/kgcorp
c) 4-5 J/kgcorp
d) 5 J/kgcorp
e) 0,5-1 J/kgcorp
Complement multiplu
A) tahipneea;
B) dispneea la efort;
C) tusea;
D) lipsa ralurilor;
E) paliditatea.
2.Determinați semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil:
A) lipsa edemelor;
B) ficatul în limitele normei;
C) hepatomegalia;
D) edemele periferice;
E) pulsaţia venelor jugulare.
3.Indicați semnele insuficienţei cardiace la copiii de vârstă fragedă în clasa funcţională III NYHA/ROSS:
A) poziţia semişezândă;
B) oxigenoterapie;
C) reducerea volumului alimentar;
D) aportul sporit de lichide;
E) contraindicate diureticele.
5. Indicați care sunt efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copiii:
A) contractilitatea;
B) frecvenţa respiratorie;
C) frecvenţa cardiacă;
D) presarcina;
E) postsarcina.
9. Apreciați manifestările severității insuficienţei cardiace cronice la copil:
A) cardiomegalia;
B) tusea bitonală;
C) hepatomegalia;
D) tahipneea;
E) tahicardia.
10. Determinați investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil:
A) Radiografia cardiopulmonară;
B) Spirografia;
C) EcoCG Doppler;
D) Nivelul peptidelor natriuretice;
E) Nivelul electroliţilor serici.
21.CM Apreciați care este tabloul clinic al insuficienţei cardiace la copil datorate disfuncţiei
miocardice :
a) Cardiomegalia
b) Tahicardia
c) RITMUL DE GALOP
d) Suflu sistoli de insuficienţă tricuspidală/mitrală
e) Vomă
22. CM Idicați semnele congestiei sistemice:
a) Hepatomegalia
b) Jugulare turgescente
c) Edemele periferice
d) Voma
e) Febra
37. CM Selectați care remedii sunt cel mai frecvent utilizate în terapia sindromului de
insuficienţă cardiacă cronică:
a) IECA
b) β/adrenoblocantele
c) antagoniştii de calciu
d) diuretice
e) antagoniştii receptorilor de aldosteron
B. Rectoromanoscopie
E. Examen baritat
A. Dizaharide
B. Gluten și proteinele înrudite
C. Lipide animale
D. Monozaharide
E. Lipide vegetale
A. Alergie alimentară
B. Enteropatia exudativă
C. Insuficienşă de lactază
D. Boala celiacă
E. Pancreatită acută
B. Enteropatie bacteriană
C. Enteropatie parazitară
D. Enteropatie alergică
E. Mecanisme nedeterminate
6. Cs. Boala celiacă este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, în afară de:
E. Factorul infecţios-parazitar
A. Maldigestie
B. Malabsorbţie
E. Alergie alimentară
C. Anticorpi antinucleari
E. Anticorpi transglutaminazici
10. Cs. Precizați vârsta la care debutează cel mai frecvent boala celiacă la copii:
A. Neonatală
B. Sub 6 luni
C. 6-10 luni
D. După 12 luni
E. Pubertate
D. Paste făinoase
E. Produse de mare
12. Cs. Selectați afirmaţia care nu este corectă în tratamentul bolii celiace la copii:
A. Boală congenitală
B. Boală monogenică
C. Boală dobîndită
D. Aberaţie cromozomială
E. Boală poligenică
A. Autosomal recesivă
B. Autosomal dominantă
C. Legată de X-cromosom
D. Multifactorială
E. Este boală dobîndită
15. Cs. Precizati glandele afectate în fibroza chistică la copii:
A. Glandele endocrine secretoare de mucus
B. Celule Langerhans
C. Glande parietale stomacale
D. Glande exocrine secretoare de mucus
E. Enterocite
16. Cs. Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:
A. Atrezia căilor biliare
B. Pneumonie
C. Ileus meconial
D. Icter nuclear
E. Displazie bronşică
17. Cs. Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală este:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Limfangiectazia intestinală
D. Dereglarea fluxului sanguin intestinal
E. Dereglarea tranzitului intestinal
18. Cs. Precizati modificarea caracteristică în fibroza chistică la copii:
A. Atrofie vilozitară intestinală subtotală la biopsie
B. Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei
C. Coprograma-acizi graşi crescuţi
D. Amilaza serică crescută
E. Nivelul de clor în sudoare crescut
19. Cs. Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică:
A. Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide
B. Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoase
C. Diareea cu sînge, mucus, puroi
D. Doar hemocolită
E. Diareea cu tenesme
20. Cs. Excreţie crescută a clorului cu sudoarea este caracteristică pentru:
A. Pancreatită cronică
B. Celiachie
C. Enteropatie exudativă
D. Intoleranţă la dizaharide
E. Fibroza chistică
Complement multiplu.
A. Grâu
B. Orz
C. Soia
D. Orez
E. Secară
2. Cm. Boala celiacă este rezultatul interacţiunii următorilor factori patologici:
A. Factorul infecţios-parazitar
B. Infecţia virală persistentă
C. Factorul genetic
D. Factorul toxic-gliadină
E. Factorul imunologic
3. Cm. Distrugerea enterocitelor în boala celiacă este datorată următoarelor mecanisme:
COMPLEMENT SINMPLU
1. C
2. B
3. D
4. A
5. A
6. E
7. B
8. A
9. C
10. C
11. D
12. B
13. B
14. A
15. D
16. C
17. B
18. E
19. B
20. E
COMPLEMENT MULTIPLU
1. A,B,E
2. C,D,E
3. A,C
4. B,D
5. C,D,E
6. B,C,D
7. A,B,D,E
8. A,C,D
9. B,D
10. A,B,C
11. A,D,E
12. B,C
13. C,D,E
14. A,C,D,E
15. A,B
16. B,C,D,E
17. A,B,C
18. C,D,E
19. A,C,D,E
20. B,C,D
Complement simplu
Cs
Cs
A. Sindromul Marfan
B. Agenezia bronşică lobară unilaterală
C. Hipoplazia pulmonară
D. Sindromul Makleod
E. Malformaţia vaselor pulmonare
Cs
A. Picior plat
B. Degete hipocratice
C. Arahnodactilie
D. Brahidactilie
E. Mătănii costale, şasţ submamar Harrison
Cs
A. Scintigrafia pulmonară
B. Radioscopia pulmonară
C. Radiografia pulmonară
D. Bronhoscopia
E. Computer tomografia pulmonară
Cs
Cs
12. Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin următoarele expresii, cu excepţia ?
A. Este o afecţiune rar întâlnită la copii
B. Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului (hemosiderină) în pulmoni
C. Etiologia este cunoscută
D. Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ”
E. Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie
Cs
13. Indicaţi metoda cea mai utilă în diagnosticul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
D. Spirometria
E. Eco grafia pulmonară
Cs
14. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi
atelectazia pulmonară?
A. Computer tomografia cutiei toracice
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice
D. Eco grafia pulmonară
E. Spirometria
Cs
Cs
Cs
Cs
19. Care din următoarele simptome este caracteristic pentru hemosideroza pulmonară:
A . prezența siderinofagilor în spută
B. nivel ridicat de fier seric
C. hipertransparență pulmonară
D. infiltrat pulmonar eozinofilic
E. opacitate lobară
Cs
20. Care investigație este recomandată pentru identificarea bronșiectaziilor pulmonare la copil:
A. computer tomografia toracică
B. pneumotahometria
C. radiografia organelor cavității toracice
D. spirometria
E. PEF – metria
Cs
21. Care este metoda sigură de confirmare a bronșitei cronice la copil:
A. scintigrafia pulmonară
B. radiografia cutiei toracice profil oblic
C. pneumotahometria
D. bronhoscopia cu investigații citologice
E. ultrasonografia pulmonară
Cs
22. Care din următoarele maladii necesită în scop diagnostic efectuarea testului sudorii:
A. pneumonia comunitară
B. pneumonie cu evoluție trenantă
C. bronșita cronică
D. astmul bronșic
E. Sindromul Kartegener
Complement multiplu
Cm
Cm
Cm
6. Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la
copii ?
A. Tusă uscată asociată cu dispnee
B. Catar respirator cu evoluţie favorabilă
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
D. Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
E. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare
Cm
Cm
Cm
Cm
Cm
Cm
16. Mucoviscidoza poate fi însoțită de următoarele:
A. hiponatremie
B. infertilitate masculină
C. atrezie anală
D. ileus meconial
E. pneumonie cauzată de Pseudomonas aerugenosa
Cm
17. La malformații pulmonare se referă:
A. hipoplazia pulmonară
B. sechestrarea pulmonară
C. anomalia de ramificație a arborelui traheobronșic
D abces pulmonar
E. bule pulmonare
Cm
18. Selectați medicamentele stimulează formarea de surfactant:
A. mucaltin
B. Acetilcisteina
C. alveofag
D. Echinacea
E. Ambroxol
Cm
19. Expectorație în "gură plină" se observă în:
A. astm bronșic
B. mucoviscidoză
C. bronșiectazii
D. erupția abcesului bronșic
E. hipoplazia pulmonară
Cm
20. Selectați deosebirile între pleuriziile reumatice și tuberculoase:
A. mai frecvent proces unilateral
B. mai frecvent proces bilateral
C. Caracterul predominant seros
D. Caracterul predominant fibrinos
E. glucoza crescută
Maladii bronhopulmonare cronice la copii.
Cs Cm
1. D 1. ABCD
2. C 2. ACDE
3. C 3. ACDE
4. A 4. BCE
5. A 5. BCDE
6. B 6. ACD
7. E 7. BCDE
8. B 8. BCDE
9. C 9. ABCD
10.C 10.ACDE
11.E 11.ABCD
12.C 12.ABE
13.A 13.BCD
14.A 14.ACD
15.E 15.ABCE
16.C 16.ABDE
17.B 17.ABC
18.B 18.CE
19.A 19.BCD
20.A 20.BD
21.D
22.B
Cs
1. Selectați malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri-:
2 Indicați care din malformaţiile congenitale de cord nu evoluează cu şunt stînga – dreapta :
4.Indicați care din tipurile următoare nu se include în clasamentul defectului septal ventricular:
A. infundibular
B. muscular
C. infantil
E. perimembranos
Cs
A. până la 5 ani
B. până la 1 an
C. 3 ani
D. 15 ani
E. după 5 ani
Cs
A. Indometacină
B. Prostaglandina E
C. Imunoglobulină
D. Ibuprofenă
E. Terapie cu oxigen
Cs
7. Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele, cu excepția:
A. Hipocratism digital
B. Poliglobulie
C. Absces cerebral
D. Leucocitoza
E. Accese hipoxice
Cs
8. Selectați indicaţia chirurgicală majoră pentru corecţia chirurgicală în stenoza aortică la copii :
E. Suflu diastolic
Cs
A. Electrocardiografia
B. Radiografia cardiopulmonară
D. Tomografia computerizată
E. Coronaroangiografia
Cs
10. Notați ce include managementul postoperatori la copiii purtători de proteze sintetice:
A. digoxina
B. Oxigen
C. Propranolol
D. Diazepam
E. terapie infuzională
CS 12. În defect major de sept interventricular la un copil de 6 luni nu este specific:
A. dispnee
B. malnutriție
C. tahicardie
D. accentul zgomotului II la artera pulmonară
E. convulsii
CS 13. Sufluri organice nu pot apărea în caz de:
A. Tetralogia Fallot
B. Anomalii minore de cord
C. Transpoziția de vase magistrale
D. Defect de sept ventricular
E. Coarctație de aortă
14. CS Apreciați care metodă de tratament este indicația absolută în coarctația de aortă:
A.ECG
B.EcoCG
E. radiografia toracelui
Complement multiplu
Cm
B. Stenoză pulmonară
E. Dextropoziţia aortei
Cm
A. Dispnee
B. Dificultăţi de alimentaţie
C. Suflu diastolic
D. Deficit nutriţional
E. Infecţii respiratorii recurente
Cm
3. Apreciați care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:
A. Anomalia Ebstein
B. Coarctaţia de aortă
C. Anomaliile arterelor coronariene
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
Cm
A. Dimensiunile defectului
C. Localizarea defectului
Cm
Cm
A. Ventricul unic
Cm
B. Cianoză difuză
Cm
A. Tetralogia Fallot
Cm
C. Şunturile reziduale
D. Endocardita bacteriană
E. Hemoragii intestinale
Cm
10.Selectați ce semne/simptome caracterizează defectul septal interatrial mic :
B. Asimptomatic
D. Zgomotul II dedublat
E. Dispnee de efort
11. Precizați în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
B. Coactația de aortă
C. cardiomiopatia hipertrofică
D. DSA mic
A. insuficiența coronariană
C. Corctația de Ao
D. hipertensiune pulmonară
13. Apreciați care teste invazive se aplică în unele cazuri în diagnosticul malformațiilor cardiace
congenitale :
A. coronaroangiografia
B. ventriculografia
C. biopsia endomiocardului
D. pericardiocenteza
E. EcoCG
A. anomaliile cianogene
D. coarctația de Ao critică
D. coarctație de aortă
A. anomalia Ebștein
D. stenoza aortei
E. coarctația de aortă
19. Precizați care anomalii se referă la tractul de ieșire din ventriculul drept :
D. tetralogia Fallot
E. anomalia Ebștein
C. anomalia Ebștein
B. EcoCG Doppler
C. cateterismul cardiac
D. angiografia
E. cicloergometria
22. Precizați care sunt formele anatomice ale stenozei aortice congenitale :
C. stenoza subaortică
D. valva unicuspidă
E. boala Ebștein
25. Enumerați formele anatomice ale defectului septal atrial în funcție de sediul defectului :
D. fereastra aorto-pulmonară
D. poziția aortei
B.„inimă în sabot”
D. hipervascularizație pulmonară
A. embolii
B. endocardită infecțioasă
D. șunt dreapta-stânga
E. crize hipoxice
B. șunt dreapta – stânga prin defect de sept interatrial sau deschidrea foramen ovale
D. aritmii
E. șunt stânga-dreapta
A. favorabil
B. nefavorabil
32. Indicați tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total :
A. tipul supracardiac
B. tipul cardiac
C. tipul infracardiac
D. tipul mixt
E. tipul supradiafragmatic
33. Selectați explorările paraclinice de diagnostic recomandate în drenajul venos aberant total la copii :
B. EcoCG 2D și Doppler
D. ECG
B. comunicare ovalară între aorta ascendentă și artera pulmonară situată la nivelul bifurcației arterei
pulmonare
C.comunicare ovalară între aorta ascendentă și artera pulmonară în cazul originei arterei pulmonare
drepte de la nivelul postero-lateral al aortei ascendente
D. anomalie a septului ce divide trunchiul arterial comun
35. Precizați care din preparatele enumerate mai jos sunt indicate în terapia de suport al malformațiilor
congenitale de cord palide complicate cu insuficiență cardiacă congestivă :
A. IECA
C. diuretice
D. glicozide
E. opioide
36. Apreciați care remedii sunt contraindicate în tratamentul de suport al malformațiilor congenitale de
cord cianogene :
A. Glicozide
B. IECA
C. diuretice
D. antagoniștii de Ca
E. nitrații
1. C
2. C
3. B
4. C
5. B
6. B
7. D
8. B
9. C
10.B
11.A
12.E
13.B
14.A
15.B
Complement multiplu
1. A,B,D,E
2. A,B,D,E
3. B,C,D
4. A,B,C,D
5. A, B, D
6. A,B,C
7. A, C,D
8. B, D
9. A,C,D
10.B,C,D
11.A,B,C
12.A,B,C,D
13.A.B
14.A,B,C,D
15.A,B,C,D
16.A,D,E
17.A,B,C
18.A,B,E
19.A,B,C,D
20.A,B,C,D
21.A,B,C,D
22.A,B,C
23.A,B,C,D
24.A,B,C,D
25.A,B,C,D
26.A,B,C,D
27.A,B,C,D
28. A,B,C
29.A,B,C,D
30.A,B,C,D
31.B,C,D,E
32.A,B,C,D
33.A,B,C,E
34.A,B,C,D
35.A,B,C
36.A,D,E
Teste pentru studenţi (revizuite ianuarie 2015)
(conf.un. Tatiana Raba)
BIBLIOGRAFIE:
10. Enumeraţi criteriul clinic ce nu este utilizat pentru determinarea gradului de malnutriţie la sugari:
A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
B. Indicele ponderal
C. Hipertrofia amigdalelor
D. Indicele de nutriţie
E. Tabloul clinic
11. Indicați care este volumul alimentar pentru 24 ore în malnutriţia de gradul I:
A. 1/4 din masa reală
B. 1/5 din masa reală
C. 1/6 din masa reală
D. 1/7 dina masa reală
E. 1/8 din masa reală
12. La etapa de alimentaţie minimă în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului, survin proteine:
A. 0,3-0,5 g/kg
B. 0,5-0,7 g/kg
C. 0,7-1,5 g/kg
D. 2,5-3,0 g/kg
E. 3,0-3,5 g/kg
15. La etapa a III-a a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă reală a corpului revin, kkalorii:
A. 100-110 kkal/kg
B. 110-120 kkal/kg
C. 130-150 kkal/kg
D. 150-160 kkal/kg
E. 170-180 kkal/kg
A.Administrarea antibioticelor
B. Eliminarea erorilor dietetice
E. Hemotransfuzie
COMPLIMENT MULTIPLU
10. Tabloul clinic al malnutriţiei dobândite de gradul III se caracterizează prin următoarele semne:
A. Apetit scăzut până la anorexie
B. Toleranţa digestivă scăzută
C. Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate
D. Tegumentele sunt palide
E. Scaun constipat
11. Indicaţi care din datele anamnesticului istoric al malnutriţiei au importanţă pentru precizarea diagnosticului:
A. Anamnesticul nu are valoare în diagnosticul malnutriţiei
B. Modul în care a decurs sarcina
C. Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarcinii
D. Greutatea la naştere a copilului
E. Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copil
12. Pentru a stabili o dietă corectă în tratamentul malnutriţiei la etapa de tatonare a toleranţei digestive este necesar
de de apreciat:
A. Cantităţii de hrană pentru 24 ore
B. Introducerea corectă a complementul
C. Alimentul de bază
D. Cantitatea de lichid necesară pentru înlocuirea deficienţei de hrană
E. Numărul de mese
15. Indicaţi care dintre factorii enumeraţi induc dezvoltarea malnutriţiei congenitală:
A. Gestozele la mamă
B. Influenţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali asupra mamei
C. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii
D. Bolile cronice ale mamei
E. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii
17. Selectaţi care sunt cerinţele în proteine, lipide, glucide şi kkalorii la etapa a III a dietoterapiei în malnutriţie :
A. Proteine 4,0 g/kg/zi
B. Lipide 3-4-5 g/kg/zi
C. Glucide 10-15 g/kg/zi
D. Valoarea calorică 100 kcal/kg/zi
E. Valoarea calorică 150-200 kcal/kg/zi
18. Indicaţi care sunt criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie utilizate la stabilirea diagnosticului:
A. Factorul etiologic
B. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
C. Indicele ponderal
D. Indicele nutriţional
E. Tabloul clinic
19. Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru malnutriţia dobândită de gradul II:
A. Turgor scăzut
B. Toleranţa digestivă mărită
C. Apetit scăzut
D. Scaun instabil
E. Hipotonie musculară
A. Hipoalbuminemie
26. Care din afirmaţiile de mai jos condiţionează dezvoltarea anemiei nutriţionale în malnutriţie
D. Infecţii recidivante
A. Debut
B.Progresare
C.Stabilizare
D.Convalescenţă
E. Reacutizare
A. Factorii alimentari
B. Factorii infecţioşi
C. Factorii toxici
E. Prezenţa enzimopatiilor
D. Edeme generalizate
A.Marasmul
B.Distrofia de făinoase
C.Distrofia de război
A.Greutatea
B.Talia
D. Perimetrul toracic
E.Perimetrul abdominal
A. Hiperamilazemia
B.Anemia carenţială
D.Rahitizmul
E.Imunodeficienţa
34. Enumeraţi metodele diagnostice instrumentale necesare pentru confirmarea malnutriţiei de gradul II :
B. Gastroscopia
D. Tomografia abdominală
A.Limfangioectazia intestinală
C.Galactozemia comgenitală
D. Celiachia
E.Gastroduodenita cronică
A.Genul pacientului
C.Gradul malnutriţiei
A.Nanizmul hipofizar
C.Lipidozele
D. Fibroza chistică
A.Terapia igieno-dietetică
B.Reechilibrarea hidro-electrolitică
D. Antibioticoterapia
E.Detoxifierea extracorporală
39. Indicaţi care sunt obiectivele principale în terapia malnutriţiei:
E. Antibioticoterapia
40. Indicaţi care sunt produsele de lapte recomendate în tratamentul dietetic al malnutriţiei:
C.Laptele integru
E.Hidrolizatele de proteină
Răspunsuri. Malnutritia copii.
