Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Răspuns: A
2) Evidenţiaţi care este frecvenţa prizelor alimentare, recomandată sugarului în vârstă de 6 luni, care este
alimentat artificial:
a) de 7 ori în zi
b) de 6 ori în zi
c) de 8 ori în zi
d) de 5 ori în zi
e) de 4 ori în zi
Răspuns: D
Răspuns: B
4) Indicaţi la ce vârstă, conform recomandărilor OMS, se permite administrarea laptelui de vaci integru:
a) de la vârsta de 6 luni
b) de la vârsta de 12 luni
c) de la vârsta de 2 ani
d) de la vârsta de 8 luni
e) de la vârsta de 3 luni
Răspuns: C
5) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător deficitului de lapte matern egal cu 40% (din
necesarul zilnic al copilului sugar):
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) uşoară
e) severă
1
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: C-D-E
2
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-C-E
13) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi a
celor preşcolari:
a) retard în dezvoltarea fizică
b) retard în dezvoltarea neuropsihică
c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
Răspuns: A-C-D
14) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi a celor preşcolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv
b) suprasolicitare metabolică
c) imunoreactivitate redusă
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
Răspuns: A-B-D-E
15) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din raţia zilnică a copilului de vârsta (1-2 ani):
a) laptele de vaci
b) condimentele picante, inclusiv sarea
c) mezelurile afumate
d) grăsimea de porc
e) legumele coapte
3
Răspuns: A-B-C
16) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
a) dacă copilul nu e alăptat se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci integru
b) se recomandă reducerea/excluderea consumului de produse cu conţinut sporit de sare, grăsimi şi zahăr
c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioară, cantitate şi consistenţă, adaptate
vârstei
d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca la adult
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-C-D-E
18) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a alimentaţiei artificiale la sugar:
a) formula de lapte-praf se va introduce în alimentaţie doar când copilul este sănătos
b) formula de lapte-praf nouă se va introduce progresiv şi treptat
c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule de lapte-praf noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 3 zile, se va recurge la o altă formulă de lapte-praf
e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
24) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea laptelui de vaci integru sau în diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă, comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
e) poate cauza alergie
Răspuns: B-C-D-E
26) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de cea a copilului mic, în vârstă de 1-3 ani:
a) prin volumul zilnic de hrană
b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetică hrănii
d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
e) prin necesitatea zilnică de calorii
Răspuns: A-B-D-E
27) Indicați ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dietă hipoalergică
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din aportul caloric)
d) dietă vegetariană
e) dietă cu cantitate redusă de sare
Răspuns: A-B-C-E
28) Indicaţi ce particularităţi ale alimentelor sunt recomandate pentru copiii de vârstă fragedă:
a) se va utiliza doar carne slabă
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale, perişoare)
c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smântână proaspătă)
d) se poate utiliza maioneză pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante
Răspuns: A-B-C-E
29) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi prezente în alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani:
a) supele de legume
b) budinca
c) salatele din legume/fructe proaspete
d) salatele din legume fierte
e) carnea prăjită
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: C
32) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită sugarul în vârstă de 10-12 luni, alimentat
natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masă
Răspuns: C
33) Care categorie de copii au cea mai înaltă necesitate de proteine şi calorii la kg masă?
a) copiii şcolari
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni
d) copiii noi-născuţi
e) copiii preşcolari
Răspuns: D
34) Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie aplicat la sân:
a) în prima oră după naştere (în primele 30 minute)
b) la 2 ore după naştere
c) la 12 ore după naştere
d) la 6 ore după naştere
e) la 24 ore după naştere
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: D
38) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)
Răspuns: E
39) Indicaţi prin ce se explică avantajul alimentaţiei cu lapte matern pentru dezvoltarea neuropsihică
adecvată a copilului:
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor
b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) conţinutul mărit al proteinelor serice
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de factori imuni nespecifici
Răspuns: B
40) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului sănătos a pireului
de legume:
8
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 9 luni
Răspuns: A
41) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a terciului de
cereale:
a) 6 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
Răspuns: A
42) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului de fructe:
a) 2 luni
b) 3 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 3,5 luni
Răspuns: C
43) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a cărnii:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni
Răspuns: B
44) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a peştelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
Răspuns: E
9
45) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a gălbenuşului de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
Răspuns: C
46) Selectaţi produsul, cu care de regulă se recomandă a începe diversificarea alimentaţiei sugarului:
a) sucul de fructe
b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuiţii
e) gălbenuşul de ou
Răspuns: B
47) Selectaţii care din produsele enumerate, conform recomandărilor OMS, nu este recomandat sugarilor:
a) peştele
b) caşcavalul
c) untul
d) laptele de vaci
e) gălbenuşul de ou
Răspuns: D
48) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complimentare, plus apă
c) alimentare excesivă la sân la cerere
d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare
Răspuns: D
Răspuns: E
50) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
10
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani
e) de câte ori doreşte copilul
Răspuns: A
51) Până la ce vârstă a copilului, conform OMS, se recomandă de a continua alimentaţia la sân:
a) până la vârsta de 5-6 luni
b) până la vârsta de 1 an
c) până la vârsta de 2 ani şi mai mult
d) până la vârsta de 1 an şi 2 luni
e) până la vârsta de 1 an şi 6 luni
Răspuns: C
Răspuns: A-E
53) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esenţiale ale laptelui matern în
comparație cu cele ale laptelui de vaci:
a) laptele matern conţine mai puţine proteine
b) laptele matern conţine mai multe proteine
c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
e) laptele matern conţine mai puţine lipide
Răspuns: A-C
54) Evidenţiaţi alimentele complementare de bază, administrate copilului sugar începând cu vârsta de 6 luni:
a) brânza de vaci
b) pâinea
c) pireul de legume
d) terciul din cereale
e) laptele de vaci
Răspuns: C-D
11
55) Evidenţiaţi ce recomandări sunt valabile pentru alimentaţia nou-născutului cu prematuritate de gr. I:
a) aplicare la sân la cerere
b) alimentare prin sondă cu lapte matern
c) aplicare la sân frecvent, nu mai puţin de 8 ori în 24 ore, inclusiv noaptea
d) aplicare la sân de 6 ori în 24 ore
e) aplicare la sân fiecare 3 ore
Răspuns: A-C
56) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lactoza laptelui matern:
a) lactoza laptelui matern favorizează creșterea florei condiționat patogene în intestinul sugarului
b) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 40% din necesarul energetic zilnic al sugarului
c) lactoza din laptele matern se digerează la ≈ 90% în intestinul subţire
d) lactoza laptelui matern favorizează creșterea lactobacililor în intestinul sugarului
e) lactoza laptelui matern micșorează valoarea PH-ului intestinal al sugarului, favorizând absorbția Ca
Răspuns: B-C-D
57) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lipidele laptelui matern:
a) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 50% din necesarul energetic al sugarului
b) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi nesăturaţi
c) lipidele laptelui matern sunt intr-o concentraţie mai mare în laptele anterior
d) laptele posterior este mai bogat în lipide
e) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi săturaţi
Răspuns: A-B-D
58) Evidenţiaţi condiţiile de bază, necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat la sân:
a) sugarul suge des degetul și este neliniștit
b) sugarul a împlinit 6 luni și este sănătos
c) sugarul e mai mare de 4 luni şi are greutate scăzută
d) sugarul e mai mare de 4 luni şi pare flămând după mâncare
e) sugarul a împlinit 6 luni, e sănătos şi manifestă interes pentru alte tipuri de alimente
Răspuns: A-E
59) Indicaţi afirmaţiile corecte, privind conţinutul de fier din laptele matern:
a) laptele matern conţine o cantitate de fier echivalentă cu cea din laptele de vaci
b) laptele matern conţine o cantitate de fier mai mare decât cea din laptele de vaci
c) concentraţia fierului în laptele matern depinde de conţinutul lui în organismul mamei
d) concentraţia fierului în laptele matern nu depinde de conţinutul lui în organismul mamei
e) fierul din laptele matern are o biodisponibilitate mai mare decât fierul din alte tipuri de lapte
Răspuns: B-D-E
12
60) Indicaţi care factori sunt implicaţi în declanşarea reflexului prolactinei:
a) concentraţia crescută de progesteron în sângele mamei
b) evacuarea completă a laptelui produs
c) alimentarea la sân a copilului şi în perioada nocturnă
d) excitarea receptorilor mamelonari
e) contactul fizic permanent între mamă şi copil (,,ochi la ochi”, ,,piele la piele”)
Răspuns: B-C
Răspuns: A-D
62) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
e) conţine beta-lactoză
Răspuns: A-C-E
63) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă sugarul suge eficient:
a) face mişcări de sugere frecvente
b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut
Răspuns: B-C-E
64) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicată alimentaţia la sân:
a) cancer mamar
b) insuficiență renală acută
c) pneumonie acută
d) infecţie respiratorie acută
e) infecţia cu HIV
Răspuns: A-B-E
13
65) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat natural:
a) vârsta sugarului este 6 luni
b) sugar este absolut sănătos
c) vârsta sugarului este 4 luni
d) mama are hipogalactie
e) curba ponderală plată
Răspuns: A-B
66) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă incidente/accidente în cadrul alimentaţiei la sân:
a) regurgitaţia
b) voma
c) colica abdominală a sugarului
d) enterocolita
e) refuzul temporar al sânului
Răspuns: A-C-E
67) Evidenţiaţi care din produsele enumerate se recomandă ca sursă de proteine pentru sugar:
a) carnea
b) bulionul de carne
c) gălbenuşul de ou
d) albuşul de ou
e) brânza/ caşcavalul
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-D
69) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt necesare sugarului în vârsta de 6 luni pentru
începerea diversificării alimentației:
a) mişcări de mestecare complexe
b) muşcatul şi mestecatul
c) apariţia primelor mişcări de mestecare
d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
e) abilitatea de a folosi tacâmul
14
Răspuns: C-D-E
70) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanţi /contraindicații în alimentaţia
la sân:
a) diabetul zaharat
b) infecţia respiratorie acută
c) infecţia cu HIV
d) urgenţele postpartum
e) cancerul mamar
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-D-E
72) Selectaţi factorii reglatori ai funcţiilor specifice umane, prezenţi în laptele matern:
a) Calciul şi Natriul
b) carnitina
c) taurina
d) acizii graşi polinesăturaţi
e) acizii graşi saturaţi
Răspuns: B-C-D
73) Selectaţi avantajele proteinelor laptelui matern faţă de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor copilului
d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α - lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β – lactalbumină
Răspuns: B-C-D
15
Răspuns: B-C-E
75) Selectaţi care produse pot fi incluse în raţia alimentară a copilului sugar în vârstă de 6 luni:
a) pireuri de legume şi fructe
b) peşte
c) pesmeţi
d) terciuri dincereale
e) pâine
Răspuns: A-D
Răspuns: B-C-D
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-D
79) Indicaţi ingredientele, conţinutul cărora în laptele matern nu depinde de consumul şi statutul
nutriţional al mamei:
a) fierul
b) vitamina A, D
c) calciul
16
d) zincul
e) vitaminele gr. B
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-C-E
82) Indicaţi afirmaţiile corecte privind rata alimentară a mamei care alăptează:
a) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei nu se schimbă, comparativ cu sarcina
b) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei sunt mai înalte decât la femeia însărcinată
c) cantitatea de lapte matern secretată depinde direct de consumul alimentar al mamei
d) chiar şi mamele, care au un regim alimentar deficient, pot produce o cantitate adecvată de lapte calitativ
e) necesitatea de proteine în raţia femeii care alăptează se măreşte cu 8-11g/24 ore
Răspuns: B-D-E
83) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţine Ig A secretorie
b) conţine o cantitate mai mare de Fe
c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori imunologici
d) conţine factori de creştere, inclusiv hormoni
e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
85) Alimentaţia adecvată, conform necesităților sugarului în primele luni de viață se poate aprecia după
următoarele semne:
a) curba ponderală ascendentă, corespunzătoare vârstei, cu adaos ponderal lunar minim 500 gr.