Complementul simplu
1. B
2. E
3. E
4. B
5. E
6. C
7. B
8. D
9. C
10.C
11.B
12.C
13.A
14.B
15.C
16.C
17.C
18.A
19.D
20.B
Complementul multiplu
1. ACDE
2. ABCE
3. ABCE
4. ABCE
5. ABCD
6. BCD
7. ABC
8. ABCD
9. ABCE
10.ABDE
11.BCDE
12.ACDE
13.ABCD
14.ABCD
15.ABCD
16.ABCD
17.ABCE
18.ABCE
19.ACDE
20.BCDE
21.BCDE
22.ABCD
23.ACDE
24.ABCD
25.ABDE
26.ABC
27.ABCD
28.ABCD
29.ABC
30.ABCD
31.BCDE
32.ABCD
33.BCDE
34.ABCE
35.ABCD
36.BCDE
37.ABCD
38.ABC
39.ABCD
40.ADE
Pancreatitele la copii. Complement simplu.
1. Cs Cauzele pancreatitei acute la copii sunt, în afară de:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Cauzele obstructive cu mărirea presiunii în ductul pancreatic;
D. Afecţiunile neuropsihice
E. Afecţiunile toxice, alergice
9. Cs Notaţi cel mai tipic şi constant simptom în pancreatita cronică, forma doloră la copii:
A. Diarea apoasă
C. Constipaţia cronică
D. Icterul sclerotegumentar
B. Toxicul
C. Algicul
D. Dispepticul
E. Metabolicul
12. Cs Selectaţi care este sindromul clinic de bază în cazul pancreatitei cronice în faza acută:
A. Febrilul
B. Toxicul
C. Algicul
D. Dispepticul
E. Metabolicul
C. Spasmoliticele, antidiareicele
17. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficienței pancreatice excretorii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale
18. Cs Stabiliţi la care dietă sunt incluse alimentele permise în pancreatita acuta și cronică în acutizare:
A. 5P
B. 5
C. 5A
D. 1
E. 1B
D. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară stîngă, la 6 cm mai sus de ombilic
D. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară stîngă, la 6 cm mai sus de ombilic
Complement multiplu
1. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Cauzele obstructive, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă
2. Cm Precizaţi prin ce se manifestă modificările pato-morfologice în faza iniţială a pancreatitelor acute la copii:
A. Degenerarea şi infiltrarea lipidică
B. Edemul, infiltraţia leuco-limfocitară şi eritrocitară
C. Fibrozarea
D. Exudaţia hemoragică
E. Micşorarea în volum a glandei pancreatice
3. Cm Stabiliţi care vor fi indicii paraclinici la debutul pancreatitei (în primele ore) la copii:
A. Amilazemia
B. Amilazuria
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Elastazemia
4. Cm Marcaţi factorii ce predispun la cronicizarea pancreatitei la copii:
A. Predispunerea genetică
B. Diateza atopică, reacţiile alergice repetate
C. Hipertensiea stabilă în ductul pancreatic
D. Dereglarea dismetabolică
E. Meteodependenţa
7. Cm Precizaţi care sunt cele mai utile metode pentru argumentarea acutizării pancreatitei cronice la copii:
A. Depistarea concentraţiei crescute a enzimelor pancreatice în patul sanguin (amilaza, lipaza)
B. Testul de provocare cu pancreazimină sau glucoză
C. Examenul coprologic cu scop de apreciere a funcţiei exocrine pancreatice
D. Esofagogastroduodenoscopia
E. Radiografia abdominală
13. Cm Selectaţi caracteristicile insuficienţei pancreatice exocrine din pancreatita cronică la copii:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Diarea cu steatoree
D. Diarea apoasă
E. Meteorismul abdominal
15. Cm Pentru aprecierea funcţiei incretorie a glandei pancreatice se vor determina nivelurile de:
A. Insulină
B. C-peptidă
C. Glucagon
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii
C. Constipaţia cronică
D. Colecistita cronică
35. Cm Selectați patologiile pentru care trebuie facut diagnosticul diferenţial în pancreatite:
A. Ulcerul duodenal perforat
B. Ocluzia intestinală mecanică
C. Infarctul entero-mezenteric
D. Infarctul miocardic
E. Apendicita cronică
36. Cm Selectați elementele relevante în studiul spectrului fermentativ în sânge şi urină în cazul pancreatitei:
A. Amilaza, tripsina şi inhibitorii ei, elastaza-1, lipaza
B. Micşorarea coeficientului inhibitor/tripsină
C. Creșterea coeficientului inhibitor/tripsină
D. Nivelul tripsinei şi lipazei în coprofiltrat
E. Nivelul tripsinei şi lipazei în cadrul examenului coprologic
Pancreatitele la copii.
1. D 11. B
2. E 12. C
3. C 13. A
4. A 14. C
5. D 15. D
6. D 16. B
7. A 17. A
8. B 18. A
9. E 19. A
10. C 20. B
15) Precizați frecvenţa contracţiilor cardiace (pe minut) la copilul nou-născut sănătos:
a) 120-160
b) 100-105
c) 90-95
d) 80-85
e) 1 1 0 - 1 1 5
16) Nivelul mediu al hemoglobinei (în g/l) în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos este:
a) 180-220
b) 100-91
c) 90-85
d) 80-71
e) 70-60
17) Pentru nou-născutul prematur NU este caracteristic:
a)vârsta gestaţională până la 37 săptămâni
b)masa corporală la naştere până la 2500g
c)perimetrul toracic la naştere mai mic de 32 cm
d)talie la naştere mai mică de 47 cm
e)perimetrul cranian la naştere 36 cm
18) Frecvenţa medie respiratorie (pe minut) la copilul nou-născut sănătos este:
a) 110-120
b) 90-100
c) 70-80
d) 40-60
e) 20-30
19) Pentru perioada neonatală nu este caracteristic:
a) creșterea rapidă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv lactata
c) dependența totală de familie
d) activitatea nervoasă subcorticală
e) dezvoltarea progresivă a imunității proprii
20) Pentru perioada de copil sugar nu este caracteristic:
a) apariția caracterelor sexuale secundare
b) creșterea staroponderală rapidă
c) nevoi nutriționale mari
d) dezvoltarea neuropsihică rapidă
e) apariția dentiției temporare
Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele copilăriei pentru care este caracteristică prevalenţa imunităţii pasive:
a) nou-născut
b) sugar
c) preşcolar
d) şcolar mic
e) vârsta pubertară
3) Indicaţi motivele, pentru care vârsta sugarului de 3-6 luni este încadrată în perioadele critice ale
copilăriei:
a) se menţine imunodeficienţa tranzitorică
b) scade imunitatea transmisă transplacentar, datorită catabolismului anticorpilor materni
c) are loc adaptarea generală faţă de mediul extrauterin de viaţă
d) are loc I încrucişare a formulei leucocitare
e) are loc mielinizarea intensă a structurilor sistemului nervos şi formarea reflexelor condiţionate
Complement multiplu
16.A, B
17.A, B, E
18.A, B, E
19.A, C, E
20.A ,B, C
21.A, B, D
22.A, B, C, D
23.B, C, D, E
24.A, B, C, E
25.A, B, C, D
26.A, B, C, D
27.A, C, D, E
28.A, C, D, E
29.A, C, D, E
30. B, C, D, E
31. A, E
32. A, B, C
33.B, C, D, E
34.A, C, E
35.B, D, E
Pielonefrita la copii.
Complement simplu
1. A 11.E
2. A 12.D
3. C 13.E
4. D 14.D
5. C 15.A
6. B 16.A
7. B 17.E
8. C 18.C
9. A 19.C
10.B 20.E
Complement multiplu
1. A,B,C,D 25.A,B
2. A,C,D,E 26.A,B,D,E
3. A,B,C 27.A,B
4. A,D,E 28.A,B,C,D
5. A,B,C 29.A,B,C
6. A,B,C,D 30.A,B
7. A,C,D 31.A,B,C
8. A,C 32.A,B,C
9. A,B,D 33.A,B,C
10.A,B,C 34.A,B,C,D
11.A,B,E 35.B,C,D
12.B,D,E 36.A,B,C
13.B.D.E 37.A, B, C, D
14.A,B,C,E 38. A, B, C,D
15.B,D 39. A, B, C, D
40. A, B, C
16.A,B,C
17.A,B,E
18.C,D,E
19.A,B,C,E
20.A,B,C,E
21.A,B,C,D
22.A,B,C
23.A,D,E
24.A,B,D
Pielonefrita la copii
1. Cs Marcaţi principalul factor etiologic care favorizează afectarea renală în primii ani de viață la copii:
a. e.coli
b. proteus
c. staphylococus
d. mycoplasma
e. bacterii forma L
8. Cs O fetița în vârstă de 5 ani, anterior sănătoasă, este diagnostificată cu pielonefrita acuta. Care indice de laborator
nu se utilizează pentru diagnostic la moment:
a.creatinina
b.sumarul urinei
c.colesterolul seric
d.urocultura
e.proba Niciporenco
14. Cs Selectaţi la ce vârsta se scot de la evidența dispanserică bolnavii cu pielonefrită cronică secundară:
a.după vârsta de 10 ani
b.după vârsta de 15 ani
c.după vârsta de 18 ani
d.nu se scot de la evidență
e.după vârsta de 17 ani
15. Cs Precizaţi frecvența supravegherii de către nefrolog a copiilor care au suferit de pielonefrită:
a.o dată la 3 luni
b.o dată la 5 luni
c.nu se efectuează supravegherea
d.o dată la 1 an
e.o dată la 2 saptamâni
16. Cs Selectaţi metoda de investigație care poate favoriza pătrunderea infecției în rinichi la copii?
a.cateterizarea vezicii urinare
b.puncția pleurală
c.biopsia hepatică
d.examenul ginecologic
e.cateterizarea venei periferice
19. Cs Alegeţi care indice al analizei generale a sângelui se modifică în cadrul pielonefritei acute la copii?
a.hemoglobina
b.eozinofilele
c.VSH
d.indicele de culoare
e.glucoza
Complement multipli
1.Cm Selectaţi agenții cauzali ai pielonefritei la copii?
a.e.coli
b.chlamidiile
c.candida albicans
d. infecția micoplasmatică cu Mуcoplasma hominis
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis
10. Cm Selectaţi investigațiile instrumentale obligatorii în diagnosticul pielonefritei acute la copii sunt:
a.monitorizarea tensiunii arteriale
b. ultrasonografia renală
c.urografia intravenoasă
d.cistometria
e.cistografie micțională
11. Cm Selectaţi modificările de laborator caracteristice pielonefritei la copii:
a.reacția inflamatorie a săngelui
b.modificarea sedimentului urinar
c.scăderea nivelului proteinei C reactive în sânge
d.hipogamaglobulinemie
e.scăderea densității relative a urinei
13. Cm Dereglarea stării funcționale a rinichilor de tip tubulointerstițial are loc prin:
a.creșterea osmolarității
b.scăderea osmolarității
c.scăderea densității relative
d.creșterea densității relative
e.scăderea indicilor acidoamoniogenezei
16. Cm Enumeraţi metodele diagnostice paraclinice care confirmă diagnosticul de pielonefrită la copii:
a.urografia intravenoasă
b.scintigrafia renală
c.ultrasonografia renală
d.radiografia cutiei toracice
e.cistoscopia
20. Cm Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferențial în pielonefrita acută la copii:
a.glomerulonefrita
b.tuberculoza renală
c.cistita
d.bronșita acută
e.apendicita acută
23. Cm Selectaţi simptoamele clinice tipice în pielonefrita la copii după vârsta de 3 ani:
a.dureri abdominale
b.disurie
c.diaree
d.sindrom toxic-infecțios generalizat
e.frison
24. Cm Enumeraţi factori de care depinde gradul de expresivitate a simptomelor în pielonefrita acută la copii?
a.patologii concomitente
b.vârsta copilului
c.gradul de dezvoltare fizică a copilului
d.factori de predispunere ereditară
e. greutatea copilului
25. Cm Marcaţi semnele clinice a pielonefritei obstructive la copii?
a.creșterea constantă a temperaturii
b.apariția durerilor acute în zona lombară afectată
c.lipsa febrei
d.intensificarea durerii în zona lombară la micțiune
e.lipsa durerilor
27. Cm Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a sângelui la copii cu pielonefrită acută:
a.creșterea VSH
b.leucocitoză
c.eozinofilie
d.creșterea hemoglobinei
e.scăderea numărului de trombocite
29. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a căilor urinare la copii:
a.colică renală
b.pielonefrita
c.traume abdominale
d.apendicită acută
e.hipersensibilitate la preparatele de iod
32. Cm Indicaţi chimioterapicele urinare cel mai frecvent utilizate în infecțiile tractului urinar la copii:
a.cotrimoxazol
b.nitrofurantoin
c.acid nalidixic
d.eritromicina
e.ciprofloxacina
A. Latenţă
B. Rezoluţie
C. Hepatizare cenuşie
D. Hepatizare roşie
E. Congestie
Cs
Cs
4. Selectaţi factorul etiologic în pneumonia franc-lobară la copii:
A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
D. Streptococcus hemolitic
E. Streptococcus pneumoniae
Cs
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
E. Bronhografiei pulmonare
Cs
CS
A. Microscopiei sputei
B. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
D. Imunofluorescenţei sputei
E. Investigaţiilor imunologice celulare
CS
A. Aerogen
B. Limfogen
C. Ascendent
D. Pleural
E. Mediastinal
CS
10. Care este durata optimală a antibioticoterapiei la copil cu pneumonie comunitară necomplicată?
A. Haemophilus influenzae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
CS
A. Macrolide
B. Cefalosporine gen. II
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide
E. Aminopeniciline
CS
A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Calea orală
D. Intrarectal
E. Intrapleural
CS
15. Care investigaţie instrumentară este necesară de a indica pacientului pentru confirmarea diagnosticul de
pneumonie:
A) spirografia
B) bronhografia
C) radiografia pulmonară
D) PEF-metria
E) scintigrafia pulmonară
E) cefalexin
17. Cel mai frecvent agent patogen atipic declanşator de pneumonie la copiii de vârsta şcolară mare şi
adolescenţei, este:
A) legionella
B) Pneumocist
C) citomegalovirus
D) Toxoplasma
E) mycoplasma
18. Pneumonia comunitară la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani este mai rar determinată de:
A) Pseudomonas aeruginosa
B) pneumococ
C) micoplasme
D) Haemophilus influenzae
E) Klebsiella
E) macrolide
20. Durata optimă a tratamentului cu antibiotice din grupul penicilinelor în pneumonie este:
A) pînă la de normalizarea temperaturii
B) pînă la resorbţia totală a infiltratului în plămîn
C) pînă la normalizarea VSH
D) dinamică clinică pozitivă şi 2-5 zile de temperatură normal
21. Pentru care pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5% eritrocite?
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă
22. Cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) bronşită obstructivă
E) virală
E) virală
Complement multiplu
Cm
1. Criteriile de diagnostic a pneumoniei comunitare la copil după OMS, recomandate pentru
sectorul primar sunt:
A. Tusea
B. Tahipnee
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
D. Tirajul intercostal şi substernal
E. Refuz la supt
Cm
2. Factori de risc pentru producerea pneumoniei comunitare la copilul mic sunt:
A. Malnutriţia
B. Stările imunocompromise
C. Alimentaţia artificială
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
Cm
3. Pentru pneumonia comunitară la copilul mic sunt caracteristice:
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul
Cm
4. Semnele clinice ce caracterizează o pneumonie interstiţială sunt:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa
Cm
B. Submatitate localizată
C. Expir prelungit
Cm
Cm
10. Radiografia pulmonară va evidenţia următoarele în pneumonia necomplicată la copii:
A. Emfizem lobular
B. Interlobită
D. Opacităţi micro-macronodulare
Cm
A. Afectarea pleurei
B. Otita purulentă
C. Meningita purulentă
D. Atelectazii pulmonare
Cm
A. Rinofaringită acută
B. Edemul pulmonar
C. Tuberculoza pulmonară
D. Epiglotită
Cm
Cm
14. Supravegherea medicală a copiilor ce au suportat pneumonia comunitară cu evoluţie favorabilă include:
A. Mucolitice şi expectorante
B. Hidratare orală
C. Antipiretice în sindromul febril
D. Chinetoterapia respiratorie, drenaj postural
E. Terapie antihistaminică
Cm
A. Aminopeniciline orale
B. Cefalosporine gen. II, orale
C. Macrolide
D. Tetracicline orale
E. Aminoglicozide orale
Cm
A. Ampicilina
B. Claritromicina
C. Azitromicina
D. Rovamicina
E. Nitrofurantoina
Cm
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli
E. Chlamydia pneumoniae
Cm
A. Antibioticoterapie parenterală
B. Antibioticoterapie orală
C. Antitusive
D. Durata antibioticoterapiei până la 21 de zile
E. Aminopenicilinele orale sunt prima linie
21. Care dintre semnele clinice enumerate sunt caracteristice pentru pleurezia exudativă?
A) deplasarea organelor mediastinului spre partea sănătoasă
B) deplasarea organelor mediastinului spre partea afectată
C) sunet percutor de cutie
D) respiraţie vezicuară la auscultaţie
E) diminuarea sunetului percutor
24. Tratamentul iniţial al pneumoniei cauzată de flora gram-pozitivă, trebuie efectuat cu:
A) amoxicilină
B) gentamicină
C) levomicetină
D) tetraciclină
E) cefazolină
25. Procesele distructive pulmonare sunt caracteristice pentru pneumonia cauzată de:
A) pneumococ
B) Pseudomonas aeruginosa
C) streptococ
D) stafilococ
E) Chlamydia
1. E 1. A,B,D,E
2. A 2. A,B,D,E
3. E 3. A ,B ,C ,E
4. E 4. A, B,C,E
5. D 5. B,C,D,E
6. C 6. A,B,C
7. C 7. B,D,E
8. A 8. A,C,D,E
9. C 9. A,B,C,E
10. C 10.C,D,E
11. C 11.A,B,C,D
12. A 12.B,C,E
13. C 13.A,B,C,D
14. E 14.A,D,E
15. C 15.A,D,E
16. A 16.A,B,C,D
17. E 17.A,B,C
18. A 18.B,C,D
19. B 19.A,E
20. D 20.B,E
21. B 21.A,E
22. A 22.A,B,D
23. D 23.C,D
24.A,E
25.B,D
26.B,C,D
27.A,C,E
28.A,C,D,E
29.A,B,C,D
30.A,B,D,E
31.A,B,D
32.A,B,C
33.A,B,D,E
34.A,B,D
35.A,B,C,D
Complement Multiplu
1. Selectați componentele esențiale ale substanţei minerale solide a osului la copii:
a. Calciul
b. Vitamina D
c. Magneziul
d. Vitamina A
e. Fosforul
2. Enumerați organele cu cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman:
a. Ficatul
b. Creierul
c. Oasele
d. Sângele
e. Dinţii
3. Indicați organele în care are loc transformarea Vitaminei D în compuşi metabolici activi:
a. Pulmonii
b. Ficatul
c. Splină
d. Rinichii
e. Suprarenalele
4. Enumeraţi organele ţintă de acţiune a Calcitriolului la copii:
a. Intestinul
b. Rinchii
c. Hipofiză
d. Ţesutul osos
e. Glanda paratirodiă
5. Indicaţi sistemul hormonal de reglare a metabolismului fosfo-calcic la om:
a. Adenohipofiza
b. Glanda paratiroidă
c. Suprarenalele
d. Glanda tiroidă
e. Calcitriolul
6. Enumeraţi efectele Parathormonului în rahitism la copii:
a. Creşte reabsorbţia renală de fosfaţi
b. Creşte reabsorbţia renală de calciu
c. Măreşte excreţia renală de fosfaţi
d. Stimulează formarea de calcitriol
e. Demineralizarea osului
7. Marcați factorii determinanţi ai carenţei cronice de Vitamina D în rahitism la copii:
a. Alimentaţia artificială cu formule adaptate
b. Dereglarea metabolismului Vitaminei D
c. Deficit de producţie /aport a vitaminei D
d. Profilaxia specifică cu vitamina D
e. Deficit de absorbţie intestinală a vitaminei D
8. Selectați factorii etiologici exogeni în rahitism la copii:
a. Poluarea atmosferei
b. Copii născuţi toamna-iarna
c. Lipsa expunerilor la soare a copilului
d. Pielea albă
e. Sindromul de malabsorbţie
9. Enumerați factorii alimentari etiologici în rahitism la copii:
a. Diversificarea corectă şi la timp
b. Exces de făinoase
c. Alimentaţia artificială cu formule adaptate
d. Alimentaţia artificială cu formule neadaptate
e. Regim vegetarian
10. Marcați factorii iatrogeni etiologici în rahitism la copii:
a. Administrare de durată a polivitaminelor
b. Administrare de probiotice
c. Administrare de durată a costicosteroizilor
d. Administrarea de durată a fenobarbitalului
e. Administrarea de durată a diureticilor
11. Indicați factorii etiologici endogeni în rahitism la copii:
a. Aport alimentar insuficient de vitamina D
b. Sindromul de malabsorbţie
c. Factori genetici
d. Boli colestatice hepatice
e. Poluarea atmosferei
12. Indicaţi verigele fiziopatologice în rahitism la copii:
a. Hipocalcemia
b. Hipercalcemia
c. Hipofosfatemia
d. Hiperparatiroidism secundar
e. Hipovitaminoza D
13. Selectați manifestările clinice ale hiperplaziei de ţesut osteoit în rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Mătăniile costale
c. Brăţările rahitice
d. Plagiocefalia
e. Îngroşarea oaselor
14. Indicați manifestările clinice de osteomalacie în rahitism carenţial la copii:
a. Craniotabesul
b. Fontanela cu bordurile moi
c. Plagiocefalia
d. Mătăniile costale
e. Abdomen mare, hipoton
15. Marcați semnele clinice ale perioadei de debut în rahitism la copii:
a. Hiperexcitabilitate neuromusculară
b. Deformări osoase
c. Transpiraţii abundente
d. Brăţări rahitice
e. Hipotonie musculară
16. Precizați modificările osoase ale cutiei craniene în rahitism la copii:
a. Microcefalia
b. Osteomalacia
c. Plagiocefalia
d. Bombarea fontenelei
e. Cap patrat, macrocronic
17. Indicați modificările osoase ale cutiei toracice în rahitism la copii:
a. Mătăniile condrocostale
b. Aplatizarea anteroposterioară a toracelui
c. Deformaţia osului tumeral
d. Abdomen mare hipoton
e. Stern înfundat
18. Precizați anomaliile biochimice în rahitism la copii sunt:
a. Alcaloza
b. Acidoza
c. Hipermagneziemia
d. Hipocalcemia
e. Hipofosfatemia
19. Selectați semnele caracteristice evoluţiei acute a rahitismului carenţial la copii:
a. Osteomalacia
b. Hiperplazia ţesutului osteoid
c. Hiperexcitabilitatea neuromusculară
d. Demineralizarea osului
e. Hipotonia musculară
20. Profilaxia specifică a rahitismului la copii include următoarele:
a. Este indicată la toţi copiii până la cârsta de 24 luni
b. Doze fiziologică se administrează zilnic
c. Administrarea injectabilă este preferenţială
d. Administrarea per os este preferenţială
e. Doza profilactică este 2000-3000 ui/zi
Cm
21. Rahitismul carenţial la copii se caracterizează prin următoarele perioade:
A. De debut
B. De stare
C. De reconvalescenţă
D. De sechele postrahitismale
E. Avansată
Cm
22. Clasificarea rahitismului carenţial la copii cuprinde următoarele:
A. Perioada bolii
B. Gradul de gravitate a maladiei
C. Evoluţia bolii
D. Variantele de evoluţie
E. Caracterul afectării sistemului cardiovascular
Cm
23. Perioada de stare a rahitismului carenţial la copii decurge cu următoarele semne craniene:
A. Craniotabesul
B. Hipertelorism
C. Capul “pătrat”
D. Fruntea olimpiană
E. Bosele frontale şi parietale proeminente
Cm
24. Funcţiile metabolitului activ 1,25(OH)2D3 sunt următoarele:
A. Nu influenţează absorbţia calciului în intestin
B. Asigură mineralizarea oaselor
C. Asigură creșterea scheletului
D. Măreşte reabsorbţia calciului şi fosforului în tubii renali
E. Asigură contracția musculară normală
Cm
25. Sinteza metabolitului activ 25(OH)D3 în ficat este activată de următoarele:
A. Hipocalciemie
B. Hipovitaminoza D
C. Hiperparatireoidism
D. Hipercalciemie
E. Hipovitaminoza A
Cm
26. Selectați efectele parathormonului în patogenia rahitismului carenţial la copii:
A. Mobilizarea calciului din oase în condiţiile de hipercalciemie
B. Stimularea sintezei de 1,25(OH)2D3
C. Stimularea reabsorbţiei calciului şi magneziului în tubii renali
D. Mărirea excreţiei fosfaţilor cu urina
E. Mărirea excreţiei bicarbonaţilor cu urina
Cm
27. Marcați semnele hipotoniei musculareîn rahitismul carenţial la copii:
A. Pareza diafragmei
B. Abdomenul “de broască”
C. Dehiscenţa muşchiului drept al abdomenului
D. „Constipaţia” cu scaune moi
E. Coxa vara, genu varum
Cm
28. Selectați afecțiunile dentare în rahitismul carenţial dobândit la copii:
A. Erupţia întârziată a dinţilor de lapte
B. Hipoplazia smalţului dentar
C. Predispunerea la carie a dentiţiei definitive
D. Erupţia dentară definitivă precoce
E. Erupţia dentară de lapte precoce
Cm
29. Enumerați factorii care determină ineficienţa razelor solare în etiologia rahitismului la copii:
A. Latitudinea nordică
B. Sticla obişnuită
C. Poluarea atmosferei
D. Sezonul anului – primăvara
E. Pigmentarea cutanată
Cm
30. Selectaţi modificările la nivelul oaselor lungi caracteristice pentru rahitismul carenţial la copii:
A. “Brăţările” rahitice
B. Coxa vara
C. Genu varum
D. Deformaţiile în formă de “O”sau “X”
E. Şanţul Harrison
Răspunsuri Rahitismul carențial la copii:
Complementul simplu
1. A
2. E
3. C
4. D
5. A
6. B
7. D
8. A
9. E
10. B
11. C
12. D
13. A
14. E
15. D
16. A
17. E
18. B
19. C
20. D
Complement multiplu
1. A,C,E
2. C,E
3. B,D
4. A,B,D,E
5. B,D,E
6. B,C,D,E
7. B,C,E
8. A,B,C
9. B,D,E
10. C,D,E
11. B,C,D
12. A,C,D,E
13. B,C,E
14. A,B,C
15. A,C,E
16. B,C,E
17. A,B,E
18. B,D,E
19. A,C,D,E
20. A,B,D
21. A,B,C,D
22. A,B,C,D
23. A,C,D,E
24. B,C,D,E
25. A,B,C
26. B,C,D,E
27. A,B,C,D
28. A,B,C
29. A,B,C,E
30. A,B,C,D
4. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec
6. Cs Precizaţi în baza cărui criteriu se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de rectocolită ulcero-
hemoragică la copii:
A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
C. Prezenţa sîngelui în scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramică abdominală
7. Cs Notaţi care afecţiune are mai multe semne commune clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-
hemoragică la copii:
A. Dizenteria acută
B. Amebiaza şi balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
E. Papiloza rectocolonică
9. Cs Evidenţiaţi preparatele cărei grupe sunt cel mai frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei
ulcero-hemoragice:
A. Antibiotice
B. Antraglicozide
C. Aminoglicozide
D. Aminosalicilaţi
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
10. Cs Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt patologii intestinale cronice inflamatorii, având un şir
de similitudini. Totuşi există diferenţe patofiziologie esenţiale. Precizaţi unde se iniţiază procesul în boala
Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitată la nivelul mucoasei.
11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din următoarele
manifestări sunt caracteristice pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie
13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.
14. Cs Care preparate, ce urmează a se selecta este cel mai eficient pentru tratamentul bolii Crohn
fistulizante:
A. Mesalazina
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul
15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului
16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă
17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării rectocolitei
ulcero-hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei
18. Cs În cazul existenţei a semnelor şi simptomelor caracteristice rectocolitei ulcero-hemoragice, mai mult de
o săptămână, este nevoie de a monitoriza riscul de instalare a:
A. Insuficienţei cardiace
B. Trombozei venoase profunde
C. Hipokaliemiei şi a hiponatriemiei
D. Malabsorbţiei
E. Hipocloremiei
19. Cs Pentru inducerea remisiei, pacientului i s-a prescris sulfasalazina. Luând în consideraţie reacţiile adverse
ale preparatului, atunci care din cele ce urmează reprezintă o recomandare adecvată:
A. Administrarea unimomentană a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemâncate, cu cca 1 oră înaintea mesei
C. Sistarea preparatului în cazul virării culorii urinei în portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficientă de apă (250ml, risc de nefrolitiaza)
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiană în cazul utilizării sulfasalazinei.