b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
87) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
b) sugarul are o curbă ponderală plată
c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost
Răspuns: B-C-D-E
88) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sugarului sunt corecte:
a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se pot introduce concomitent 2 sau mai multe alimente noi
Răspuns: A-B-C-D
89) Indicaţi problemele copilului, considerate drept factori nefavorizanţi/contraindicații pentru alimentaţia
la sân:
a) refuzul sânului de către copil
b) anomaliile de dezvoltare maxilo-facială (palatoschizis, gnatoschizis)
18
c) masa mică sau foarte mică la naştere
d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
e) prematuritatea severă
Răspuns: B-C-D-E
90) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule de lapte-praf diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân, cu introducere tardivă a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule de lapte neadaptate (lapte de vaci)
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-C-D-E
93) Selectaţi caracteristicile cantitative ale microelementelor laptelui matern faţă de laptele de vaci:
a) laptele matern conţine mai mult Fier decât laptele de vaci
b) laptele matern conţine mai mult Calciu decât laptele de vaci
c) laptele matern conţine mai puţin Calciu decât laptele de vaci
d) laptele matern conţine mai puţin Clor decât laptele de vaci
e) laptele matern conţine mai puţin Natriu decât laptele de vaci
Răspuns: A-C-D-E
94) Selectaţi care abilităţi sunt de regulă prezente/se dezvoltă la sugarul în vârstă de 6-12 luni şi sunt
necesare pentru consumarea alimentelor complementare:
a) suptul şi înghiţitul
19
b) mişcări de mestecare complexe
c) curăţarea linguriţei cu buzele
d) muşcatul
e) mişcările laterale cu limba şi împingerea hranei către dinţi
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: B-C-D-E
96) Din variantele listate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) prolactina
b) lactoferina
c) interleukina-6
d) Factorul Bifidum
e) ribonucleaza
Răspuns: B-C-D-E
97) Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui uman:
a) limfocite T, B
b) macrofagi
c) anticorpi antivirus
d) imunoglobuline de clasa A, M
e) calcitonina
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
99) Indicaţi care sunt restricţiile regimului alimentar al mamei care alăptează:
a) nu există nici un fel de restricţii
20
b) se exclud alimentele cu potenţial alergic sporit (fructe exotice, ciocolată, miere)
c) se exclude usturoiul, condimentele picante
d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat anterior reacţii adverse
e) se consumă cu precauţie ouă, peşte şi sucuri din fructe
Răspuns: B-C-D-E
100) Indicaţi afirmațiile, care caracterizează rolul protector al alimentaţiei cu lapte matern faţă de infecţii:
a) laptele matern este bactericid
b) laptele matern, spre deosebire de alte lichide, are conținut perfect adaptat necesităților sugarului
c) laptele matern conţine imunoglobulină A secretorie, care protejează de agenţi patogeni la nivel de mucoase
d) lactoferina din laptele matern concurează cu bacteriile pentru Fe
e) laptele matern conţine factori nespecifici de apărare (macrofagi, limfocite, interferoni, interleukine, etc.)
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-C-D-E
102) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de ocitocină, oferite mamelor ce
alăptează:
a) aplicarea cât mai frecventă la sân
b) alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) stoarcerea laptelui rămas după alimentarea sugarului
e) aplicarea şi poziţionarea corectă la sân
Răspuns: A-B-C-E
103) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul de prolactină, oferite mamelor ce
alăptează:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) poziţionarea şi aplicarea corectă la sân
e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele matern, în primele 6 luni de viaţă a sugarului
Răspuns: A-B-D-E
21
104) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului faţă de laptele matern matur:
a) colostrul este mai dens
b) colostrul are conţinut de proteine mai mare
c) colostrul are concentraţia de glucide mai mare
d) colostrul are concentraţia de vitamină A mai mare
e) colostrul are conţinut mai bogat în imunoglobuline
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-D-E
22
109) Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:
a) diminuarea cantităţii de eritrocite
b) reticulocitoza
c) icterul sclerotegumentar
d) hiperbilirubinemia
e) fierul seric diminuat
Răspuns: E
Răspuns: D
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: D
23
114. Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este cacteristic:
a) paliditate
b) icter
c) mărirea splinei
d) mărirea ganglionilor limfatici
e) culoarea normală a scaunului
Răspuns: D
115. Precizaţi modificarea de laborator cere nu este caracteristică în sferocitoza ereditară la copii:
a) anemia
b) reticulocitoza
c) microsferocitoza
d) eritrocitele în formă de ţintă
e) scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor
Răspuns: D
116. Indicaţi modificarea de laborator care nu este caracteristică pentru B-talasemie la copii:
a) anemia
b) eritrocitele în formă de ţintă
c) majorarea fierului seric
d) hipocromia
e) hipercromia
Răspuns: E
117. Precizaţi modificarea care nu este caracteristică pentru anemia falciformă la copii:
a) tipuri patologice de hemoglobină
b) eritrocitele în formă de seceră
c) mărirea nivelului hemoglobinei fetale
d) şocul hipovolemic în perioada de criză
e) criza vaso-ocluzivă
Răspuns: C
24
Răspuns: B
Răspuns: B
Răspuns: A
121. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul sferocitozei ereditare la copii:
a) transfuziile regulate de masă eritrocitară
b) transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/l
c) splenectomie
d) desferal
e) terapie suportivă generală
Răspuns: A
Răspuns: C
25
Răspuns: B
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-C-D-E
128. Enumeraţi caracteristicele pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare la copii:
a) paliditatea
b) icterul
c) splenomegalia
d) mărirea ganglionilor limfatici
e) epistaxisul
26
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-C-E
135. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza:
a) criza apare după administrarea medicamentelor
b) hemoliza intravasculară
c) hemoliza intracelulară
d) urina întunecată
e) majorarea bilirubinei indirecte
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-C-D
140. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat
dehidrogenază:
a) debut după administrarea medicamentelor
b) debut pe fondalul infecţiei
c) reticulocitoză marcată
d) hemoglobinemie
e) hipocromie
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D
144. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază la
copii:
a) mai frecvent se întâlneşte la barbaţi
b) hemoliza – peste 48 ore după administrarea medicamentelor
c) splenectomia eficientă
d) hemoliza intravasculară
e) hemoglobinuria
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: E
Răspuns: C
148) Precizaţi cauza comună de dezvoltare a anemiei fieriprive la copiii de vârstă mică:
A) maladia cronică
30
B) factorul alimentar
C) hemoragia cronică
D) dereglarea absorbţiei fierului
E) bolile infecţioase
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: E
Răspuns: D
152) Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:
A) aciditatea sucului gastric
B) activitatea amilazei salivare
C) starea funcţiei secretorii a stomacului
D) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului din componenţa preparatelor medicamentoase
E) activitatea proteolitică gastrică
Răspuns: D
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: E
156) Alegeţi metodă de tratament optim pentru un copil de 3ani care prezintă manifestări clinico-
paraclinice de anemie fierodeficitară gr.II:
A) administrarea preparatelor de fier parenteral
B) administrarea preparatelor de fier intravenos
C) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei
D) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei + încă 2–3 luni
E) numai normalizarea alimentaţiei
Răspuns: D
157) Precizaţi recomandarea optimală pentru un copil de 2 luni, născut prematur gr.II, la alimentaţie
naturală, în analiza generală a sângelui: Hb – 120 g/l; Er. – 3,9x1012 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h:
A) administrarea preparatelor de fier în doză curativă
B) doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei
C) doar administrarea preparatelor din fier mamei
D) administrarea preparatelor de lapte adaptate
E) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică
32
Răspuns: E
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: D
161) Indicaţi afirmaţia incorectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folic
B. se dezvoltă în patologii maligne
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră
D. poate fi în sarcină
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie
Răspuns: C
Răspuns: A-C-D-E
33
163) Precizaţi sediul depozitelor de Fe în organismul uman:
A) nodulii limfatici
B) ficat
C) rinichi
D) ţesutul muscular
E) splină
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-D-E
167) Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia prin deficit de vitamina B12
la copii:
A) hematopoieza de tip megaloblastic
B) diminuarea reticulocitelor
C) anemia hipercromă
D) creşterea nivelului fierului seric
E) anemia microcitară
34
Răspuns: A-C
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C
Răspuns: D-E
Răspuns: A-C-E
172) Selectaţi indicaţiile optime de tratament pentru un copil 7 ani care prezintă paliditate, cefalee, dureri abdominale, în
analiza generală a sângelui: Er. – 3,8x1012/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78, în naliza maselor fecale – ouă de helminţi:
A) Remediu antiparazitar
B) Antiinflamatoare nonsteroidiene
C) preparate de fier paranteral
D) preparate de fier per os
E) antacide
35
Răspuns: A-D
173) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 2 ani cu infecţii respiratorii recurente, scaune instabile, care este
palid, pofta de mâncare diminuată, în analiza sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l; I.c – 0,72, VSH – 7 mm/h:
A) anemie fierodeficitară
B) tratamentul cu preparatele de Fe până la normalizarea indicilor sângelui roşu
C) preparatele de fier administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni
D) preparatele de fier administrate parenteral
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24 ore
Răspuns: A-C-E
174) Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care este palid, excitat, transpiră abundent, tresare,
doarme rău, fontanela mare – 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat, hipotonie musculară difuză, analiza
sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h:
A) anemie gradul I
B) anemie gradul II
C) rahitism gr. I, evoluţie acută
D) rahitism gr. II evoluţie acută
E) rahitism gr II evoluţie subacută
Răspuns: B-E
Răspuns: A-B-C
176) Selectaţi modificările de laborator caracteristice în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric
B) mărirea capacităţii de conjugare a fierului în plasmă
C) reticulocitoza marcată
D) microcitoză, hipocromie
E) macrocitoza
Răspuns: A-B-D
36
E) macrocitoză
Răspuns: A-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
180) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni, la care după ce s-a întrodus complementul sub formă de
terci din cereale prezintă deficit ponderal, diaree cu scaun abundent, fetid, lipicios, în coprograma: acizi graşi +++,
săpunuri ++, analiza sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l. Indice de culoare 0,76.
A) mucoviscidoză
B) boala celiacă
C) anemie fierodeficitară
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale
E) administrarea preparatelor de fier
Răspuns: B-C-D-E
181) Indicaţi deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sănătos, venit în centrul medical
pentru vaccinare, la care în analiza sângelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinării
B) introducerea suplimentului
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni
D) nu necesită administrarea fierului
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2-3 luni per os
Răspuns: A-E
Răspuns: B-D
183) Indicaţi maladiile pentru care este caracteristică anemia microcitară la copii:
A) deficit de fier
B) anemie B12-deficitară
C) intoxicaţie cu plumb
D) anomalii ale membranei eritrocitelor
E) talasemie
Răspuns: A-C-E
184) Enumeraţi maladiile pentru care este caracteristică anemia macrocitară la copii:
A) anemie B 12-deficitară
B) talasemie
C) anemie Fanconi
D) anemie acid folic deficitară
E) enzimopatii
Răspuns: A-C-D
185) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care se află doar laalimentaţie naturală, are
indicii sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric – 11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier
B) anemia fierodeficitară
C) introducerea complementului
D) preparatele de fier parenteral
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni
Răspuns: B-C-E
186) Selectaţi recomandările medicului pentru un copil de 9 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2300 g. la
alimentaţie naturală, acuze nu prezintă, analiza generală a sângelui cu toţi indicii la valori de normă:
A) preparate de fier per os în doză profilactică 1-2 mg/kg corp/zi
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi
C) nu necesită preparate de fier
D) preparate de fier parenteral
E) durata profilaxiei - până la vârsta de 1 an
Răspuns: A-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: D
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: C
193) Care din factori sau fenomene nu participă în patogenia anemiei aplastice:
A. Limfocitele T - activate
B. Granulocitele
C. Interleuchina - 2
D. - interferonul
E. Factorul tumoral de necroză
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: A
197) Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
40
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Răspuns: E
198) Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: D
Răspuns: C
41
202) Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice la copii este:
A. Sindromul infecţios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Hepatosplenomegalia
E. Limfoadenopatia
Răspuns: A
Răspuns: A-B-D
Răspuns: B-E
Răspuns: B-C
Răspuns: B-E
42
207) Anemia aplastică la copii include în sine următoarele:
A. Granulocitopenie
B. Trombocitopenie
C. Eritropenie
D. Reticulocitoză
E. Trombocitoză
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: B-C
211) Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială
D. Afectarea membranei eritrocitare
E. Afectarea totală a hematopiezei
43
Răspuns: A-C
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-D
44
Răspuns: A-C
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: C
220) Marcaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la copii:
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG
Răspuns: C
222) Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronşic la copii:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte secreția locală de mucus
C. Relaxarea musculaturii bronşice
D. Bronhospasm
E. Edemațierea mucoasei bronșice
Răspuns: C
Răspuns: D
224) Indicați calea eficientă de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului bronşic la copii:
A. Intravenos
B. Subcutanat
C. Intramuscular
D. Inhalator
E. Per os
Răspuns: D
225) Selectați manifestarea fiziopatologică care nu este caracteristică în astmul bronşic la copii:
A. Spasmul musculaturii netede bronşice
B. Edemul mucoasei
C. Hipersecreţia de mucus
D. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice
E. Spasmul laringian
Răspuns: E
226) Selectați grupul de preparate care nu este indicat pentru tratamentul antiinflamator în astmul bronşic la copii:
A. Antiinflamatoare nonsteroidiene
B. Corticosteroizi inhalator
C. Antileucotriene
D. Cromoglicatul disodic
46
E. Ipratropium bromid
Răspuns: A
227) Selectați preparatul care pot provoca exacerbarea astmului bronşic la copii:
A. Acidul acetilsalicilic
B. Glucocorticosteroizi
C. Antihistaminice
D. Teofilina
E. Antileucotriene
Răspuns: A
228) Indicați metoda utilizată pentru aprecierea variabilității zilnice a semnelor de astm bronşic la copii:
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Nivelul IgE serice
Răspuns: C
229) Selectați biomarkerul procesului inflamator alergic regăsit în sputa pacientului cu astm bronşic la
copii:
A. Eozinofilie
B. Leucocitoză
C. Neutrofilie
D. Monocitoză
E. Trombocitopenie
Răspuns: A
Răspuns: A
231) Copilul manifestă semnele clinice ale exacerbării de astm bronșic. Care investigație de laborator va
oferi echipei medicale informația de bază pentru aprecierea statusului respirator la copil?
A. Hemoleucograma
B. Gazometria arterială
47
C. Ureea serică
D. Timpul tromboplastinei partial activate
E. Nivelul IgE serice
Răspuns: B
232) Un copil de 7 ani cu astm bronșic joacă fotbal la orele de educație fizică la școală. În timpul jocului
copilul începe să tușească, manifestă respirație șuierătoare și senzație de sufocare. Ce medicație trebuie de
administrat pentru a obține ameliorarea rapidă a stării pacientului?
A. Prednisolon
B. Montelukast
C. Salbutamol
D. Fluticason propionat
E. Teofilină
Răspuns: C
233) Indicați care dintre factorii de risc nu este implicat în patogeneza astmului bronșic la copii:
A. Dermatita atopică în primii ani de viață
B. Expunerea în copilărie la acarienii prafului de casă
C. Fumatul matern
D. Detresa respiratorie la nounăscut
E. Infecțiile respiratorii frecvente în primii ani de viață
Răspuns: D
234) Selectați afirmaţia care nu este caracteristică pentru astmul bronșic la copii:
A. Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronșic
B. Tusea poate fi manifestare a astmului bronșic
C. Wheezing-ul poate să nu fie prezent în timpul exacerbării de astm bronșic
D. Semnul „plămân silențios” este un semn favorabil
E. Prezența pulsului paradoxal este un semn al evoluției severe a maladiei
Răspuns: E
235) Evoluția severă a astmului bronșic la copii este prognozată în caz de:
A. Copilul vorbește rar
B. Cianoza
C. PCO2 mai mare de 40
D. Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
E. Prezența tuturor semnelor de mai sus
Răspuns: D
236) Indicați afirmația care nu prezintă factor de risc pentru astmul bronșic la copii:
A. Anamneza familială pozitivă (cazuri de astm la membrii familiei)
48
B. Prezența dermatitei atopice din primul an de viață
C. Fumatul în familie
D. Mediul rural de trai
E. Expunerea la alergeni
Răspuns: B
Răspuns:
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-C-D
240) Enumerați maladiile cu care trebuie să fie diferențiat astmul bronşic la copii:
A. Aspirație de corp străin
B. Insuficiență cardiacă congestivă
C. Mucoviscidoza
D. Pneumonie acută
E. Traheomalacie
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C
246) Enumerați investigațiile diagnostice specifice pentru astmul bronşic la copiii de vârstă şcolară:
50
A. Nivelul seric de IgE (total şi alergen-specifice)
B. Radiografie abdominală
C. Aprecierea nivelului de complexe imunocirculante
D. Investigaţia sputei
E. Spirometria
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-C-D-E
248) Enumerați alergenii alimentari care mai des provoacă exacerbarea de astm bronşic la copii:
A. Ouăle
B. Citricele
C. Peştele şi produsele de mare
D. Arachidele, nucile
E. Porumbul
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
250) Selectați factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronşic la copiii de vârsta timpurie:
A. Infecțiile respiratorii acute
B. Anemia feriprivă
C. Astmul bronșic la unul din părinți
D. Dermatita atopică
E. Rinita alergică
Răspuns: A-C-D-E
51
251) Enumerați nivelele de control ale astmului bronşic:
A. Lipsa exacerbărilor de astm bronșic
B. Astm bronșic controlat
C. Simptome nocturne de astm bronșic
D. Astm bronșic parțial controlat
E. Astm bronșic necontrolat
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-B-C
253) Marcați factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic la copiii cu vârsta sub 5 ani:
A. Sexul feminin
B. Trei epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
C. Dermatita atopică
D. Istoric de astm la unul din părinţi
E. Sensibilizare la aeroalergeni
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-D
52
256) Enumerați preparatele anticolinergice indicate pentru tratamentul astmului bronşic la copii:
A. Ipratropium bromid
B. Teofilină
C. Oxytopirină bromid
D. Tiotrapium bromid
E. Sulfat de magnesiu
Răspuns: A-C-D
257) Precizați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a exacerbării severe de astm bronşic la copii:
A. Oxigenoterapie
B. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
C. Corticosteroizi sistemici
D. Antileucotriene
E. Antibioticoterapie
Răspuns: A-B-C
258) Enumerați preparatele de bază indicate pentru menținerea controlului astmului bronşic la copii:
A. Antiinflamatoare nesteroidene
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Antileucotriene
D. Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune
E. Remediile antihistaminice
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: E
53
261) Selectaţi modificarea caracteristică la examenul clinic în bronşita acută la copii:
a) Crepitaţie
b) Matitate unilaterală
c) Murmur vezicular
d) Raluri umede difuze care se modifică după tuse
e) Raluri localizate
Răspuns: D
Răspuns: D
263) Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă la copii:
a) Expirul prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
Răspuns: A
Răspuns: B
265) Precizaţi simptomul clinic care NU este caracteristic pentru bronşiolită la copii:
a) Tiraj ul cutiei toracice
b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Inspirul prelungit, zgomotos
e) Wheezing-ul
Răspuns: D
54
266) Numiţi agentul patogen comun în bronşiolită la copii:
a) Virusul respirator sincitial
b) Virusul gripal A1
c) Virusul gripal A2
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Enterovirisurile
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: B
Răspuns: E
270) Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii este valabilă în caz de:
a) Infecţie virală
b) Infecţie bacteriană documentată
c) Vomă indusă de tusă
d) Sindrom febril
e) Tusea umedă
55
Răspuns: B
271. Numiţi afecţiunea copilului pentru care este caracteristică dispnee expiratorie:
a) Stenoza acută a laringelui
b) Bronşită obstructivă