20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn rezistente la tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9
Complement multiplu
1. Cm Marcaţi factorii imunopatologici în cazul patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:
A. Deficitul de fracţii ale complementului seric
B. Cantităţile mari de fracţii ale complementului în ser
C. Scăderea sintezei interferonului
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a anticorpilor antimucoasă intestinului gros
16. Cm Precizaţi care din cele ce urmează reprezintă contraindicaţii pentru efectuarea examenului endoscopic,
la copiii cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. > 80 puncte după scorul clinic Lloyd-Still si Green utilizat IBD la copii
B. Colita activă cu evoluţie severă
C. Colita activă cu evoluţie uşoară
D. Megacolonul toxic
E. Tendinţa la hemoragie şi perforaţii
18. Cm Stabiliţi ce informaţii oferă examenul histologic, utilizat în cazul pacienţilor cu IBD:
A. Permite stabilirea diagnosticului
B. Apreciază extinderea procesului inflamator şi gradul de severitate
C. Nu asigură aprecierea răspunsului la tratament
D. Permite stabilirea prezenţei complicaţiilor
E. Nu permite discriminarea cu certitudine între boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică.
19. Cm Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul radiologic baritat în colita ulceroasa la copil:
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza;
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care alternează cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind în submucoasă sub formă de ulceraţii
în „buton de cămaşă”
20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de urgenţă, în
cazul pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perforaţia intestinală
B. Hemoragia persistentă
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
E. Forma fulminantă a bolii.
F.
21. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. S0 – după scorul Montreal
B. Rectoragia cronică şi recurentă
C. Faza activă a bolii
D. > 80 puncte după scorul clinic Lloyd-Still şi Green utilizat pentru IBD
E. Remisia clinică a bolii
22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate copiilor cu
rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arterială până la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
E. Semnele de deshidratare
23. Cm Precizaţi obictivele tratamentului medicamentos în cazul rectocolitei ulcerohemoragice la copii sunt:
A. Atenuarea manifestărilor gastrointestinale şi sistemice cu cel mai mic grad posibil de efecte
adverse
B. Inducerea şi menţinerea remisiei clinice
C. Prevenirea complicaţiilor şi restabilirea densităţii osoase normale
D. Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale normale/maturarea sexuală
E. Prevenirea sau corectarea deficienţelor mintale
24. Cm Marcaţi manifestările extraintestinale cu afectare articulară în cazul pacienţilor cu boala Crohn:
A. Artropatiile seronegative
B. Spondilita anchilozantă
C. Spondilolisteza anterioară
D. Artrita reumatoidă
E. Sacroileita
25. Cm Determinaţi în baza căror manifestări clinice se efectuează aprecierea gravităţii bolii Crohn la copii:
A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
C. Frecvenţa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitară
26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari în inducerea
bolii Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae
28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivaţii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele şi probioticele
E. Anticolinesterazicele
31. Cm Selectaţi care din patologiile listate mai jos se asociază cu un sindrom de malabsorbţie:
A. Boala Whipple
B. Boala Crohn
C. Boala Kuru
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică
32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
A. care stimulează motilitatea intestinală
B. Bogate în potasiu
C. Bogate în grăsimi animale
D. Bogate în oxalaţi
E. Picante şi iritative
33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat al BID cu câteva patologii. Marcaţi care sunt
acestea:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza
34. Cm Determinaţi ce aspect se pot releva prin testele imunologice în cadrul rectocolitei ulcerohemoragice la
copii:
A. Scăderea nivelului de proteina C reactivă
B. Creşterea titrului de complexe imune circulante
C. Pozitivitatea mai frecventă a ASCA, decât p-ANCA
D. Creşterea Imunoglobulinelor G
E. Anticorpii antinucleari pot fi pozitivi.
37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasă care necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Glicopeptidele
B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele
39. Cm Marrcaţi caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ cu caucazienii.
C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii cronice în emisfera nordică, comparativ vu cea
sudică.
E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în mediul urban.
40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin eficient în cazul
pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
D. Fiindcă se afectează doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple
4) Indicaţi care este raportul hemoglobinei fetale (HbF) către hemoglobina de tip adult (HbA) în sângele
fătului la momentul naşterii:
a) 80% /20%
b) 60% /40%
c) 50% /50%
d) 90% / 10%
e) 70% /30%
8) Indicaţi care este nivelul normal al hemoglobinei în sângele periferic al nou-născuţilor după naştere:
a)180-220 g/1
b)140-160 g/1
c)120-140 g/1
d)160-170 g/1
e)150-180 g/1
a) 2,5*10 /l
b) 1,0*10 12 /l
c) 1,5*10 12 /l
d) 2,0*10 12 /l
e)0,5 *10 12 /l
13) Indicaţi termenul, când are loc prima ,,încrucişare” a formulei leucocitare la copii:
a) la vârsta de 3 zile de la naştere
b) la vârsta de 4-5 zile de la naştere
c) la vârsta de 10 zile de la naştere
d) la vârsta de 1 săptămână de la naştere
e) la vârsta de 1 lună
14) Indicaţi vârsta copilului, când are loc a doua încrucişare a formulei leucocitare:
a) după vârsta de un an
b) la vârsta de l0 ani
c) la vârsta de 4 - 5 ani
d) la vârsta de 7-12 ani
e) la vârsta de 15 ani
15) Evidenţiaţi la ce vârstă formula leucocitară la copii este identică cu cea a adultului:
a) la vârsta de 5 ani
b) la vârsta de 10 ani
c) la vârsta de 14 ani
d) după vârsta de un an
e) la vârsta de 5-7 ani
16) Indicaţi care din caracteristicile morfologice ale eritrocitelor reprezintă noţiunea de anizocitoză:
a) formă atipică a eritrocitelor
b) mărime diferită a eritrocitelor
c) diametru mare a eritrocitelor
d) diametru mic a eritrocitelor
e) configuraţie deosebită a eritrocitelor
Compliment multiplu:
1) La celulele leucocitare granulocitare se referă:
a) limfocitele
b) bazofilele
c) eozinofilele
d) monocitele
e) neutrofilele
13) Selectaţi care din semnele indicate sunt caracteristice pentru anemie la copii în vîrsta de pînă la 5 ani:
a) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 110 g/1
b) micşorarea numărului eritrocitelor sub 4 * 1012/1
c) creşterea numărului de reticulocite
d) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 120 g/1
e) micşorarea valorii ferului seric
15) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate este caracteristică hiperplazia ganglionilor limfatici la
copii:
a) tuberculoză
b) infecţie respiratorie virală acută
c) leucemie
d) infecţie cu virusul HIV
e) patologie sistemică a ţesutului conjunctiv
Compliment multiplu:
1. B,C,E
2. A,C, D,E
3. A, D
4. B,C,D,E
5. A, C, D
6. A, C
7. A,B, C
8. A, B, D
9. C, D, E
10. C, D, E
11. B,D,E
12. A,B, C, E
13. A, B,E
14. A,B
15. A,C,D,E
Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment simplu
1. Indicaţi termenul când începe ontogeneza sistemului cardiovascular:
a) săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină
b) săptămâna a IV
c) săptămâna a II
d) săptămâna a III
e) primele 7 zile de la concepţie.
2. Evidențiați din care segment al tubului cardiac se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
a) bulbul cardiac
b) sinusul venos
c) trunchiul arterial comun
d) ventriculul primitiv
e) atriul primitiv.
3. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
c)trunchiul arterial comun
d)ventriculul primitiv
e)atriul primitiv
4. Evidențiați din care segment al tubului cardiac primitiv va avea loc dezvoltarea ulterioară a venelor
mari:
a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
c)trunchiul arterial comun
d)ventriculul primitiv
e)atriul primitiv
5.Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul stâng:
a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
c)trunchiul arterial comun
d)ventriculul primitiv
e)atriul primitiv
6. Apreciați termenul de dezvoltare intrauterină, în care are loc constituirea sistemului de conducere a
cordului:
a)săptămâna a III
b)săptămâna a IV
c)săptămâna a VI
d)săptămâna a VIII
e)săptămâna a VII.
7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc divizarea trunchiului arterial comun în
artera pulmonară şi aortă:
a)săptămâna a IV-V de concepţie
b)săptămâna a V-VI de concepţie
c)săptămâna a VI-VII de concepţie
d)săptămâna a III-IV de concepţie
e)săptămâna a VIII de concepţie
8. Apreciați prin ce se deosebeşte lipotimia de sincopă:
a) lipsa pulsului.
b) pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
c) prezenţa manifestărilor neurologice
d) menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
e) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
9. Enumerați pentru care patologii la copii este caracteristic suflul sistolic, perceput la baza cordului:
a) miocardită
b) anemie
c) valvulopatie dobândită
d) patologie cardiacă congenitală
e) tireotoxicoză
10. Estimați importanța aprecierii unui suflu sistolic la apex la copii:
a) o patologie cardiacă dobândită
b) o miocardită
c) o stenoză valvulară dobândită
d) o intoxicaţie cronică
e) hipertrofia miocardului ventricolului stâng
11. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârsta de până la 2
luni:
a) peste 0,45
b) peste 0,50
c) peste 0,55
d) peste 0,60
e) peste 0,70
12. Apreciați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la 2
ani:
a) peste 0,60
b) peste0,55
c) peste 0,40
d) peste 0,45
e) peste 0,50
13. Evidențiați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la
12 ani:
a) peste 0,55
b) peste 0,50
c) peste 0,45
d) peste 0,60
e) peste 0,40
14. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii după vârsta de 12 ani:
a) peste 0,40
b) peste 0,50
c) peste 0,55
d) peste 0,45
e) peste 0,60
Compliment multiplu
1. Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt cianozante:
a) dextrocardia
b) stenoza arterei pulmonare
c) transpoziţia vaselor magistrale
d) ductul arterial comun persistent
e) artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
a) în anemie
b) în tireotoxicoză
c) în malformaţii congenitale de cord
d) în vicii cardiace dobândite
e) în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
a)hipertireoză
b)anemie
c)stări febrile
d)bronşite
e)rahitism
4. Indicaţi în ce cazuri are loc accentuarea zgomotelor cordului la copii:
a) emoţii
b) miocardite
c) efort fizic
d) hipertireoidism
e) stenoză mitrală
5. Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:
a) intensitate mică
b) intensitate mare
c) asociere de freamăt
d) propagare în afara limitelor cordului
e) dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează caracterul ECG la copii:
a)masa corporală
b)poziţia cordului în cutia toracică
c)raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept
d)grosimea pereţilor ventriculelor
e)valoarea tensiunii arteriale
7. Determinați particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a) fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b) sistemul de conductibilitate este nedezvoltat
c) ţesutul conjunctiv este nediferenţiat
d) vasele sangvine coronariene sunt de calibru mic
e) pereţii ventriculului stâng sunt relativ mai groşi decât ai celui drept
8. Apreciați particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a) poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b) poziţia cordului este transversală
c) este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9) Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a) nu se asociază cu freamăt catar
b) nu se propagă în afara limitelor cordului
c) se percep numai la baza cordului
d) se intensifică după efort fizic
e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpului
10. Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se constată şunt dreapta-stânga:
a) tetralogia Fallot
b) caz de transpoziţie a vaselor magistrale
c) caz de atrezie a valvei tricuspide
d) caz de defect septal interatrial
e) caz de defect septal interventricular
11. Selectaţi care afirmaţie cu privire la hemodinamica fătului este corectă:
a) circuitul mic nu funcţionează
b) funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c) tensiunea sanguină în artera pulmonară este mai mare decât în aortă
d) artera pulmonară transportă sângele în plămâni
e) este prezent defectul septului interventricular
12. Indicaţi care din particularităţile morfofuncţionale ale sistemului cardiovascular la copii
ameliorează circulaţia sângelui şi presarcina cordului:
a)masa relativ mare a cordului
b)dimensiunile relativ mari ale comunicărilor intracardiace
c)dimensiunile relativ mari ale lumenului vascular
d)tensiunea arterială scăzută
e)poziţia specifică vârstei a cordului în cutia toracică
13. Evidențiați în ce cazuri la copii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
a) hipertensiune arterială
b) miocardite
c) pericardite
d) emfizem pulmonar
e) hipotrofie
14) Apreciați caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a) intensitate mare
b) propagare în afara limitelor cordului
c) auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d) se asociază cu freamăt
e) nu se modifică la schimbarea poziţiei corpului sau la efort fizic
15) Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a) edeme
b) dispnee
c) malnutriție
d) cianoză
e) tuse
16. Caracterizați particularitățile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
a)existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
b)minut - volumul mai mare al circuitului mare
c)presiune scăzută în artera pulmonară
d)asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
e)presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
a)scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
b)creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
c)închiderea căilor fetale de comunicare
d)maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e)creşterea presiunii în artera pulmonară
18. Apreciați la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei
fetale:
a)nou-născuţi prematuri
b)nou-născuţi cu infecţii intrauterine
c)nou-născuţi cu mame diabetice
d)nou-născuţi dismaturi
e)născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumerați care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără
legătură patologică între circuitul mare şi circulatul mic:
a) situaţia patologică a venelor pulmonare
b) dextrocardia
c) coarctaţia aortei
d) stenoza congenitală a aortei
e) stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa
şuntului stânga-dreapta:
a) situaţia patologică a venelor pulmonare
b) ductul arterial Botallov deschis
c) dextrocardia
d) defectul septului interatrial
e) defectul septului interventricular
21. Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular este caracteristic
şuntul dreapta-stânga:
a)defectul septului interatrial
b)ductul arterial comun persistent
c)transpoziţia vaselor magistrale
d)atrezia valvei tricuspide
e)tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
a) prezenţa aritmiei respiratorii
b) volumul sistolic relativ mic
c) minut - volumul mai mic, raportat la kg masă corporală
d) frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e) tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi care din antecedentele heredo-colaterale sunt importante în anamnesticul copilului,
suspect pentru o cardiopatie congenitală:
a) prezenţa de cardiopatii congenitale la alţi membri ai familiei
b) existenţa cosanguinităţii
c) morţi subite inexplicabile la alţi membri ai familiei
d) prezenţă cardiomegalii
e) prezenţa patologiei pulmonare cronice
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a
copiilor, suspecţi pentru o cardiopatie:
a) agresiuni toxice ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b) suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c) expunere la radiaţii
d) tratamente hormonale în timpul sarcinii
e) tratamente antibacteriale în timpul sarcinii
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt importante pentru copiii
suspecţi la cardiopatie:
a) fatigabilitate
b) prezenţa dificultăţilor de alimentaţie
c) prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d) prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e) sindrom convulsiv
26. Indicaţi simptomele funcţionale de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a) cianoză
b) palpitaţii
c) dureri precordiale
d) tuse
e) dispnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a) pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b) rărirea marcată, până la oprire, a pulsului
c) rărirea marcată, până la oprire, a respiraţiei
d) tensiunea arterială menţinută
e) lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a) efectuarea acestea se recomandă când copilul e liniştit sau în timpul somnului
b) se va examina doar regiunea precordială şi sistemul cardiovascular
c) se vor aprecia în mod obligatoriu parametrii antropometrici
d) se vor căuta leziuni cutanate, sugestive pentru o cardiopatie
e) se va realiza inspecţia generală a întregului organism şi locală la nivelul sistemului cardiovascular
29. Indicaţi ce fel de informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular
la copii:
a)privind volumul cardiac
b)privind şocul apexian
c)privind freamătul şi galopul
d)privind calitatea circulaţiei periferice
e)privind durerea precordială
30. Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la copii:
a)sunt mai frecvente
b)sunt mai intense
c)au tendinţa de egalizare (la sugar)
d)sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e)poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
a) intensitatea după scara Lewine 4-6
b) intensitatea după scara Lewine 1-2
c) nu sunt însoţite de freamăt
d) dispar după schimbarea poziţiei corpului
e) nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii de importanță diagnostică poate oferi radiologia cardiopulmonară în
examenul sistemului cardiovascular la copii:
a) patologiile organelor cutiei toracice
b) caracteristica circulaţiei pulmonare
c) estimarea excursiei pulmonare
d) aspectul umbrei cordului
e) aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a) starea miocardului
b) ritmul cardiac
c) funcţia atrială şi cea ventriculară
d) contractilitatea miocardului
e) diseletrolitemiile posibile
34. Indicați simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a) edemele
b) dispneea
c) acrocianoza
d) cianoza
e) icterul teumentelor
35. Estimați cei mai importanți parametri funcționali ai hemodinamicii:
a) tensiunea arterială
b) Ps
c) FCC
d) presiunea în artera pulmonară
e) presiunea parietală
36. Apreciați ce reprezintă lipotimia:
a) pieredrea de scurtă durată a conștiinței
b) cu păstrarea circulației sangvine
c) cu păstrarea respirației
d) fără păstrarea circulației sangvine
e) fără păstrarea respirației
37. Indicați elemente structurale ale pericardului la copil:
a) o structură distinctă care înconjoară inima
b) conține țesut conjunctiv
c) conține țesut elastic
d) este format din 2 foițe cu o cantitate mică de lichid între ele
e) conține țesut muscular
38. Apreciați particularitățile reglării nervoase a activității cardiace la copil:
a) predominarea sistemului nervos simpatic
b) predominarea sistemului nervos parasimpatic
c) ingfluența redusă a nervului vagus
d) influența cresută a nervului vagus
e) are posibilități de reglare a conductibilității cardiace
39. Evidențiați caracteristicile esențiale ale sistemului cardiovascular la copilul sugar:
a) diafragma ridicată
b) torace scurt
c) cord poziționat mai orizontal, topografic mai sus
d) șoc apexian situat în spațiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e) diafragma amplasată mai jos
40. Indicați elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuți:
a) miofibrile foarte subțiri
b) țesut conjunctiv slab dezvoltat
c) vascularizare sporită a miocardului
d) vascularizare redusă a miocardului
e) cantitate redusă de receptori β1β2 adrenergici
Complement multiplu
1. C, E 32. B, C, D, E
2. C, D 33. A, B, C, E
3. A, B, C 34. A, B, C, D
4. A, C, D 35. A,B,C
5. B, C, D 36. A,B,C
6. B, C, D 37. A,B,C,D
7. A, B, C 38. A,C,E
8. B, C, D 39. A,B,C,D
9. A, B, E 40. A,B,C,E
10. A, B, C
11. A, B, C
12. A, B, C
13. B, C, D
14.
15. A, B, D, E
16. A, B, C, D
17. A, B, D, E
18. A, B, C, D
19. A, B, C, D
20. B, C, D, E
21. A, B, D, E
22. B, C, D, E
23. A, B, D, E
24. A, B, C, D
25. A, B, C,
26. A, B, D, E
27. A, B, D, E
28. A, B, D, E
29. A, C, D, E
30. A, B, C, D
31. A, B, C, E
Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment simplu
4. Indicaţi termenul când începe ontogeneza sistemului cardiovascular:
f) săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină
g) săptămâna a IV
h) săptămâna a II
i) săptămâna a III
j) primele 7 zile de la concepţie.
5. Evidențiați din care segment al tubului cardiac se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
f) bulbul cardiac
g) sinusul venos
h) trunchiul arterial comun
i) ventriculul primitiv
j) atriul primitiv.
6. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
f)bulbul cardiac
g)sinusul venos
h)trunchiul arterial comun
i)ventriculul primitiv
j)atriul primitiv
4. Evidențiați din care segment al tubului cardiac primitiv va avea loc dezvoltarea ulterioară a venelor
mari:
f)bulbul cardiac
g)sinusul venos
h)trunchiul arterial comun
i)ventriculul primitiv
j)atriul primitiv
5.Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul stâng:
f)bulbul cardiac
g)sinusul venos
h)trunchiul arterial comun
i)ventriculul primitiv
j)atriul primitiv
6. Apreciați termenul de dezvoltare intrauterină, în care are loc constituirea sistemului de conducere a
cordului:
f)săptămâna a III
g)săptămâna a IV
h)săptămâna a VI
i)săptămâna a VIII
j)săptămâna a VII.
7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc divizarea trunchiului arterial comun în
artera pulmonară şi aortă:
f)săptămâna a IV-V de concepţie
g)săptămâna a V-VI de concepţie
h)săptămâna a VI-VII de concepţie
i)săptămâna a III-IV de concepţie
j)săptămâna a VIII de concepţie
8. Apreciați prin ce se deosebeşte lipotimia de sincopă:
f) lipsa pulsului.
g) pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
h) prezenţa manifestărilor neurologice
i) menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
j) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
9. Enumerați pentru care patologii la copii este caracteristic suflul sistolic, perceput la baza cordului:
f) miocardită
g) anemie
h) valvulopatie dobândită
i) patologie cardiacă congenitală
j) tireotoxicoză
10. Estimați importanța aprecierii unui suflu sistolic la apex la copii:
f) o patologie cardiacă dobândită
g) o miocardită
h) o stenoză valvulară dobândită
i) o intoxicaţie cronică
j) hipertrofia miocardului ventricolului stâng
11. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârsta de până la 2
luni:
f) peste 0,45
g) peste 0,50
h) peste 0,55
i) peste 0,60
j) peste 0,70
12. Apreciați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la 2
ani:
f) peste 0,60
g) peste0,55
h) peste 0,40
i) peste 0,45
j) peste 0,50
13. Evidențiați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii în vârstă de până la
12 ani:
f) peste 0,55
g) peste 0,50
h) peste 0,45
i) peste 0,60
j) peste 0,40
14. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o cardiopatie la copii după vârsta de 12 ani:
f) peste 0,40
g) peste 0,50
h) peste 0,55
i) peste 0,45
j) peste 0,60
Compliment multiplu
1. Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt cianozante:
f) dextrocardia
g) stenoza arterei pulmonare
h) transpoziţia vaselor magistrale
i) ductul arterial comun persistent
j) artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
f) în anemie
g) în tireotoxicoză
h) în malformaţii congenitale de cord
i) în vicii cardiace dobândite
j) în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
f)hipertireoză
g)anemie
h)stări febrile
i)bronşite
j)rahitism
4. Indicaţi în ce cazuri are loc accentuarea zgomotelor cordului la copii:
f) emoţii
g) miocardite
h) efort fizic
i) hipertireoidism
j) stenoză mitrală
5. Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:
f) intensitate mică
g) intensitate mare
h) asociere de freamăt
i) propagare în afara limitelor cordului
j) dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează caracterul ECG la copii:
f)masa corporală
g)poziţia cordului în cutia toracică
h)raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept
i)grosimea pereţilor ventriculelor
j)valoarea tensiunii arteriale
7. Determinați particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a) fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b) sistemul de conductibilitate este nedezvoltat
c) ţesutul conjunctiv este nediferenţiat
d) vasele sangvine coronariene sunt de calibru mic
e) pereţii ventriculului stâng sunt relativ mai groşi decât ai celui drept
8. Apreciați particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a) poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b) poziţia cordului este transversală
c) este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9) Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a) nu se asociază cu freamăt catar
b) nu se propagă în afara limitelor cordului
c) se percep numai la baza cordului
d) se intensifică după efort fizic
e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpului
10. Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se constată şunt dreapta-stânga:
a) tetralogia Fallot
b) caz de transpoziţie a vaselor magistrale
c) caz de atrezie a valvei tricuspide
d) caz de defect septal interatrial
e) caz de defect septal interventricular
11. Selectaţi care afirmaţie cu privire la hemodinamica fătului este corectă:
a) circuitul mic nu funcţionează
b) funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c) tensiunea sanguină în artera pulmonară este mai mare decât în aortă
d) artera pulmonară transportă sângele în plămâni
e) este prezent defectul septului interventricular
12. Indicaţi care din particularităţile morfofuncţionale ale sistemului cardiovascular la copii
ameliorează circulaţia sângelui şi presarcina cordului:
f)masa relativ mare a cordului
g)dimensiunile relativ mari ale comunicărilor intracardiace
h)dimensiunile relativ mari ale lumenului vascular
i)tensiunea arterială scăzută
j)poziţia specifică vârstei a cordului în cutia toracică
13. Evidențiați în ce cazuri la copii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
f) hipertensiune arterială
g) miocardite
h) pericardite
i) emfizem pulmonar
j) hipotrofie
14) Apreciați caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a) intensitate mare
b) propagare în afara limitelor cordului
c) auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d) se asociază cu freamăt
e) nu se modifică la schimbarea poziţiei corpului sau la efort fizic
15) Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a) edeme
b) dispnee
c) malnutriție
d) cianoză
e) tuse
16. Caracterizați particularitățile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
f)existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
g)minut - volumul mai mare al circuitului mare
h)presiune scăzută în artera pulmonară
i)asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
j)presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
f)scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
g)creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
h)închiderea căilor fetale de comunicare
i)maturizarea vascularizaţiei pulmonare
j)creşterea presiunii în artera pulmonară
18. Apreciați la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei
fetale:
f)nou-născuţi prematuri
g)nou-născuţi cu infecţii intrauterine
h)nou-născuţi cu mame diabetice
i)nou-născuţi dismaturi
j)născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumerați care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără
legătură patologică între circuitul mare şi circulatul mic:
f) situaţia patologică a venelor pulmonare
g) dextrocardia
h) coarctaţia aortei
i) stenoza congenitală a aortei
j) stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa
şuntului stânga-dreapta:
f) situaţia patologică a venelor pulmonare
g) ductul arterial Botallov deschis
h) dextrocardia
i) defectul septului interatrial
j) defectul septului interventricular
21. Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular este caracteristic
şuntul dreapta-stânga:
f)defectul septului interatrial
g)ductul arterial comun persistent
h)transpoziţia vaselor magistrale
i)atrezia valvei tricuspide
j)tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
f) prezenţa aritmiei respiratorii
g) volumul sistolic relativ mic
h) minut - volumul mai mic, raportat la kg masă corporală
i) frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
j) tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi care din antecedentele heredo-colaterale sunt importante în anamnesticul copilului,
suspect pentru o cardiopatie congenitală:
f) prezenţa de cardiopatii congenitale la alţi membri ai familiei
g) existenţa cosanguinităţii
h) morţi subite inexplicabile la alţi membri ai familiei
i) prezenţă cardiomegalii
j) prezenţa patologiei pulmonare cronice
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a
copiilor, suspecţi pentru o cardiopatie:
a) agresiuni toxice ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b) suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c) expunere la radiaţii
d) tratamente hormonale în timpul sarcinii
e) tratamente antibacteriale în timpul sarcinii
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt importante pentru copiii
suspecţi la cardiopatie:
a) fatigabilitate
b) prezenţa dificultăţilor de alimentaţie
c) prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d) prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e) sindrom convulsiv
26. Indicaţi simptomele funcţionale de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a) cianoză
b) palpitaţii
c) dureri precordiale
d) tuse
e) dispnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a) pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b) rărirea marcată, până la oprire, a pulsului
c) rărirea marcată, până la oprire, a respiraţiei
d) tensiunea arterială menţinută
e) lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a) efectuarea acestea se recomandă când copilul e liniştit sau în timpul somnului
b) se va examina doar regiunea precordială şi sistemul cardiovascular
c) se vor aprecia în mod obligatoriu parametrii antropometrici
d) se vor căuta leziuni cutanate, sugestive pentru o cardiopatie
e) se va realiza inspecţia generală a întregului organism şi locală la nivelul sistemului cardiovascular
29. Indicaţi ce fel de informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular
la copii:
f)privind volumul cardiac
g)privind şocul apexian
h)privind freamătul şi galopul
i)privind calitatea circulaţiei periferice
j)privind durerea precordială
30. Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la copii:
f)sunt mai frecvente
g)sunt mai intense
h)au tendinţa de egalizare (la sugar)
i)sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
j)poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
f) intensitatea după scara Lewine 4-6
g) intensitatea după scara Lewine 1-2
h) nu sunt însoţite de freamăt
i) dispar după schimbarea poziţiei corpului
j) nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii de importanță diagnostică poate oferi radiologia cardiopulmonară în
examenul sistemului cardiovascular la copii:
f) patologiile organelor cutiei toracice
g) caracteristica circulaţiei pulmonare
h) estimarea excursiei pulmonare
i) aspectul umbrei cordului
j) aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
f) starea miocardului
g) ritmul cardiac
h) funcţia atrială şi cea ventriculară
i) contractilitatea miocardului
j) diseletrolitemiile posibile
34. Indicați simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a) edemele
b) dispneea
c) acrocianoza
d) cianoza
e) icterul teumentelor
35. Estimați cei mai importanți parametri funcționali ai hemodinamicii:
a) tensiunea arterială
b) Ps
c) FCC
d) presiunea în artera pulmonară
e) presiunea parietală
36. Apreciați ce reprezintă lipotimia:
a) pieredrea de scurtă durată a conștiinței
b) cu păstrarea circulației sangvine
c) cu păstrarea respirației
d) fără păstrarea circulației sangvine
e) fără păstrarea respirației
37. Indicați elemente structurale ale pericardului la copil:
a) o structură distinctă care înconjoară inima
b) conține țesut conjunctiv
c) conține țesut elastic
d) este format din 2 foițe cu o cantitate mică de lichid între ele
e) conține țesut muscular
38. Apreciați particularitățile reglării nervoase a activității cardiace la copil:
a) predominarea sistemului nervos simpatic
b) predominarea sistemului nervos parasimpatic
c) ingfluența redusă a nervului vagus
d) influența cresută a nervului vagus
e) are posibilități de reglare a conductibilității cardiace
39. Evidențiați caracteristicile esențiale ale sistemului cardiovascular la copilul sugar:
a) diafragma ridicată
b) torace scurt
c) cord poziționat mai orizontal, topografic mai sus
d) șoc apexian situat în spațiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e) diafragma amplasată mai jos
40. Indicați elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuți:
a) miofibrile foarte subțiri
b) țesut conjunctiv slab dezvoltat
c) vascularizare sporită a miocardului
d) vascularizare redusă a miocardului
e) cantitate redusă de receptori β1β2 adrenergici
Complement multiplu
41. C, E 72. B, C, D, E
42. C, D 73. A, B, C, E
43. A, B, C 74. A, B, C, D
44. A, C, D 75. A,B,C
45. B, C, D 76. A,B,C
46. B, C, D 77. A,B,C,D
47. A, B, C 78. A,C,E
48. B, C, D 79. A,B,C,D
49. A, B, E 80. A,B,C,E
50. A, B, C
51. A, B, C
52. A, B, C
53. B, C, D
54.
55. A, B, D, E
56. A, B, C, D
57. A, B, D, E
58. A, B, C, D
59. A, B, C, D
60. B, C, D, E
61. A, B, D, E
62. B, C, D, E
63. A, B, D, E
64. A, B, C, D
65. A, B, C,
66. A, B, D, E
67. A, B, D, E
68. A, B, D, E
69. A, C, D, E
70. A, B, C, D
71. A, B, C, E
Semiologia sistemului digestiv la copii. Compliment simplu:
1) Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii, ce caracterizează cavitatea bucală a nou-născutului şi
sugarului, nu este corectă:
a) cavitatea bucală e mică
b) musculatura buzelor şi obrajilor e bine dezvoltată
c) mucoasa cavităţii bucale e relativ uscată
d) palatul dur e îngust
e) limba este scurtă, lată şi groasă
3) Cs Indicaţi care din afirmaţiile enumerate, privind particularităţile cavităţii bucale la sugar nu este
corectă:
a) mucoasa cavităţii bucale este subţire şi vulnerabilă la manipulaţii
b) mucoasa cavităţii bucale este relativ uscată si predispusă către inflamaţie
c) mucoasa cavităţii bucale este slab vascularizată
d) mucoasa părţii inferioare a cavităţii bucale conţine plici vilozitare
e) mucoasa cavităţii bucale este foarte bine vascularizată
4) Cs Indicaţi care din afirmaţiile enumerate, privind particularităţile limbii la sugar nu este corectă:
a) limba e scurtă, groasă şi lată
b) limba e puţin mobilă
c) limba are un strat muscular bine dezvoltat şi are o putere mare
d) rădăcina limbii ocupă partea cea mai mare a peretelui inferior al cavităţii bucale şi de aceea limba este
puţin mobilă
e) corpusculii gustativi sunt insuficient dezvoltaţi
11) Cs Indicaţi care afirmaţie privind particularităţile stomacului la sugari nu este corectă:
a) mucoasa bogat vascularizată
b) musculatura stomacului slab dezvoltată
c) muşchii pilorici bine dezvoltaţi
d) glande stomacale fundice mai puţine
e) muşchii pilorici slab dezvoltaţi
Complement multiplu:
1) Cm Marcaţi care din leziunile prezente pe fanere şi tegumente la copii pot fi sugestive pentru
o hepatopatie cronică:
a) eritemul palmar
b) manifestări de herpes nazal
c) unghiile albe
d) steluţele vasculare
e) acrocianoza
3) Cm Precizaţi care din afirmaţiile enumerate sunt caracteristice pentru duodenul nou-născutului
şi sugarului:
a) este bine fixat
b) este localizat mai sus, la nivelul vertebrei I lombare
c) este localizat la nivelul vertebrei a III - IV lombare
d) este fixat insuficient
e) este relativ mai voluminos
5) Cm Stabiliţi în care din afecţiunile enumerate pot apărea la copii modificările gustului:
a) în difterie
b) în cazul afecţiunii respiratorii acute
c) în cazul anemiei feriprive severe
d) la insuficienţa hepatică
e) în cazul pielonefritei acute
12) Cm Indicaţi particularităţile anatomice ale stomacului care predispun nou-născutul şi sugarul la
regurgitaţie şi vomă:
a) fundul mic al stomacului situat mai inferior, decât partea pilorică
b) tunica musculară stomacală bine dezvoltată
c) stratul muscular circular al pilorului bine dezvoltat
d) sfincterul cardial nedezvoltat
e) volumul fiziologic relativ mic al stomacului
17) Cm Notaţi care preparate pot modifica culoarea scaunului la copii, conferindu-i aspect de melenă:
a) preparatele care conţin fier
b) antacidele
c) cărbunele medicinal
d) preparatele cu bismut
e) enzimele pancreatice
22) Cm Selectaţi în care din patologiile enumerate la copii se poate constata voma:
a) boala diareică acută
b) comoţia cerebrală
c) cardiopatia congenitală
d) pilorospasmul, pilorostenoza
e) toxiinfecţia alimentară
23) Cm Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate mai jos sunt caracteristice pentru intestinul
subţire al nou-născutului:
a) este relativ mai lung, decât al adultului
b) este mai mobil
c) are mucoasă abundent vascularizată
d) tunica mucoasă şi musculară slab aderă una la alta
e) este format din 4 segmente
Compliment simplu:
1. D 4. B 7. C
2. B 5. A 8. A
3. C 6. D 9. A
10. D 15. A 20. A
11. E 16. E
12. D 17. E
13. C 18. D
14. B 19. E
Compliment multiplu:
1. A, D 38. A,B,C
2. A, C 39. A,B,C,D
3. B, D 40. A,B,D,E
4. A, E
5. A, C, D
6. A, C, E
7. A, B, C
8. B,C,D
9. A, D, E
10. A,D, E
11. B,C,E
12. A, C,D
13. A, B, C
14. A, B, C
15. A, B, D
16. A, B,C,
17. A, C, D
18. A,B, C, E
19. B, C, D, E
20. B, C, D, E
21. A, C, D, E
22. A, B, D,E
23. A, B, C, D
24. A, B, C, E
25. A, B, D,E
26. A,D,E
27. A,C
28. B,D
29. A,B,C
30. A,B,D
31. A,B,C
32. A,B,C
33. C,E
34. A,B,D
35. A,B
36. A,B,C,E
37. A,B,C
Semiologia sistemului renourinar la copii.