c) Pneumonia comnitară
d) Pleurezia sinpneumonică
e) Boala celiacă
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-D
56
Răspuns: A-D
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-D-E
280) Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:
a) Administrarea enzimelor sistemice
b) Fluidificarea secreţiilor bronşice
c) Aportul adecvat de lichide în organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
57
Răspuns: B-C-D-E
281) Enumeraţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii:
a) Este principalul agent cauzal al bronşiolitei
b) Reinfectarea este frecventă, îndeosebi în colectivităţile de copii
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
e) Formează imunitate de durată, practic pe viaţă
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
285) Precizaţi condiţiile care cresc riscul de formă severă de bronsiolită acută la copii:
a) Prematuritatea
b) Alimentaţia naturală
c) Greutatea mică la naştere
d) Vârsta peste 3 ani
58
e) Boli pulmonare preexistente
Răspuns: A-C-E
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: A
Răspuns: C
299) Selectaţi grupul de medicamente de prima linie indicate în cardiomiopatia hipertrofică obstructivă la
sugari:
A. Diureticile
B. Betaadrenoblocantele
C. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Antagoniştii aldosteronei
Răspuns: B
61
300) Indicaţi criteriul clinico-evolutiv caracteristic cardiomiopatiei hipertrofice cu debut în copilărie:
A. Evoluţie favorabilă la orice vârstă pediatrică
B. Mortalitate înaltă în primii ani de viaţă
C. Potenţial vindecabilă
D. Lipsa complicaţiilor aritmice
E. Caracter tranzitoriu la preşcolari
Răspuns: B
Răspuns: D
302) Specificaţi vârsta pediatrică cu risc înalt de mortalitate în miocardita acută virală:
A. Nou-născuţii
B. Vârsta fragedă
C. Adolescenţii
D. Sugarii
E. Orice vârstă pediatrică
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: A-B-E
305) Indicaţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii:
62
A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza
D. Antistreptolizina O
E. Troponina cardiacă I
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-C-E
307) Nominalizaţi factorii etiologici virali comuni în miocardita acută virală la copii::
A. Coxsackie A
B. Coxsackie B
C. Adenovirusurile
D. Herpesvirus
E. Parvovirusul B19
Răspuns: B-C
308) Numiţi testele diagnostice imagistice de prima linie în miocardită acută pediatrică:
A. Radiografia cardiopulmonară
B. Biopsia endomiocardică
C. Electrocardiografia
D. Ecocardiografia
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
Răspuns: A-C-D
309) Indicaţi criteriile de diagnostic pentru miocardita acută fulminantă la copilul mic:
A. Istoric cu prodrom viral scurt
B. Prezentare cu şoc cardiogen
C. Scăderea importantă a contractilităţii ventriculare
D. Convulsii febrile
E. Istoric familial de moarte subită cardiacă
Răspuns: A-B-C
63
310) Enumeraţi afecţiunile importante pentru diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul mic:
A. Deficienţa primară de carnitină
B. Glicogenozele
C. Originea anormală a arterei coronariene stângi
D. Bloc atrio-ventricular congenital
E. Coarctaţia de aortă
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C
64
315) Numiţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă în cardiomiopatia hipertrofică pediatrică:
A. Tahicardia ventriculară nesusţinută
B. HVS peste 30 mm
C. Istoric familial de moarte sibită cardiacă
D. Tahicardia sinusală cronică
E. Forma obstructivă
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-D
65
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: D
Răspuns: C
Răspuns: D
Răspuns: E
332) Precizaţi modificarea de laborator care NU este caracteristică pentru hemofilia A la copii:
A. Durata de sîngerare crescută
B. Timpul de coagulare crescut
C. Timpul de tromboplastină parţial activat crescut
D. Durata de sîngerare normală
E. Deficit al factorului VIII
Răspuns: A
Răspuns: B
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-D-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-C
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-D
351) Selectaţi glanda endocrină cu o influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
A. tiroida
B. timusul
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
Răspuns: D
352) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este caracteristică creşterea ponderală cea mai
intensă:
A. până la vârsta de 1 an
B. vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
C. vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
D. vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
E. vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani
Răspuns: A
Răspuns: C
72
354) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la băieţi:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
Răspuns: C
355) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la fete:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: B
358) Indicaţi ce reprezintă legea antagonismului morfologic şi ponderal al creșterii și dezvoltării la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
Răspuns: C
73
359) Indicaţi ce reprezintă legea creşterii inegale la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
Răspuns: D
Răspuns: B
Răspuns: A
362) Selectați parametrul care NU este esențial pentru apricierea creșterii și dezvoltării copilului :
A. talia
B. somatoscopia
C. greutatea
D. maturația osoasă
E. maturația pubertară
Răspuns: B
Răspuns: B
74
364) Selectați care din indicatori NU caracterizează procesul de maturație la copii :
A. maturația osoasă
B. maturația sexuală
C. maturația dentară
D. maturația enzimatică
E. maturația greutății
Răspuns: D
365) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunile și compoziția corporală :
A. talia, circumferințele, masa
B. maturația osoasă
C. maturația dentară
D. maturația metabolică
E. maturația pubertară
Răspuns: A
366) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a copilului în
primul an de viaţă:
A. tiroida
B. pancreasul exocrin
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
Răspuns: A-E
Răspuns: A-B-C
75
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-D-E
370) Indicaţi factorii endogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorii genetici
B. factorii hormonali
C. factorii ereditari
D. factorii patologici
E. mediul geografic
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C
76
Răspuns: A-B-C-D
374) Indicaţi factorii exogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorul alimentar
B. mediul geografic
C. factorii socio-economici
D. factorii afectiv-educativi
E. factorii genetici
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-C
Răspuns: D
Răspuns: B
Răspuns: C
384) Indicați manevra vagală care se aplică în tratamentul tahicardiei supraventriculare la sugar:
A. Manevra Valsalva
B. Poziționare” pe vine”
C. Aplicarea de scurtă durată a unei pungi cu gheață pe faţă
D. Masajul carotidian unilateral
E. Compresia globilor oculari
Răspuns: C
Răspuns: D
386) Indicați antiaritmicul de prima linie în tratamentul de urgenţă a tahicardiei ventriculare la copil
hemodinamic stabil:
A. Verapamil
B. Lidocaina
C. Digoxină
D. Isoproterenol
E. Amiodarona
Răspuns: B
387) Numiți care din aritmiile enumerate nu este considerată aritmie majoră cu risc vital la copii:
A. Tahicardie sinusală
B. Sindromul QT lung
C. Tahicardia ventriculară susținută
D. Bloc atrioventricular total
E. Extrasistolia ventriculară frecventă polimorfă
Răspuns: A
388) Afirmaţi care este vârsta pediatrică de maturare completă a sistemului excitoconductor:
A. Sugar
B. Vârsta fragedă
79
C. Nou-născut
D. Școlarul mic
E. Adolescent
Răspuns: B
389) Marcaţi simptomul comun pentru debutul crizei tahicardiei supraventriculare uşoare la sugar cu
inimă structural normală:
A. Simptomatologie absentă
B. Insuficienţă cardiacă congestivă
C. Insuficienţă respiratorie
D. Puls periferic filiform
E. Alterarea stării de conştienţă
Răspuns: A
Răspuns: C
391) Indicați factorul decesiv de conduită terapeutică antiaritmică în urgenţele aritmice la copii:
A. Starea hemodinamică
B. Tipul de malformaţie cardiacă
C. Prezenţa convulsiilor febrile
D. Semne de infecție acută
E. Istoric familial pozitiv
Răspuns: A
Răspuns: C
393) Precizați grupa de medicamente de prima linie în criza de tahicardie ventriculară la copil
hemodinamic stabil:
A. Antiaritmice din Clasa IB
80
B. Antiaritmice din Clasa IA
C. Antiaritmice din Clasa II
D. Glicozide cardiace
E. Antiaritmice din clasa III
Răspuns: A
394) Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite cardiace la copii cu sindromul QT
lung simptomatic:
A. Glicozide cardiace
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
E. Blocantele canalelor de calciu
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: C
397) Enumerați semnele clinice specifice în tahicardia supraventriculară paroxistică moderată la sugar:
A. Debut brusc
B. Letargie
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
399) Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită la copii:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-C-D-E
403) Indicați aritmiile provocate la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de cord:
82
A. Sindromul Wolff-Parkinson-White
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
Răspuns: B-C-D-E
404) Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-D-E
83
408) Numiți manevrele vagale care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea medicamentelor antiaritmice
D. Manevra Valsalva
E. Poziționare cu membre inferioare ridicate
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-C-D
411) Indicați factorii care determină simptomatologia copilului în criza de tahicardie paroxistică
supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
Răspuns: A-B-D
412) Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de
tahicardie supraventriculară la copii:
A. Antiaritmice din clasa a IIa
B. Antiaritmice din clasa a IIIa
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Adenozina
84
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-D
420) Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
B. Palpitații cu ritm rapid
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
85
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-D-E
426) Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:
A. Polimorfe
B. Gradul III după Lown
C. Asociată malformaţiilor congenitale cardiace
D. Asociată sindromului QT lung
E. Monomorfă rară
Răspuns: A-B-C-D
86
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C-E
435) Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram. dreptă a fascicului Hiss la copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
B. Durata complexului QRS normală
C. Durata intervalului PR prescuratată
D. Prezența undei delta (ð)
E. Unda T inversată
Răspuns: A-B
436) Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică la copii:
A. Extrasistolii atriale sau ventriculare
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculară
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B
Răspuns: B
440) Selectaţi glanda endocrină cu influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în perioada
pubertară:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
Răspuns: D
441) Precizaţi metoda utilizată pentru evaluarea proporţionalității dezvoltării fizice la copii:
a) indicele nutriţional
b) indicele ponderal
c) indicele statural
d) aprecierea somatoscopică
e) aprecierea complexă prin nivele centilice
Răspuns: E
442) Selectaţi nivel centilic care corespunde dezvoltării fizice ,,foarte înalt”:
a) 90-97 centile
b) 3-10 centile
c) 25-75 centile
89
d) 97-100 centile
e) 10-25 centile
Răspuns: D
Răspuns: A
444) Numiţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul II:
a) 0,99-90
b) 0,89-0,76
c) 0,6 şi mai mic
d) 0,75-0,60
e) 0,90-1,1
Răspuns: D
445) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde malnutriției de gradul III:
a) 0,75-0,60
b) <0,60
c) 0,90-1,1
d) 0,89-0,76
e) 0,99-0,90
Răspuns: B
446) Indicaţi formula de calcul a masei corporale ideale a copilului în primele 6 luni de viaţă:
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numărul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numărul de ani
e) n x 5-20, unde n – numărul de ani
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: C
449) Selectați enunțul care caracterizează legea alternanţei creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
Răspuns: A
450) Selectați enunțul care caracterizează legea proporţiilor creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
Răspuns: B
451) Selectați enunțul care caracterizează legea antagonismului morfologic şi ponderal creșterii și
dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
Răspuns: C
452) Selectați enunțul care caracterizează legea creşterii inegale ale creșterii și dezvoltării la copii:
91
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
Răspuns: D
453) Selectați enunțul care caracterizează indicele ponderal în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) greutatea corpului corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) raportul între greutatea reală a corpului şi cea ideală
d) greutatea corpului ideală pentru vârstă
e) raportul între greutatea ideală şi cea reală a corpului
Răspuns: C
454) Selectați enunțul care caracterizează indicele nutriţional în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) raportul între greutatea reală şi cea ideală, corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) greutatea ideală pentru vârstă
d) raportul între greutatea reală şi cea ideală
e) raportul între talia reală şi cea ideală
Răspuns: A
455) Selectați enunțul care caracterizează indicele statural în aprecierea stării de nutriţie a copilului:
a) greutatea corespunzătoare taliei
b) raportul între talia reală şi cea ideală
c) greutatea pentru vârstă
d) raportul între masa reală şi cea ideală
e) raportul între masa reală şi cea ideală corespunzătoare taliei
Răspuns: B
Răspuns: A
457) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi de lapte la copii sugari:
92
a) la vârsta de 6-10 luni
b) la vârsta de 2-3 luni
c) la vârsta de 8-12 luni
d) la vârsta de 7-10 luni
e) la vârsta de 16-20 luni
Răspuns: A
Răspuns: E
459) Indicaţi termenul mediu de schimbare a dinţilor de lapte cu cei permanenţi la copii:
a) la vârsta de 6-10 ani
b) la vârsta de 5-8 ani
c) la vârsta de 8-12 ani
d) la vârsta de 4-5 ani
e) la vârsta de 6-7 ani
Răspuns: E
Răspuns: B
461) Selectați glandele endocrine care exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
Răspuns: A-B
93
462) Selectați glandele endocrine care influenţează creşterea şi dezvoltarea fizică a copilului în perioada de
dezvoltare intrauterină:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
Răspuns: A-C
463) Selectaţi formulele orientative de apreciere a perimetrului toracic la copii în primul an de viaţă:
a) 43-1,5(6-n), unde n- numărul de luni
b) 45-2(6-n), unde n- numărul de luni
c) 43+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
d) 45+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numărul de luni
Răspuns: B-D
Răspuns: C-E
Răspuns: B-D
466) Dezvoltarea fizică „netipică” se constată în cazul în care masa corporală şi talia se încadrează în
următoarele nivele centilice:
a) 25 -75 centile
b) 3 – 10 centile
c) 75- 90 centile
d) 90-97 centile
e) 97-100 centile
94
Răspuns: B-E
467) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
Răspuns: C-D
468) Indicaţi care sunt criteriile pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a) nivelul maturităţii biologice
b) gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c) acceleraţia dezvoltării fizice
d) talia corpului
e) greutatea corpului
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B
Răspuns: D-E
95
Răspuns: B-D-E
472) Selectați semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) apariţia pilozităţii pubiene
d) modificarea vocii
e) apariţia ciclului menstrual
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-C
475) Enumeraţi metodele utilizate în fiziometrie pentru aprecierea dezvoltării fizice a copiilor:
a) spirometria
b) dinamometria
c) puterea de întindere
d) elasticitatea tegumentelor
e) maturizarea biologică
Răspuns: A-B-C
96
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C-D
480) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se manifestă în perioada pubertară:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii
Răspuns: A-B-C-E
482) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul an de
viaţă sunt:
a) dentiţia
b) creşterea ponderală
c) creşterea staturală
d) perimetrul toracic
e) perimetrul craniului
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
486) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) alimentaţia
b) mediul geografic
c) factorii socio-economici
d) factorii genetici
98
e) factorii afectiv-educativi
Răspuns: A-B-C-E
487) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) factorii genetici
b) mediul geografic
c) factorii ereditari
d) factorii interni ai patologiei
e) factorii hormonali
Răspuns: A-C-D-E
488) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică
Răspuns: A-B-C-D
489) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a) gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b) elasticitatea tegumentelor
c) puterea de întindere
d) forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e) semnele de maturizare biologică
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: E
Răspuns: C
493) Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice
Răspuns: A
Răspuns: B
495) Precizaţi care formă de colecistită acută evoluează cel mai uşor:
A. Flegmonoasă
B. Gangrenoasă
C. Nespecfică
D. Catarală
E. Specifică
Răspuns: D
496) Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A,D, şi K
100
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
Răspuns: A
497) Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
B. Radiografia abdominală simplă
C. Ecografia veziculei biliare
D. Scintigrafia radioizotopică
E. Tomografia computerizată abdominală
Răspuns: C
Răspuns: D
499) Criteriile ecografice pentru colecistită cronică la copii sunt următoarele, cu excepţia:
A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Îngroşării (≥3mm) şi deformării pereţilor vezicii biliare
C. Indurării şi/sau stratificării pereţilor vezicii biliare
D. Micşorării în dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenităţii cavităţii vezicii biliare
Răspuns: A
Răspuns: E
511) Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de colecistită cronică la copii:
A. În prezenţa febrei şi a sindromului dolor
101
B. La dispariţia febrei şi a sindromului dolor
C. La dispariţia febrei
D. La dispariţia sindromului dolor
E. În remisiune
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: B
514. Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare căilor biliare tip hipoton-hipokinetic
la copii:
A. Spasmul sf. Oddi
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare
C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute
D. Vezica biliară este mică în volum
E. Atrezia căilor biliare intrahepatice
Răspuns: C
515. Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru disfuncția căilor biliare hipotone la
copii:
A. Durerile surde, disconfortul în hipocondrul drept
B. Greţurile, inapetenţă
C. Gustul amar matinal
D. Durerea acută, violentă
E. Meteorism, constipaţia
Răspuns: D
Răspuns: C
517. Factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
A. Modului sedentar de viaţă
B. Traumei plexului solar
C. Anomaliilor vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţiei ereditară
E. Cistită
Răspuns: E
518. Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru disfuncția vezicii biliare hipertone
(hiperkinetice) la copii:
A. Greţuri, vărsături bilioase
B. Durere acută, colicativă în hipocondriul drept
C. Durere acută, colicativă în hipocondriul stâng
D. Dureri în hipocondrul drept la efort fizic
E. Durerea survine postprandial, după stres
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: B
103
521. Determinaţi care poate fi etiologia colecistitelor acute la copii :
A. Bacteriană
B. Virală
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară
Răspuns: A-B-C
522. Marcaţi care sunt căile de emergenţă a infecţiei spre vezica biliară:
A. Hematogenă
B. Limfogenă
C. Ascendentă din duoden
D. Transcutană
E. Prin inoculare directă
Răspuns: A-B-C
523. Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute la copii:
A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii
B. Septuri intravezicale
C. Normokinezia căilor bliare
D. Hipofuncţia pancreatică exocrină
E. Hipermotilitatea gastrică
Răspuns: A-B
524. Notaţi sindroamele clinice ce descriu un caz tipic de colecistită acută la copii:
A. Sindromul dolor abdominal
B. Sindromul hemoragic
C. Sindromul dispeptic
D. Sindromul de intoxicaţie
E. Sindromul edematos
Răspuns: A-C-D
525. Precizaţi prin ce se caracterizează sindromul dureros abdominal în cazul colecistitei acute la copii:
A. Durerea suprapubiană
B. Durerea localizată în hipocondrul stâng
C. Durerea localizată în hipocondrul drept
D. Durerea poate iradia în hemitoracele drept
E. Durerea poate iradia în hemitoracele stîng
Răspuns: C-D
104
526. Marcaţi semnele clinice pozitive în cazul colecistitei acute la copii:
A. Merphy
B. Ortner
C. Kehr
D. Lepine
E. Giordano
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
528. Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice pentru colecistita acută bacteriană la
copii:
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoză
D. Neutrofilia
E. VSH sporit
Răspuns: C-D-E
529. Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate în caz de colecistită acută la copii:
A. Mărirea în volum a vezicii bilare şi îngroşarea pereţilor mai mult de 3 mm
B. Îngroşarea şi dedublarea pereţilor vezicii biliare
C. Subţierea pereţilor vezicii biliare
D. Dereglări de motriciate cu stază bilară
E. Prezenţa anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: B-D-E
105
531. Marcaţi formele colecistitelor cronice, după etiologie:
A. Genetice
B. Neinfecţioase
C. Termice
D. Infecţioase
E. Actinice
Răspuns: B-D
Răspuns: A-C
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-C
Răspuns: A-B-D
106
536. Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cornice la copii:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienţă hepatică
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicaţie
Răspuns: A-B-D-E
537. Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la copil:
A. Sîcîitoare, surde, de compresie
B. Acute, violente
C. Se accentuează la 20-30 min după alimente reci. grase, picante
D. Se accentuează la efort fizic intens
E. Se pot localiza în hipocondriul drept
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-D
539) Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
B. Hemoleucograma, probele biochimice sangvine
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie
Răspuns: A-B-D-E
107
Răspuns: B-C-D-E
541. Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul diferenţial al colecistitei cronice la copil:
A. Gastroduodenită
B. Apendicită
C. Boală ulceroasă
D. Cistită
E. Proctosigmoidită
Răspuns: A-B-C
Răspuns: C-D-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: C-D-E
108
Răspuns: A-D
Răspuns: C-D
547. Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Hepatita virală acută în anamneză
B. Disfuncţiile neurocirculatorii de diferită geneză
C. Maladiile endocrine
D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal
E. Pneumonia
Răspuns: A-B-C-D
548. Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipertonice ale vezicii biliare la copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”
Răspuns: A-B-C
549. Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipotonice ale vezicii biliare la copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”
Răspuns: A-D
550. Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy
109
Răspuns: C-D-E
551. Enumeraţi investigaţiile pentru confirmarea diagnosticului pozitiv de disfuncția vezicii biliare la
copii:
A. Examenul ecografic
B. Examenul endoscopic
C. Examenul radiogrfic abdominal
D. Hemoleucograma
E. Analiza biochimică a sîngelui
Răspuns: A-B
552. Marcaţi semnele USG în cazul disfuncției vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
A. Vezica biliară mărită în volum
B. Vezica biliară micşorată în volum cu ½ peste 1 oră, după dejun
C. Configuraţia triunghiulară a vezicii urinare
D. Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după mîncare
E. Vezica biliară mică
Răspuns: A-D
553. Marcaţi semnele USG în disfuncția vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
A. Excreţia bilei este încetinită;
B. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după mîncare cu 1/2;
C. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după dejun, mai mult de 2/3;
D. Vezica biliară mică;
E. Gaz liber în abdomen
Răspuns: C-D
554. Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul disfuncției vezicii
biliare la copil:
A. Ulcer gastric perforat
B. Colecistite
C. Litiaza biliară
D. Pneumonie bazală pe dreapta
E. Pielonefrită acută
Răspuns: B-C
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-E
560. Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Modul sedentar de viaţă
B. Trauma plexului solar
C. Anomaliile vezicii şi căilor biliare
111
D. Predispoziţia ereditară
E. Cistita
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B
Răspuns: C
563. Precizaţi la câte săptămâni după suportarea unei faringoamigdalite streptococice se poate dezvolta
Febra reumatismală acută:
a. 2-4 săptămâni
b. 2-4 luni
c. 1-2 zile
d. 5-6 luni
e. 6-8 săptămâni
Răspuns: A
564. Precizaţi numărul criteriilor majore Jones în diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. 4
b. 6
c. 3
d. 5
e. 2
Răspuns: E
565. Notați criteriul minor pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. Poliartrita
112
b. Artralgii
c. Coreea
d. Noduli subcutanaţi
e. Eritem marginat
Răspuns: B
566. Precizaţi criteriul major pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. Febra
b. Artralgii
c. Leucocitoza
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă
e. Coreea
Răspuns: E
567. Numiţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută cu cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 20 ani
c. Toată viaţa
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
Răspuns: A
568. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. Toată viaţa
Răspuns: B
Răspuns: A
570. Enumeraţi criteriile majore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. Cardită
113
b. Coreea Sydenham
c. Eritem marginat
d. Artralgii
e. Leucocitoză
Răspuns: A-B-C
571. Notaţi criteriile minore pentru diagnosticul Febrei reumatismale acute la copii:
a. Artralgii
b. Febră
c. Cardită
d. Creşterea intervalului PR pe Electrocardiogramă
e. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
573. Determinaţi caracteristicile nodulilor subcutanaţi Meynet în Febra reumatismală acută la copii:
a. Localizarea în hipoderm
b. Sunt nedureroşi
c. Sunt proeminenţi deasupra oaselor în zonele de extensie
d. Sunt aderenţi
e. Sunt dureroşi
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C
577. Menţionaţi caracteristicile clinice ale coreei Sydenham în Febra reumatismală acută la copii:
a. Manifestările coreei apar treptat
b. Mişcări involuntare, bruşte, repetitive
c. Mişcări coordonate ale membrilor
d. Grimase, zâmbete inadecvate
e. Mişcările sunt accentuate de emoţii şi activitate fizică
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-E
579. Menţionaţi caracteristicile procesului inflamator activ în Febra reumatismală acută la copii:
a. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi Proteinei -C reactive
b. Creşterea globulinelor
c. Leucocitoză
d. Creşterea fibrinogenului
e. Trombocitoză
Răspuns: A-B-C-D
115
580. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în Febra reumatismală acută la copii:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
Răspuns: A-B-C
581. Determinaţi condiţiile posibile de stabilire a diagnosticului de Febră reumatismală acută la copii:
a. 2 criterii majore+o dovadă a infecţiei streptococice
b. 1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
c. 1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovadă a infecţiei streptococice
d. 2 criterii majore+ 2 criterii minore
e. 1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovadă a infecţiei streptococice
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
116
585. Precizaţi criteriile de spitalizare ale copiilor cu Febră reumatismală acută:
a. Adresare primară cu semne clinice de Febră reumatismală acută
b. Adresare primară cu semne clinice de recădere a Febrei reumatismale acută
c. Comorbidităţi importante
d. Nodulii subcutanaţi
e. Eritem marginat
Răspuns: A-B-C
586. Precizați structura anatomică unde este localizat centrul de termoreglare la copii:
A. Hipotalamus
B. Piele
C. Măduva spinării
D. Cerebel
E. Hipofiză
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: B
117
Răspuns: A
Răspuns: D
591. Selectați care, din cele listate, crește nemijlocit pragul de termoreglare al centrului hipotalamic în febră
la copii:
a. Endotoxinele bacteriene
b. Unele medicamente
c. Macrofagii
d. Leucotrienele
e. Prostaglandina E
Răspuns: E
Răspuns: C
Răspuns: C
595. Care din afirmaţii, privind tratamentul unei stări febrile la copil, nu este corectă:
a. Preparatul de prima intenție este Acetaminophenul
b. Calea preferențială de administrare a Acetaminophenului este cea parenterală
c. Preparatul de alternativă este Ibuprofenul
d. Se va trata obligator cauza febrei
e. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizice) de combatere a febrei
Răspuns: B
596. Pentru convulsiile febrile ale copilului de vârstă fragedă nu este caracteristic:
a. Apar doar în context febril
b. Au durată scurtă, de obicei sub 15 minute
c. Sunt tonico-clonice, generalizate
d. Apar în perioada de vârsta 6 luni – 5 ani
e. Este caracteristică prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele între crize
Răspuns: E
Răspuns: C
Răspuns: A
599. Selectați preparatul de primă intenție, recomandat în tratamentul crizei de convulsii febrile la copil:
a. Diazepam
b. Glucoza
c. Prednizolon
d. Piridoxin
e. Dimedrol
119
Răspuns: A
600. Precizați calea preferențială de administrare a Diazepamului în convulsii la sugari la etapa prespital:
a. Intravenos
b. Intrarectal
c. Intramuscular
d. Prin sondă nazogastrică
e. Subcutan
Răspuns: B
Răspuns: C
602. Indicați care, din afirmațiile listate, privind conduita terapeutică a febrei la copii, nu este corectă:
a. Nu este recomandată administrarea alternativă de Acetaminophen şi Ibuprofen, dacă se obţine eficienţă în
monoterapie
b. Nu se administrează Acid Acetilsalicilic la copii sub 12 ani
c. Nu se administrează Metamizol
d. Nu se administrează antibiotice, dacă nu există argumente pentru etiologia bacteriană a febrei
e. Nu se administrează Acetaminophen la copii sub 3 luni
Răspuns: E
603. Indicați doza corectă de Acetaminophen, recomandată cu scop terapeutic copiilor cu febră:
a. 10-15 mg/Kg/doză
b. 5 mg/Kg/doză
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
d. 5 mg/Kg/24 ore
e. 30 mg/Kg/24 ore
Răspuns: A
604. Indicați doza corectă de Ibuprofen, recomandată cu scop terapeutic copiilor cu febră:
a. 10-15 mg/Kg/doză
b. 7, 5-10 mg/Kg/doză
c. 10-15 mg/Kg/24 ore
120
d. 7,5 mg/Kg/24 ore
e. 50-60 mg/Kg/24 ore
Răspuns: B
Răspuns: B
Răspuns: A-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-E
Răspuns: A-B-D
614. Selectați structurile anatomice, unde sunt localizați centrii de termoreglare la copii:
a. Cerebel
b. Corpul Calos
122
c. Hipotalamusul anterior
d. Trunchiul cerebral
e. Hipotalamusul posterior
Răspuns: C-E
Răspuns: A-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: B-C-D
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C-D-E
622. Variațiile nictemerale ale temperaturii corporale la copil sunt determinate de:
a. Temperatura mediului
b. Activitatea fizică
c. Activitatea sistemului endocrin
d. Culoarea pielii
e. Tranzitul gastrointestinal
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-C-D
624. Enumerați cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari:
124
a. Otita acută
b. Pneumonia acută
c. Infecția tractului urinar
d. Rahitismul
e. Anemia carențială
Răspuns: A-B-C
Răspuns: C-D-E
626. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la nou-născuți și sugarii sub 3 luni:
a. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră pot să nu prezinte semne evidente/caracteristice de infecție, iar temperatura
corporală poate fi crescută sau scăzută
b. La nou-născuții și sugarii sub 3 luni cu febră semnele clinice locale pot fi absente (febra izolată)
c. Starea generală la nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră se poate deteriora rapid
d. Copilul nou-născut poate fi contaminat cu germenii din canalul vaginal
e. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră localizează bine focarul de infecție
Răspuns: A-B-C-D
627. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii mai mari de 5 ani:
a. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de obicei descriu bine simptomele, pe care le suportă
b. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, tolerează mai bine pierderea de lichide
c. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot manifesta infecții tipice sau altele, de ex. infecții cu Mycoplasma sau
Mononucleoză infecțioasă
d. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot avea o maladie febrilă cauzată de patologie organică a SNC, de origine
psihogenă
e. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de origine infecțioasă, necesită spitalizare obligatorie
Răspuns: A-B-C-D
628. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii, cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani:
a. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, localizează infecția mai bine decât nou-născuții, dar e posibil
să nu poată verbaliza ce simt
b. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, sunt expuși către contaminare în colectivități
c. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții virale
d. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții bacteriene tipice cu Pneumococ,
Meningococ sau Hemofillus Influensae
e. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, necesită spitalizare obligatorie pentru investigarea cauzei
febrei
125
Răspuns: A-B-C-D
629. Indicați criteriile, utilizate pentru identificarea riscului unei maladii severe la copilul febril, conform sistemului
semafor:
a. Culoarea tegumentelor
b. Activitatea copilului
c. Semnele respiratorii
d. Hidratarea și circulația
e. Nivelul temperaturii corporale la copil
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns:
632. Indicaţi care dun următorii nu este factor de protecţie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- şi lactobacteriile
Răspuns: E
634. Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofică
D. Hipertrofică
E. Erozivă
Răspuns: A
635. Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare
Răspuns: A
636. Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”
Răspuns: B
637. Precizaţi cum este gastrita autoimună la copii, după aspectul histologic:
A. Superficială
B. Hipertrofică
C. Eozinofilică
D. Atrofîcă
E. Metaplazica
Răspuns: D
127
Răspuns: C
Răspuns: E
640. Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice la copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic
Răspuns: B
641. Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată
Răspuns: A
642. Notaţi pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită
Răspuns: D
643. Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina
128
Răspuns: E
Răspuns: C
645. Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa
Răspuns:
646. Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia
Răspuns: E
647. Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică „H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia
Răspuns: A
649. Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
Răspuns: A
650. Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor abdominale în cazul ulcerului duodenal:
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea
E. Durerea nu este ritmică
Răspuns: D
651. Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament cronic cu
prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate de fier
D. Acid ursodezoxicolic
E. Enzime pancreatice
Răspuns: A
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-D-E
657. Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală
Răspuns: A-B-E
658. Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric bacteriei
“Helicobacter pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
131
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
Răspuns: B-C-E
659. Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei
Răspuns: A-C-E
Răspuns: C-D-E
661. Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii ulceroase la copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: D-E
Răspuns: A-C
Răspuns: C-D-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
668. Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
133
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
Răspuns: B-C-D-E
669. Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Cefazolină
E. Claritromicina
Răspuns: A-E
670. Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina
Răspuns: A-B-C
671. Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină, claritrimicină,
lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei avea 1-2 scaune). Care
este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului
Răspuns: D-E
672. Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
Răspuns: A-B-C
134
673. Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boală ulceroasă:
A. Acutizarea ulcerului
B. Ulcerul primar depistat
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizări pe an
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-B-C-E
675. Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al gastritei cronice la
copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă
Răspuns: C-D
Răspuns: A-B-C-D
677. Notaţi care sunt cele trei sindroame, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic
D. Algic
E. Edematos
Răspuns: A-C-D
135
678. Marcaţi stadiile de evoluție endoscopică a ulcerului:
A. Durere acută
B. Epitelizare
C. Cicatrizarea
D. Recidivarea
E. Stenoză
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-E
682. Determinaţi ce se depistează la examninarea endoscopică în cazul gastritei cronice H. Pylori pozitiva la
copii:
A. Hiperemia
B. Edemul
C. Hipertrofia pliurilor
D. Leziunea circulară sau ovală, ce trece de lamina musculară
E. Deformarea bulbului duodenal
136
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B
Răspuns: A-D
685. Precizaţi cu ce medicamente poate fi efectuată corecția dereglărilor motorii în gastrita cronică la copii:
A. Spasmolitice
B. Prokinetice
C. Antidiareice
D. Antiflatulente
E. Inhibitorii pompei protonicce
Răspuns: A-B
686. Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în punctele de rezistenţă
minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului
Răspuns: A-B-C-D
687. Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric sau duodenal
la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Sindrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian
137
Răspuns: A-B-C
688. Tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal se efectuează - in complex şi individual pe etape.
Numiți-le:
A. Terapia acutizării afecţiunii;
B. Tratament de intreţinere;
C. Cura profilactică;
D. Tratamentul balnear
E. Tratament de inducere
Răspuns: A-B-C-D
689. Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: E
Răspuns: C
702. Selectaţi sindromul clinic prin care se manifestă glomerulonefrita cu schimbari minimale glomerulare
la copii:
a. nefritic
b. nefrotic
c. urinar izolat
140
d. retenţie azotată
e. hematuric
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: E
Complement multiplu
706. Enumeraţi leziunile fiziopatologice esențiale în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea fluxului sanguin renal
b. reducerea suprafeţei de filtrare glomerulară
c. microtromboformare cu depunere fibrină capilare glomerulare
d. creşterea permeabilităţii membranei bazale glomerulare
e. creşterea eliminării substanţelor azotate
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C
711. Marcaţi modificările în sedimentul urinar în cazul glomerulonefritei acute poststreptococice la copil:
a. proteinurie moderată
b. crioglobulinurie
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
d. hematurie macroscopică
e. cilindri hematici, granuloşi
Răspuns: A-D-E
712. Enumerați semnele clinice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. edeme generalizate
b. oligurie
142
c. hipertensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
Răspuns:
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-E
715. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copil:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. complementul seric scăzut
c. hipoalbuminemie sub 25 g/l
d. nivel seric crescut de colesterol
e. crioglobulinemie
Răspuns: C-D
Răspuns: C-D-E
717. Edemele din sindromul nefrotic idiopatic la copii sunt determinate de:
a. hipertensiunea arterială
143
b. reducerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
c. creșterea permiabilității membranei bazale glomerulare pentru proteine
d. creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e. hipervolemie
Răspuns: B-C-D
718. Selectaţi variantele morfologice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbari minimale glomerulare
b. glomerulonefrită atipică colaptoidă
c. glomeruloscleroză focal-segmentară
d. proliferare mezangială difuză
e. glomerulonefrită exudativ-proliferativă
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: B-C-D
722. Selectați maladiile după care poate debuta glomerulonefrita acută poststreptococică la copil:
144
a. streptodermie
b. varicela
c. scarlatina
d. faringoamigdalita
e. parotidita infecțioasă
Răspuns: A-C-D
Răspuns: E
Răspuns: B
725. Indicaţi care este efectul aşteptat al propranololului în ciroza hepatică la copii, cu exepţia:
A. Reduce hipertensiunea portală
B. Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal
D. Acţionează asupra hemodinamicii portale
E. Creşte debitul cardiac
Răspuns: E
726. Selectaţi marcherul imunologic ce confirmă starea de imunitate protectivă postvaccinală anti-HVB:
A. Anti-HBcor sumar +
B. Anti-HBs în titru mai mare de 10 ui/1
C. AgHBs
D. Anti-HBcor IgM +
E. Anti-HBs + şi anti-HBcor sumar +
Răspuns: B
145
727. Selectaţi marcherii specifici pentru statutul de copil vindecat după suportarea HVB formă acută:
A. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs +
B. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs -
C. AgHBs negativ
D. AgHBe negativ
E. ADN VHB negativ
Răspuns: A
728. Indicaţi criteriul paraclinic ce permite aprecierea gradului de activitate a procesului inflamator în
HVBC:
A. ALT majorat cu 1 Normă
B. ALT majorat cu 2 Normă
C. Gama-glutamiltranspeptidază majorată
D. Nivelul albuminei serice în limita normei
E. Nivelul viremiei ADN VHB peste 200 ui/ml
Răspuns: B
Răspuns: A