Compliment simplu
1) ,,Infarctul uric” este caracteristic pentru:
a) nou-născut
b) sugar
c) copii de 1-2 ani
d) copii de 2-3 ani
e) copii după vârsta de 3 ani
2) Diureza reprezintă:
a) frecvenţa micţiunilor în 24 ore
b) micţiuni frecvente şi dureroase
c) cantitatea de urină în 24 ore
d) densitatea urinară
e) micţiuni rare şi volum mic
3) Evidenţiaţi ce nu este caracteristic pentru funcţiile renale a copiilor nou-născuţi:
a) capacitatea redusă a filtraţiei glomelulare
b) capacitatea redusă de concentrare a urinei
c) capacitatea redusă de excreţie a ionilor de hidrogen
d) capacitatea redusă de menţinere a echilibrului acido-bazic
e) funcţia de concentrare şi diluţie bine dezvoltată
4) Proprietăţile fizico-chimice ale urinei nu includ următoarea:
a) osmolaritatea
b) densitatea
c) reacţia urinei
d) cristale urinare
e) pH urinei
5) Indicaţi pentru care patologie a copiilor nu eete caracteristică creşterea acidităţii urinei:
a) insuficienţă renală
b) diabet zaharat
c) tuberculoză renală
d) cistită
e) leucemie
6) Indicaţi care din următoarele formaţiuni structurale determină funcţia endocrină a
rinichilor:
a) canaliculele renale
b) stratul medular
c) vasele limfatice
d) aparatul juxtaglomelular
e) ansele renale
7) Evidenţiaţi unitatea structural-funcţională a rinichiului:
a) sistemul canalicular
b) nefronul
c) aparatul juxtaglomelular
d) vasele limfatice şi sanguine
e) glomerulii
8) Evidenţiaţi care din funcţiile renale enumerate se apreciază prin proba Zimniţkii:
a) funcţia de concentrare şi de diluţie
b) funcţia de excreţie a produselor azotice
c) funcţia de filtrare
d) funcţia endocrină
e) funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic
9) Indicaţi nuvelul bacteriuriei patologice la copii:
a) 10 colonii într-un ml
b) 1x102 colonii într-un ml
c) 1x103 colonii într-un ml
d) 1x104 colonii într-un ml
e) 1x105 colonii într-un ml
10) Funcţia endocrină a rinichilor nu este caracterizeazată de următoarea:
a) acidul uric
b) eritropoietina
c) prostoglandine
d) renina
e) calcitriol
11) Indicați limita normală de mobilitate a rinichilor la copii de vârstă fragedă:
a) 1 cm
b) 0,5 cm
c) 1,5 cm
d) 2 cm
e) 2,5 cm
12) Indicaţi metoda ,,skreening” pentru depistarea patologiei organice a sistemului reno-
urinar la copiii:
a) urografia excretorie
b) examenul ultrasonor al sistemului reno-urinar (ecografia)
c) cistografia
d) examenul radiologic de ansamblu al cavităţii abdominale
e) renografia (cu izotopi radioactivi)
13) Precizați semnele renale de afecţiune glomerulară la copii, în afară de:
a) oliguria
b) hematuria
c) edemele
d) cilindruria
e) proteinuria
14) precizați semnele extrarenale de afecţiune glomerulară la copii, în afară de:
a) hipertensiunea arterială
b) edemele
c) encefalopatia
d) hepatomegalia
e) proteinuria
15) Hipostenuria este caracteristică pentru toate maladiile renale la copii, în afară de:
a) Diabet renal insipid
b) diabet zaharat
c) insuficienţă renală
d) pielonefrită cronică
e) poliurie fiziologică
Compliment multiplu:
1) Selectaţi particularităţile anatomice ale uretrei la fetiţe:
a) are ţesut elastic bine dezvoltat
b) este mai scurtă decât la băieţi
c) lumenul este mai larg decât la băieţi
d) mucoasa este insuficient dezvoltată
e) ţesutul muscular este nedezvoltat
2) Marcați afecţiunile renale la copii care evoluează cu Hematurie:
a) fosfat-diabetul
b) tumorile renale
c) glomerulonefrită
d) cistită acută
e) pielonefrită
3) Selectaţi semnele extrarenale în afecţiunile glomerulare la copii:
a) edemele
b) hipertensiunea arterială
c) hepatomegalia
d) oliguria
e) proteinuria
4) Leucocituria este caracteristică în următoarele afecţiuni renale la copii:
a) cistită
b) uretrită
c) pielonefrită
d) amiloidoză renală
e) glomerulonefrită
5) Selectaţi semnele renale în afecţiuni glomerulare la copii:
a) proteinuria
b) oliguria
c) hematuria
d) edemele
e) cilindruria
6) Indicați componentele filtrululi glomerular renal la copii:
a) membrana bazală glomerulară
b) celule epiteliale gigante podocite
c) stratul muscular
d)intima seroasă
e) endoteliu capilar cu celule endoteliale
7) Selectați semnele de laborator, caracteristice pentru sindromul nefrotic la copii:
a) proteinuria
b) hipercaliemia
c) hipoproteinemia
d) hipercolesterolemia
e) sideremia
8) Precizați semnele sindromului nefritic acut la copii:
a) hematurie
b) proteinurie
c) leucociturie
d) hipertensiune arterială
e) hiperlipidemie
9) Selectați componentele Nefronului la copii:
a) calicele renale
b) hilul renal
c) glomerulul renal
d) bazinetele renale
e) tubul urinifer renal
10) Precizați funcţiile rinichiului la copii:
a) excretorie
b) exocrină
c) endocrină
d) menţinerea homeostaziei
e) metabolică
11) Funcţia excretorie a rinichilor la copii se apreciază conform valorii următorilor indici:
a) ureea serică
b) creatinina serică
c) azotul rezidual
d) sialoproteinele serice
e) acidul uric
12) Capacitatea funcţională a tubilor renali la copii se apreciază după următorii indici:
a) echilibrul acido-bazic
b) clearance-ul creatininei endogene
c) nivelul excreţiei aminoacizilor
d) reacţia urinei
e) ionograma serică
13) Selectați metodele instrumentale de explorare a sistemului reno-urinar la copii:
a) urografia excretorie
b) ecografia
c) aprecierea clearance-lui creatininei endogene
d) scintigrafia renală
e) cistografia
14) Sindromul hipertensiunii arteriale în afecţiunile renale la copii este caracteristic pentru:
a) fosfat - diabet
b) glomeluronefrite
c) anomalii ale vaselor renale
d) rinichi polichistic
e) insuficienţă renală
15) Funcţia endocrină a rinichilor este determinată de producţia de:
a) eritropoetină
b) trombopoetină
c) renină
d) prostaglandină
e) calcitriol
16) Selectaţi semnele care sugerează o patologie renală la copii:
a) oliguria
b) icterul sclerotegumentar
c) durerea abdominală
d) hipertenisiunea arterială
e) edemele
17) Indicați mecanismele durerii abdominale de cauză renală la copii:
a) distensia calicelor renale
b) distensia capsulei renale
c) contractura musculaturii uretrelor
d) obstrucţia vasculară periferică
e) lezarea interstiţiului renal
18) Marcați tulburările de micţiune la copii:
a) retenţia de urină
b) disuria
c) oliguria
d) polakiuria
e) incontinenţa de urină
19) Selectați tulburările diurezei la copii:
a) oliguria
b) poliuria
c) nicturia
d) anuria
e) polakiuria
20) Indicaţi particularităţile anatomice ale vezicii urinare la copiii de vârstă fragedă:
a) volumul mare
b) dezvoltarea insuficientă a ţesutului muscular
c) dezvoltarea insuficientă a ţesutului elastic
d) mucoasa fină
e) mucoasa bine vascularizată
Compliment multiplu:
1. B, C
2. B, C, D
3. A, B, C
4. A, B, C
5. A, B, C,E
6. A, B, E
7. A, C, D
8. A, B, D
9. C,E
10. A, C, D, E
11. A, B, C, E
12. A, C, D, E
13. A, B, D, E
14. B, C, D, E
15. A, C, D, E
16. A, C, D, E
17. A, B, C, D
18. A, B, D, E
19. A, B, C, D
20. B, C, D, E
Semiologia sistemului respirator la copii. Compliment simplu
CS
1) Indicaţi în ce perioadă de vârstă a copilului se constată dispneea fiziologică:
A. în perioada de sugar
B. în perioada de nou-născut
C. în perioada de pubertate
D. la copii în vârstă de 1-3 ani
E. la copii în vârstă de 6 ani şi mai mult
CS
2) Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacităţii respiraţiei este:
A. volumul curent respirator
B. minut-volumul respirator
C. frecvenţa respiratorie
D. măsurarea spaţiului mort
E. PaO2 şi PaCO2
CS
3) Indicaţi modificările conţinutului alveolar în emfizemul pulmonar:
A. O2 şi CO2 este crescut
B. O2 şi CO2 este scăzut
C. O2 este scăzut şi CO2 este crescut
D. O2 este crescut şi CO2 este scăzut
E. O2 şi CO2 sunt neschimbate
CS
4) Evidenţiaţi prin ce se explică localizarea frecventă a corpilor străini în bronhul drept la copii:
A. bronhul drept este o ,,continuare” a traheii, unghiul de trecere este mai mare
B. bronhul drept este mai îngust, unghiul de trecere este mai mare
C. bronhul drept este mai scurt, unghiul de trecere este mai mic
D. bronhul drept este mai slab dezvoltată, unghiul de trecere este mai mic
E. bronhul drept este mai bine vascularizat, unghiul de trecere este mai mic
CS
5) Evidenţiaţi care din afecţiunile respiratorii enumerate este caracteristică practic exclusiv
copilului sugar:
A. bronşita acută obstructivă
B. laringita acută
C. otita acută medie
D. pneumonia acută
E. bronşiolita
CS
6) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot constata auscultativ raluri sibilante:
A. pneumonie comunitară
B. bronşită acută obstructivă
C. viciu cardiac congenital
D. pseudocrup
E. rinofaringită
CS
7) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot constata auscultativ raluri crepitante:
A. pneumonie confluentă
B. bronşită acută
C. astm bronşic
D. laringotraheită
E. bronşită obstructivă
CS
8) Care este numărul de respiraţii pe 1 minut care ar trebui să fie la un copil sănătos de 2 ani în
repaus?
A. 25-30
B. 40-50
C. 30-35
D. 18-20
E. 15-16
CS
9) Torace în formă de butoi apare cel mai des în:
A. pleurezie exudativă
B. mucoviscidoză
C. pneumonie cu evoluţie trenantă
D. astm bronşic
E. bronşită acută
CS
10) Frecvenţa respiraţiei pe 1 minut la nou-născuţi:
A. 18-20
B. 16-18
C. 20-40
D. 45-55
E. 30-35
CS
11) Numiţi din cîte segmente este constituit pulmonul drept:
A. 9
B. 10
C. 11
D. 12
E. 8
CS
12) Marcaţi unde sunt identificaţi mai frecvent corpii străini pulmonari:
A. bronhia stângă
B. bronhia dreaptă
C. trahee
D. bifurcaţia traheii
E. bronhiole
CS
13) Sinuzita nu este tipică pentru:
A. copiii de vîrstă şcolară mare
B. copii de vîrstă şcolără mică
C. copii sugari
D. adolescenţi
E. preşcolari
CS
14) PEF-metria permite a aprecia:
A. capacitatea vitală forţată pulmonară (FCV)
B. debitul expirator maxim de fârf (PEF)
C. conţinutul dioxidului de carbon în aerul expirat
D. volum rezidual pulmonar
E. modificările restrictive bronhopulmonare
CS
15) Indicaţi investigaţia pentru identificarea pleureziei interlobare la copii:
A. tomografia computerizată pulmonară
B. radiografie în incidenţă laterală
C. puncţie pleurală
D. radiografie în incidenţă postero-anterioară
E. spirometria
CS
16) Bronhiile de nivelul 1-2 diferă de alte ramuri ale arborelui bronşic prin:
A. prezenţa stratului fibro-cartilaginos
B. localizarea lor extrapulmonară
C. lipsa stratului fibro-cartilaginos
D. localizarea lor intrapulmonară
E. prin prezenţa stratului muscular
CS
17) Care dintre următoarele trebuie considerate ca fiind patologie a nou-născutului?
A. FR la 40-45 pe minut
B. Pauză în respiraţie timp de 3 secunde.
C. Excursia mică a cutiei toracice
D. Zgomote respiratorii diminuate
E. Apneea mai mult de 10 secunde
Compliment multiplu:
CM
18) Indicaţi în care afecţiuni ale copilului se constată tuse bitonală:
A. bronşită acută
B. tumoare mediastinală
C. bronhoadenită tuberculoasă (specifică)
D. pneumonie
E. corp străin în căile respiratorii
CM
19) Indicaţi în care afecţiuni la copii se constată percutor sunet timpanic:
A. astm bronşic
B. pneumonie
C. pneumoscleroză
D. pleurezie
E. emfizem pulmonar
CM
20) Indicaţi ce se referă la căile respiratorii inferioare:
A. alveolele
B. faringele
C. bronşiolele
D. laringele
E. traheeа
CM
21) Indicaţi particularităţile morfo-funcţionale a sugarilor, care determină localizarea frecventă a
atelectaziilor pulmonare în părţile postero - inferioare ale pulmonilor?
A. excursia mică a cutiei toracice, fiziologică la această vârstă
B. ţesutului elastic al plămânilor insuficient dezvoltat
C. vascularizarea abundentă a plămânilor
D. poziţia sugarului mic predominant culcat pe spate
E. ţesutul interstiţial pulmonar dezvoltat exagerat
CM
22) Indicaţi în ce afecţiuni la copii сonstatăm auscultativ raluri uscate:
A. bronşită acută obstructivă
B. pneumonie comunitară
C. astm bronşic
D. rino-faringită
E. pleurezie
CM
23) Indicaţi în care afecţiuni la copii se constată percutor matitate localizată:
A. laringotraheobronşită
B. bronşită acută
C. bronşită acută obstructivă
D. pneumoscleroză
E. pneumonie
CM
24) Care factori favorizează mecanisme bronhoobstructive la copii de vârstă fragedă?
A. dimensiunile mici ale arborelui bronşic
B. imunodeficienţa fiziologică, caracteristică vârstei
C. manifestările alergice în antecedente
D. pneumoniile frecvente
E. utilizarea de remedii cu proprietăţi alergice sau vazodilatante (sinapisme)
CM
25) Ce particularităţi anatomo-fiziologice ale laringelui explică predispoziţia copiilor cu
infecţii respiratorii acute către fenomene de stenoză?
A. fineţea şi deprimabilitatea cartilajelor laringelui
B. lumenul îngust al laringelui
C. vascularizarea abundentă a mucoasei laringiene
D. forma de ,,pâlnie” a laringelui
E. dezvoltarea abundentă a ţesutului limfoid în submucoasa laringiană
CM
26) Indicaţi prin ce se explică predispoziţia copiilor în vârstă de până la 6 luni către
atelectazii pulmonare:
A. prin dezvoltarea bună a ţesutului interstiţial pulmonar
B. prin insuficienţa dezvoltării ţesutului elastic al plămânilor
C. prin excursia insuficientă a cutiei toracice
D. prin vascularizarea abundentă a plămânilor
E. prin poziţia preponderentă culcat pe spate
CM
27) Prin ce se explică tipul abdominal de respiraţie, fiziologic la copiii de vârstă fragedă?
A. cutia toracică scurtă, aproape cilindrică
B. poziţia predominantă culcat pe spate
C. poziţia înaltă a diafragmei
D. excursia mică a cutiei toracice din cauza poziţiei practic paralele a coastelor
E. dimensiunile relativ mari ale cordului
CM
28) Edemul pulmonar la copii poate fi indus de:
A. creşterea presiunii negative pulmonare
B. creşterea presiunii în capilarul pulmonar
C. scăderea presiunii coloidosmotice
D. reducerea reabsorbţiei limfatice pulmonare
E. scăderea presiunii negative pulmonare
CM
29) Indicaţi în ce afecţiuni la copii constatăm ascultativ raluri umede:
A. bronşită acută
B. pneumonie
C. edem pulmonar
D. laringită
E. pleurezie
CM
30) Indicaţi în care din patologiile enumerate la copii se constată percutor sunet timpanic:
A. laringotraheobronşită
B. bronşită acută obstructivă
C. pneumonie
D. astm bronşic
E. emfizem pulmonar
CM
31) Evidenţiaţi simptomele clinice, caracteristice sindromului obstructiv la copii:
A. dispnee inspiratorie
B. dispnee expiratorie
C. respiraţie astmatiformă
D. raluri umede localizate
E. raluri sibilante pe toată aria pulmonară
CM
32) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate la copii este caracteristică asimetria participării
în actul de respiraţie a hemitoracelui stâng şi drept:
A. bronşită acută obstructivă
B. pneumonie lobară
C. pneumonie complicată cu pleurezie exudativă
D. emfizem pulmonar
E. pneumoscleroză
CM
33) Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale faringelui caracteristice la copiii
sugari:
A. mucoasa este bogat vascularizată
B. inelul limfatic Pirogov este dezvoltat insuficient
C. amigdalele palatine sunt dezvoltate suficient
D. comunicarea cu urechea medie este mai bună
E. comunicarea cu urechea medie este mai proastă
CM
34) Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate ale bronhilor determină fenomenele
obstructive frecvente la copii de vârstă fragedă:
A. hidrofilitatea ţesuturilor şi predispoziţia către edemul mucoasei bronşice
B. musculara bronşică slab dezvoltată
C. hipersecreţia bronşică, caracteristică vârstei
D. elasticitatea sporită a peretelui bronşic
E. mucoasa bronşică bogat vascularizată
CM
35) Indicaţi care semne auscultative la copii pot sugera prezenţa de lichid în cavitatea pleurală:
A. ralurile sibilante
B. respiraţia diminuată pe partea afectată
C. ,,plămânul mut”
D. frotaţia pleurală
E. sunet pulmonar diminuat
CM
36) Indicaţi în care din patologiile enumerate se poate constata auscultativ murmur vezicular
diminuat:
A. bronşită acută
B. pneumonie
C. astm bronşic
D. pleurezie
E. pneumoscleroză
CM
37) Indicaţi în ce stări patologice la copii se poate constata dispnee expiratorie:
A. astm bronşic
B. bronşită acută obstructivă
C. pneumonie
D. bronşiolită
E. laringită
CM
38) Indicaţi care sânt particularităţile anatomo-fiziologice ale traheii caracteristice pentru copiii
de vârstă fragedă:
A. lumenul este mai îngust decât la adulţi
B. mucoasa este bine vascularizată
C. mucoasa este mai fină
D. mucoasa este vascularizată insuficient
E. ţesutul elastic e dezvoltat insuficient
CM
39) Indicaţi în ce stări patologice la copii se constată dispnee inspiratorie:
A. laringotraheită
B. astm bronşic
C. corp străin al bronşilor
D. stridor congenital
E. difterie
CM
40) Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale cavităţii nazale caracteristice
pentru copiii sugari:
A. absenţa meatului nazal inferior
B. b lumenului mare
C. mucoasa bogat vascularizată
D. mucoasa umidificată suficient
E. mucoasa umidificată insuficient
CM
41) Indicaţi care din simptomele enumerate sunt caracteristice insuficienţei respiratorii acute la
copii de vârstă fragedă:
A. respiraţie accelerată
B. frotaţia aripilor nazale
C. cianoză periorală în repaos sau la efort
D. tuse chinuitoare
E. tiraj al cutiei toracice
CM
42) Care dintre medicamente stimulează formarea de surfactant:
A. mucaltin
B. acetilcisteina
C. amoxicilina
D. ambroxol
E. lazolvan
CM
43) Pe baza căror criterii poate fi stabilit diagnosticul de insuficienţă respiratorie?
A. frecvenţa respiraţiei
B. participarea muşchilor auxiliari în respiraţie
C. radiografia toracică
D. USG cutiei toracice
E. gazimetria sîngelui arterial (pO2, pCO2)
CM
44) Care sunt principalele indicaţii pentru bronhoscopia diagnostică la copii:
A. astm bronşic
B. bronşită acută
C. tuse persistentă de origine necunoscută
D. suspecţie la aspiraţie de corp străin
E. suspecţie la tumoare a bronhiilor
CM
45) Tahipneea se constată în:
A. anemie
B. febră
C. stare de comă
D. creşterea presiunii intracraniene
E. intoxicaţie cu somnifere
CM
46) Bradipneea se constată în:
A. anemie
B. intoxicaţie cu somnifere
C. creşterea presiunii intracraniene
D. pneumonie distructivă
E. sindrom febril
CM
47) Sunet percutor diminuat este apreciat în:
A. emfizem pulmonar
B. pleurizie exudativă
C. pneumonie segmentară
D. Cavernă tuberculoasă în plămâni
E. atelectazie segmentara
CM
48) Caracteristicile anatomo-fiziologice ale tractului respirator superior la copii de vîrstă mică,
determină dezvoltarea frecventă a următoarelor stări:
A. laringita stenozantă
B. angină
C. epistaxis
D. stridor
E. sinusită
CM
49) Crepitaţiile se formează ca rezultat a acumulării exudatului în:
A. trahee
B. bronhii
C. bronhiole terminale
D. alveole
E. cavitatea pleurală
CM
50) În care afecţiuni la copii se auscultă frotaţia pleurală:
A. tuberculoza pleurală
B. pleurezie exsudativă
C. aderenţe pleurale
D. pleurezie fibrinoasă
E. tumoare pleurală
CM
51) Numiţi semnele clinico-radiologice a corpului străin bronşic:
A. acces de tuse seacă
B. accentuarea desenului pulmonar pe radiografia toracică
C. severitatea simptomelor variază la schimbarea poziţiei corpului
D. intoxicaţie
E. atelectazie pe radiografia toracică
CM
52) Marcaţi indicii care pot fi apreciaţi la spirometrie:
A. capacitatea vitală pulmonară
B. capacitatea vitală forţată
C. volumul expirator maxim pe secundă
D. d) debitul expirator la 25-75% din FVC
E. e) frecvenţa respiratorie
Cs CM
1. B 18.BC 35.BCE
2. E 19.AE 36.BDE
3. C 20.ACE 37.ABD
4. A 21.ABD 38.ABCE
5. E 22.AC 39.ACDE
6. B 23.DE 40.ACE
7. A 24.ACE 41.ABCE
8. A 25.BCE 42.DE
9. D 26.BCE 43.ABE
10.D 27.ACD 44.CDE
11.B 28.BD 45.AB
12.B 29.ABC 46.BC
13.C 30.BDE 47.BCE
14.B 31.BCE 48.AD
15.B 32.BCE 49.CD
16.B 33.BD 50.ACDE
17.E 34.ABCE 51.ACE
52.ABCD
TESTELE ROMÂNĂ, LA NEONATOLOGIE.
Complementul simplu
1.Marcaţi cauza ce determină respiraţia puerilă la nou-născuţi:
a) Persistenţa canalului arterial
b) Infecția intrauterină
c) Boala hemolitică a nou/născutului
d) Ventilația artificială a plăminilor
e) Elasticitatea înaltă şi peretele toracic subţire
2.Alegeţi care este cauza de bază a pierderilor de căldură la nou-născuţi prematuri:
a) Persistența circulației fetale
b) Alimentația prin gavaj
c) Poziția deflectată și reducerea mișcărilor
d) Detresa respiratorie
e) Asfexia nou-născutului
3. Precizţi maladia în care este prezent mirosul de "şoarece" de la nou-născut:
a) Boala Goşe
b) Sindromul Patau
c) Fenilcetonuria
d) Leucinoza
e) Administrarea vitaminelor
4. Selectaţi afirmaţia corectă despre milia la nou-născuţi:
a) Obturaţia canalelor sudoripare
b) Obturaţia canalelor glandelor sebacee
c) Afectarea bacteriană a foliculelor glandelor sebacee
d) Obturaţia canalelor sudoripare şi sebacee
e) Afectarea bacteriană a canalelor sudoripare
5. Marcaţi care fontanelă este deschisă la naştere la un nou-născut normoponderal:
a) Laterale anterioare
b) Laterale posterioare
c) Posterioară
d) Anterioară
e) Anterioară şi posterioară
6. Marcaţi cantitatea de urină eliminată de un nou-născut normoponderal în primele ore de viaţă:
a) 50 ml/kcorp
b) 25 ml/kcorp
c) 6-8 ml/kcorp
d) Anurie fiziologică sau oligurie
e) 40 ml/kcorp
7. Alegeţi nivelul de temperatură care se consideră normal la nou-născut:
a) 35,0-35,1 oC
b) 36,0-36,1o C
c) 36,1-36,5 oC
d) 36,6-37,4 oC
e) 37,4-38,0oC
8. Selectaţi care tip lapte matern conţine cea mai mică cantitate de grăsimi?
a) Colostru
b) Laptele tranzitor
c) Laptele matern maturizat
d) Laptele mamei care a născut copil la termenul de 30 săptămâni
e) Laptele de vacă
9. Alegeţi afirmaţia corectă ce defineşte alimentaţia naturală exclusivă :
a) Nu se dă copilului nici un alt aliment în afară de lapte matern
b) Nu sunt oferite biberoane
c) Se hrăneşte de 8-12 ori pe zi
d) Se hrăneşte de 5-6 ori pe zi
e) Se hrăneşte nu mai des de 6-8 ori pe zi
10. Afirmaţi contraindicaţia alimentaţiei naturale:
a) Boala hemolotică la nou-născut
b) Forma activă a tuberculozei
c) Mastita
d) Intrebuintarea antibioticilor de catre copil
e) Întrebuinţarea antibioticelor de către mamă
11.Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele zile de viaţă la nou-născut?
a) 15% din greutate
b) 200 grame
c) 400 grame
d) 6% din greutate
e) 10%
12.Indicaţi ce trebuie să includă raţia copilului la vârsta de 3 luni aflat la alimentaţia naturală?
a) Lapte + suc de fructe
b) Lapte + gălbenuş de ou
c) Lapte + fiertură de legume
d) Lapte + pireu de legume
e) Numai lapte matern
13.Selectaţi care este raportul proteine : lipide : glucide în laptele matern?
a) 1:2:1
b) 2:3:6
c) 1:3:6
d) 2:2:3
e) 1:1:6
14.Enumerati ABC-ul corect al reanimării neonatale:
a) I. - A - iniţierea respiraţiei; B - permeabilizarea căilor respiratorii; C - menţinerea circulaţiei
b) II. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - prevenirea perderilor de căldură; C-iniţierea
respiraţiei
c) III. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - iniţierea respiraţiei; C - menţinerea circulaţiei
d) IV. - A - prevenirea pierderilor de căldura; B - iniţierea respiraţiei; C - administrarea
medicamentelor
e) V. – B-Tratament medicamentos
15. Selectaţi afirmaţia adevărată pentru un nou-născut care este ventilat eficient?
a) Expansionare toracică bună, nou-născutul pare că respiră adânc
b) Manometrul înregistrează o presiune de ventilaţie adecvată pentru un anumit copil, chiar dacă
nu observaţi prezenţa unor mişcări de ridicare şi coborâre a toracelui
c) Observaţi mişcări toracice, nou-născutul respiră uşor
d) Observaţi mişcări abdominale
e) Frecvenţa respiratorie mai mult de 40/min
16. Marcaţi cât durează etapa iniţială a reanimării neonatale:
a) 10-15 sec
b) 15 - 30 sec
c) 30-60 sec
d) 1 minut
e) Mai mult de 1 minut
17. Selectaţi afirmaţia adevărată referitor la scorul Apgar:
a) Scorul Apgar, fiind apreciat la 1 min. după naştere, nu este util pentru decizia de iniţiere a
reanimării
b) Scorul Apgar nu este necesar la nou-născutul care necesită reanimare
c) Pipele utilizate la nou-născuţi sunt toate de aceeaşi mărime, atât pentru prematuri cât şi pentru
cei născuţi la termen
d) Scorul Apgar nu este necesar pentru nou-nascut prematur
e) Nu este obligator de apreciat Scorul Apgar la 5 min.
18. Selectati care nu este calea de transmitere a agentului patogen de la mamă la făt:
a) Hematogen
b) Prin apele fetale infectate
c) Limfogen
d) Ascendent
e) Descendent
19. Selectaţi la ce vârstă eliminările din ochi pot fi socotite ca manifestare a infecţiei bacteriene:
a) 24-48 ore
b) 2-5 zile
c) 10-12 ore
d)48 ore
e) l72 ore
20.Selectaţi simptomul cel mai precoce al enterocolitei ulcero-necrotice (70%) la prematuri:
a) Balonarea abdomenului
b) Instabilitatea temperaturii
c) Apnee
d) Bradicardie
e) Tahicardie
21.Marcaţi care din candide cel mai frecvent provoacă candidoza la nou-născuţi?
a) Candida tropicalis
b) Candida parapsilosis
c) Candida albicans
d) Candida krusei
e) Candida glabrata
22.Indicaţi semnul care nu este caracteristic pentru septicemia neonatală:
a) Anemie normo - hipocromă
b) Leucocitoză
c) Deviere spre stânga formula leucocitară
d) Proteina creactivă pozitivă
e) Eozinofilie
23.Indicaţi poziţia în incubator în caz de detresă respiratorie neonatală, hipovolemie fără edem
cerebral:
a) Poziţia Tredelenburg
b) Orizontală
c) Cu capul ridicat
d) Poziţia Anti- Tredelenburg
e) Cu capul hiperflexat
24. Restabilirea volumului de sânge în caz de detresă respiratorie severă neonatală se
efectuează cu:
a) Hemotransfuzie cu sânge de donor
b) Masă eritrocitară
c) Glucoză 10%
d) Plasma
e) Factori de coagulare
25.Selectaţi afirmaţia adevărată pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" neonatală:
a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă
b) Nivelul bilirubinei în cordonul ombilical este egal cu 40 mcmol/l
c) Predomină bilirubina directă
d) Creşterea bilirubinei pe oră - 5-6 mcmol/l
e) Anemie în sângele periferic
26.Selectaţi ce nu se referă la Indicaţiile exsanguinotransfuziei în boala hemolitică neonatală:
a) Culoarea icterică a tegumentelor în primele ore de viaţă
b) Reticulocitoza
c) Creşterea pe oră a bilirubinei mai mult de 6 mcmol/l/oră
d) Bilirubina ombilicală mai mare de 60 mcmol/l
e) Bilirubina ombilicală mai mare de 20 mcmol /l
27.Indicaţi afirmaţia corectă referotor la cauza icterului din prima zi după naştere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentaţie la sân
c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Hipotiroidism
28.Selectaţi factorul care nu provoacă apariţia icterului "fiziologic"?
a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) Transfuzie placento-fetală
d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) Copil născut la termen
29.Alegeţi cauza apariţiei icterului la nou-născuţi în prima zi de viaţă?
a) Boala Mincovschii-Şofar
b) Galactozemia
c) Atrezia coledocului
d) Incompatibilitatea după sistemul ABO
e) Hipotiroidism
30.Selectaţi ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?
a) Apare în primele 24 ore de viaţă
b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate
c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei
d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital
e) Este legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte
31.Selectaţi în ce caz boala hemolitică a nou-născuţilor nu apare:
a) Incompatibilitate ABO
b) Incompatibilitate Rh factor
c) Antigen Rh rar întâlnite
d) Antigene sistem Liuteran
e) Rezus factor pozitiv
32.Selectaţi prin ce se caracterizează varianta displastică a reţinerii de dezvoltare intrauterină a
fătului?
a) Retenţia în masă
b) Retenţia în lungime a copilului
c) Retenţia proporţională în masă şi în lungime
d) Se asociază cu diferite anomalii congenitale
e) Se mai numeşte variantă simetrică
33.Alegeeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului se numeşte displastic?
a) Masa corporală mică
b) Masa şi lungimea mică
c) Masa şi lungimea mare + anomalie congenitală
d) Masa mare + anomalie congenitală
e) Lungimea mică + anomalie congenitală
34.Marcaţi până la cât timp se menţine hipertonusul fiziologic la prematuri:
a) 2-3 săptămâni
b) 3-4 săptămâni
c) 1-2 luni
d) 3 luni
e) 4 luni
35.Selectaţi ce este caracteristic pentru scaunul prematurului ce se află la alimentaţia naturală:
a) Culoarea galben - aurie
b) Culoarea cafeniu - deschisă
c) Scaun incolor
d) Culoarea cu adaus verzui
e) Culoarea albuie
36. Precizaţi temperatura optimală în incubator pentru îngrijirea prematurilor cu greutatea de 1,5
kg în a II săptămână de viaţă:
a) 30 oC
b) 28 oC
c) 37 oC
d) 32-33 oC
e) 34-35 oC
37.Selectaţi care din stările enumerate mai jos nu este caracteristic pentru prematuri:
a) Simptomul Finkelştein
b) Lanugo
c) Sclerema
d) Hipotonie musculară
e) Hipertonie musculară
38.Marcaţi până la ce vârstă menţinerea icterului se socoate fiziologică la copiii prematuri:
a) 5-6 zile
b) 8-10 zile
c) 10-15 zile
d) 1 lună
e) 2 luni
39.Selectaţi termenul de apariţie a reflexului de supt şi deglutiţie la prematuri :
a) 32-33 săptămâni de gestaţie
b) 34 săptămâni de gestaţie
c) 29 săptămâni de gestaţie
d) 30 săptămâni de gestaţie
e) 23 săptămâni
40.Indicaţi necesarul în calorii la vârsta de 1 lună la prematuri:
a) 100 kcal/kg
b) 110 kcal/kg
c) 120 kcal/kg
d) 135 - 140 kcal/kg
e) 80 kcal/kg
41.Indicaţi vârsta copilului la care dispare reflexul Babchin:
a) 0 lună
b) 3 luni
c) 4 luni
d) 6 luni
e) 1 an
42.Indicaţi dimensiunea corectă a sondei endotraheale corespunzătoare greutăţii la naştere de
1000 - 2000 g:
a) 1,0
b) 1,5
c) 2,0
d) 2,5
e) 3,0
43.Selectaţi care din următoarele este recomandat pentru aspiraţia meconiului din trahee la nou
născut?
a) Sonda endotraheală
b) Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr
c) Sonda de aspiraţie introdusă prin sonda endotraheală
d) Sonda nasogastrică
e) Sonda gastrică
44.Indicaţi când se manifestă conjunctivita cu Chlamydia:
a) Imediat după naştere
b) La 3-5 zi de viaţă
c) După I săptămână de viaţă
d) În săptămâna III de viaţă
e) Până la o săptămână de viaţă
45.Indicaţi ce este caracteristic pentru conjunctivita condiţionată de Neisseria gonorrhae la nou
născuţi:
a) Afectarea unui ochi
b) Conjunctivita bilaterală
c) Afectarea ambilor ochi, apoi concentrarea infecţiei doar la unul singur
d) Conjunctivita seroasă
e) Midriaza
46.Indicaţi când apar semnele clinice ale enterocolitei ulcero-necrotice la prematuri:
a) 1 zi
b) 3-10 zi
c) 14 zi
d) 16 zi
e) 21 zi
Complement multiplu
1.Indicaţi complicaţiile hipotermiei la nou-născuţi:
a) Hipoglicemia
b) Şocul
c) Apnea
d) Hemoragia intraventriculară
e) Acidoza metabolică
2.Marcaţi metodele de menţinere a temperaturii corpului nou-născutului în timpul
transportării:
a) Contactul "piele la piele"
b) Incubatoarele de transport
c) Saltele umplute cu apă
d) Copilul învelit în plapumă
e) Copilul înfăşat foarte strâns
3.Marcaţi mecanismele transmiterii de căldură la nou-născuţi:
a) Radiaţia
b) Iradierea
c) Conducţia
d) Convenţia
e) Evaporarea
4.Selectaţi afirmaţiile corecte referotor la termenul şi temperatură la care poate fi păstrat laptele
matern:
a) 6 luni la t -20oC
b) O săptămână la t +4oC
c) 24 ore la t +10oC
d) 3 zile la t +15oC
e) 24 ore la t +4oC
5.Indicaţi beneficiile laptelui matern pentru nou-născut:
a) Protecţia împotriva infecţiei
b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil
6.Indicaţi semnele ce caracterizează suptul corect al copilului la sân:
a) Copilul trebuie să cuprindă o porţiune cât mai mare a sânului în gură
b) Copilul suge într-un ciclu supt-înghiţit-respirat
c) Mamelonul, areola au formă de "tetină" în gura copilului
d) Limba copilului cuprinde ca o cupă mamelonul şi o undă de compresie se deplasează de-a
lungul limbii către partea din spate a gurii
e) Mandibula se ridică apăsând laptele
7.Indicaţi semnele poziţionări corecte la sân a sugarului:
a) Gura copilului e larg deschisă
b) Bărbia copilului atinge sânul
c) Mamelonul arată aplatizat
d) Buza inferioară a copilului este curbată către exterior
e) Laptele va fi găsit insuficient în sân
8.Indicaţi gesturile de reanimare neonatală pentru componenta B al ABC-ului reanimării:
a) Folosirea balonului şi a măştii
b) Medicaţia
c) Introducerea sondei endotraheale
d) Ventilarea cu presiune pozitivă
e) Stimularea tactilă
9.Marcaţi modificările provoacate de aspiraţia de meconiu la nounăscut:
a) Obstrucţia căilor respiratorii
b) Dereglarea schimbului de gaze
c) Creşterea rezistenţei în vasele pulmonare
d) Boala membranelor hialine
e) Micşorarea rezistenţei în vasele pulmonare
10.Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern la
copil:
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatică
d) Pneumotorax
e) Ruptură de claviculă
11.Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Malformaţii cardiace congenitale
e) Pneumotoraxul
12.Indicaţi căile de administrare a adrenalinei la nounăscuţi:
a) Intravenos
b) Intramuscular
c) Endotraheal
d) Intrarectal
e) Intracutanat
13.Selectaţi corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului şi a sondei endotraheale în
timpul intubaţiei neonatale:
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă
b) Fixarea capului nou-născutului
c) Introducerea lamei între limbă şi palat până la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei
14.Selectaţi care dintre următoarele sunt semnele de hipovolemie la nou născuţi:
a) Paloarea persistentă după oxigenare
b) Puls slab asociat cu frecvenţa cardiacă bună
c) Hipertensiune arterială
d) Răspuns nesatisfăcător la manevrele de reanimare
e) Puls amplu cu frecvenţă cardiacă normală
15.Marcaţi primele patru măsuri necesare de efectuat în cazul excursiei neadecvate a cutiei
toracice în timpul ventilării pulmonare artificiale (VAP) la nou născuţi:
a) Mărim presiunea la inspiraţie până la 20-40 mm col H2O
b) Confirmăm că gura copilului e întredeschisă
c) Aspirăm conţinutul căilor respiratorii
d) Controlăm ermeticitatea etanşeizării măştii pe faţă
e) Schimbăm poziţia copilului ca să restabilim permeabilitatea căilor respiratorii
16.Selectaţi din următoarele patologiile infecţioase ale bontului ombilical la nounăscuţi:
a) Omfalita catarală
b) Gangrena bontului ombilical
c) Sindrom Bekwit
d) Ombilic amniotic
e) Ulcer ombilical
17.Selectaţi agenţii patogeni frecvenţi ai conjunctivitei la nou-născuţi :
a) Escherichia coli
b) Neisseria gonorrhoeae
c) Staphilococus aureus
d) Staphilococus epidermalis
e) Streptococus
18.Selectaţi semnele caracteristice pentru conjunctivita bacteriană la nou-născuţi:
a) Eliminări purulente
b) Edemul şi hiperemia pleoapelor
c) Injectarea vaselor conjunctivei
d) Eliminări sanguinolente
e) Eliminări seroase
19.Indicaţi metodele de tratament în Candidoza la nou-născuţi:
a) Alimentaţia la sân (dacă nu este afectat mamelonul)
b) Terapia locală
c) Antibioticoterapia
d) Preparate antifungice
e) Preparate imunomodulatoare
20.Slectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală precoce:
a) Debut la 1 - 4 zi
b) Evoluţie "fulger"
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă
21. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală tardivă :
a) Debut la 1 - 4 zi
b) Evoluţie "fulger"
c) Detresă respiratorie
d) Meningită
e) Evoluţie lentă
22.Marcaţi semnele de manifestare a Meningitei stafilococice neonatală:
a) Febră
b) Inhibare
c) Hiperexcitabilşitate
d) Bombarea fontanelei
e) Convulsii
23.Selectaţi prin ce se manifestă Septicemia cu Escherichia coli la nou născuţi:
a) Evoluţie lentă
b) Febră
c) Hipotermie
d) Icter
e) Hepatomegalie
24.Selectaţi semnele caracteristice pentru depresia cardiorespiratorie la nounăscuţi:
a) Bradicardie
b) Tahicardie
c) Tonus muscular diminuat
d) Tonus muscular mărit
e) Hipotensiune arterială
25. Indicaţi primele 3 măsuri necesare de efectuat în şocul hipovolemic neonatal:
a) Hemotransfuzie
b) Introducerea plasmei, albuminei
c) Soluţii cristaloide
d) Sânge placentar
e) Dopamină
26.Indicaţi funcţiile Surfactantului:
a) Prevenirea colabării alveolelor
b) Acţiune bactericidă contra florei anaerobe
c) Reglează microcirculaţia în plămâni
d) Condiţionează clearance-ul mucociliar
e) Acţiunea bactericidă contra florei aerobe
27.Selectaţi principiile de bază ale terapiei respiratorii în caz de detresă respiratorie neonatală:
a) Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b) Oxigenarea adecvată
c) Înlăturarea cauzelor detresei respiratorii
d) Administrarea bicarbonatului de natriu
e) Laringoscopia
28.Indicaţi semnele caracteristice pentru icterul fiziologic neonatal:
a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă
b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l
c) Evoluţie ondulatorie
d) Durata icterului mai mult de 28 zile
e) Nivelul bilirubinei la sfârşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/l
29.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a
nounăscutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia
30.Marcaţi semnele caracteristice pentru forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului?
a) Hepatosplenomegalia
b) Icter din prima oră de viaţă
c) De obicei se dezvoltă după sistemul ABO
d) Anemie pronunţată
e) Dereglări pronunţate ale sistemului cardio-vascular
31.Indicaţi complicaţiile exsanguinotransfuziei în boala hemolitică a nou-născutului:
a) Enterocolita ulcero-necrotică
b) Embolia
c) Dereglări de electroliţi
d) Policitemia
e) Erupție cutanată
32.Marcaţi cu ce se asociază Icterul în prima zi de viaţă la nou-născut:
a) Enzimodeficit eritrocitar
b) Alimentaţia naturală
c) Incompatibilitatea în sistemul ABO
d) Hipotiroidism
e) Incompatibilitatea Rh factor
33.Indicaţi care din următoarele elemente corelează cu vârsta gestaţională a fătului:
a) α-fetoproteina
b) Lungimea brațului fătului stabilit ecografic
c) Testul cu oxitocină
d) Estriolul în urină la mamă
e) Diametrul biparietal al capului la făt
34.Selectaţi care din grupele enumerate ne indică prezenţa retardului în dezvoltarea fizică
intrauterină a fătului:
a) Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie
b) Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie
c) Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală e mai mică decât 10 centile
d) Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr.
e) Talia la naştere 52 cm
35.Indicaţi criteriile de determinare a retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului:
a) Morfologic
b) Neuromuscular
c) Indicele ponderal
d) Concomitent morfologic şi neuromuscular
e) Tabelele centile
36.Selectaţi metodele de diagnostic antenatal al malformaţiilor congenitale:
a) Cercetarea ultrasonografică
b) Determinarea α- fetoproteinei în sângele mamei
c) Radiografia
d) Datele examenului genetic
e) Radioscopia
37.Selectaţi cauzele ce poate determina scăderea turgorului ţesuturilor la nounăscut:
a) Deshidratare
b) Infecţia intrauterină
c) Hemoragia subarahnoidiană
d) Hipotrofia congenitală
e) Hipotirioza congenitală depistată tardiv
38.Indicaţi cauzele tahicardiei la nou-născut :
a) Hipotermie
b) Hipertermie
c) Persistenţa canalului arterial
d) Fosa ovală deschisă
e) asfixia moderată
39.Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-născuţi se determină la vârsta
de un an?
a) Reflexul de căutare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt
40.Indicaţi cauzele palorii tegumentelor la nou-născuţi:
a) Anemie
b) Şoc
c) Ductus arteriosus persistent
d) Policitemie
e) Septicemie
41.Selectaţi cauzele acrocianozei la nou-născuţi:
a) Hipotermie
b) Hipovolemie
c) Sindromul copilului abia născut
d) Ventilaţie neadecvată
e) Policitemie
42.Marcaţi stările ce caracterizează simptomul "petei albe" la nou-născuţi:
a) Hipovolemia
b) Prezenţa dereglărilor vegetative în urma traumatizării sistemului nervos central
c) Prezenţa anemiei pronunţate
d) Poliglobulia
e) Hipervolemia
43.Indicaţi modificările pielii considerate fiziologice pentru un nou-născut:
a) Paloare pronunţată
b) Icterul tegumentelor în I zi de viaţă
c) Milia
d) Miliaria cristalină
e) Nevus
44.Indicaţi beneficiile laptelui matern pentru nou-născut:
a) Protecţia împotriva infecţiei
b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil
45.Indicaţi simptoamele hemoragiei acute neonatale:
a) Se menţine paliditatea, deşi se continuă oxigenarea
b) Tahicardie
c) Pulsul în normă
d) Puls slab, filiform
e) Timpul de recolorare capilară prelungit
Complementul simplu
1. E
2. C
3. C
4. B
5. D
6. D
7. D
8. B
9. A
10. B
11. D
12. E
13. C
14. C
15. C
16. B
17. A
18. E
19. B
20. A
21. C
22. E
23. C
24. B
25. A
26. E
27. C
28. E
29. D
30. E
31. E
32. D
33. E
34. C
35. A
36. D
37. E
38. D
39. A
40. D
41. C
42. E
43. A
44. C
45. B
46. B
Complementul multiplu
1. A,B,C,E
2. A,B,C,D
3. A,C,D,E
4. A,E
5. A,B,C,D
6. A,B,C,D
7. A,B,D
8. A,D,E
9. A,B,C,D
10. A,C,D
11. A,B,C,D
12. A, C
13. B,C,E
14. A,B,D
15. B,C,D,E
16. A,B,E
17. B,C
18. A,B,C
19. A,B,D
20. A,B,C
21. D,E
22. A,C,D,E
23. A,B,D,E
24. A,C,E
25. A,B,D
26. A,C,D
27. A,B,C
28. A,E
29. A,D,E
30. A,B,D,E
31. A,B,C,E
32. C,E
33. A,E
34. B,C
35. A,E
36. A,B
37. A,B,D
38. B,E
39. C,E
40. A,B,E
41. A,C,E
42. A,C
43. C,D,E
44. A,B,C,D
45. A,D,E.
Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Complement simplu.
Cs
1.Trombocitopenia la copii este determinată de:
A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
C. Aprecierea numărului de trombocite
D. Determinarea timpului de sîngerare
E. Determinarea timpului de coagulare
Cs
A. Hematom
B. Peteşial-macular
C. Mixt
D. Vascular-purpural
E. Angiomatos
Cs
A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de sîngerare
C. Tip mixt de sîngerare
D. Hemartroze
E. Erupţii vascular-purpurale
6. Testul ce nu caracterizează sistemul vascular trombocitar al hemostazei la copii este:
A. Durata sîngerării după Duke
B. Aprecierea numărului de trombocite
C. Aprecierea morfologiei trombocitare
D. Aprecierea timpului trombinei
E. Aprecierea funcţiilor trombocitare
Cs
A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea strict specifică
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria
Cs
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematoame
D. Echimoze
E. Metroragii
Cm
A. Corticosteroizi
B. Imunoglobulină intravenos
C. Concentrate de factor VIII
D. Splenectomie
E. Masă trombocitară
Cm
Cm
1. E 1. A,B,D,E
2. B 2. C,E
3. E 3. A,B,D,E
4. B 4. A,C
5. C 5. B,D
6. D 6. A,D
7. C 7. B,C,E
8. B 8. A,B,C
9. С 9. A,B,D,E
10. Е 10. A,B,C,D
11. B,C,D
12. A,D,E