730. Selectaţi marcherul imunologic de fază acută ce caracterizează hepatita virală acută A:
A. Anti-HBcor IgM
B. Anti-HCV IgM
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-HAV IgG
E. ARN VHG
Răspuns: C
Răspuns: C
146
732. Selectaţi marcherul de fază acută pentru HVC acută la copii:
A. Anti-HCV IgM
B. Anti-HCV IgG
C. ARNVHC
D. Genotipul VHC
E. ALT majorat
Răspuns: A
733. Indicaţi criteriul de fază acută pentru confirmarea HVD acute coinfecţie la copii:
A. AgHBs negativ
B. AgHBs pozitiv + anti-HVD IgM
C. Anti-HVD IgG +
D. ADN VHB pozitiv
E. ADN VHB negativ
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: B
147
Răspuns: A
Răspuns: E
738. Care din remediile menţionate sunt indicate pentru tratamentul hepatitei în toxocaroza formă
viscerală Ia copil:
A. Pirantel pomoat
B. Albendazol
C. Vermox
D. Decaris
E. Metronidazol
Răspuns: B
739. Selectaţi criteriul diagnostic pozitiv pentru toxocaroză în formă viscerală cu afectare hepatică la copii:
A. Anti-Toxocara Caniş et Cathis IgG în titru 1 : 800
B. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 200
C. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 50
D. Anti- IgE serice majorate
E. Hipereozinofilie
Răspuns: A
740. Selectaţi metoda de examinare paraclinică pentru diagnosticul fasciolozei hepatice la copii:
A. Examinarea materiilor fecale la ouă ale helmintului
B. Determinarea majorării serice a ALT
C. Examinarea hemogramei şi a nivelului de eozinofile
D. Examinarea sonografică a ficatului şi veziculei biliare
E. Efectuarea esofagoduodenoscopiei
Răspuns: A
148
Răspuns: A
742. Indicaţi care dintre probele de laborator confirmă prezenţa insuficienţei hepatice la copii:
A. Indice de protrombină sub 70%
B. Indice de protrombină mai mare de 100%
C. Bilirubină totală majorată
D. Creatininemie serică
E. Reticulocităza
Răspuns: A
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-D-E
747. Enumeraţi testele de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului de fibroză chistică la copii:
A. Testul sudorii
B. Radiografia pulmonară
C. Esofagoduodenoscopia cu biopsie jejenală
D. Prezenţa mutaţiei genice A 508
E. Steatoree în coprocitogramă
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
749. Selectaţi semnele clinice caracteristice hipertenziei portale în ciroza hepatică la copii:
A. Ascita,
B. Icterul
C. Splenomegalia
D. Circulaţie colaterale pe abdomen în formă de “cap de meduză”
E. Steluţele vasculare cutanate
Răspuns: A-C-D
750. Selectaţi care sunt indicaţiile pentru administrarea beta-blocantelor neselective în hipertensiunea
portală la copii::
A. Tratamentul sângerărilor acute de la nivelul varicelor esogastrice
B. Reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente
C. Profilaxia primară a hemoragiei digestive superioare la pacienţii cu varice mari
D. Profilaxia sângerărilor recurente la pacienţii cu gastropatie portal hipertensivă severă
E. Tratamentul encefalopatiei hepatice
Răspuns: A-B-C-D
751. Selectaţi remediile medicamentoase care reduc pruritul în colangita sclerozantă primară la copii::
A. Colestiramina
B. Asidui ursodeoxicolic
C. Vitaminele liposolubile A şi K
D. Plasmafereza
150
E. D-penicilamina
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B
Răspuns: A-C-D-E
755. Indicaţi care sunt remediile antivirale aprobate în tratamentul HCVC la adolescenţi:
A. Silimarina
B. Sofosburir/Ledipasvir
C. INF alfa 2b pegilat+Ribavirină
D. Daclatasvir
E. Acidul ursodeoxicolic
Răspuns: B-D
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-C-D
759. Indicaţi care dintre probele de laborator menţionate confirmă prezenţa insuficienţei hepatice la copiii
cu ciroză hepatică:
A. Hiperbilirubinemie indirectă
B. Hiperproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Timp protrombinic majorat
E. INR majorat
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
761. Indicaţi semnele clinice caracteristice atreziei congenitale a veziculei biliare la nou-născut:
A. Icter mucocutanat din control fracţiei directe a Bi
B. Icter muco-cutanat din contul fracţiei indirecte a Bi
152
C. Acolie
D. Urini hiperpigmentate
E. Scaune colorate
Răspuns: A-C
762. Selectaţi metoda instrumentală sensibilă pentru confirmarea atreziei veziculei biliare la nou-născut:
A. USG a veziculei biliare cu repaos alimetar de 4-6 ore
B. RMN în regim de colangiografie cu contrast
C. EGDS
D. TC abdominală
E. Scintigrafia ficatului
Răspuns: A-B
Răspuns: B-C
764. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la copil este caracterizat prin următoarele
semne de laborator:
A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT şi ASAT
B. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei indirecte
C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 şi LDH 5
D. Nivel crescut al bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP
Răspuns: A-C-D-E
765. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin următoarele modificări:
A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină
B. Nivel seric crescut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: B-D-E
Răspuns: C-D-E
768. Indicaţi caree dintre virusurile hepatice posedă potenţial demonstrat de cronicizare:
A. VHB
B. VHC
C. VHA
D. VHE
E. VHD
Răspuns: A-B-E
769. Indicaţi cel mai frecvent agent etiologic în infecția de tract urinar la copii:
a. E.coli
b. proteus
c. staphylococus
d. mycoplasma
e. pseudomonas
Răspuns: A
Răspuns: E
771. Selectați testul de elecție pentru confirmarea infecției de tract urinar la copii:
154
a. analiza generală a urinei
b. analiza generală a sângelui
c. urocultura
d. proba Niceporenko
e. proba Zemnițchi
Răspuns: C
Răspuns: E
773. Selectaţi investigația imagistică noninvazivă pentru evaluarea unui copil cu infecție de tract urinar:
a. cistografia micțională
b. urografia intravenoasă
c. scintigrafia renală
d. ecografia rinichilor și vezicii urinare
e. biopsia renală
Răspuns: D
774. Cistografia micțională este standartul de aur pentru confirmarea următoarei anomalii la copii:
a. anomalia vaselor intrarenale
b. refluxul vezico-ureteral
c. agenezia renală
d. aplazia renală
e. hipoplazia renală
Răspuns: B
Răspuns: A
155
776. Precizați calea de pătrundere a agentului patogen în tractul urinar în pielonefrită la copii:
a. limfogenă
b. hematogenă
c. urogenitală (ascendentă)
d. transplacentară
e. percutan
Răspuns: C
Răspuns: A
778. Selectați care dintre următoarele nu este cauză de reflux vezico-ureteral secundar la copii:
a. anomalie congenitală – obstrucție subvezicală
b. anomalie congenitală la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
c. disfuncție neurogenă a vezicii urinare
d. valve de uretră posterioară
e. infecție acută de tract urinar
Răspuns: B
779. Precizați care nu este factorul de protecție locală a tractului urinar la copii:
a. Ig A secretorie locală
b. uroproteina Tamm-Horsfal
c. pH - urinar
d. osmolaritatea urinară
e. Ig G secretorie locală
Răspuns: E
Răspuns: D
156
781. Precizați caracterul leucocituriei în cazul pielonefritei la copii:
a. limfocite
b. monocite
c. neutrofile
d. eozinofile
e. nu are semnificație
Răspuns: C
Răspuns: D
783. Selectați afirmația care nu este corectă cu privire la tratamentul infecției de tract urinar la copii:
a. terapia parenterală cu antibiotice este obligatorie la toți copiii cu infecție urinară
b. copiii cu reflux vezico-ureteral necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
c. inițierea imediată a tratamentului antimucrobian reduce severitatea cicatricilor renale
d. copiii cu bacteriurie asimptomatică nu necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
e. durata optimă a terapiei cu antibiotice la copiii cu infecție urinară necomplicată este 7-14 zile
Răspuns: A
Răspuns: B
Răspuns: E
157
786. Selectaţi testul de laborator pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită acută la copii:
a. proteinuria nictimerală
b. urina la săruri timp 24 ore
c. urocultura pozitivă
d. proba Zimnitchi
e. coagulograma
Răspuns: C
787. Precizaţi care dintre următoarele nu reprezintă complicația pielonefritei acute la copii:
a. carbuncul renal
b. necroză papilară
c. pionefroză
d. polichistoza renală
e. cicatrici renale
Răspuns: D
788. Selectaţi care din următoarele nu este criteriu de apreciere a eficacității antibioticoterapiei în infecția
de tract urinar la copii:
a. ameliorarea clinică la 48-72 ore de la inițierea tratamentului
b. diminuarea leucocituriei
c. sterilizarea urinei
d. diminuarea sindromului toxico-infecțios
e. persistența hematuriei
Răspuns: E
Răspuns: A-C-D
158
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
795. Selectaţi testele de laborator necesare pentru diagnosticul pielonefritei acute la copii?
a. analiza generală a sângelui
b.urocultura
c. analiza generală a urinei
d. colesterol
e. beta lipoproteide
159
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-C
797. Dereglarea stării funcționale a rinichilor de tip tubulo-interstițial are loc prin:
a. creșterea osmolarității
b. scăderea osmolarității
c. scăderea densității relative
d. creșterea densității relative
e. scăderea indicilor acidoamoniogenezei
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-D
160
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-E
802. Selectaţi manifestările clinice caracteristice pielonefritei la copiii nou-născuți și sugarii mici:
a. dereglări gastrointestinale
b. durere suprapubiană
c. febră neregulată cu debut brusc
d.ascensiune ponderală nesatisfăcătoare
e. manifestări de șoc endotoxinic
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-E
804. Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferențial în pielonefrita acută la
copii:
a. glomerulonefrita
b. polichistoză renală
c. cistita
d. bronșita acută
e. litiază renală
Răspuns: A-B-C-E
805. Enumerați factorii de risc pentru „leziuni renale” la copii cu pielonefrita acută:
a. vârsta mică (în special sub 1 an)
b. obstrucţia anatomică sau neurogenă a căilor urinare
c. reflux vezico ureteral sever
d. episoadele recurente ale pielonefritei acute
161
e. lipsa episoadelor recurente ale pielonefritei acute
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
808. Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a sângelui la copii cu pielonefrită acută:
a. viteza de sedimentare a hematiiilor accelerată
b. leucocitoză
c. eozinofilie
d. creșterea nivelului de hemoglobină
e. trombocitopenie
Răspuns: A-B
809. Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a căilor urinare la copii:
a. colică renală
b. pielonefrita
c. traume abdominale
d. apendicită acută
e. hipersensibilitate la preparatele de iod
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-E
811. Enumerați preparatele utilizate pentru tratamentul profilactic al infecției de tract urinar la copii :
a. trimetoprim
b. cefuroxim
c. cefixim
d. nitrofurantoin
e. gentamicina
Răspuns: A-B-C-D
812. Indicați criteriile pentru spitalizarea copiilor cu infecții ale tractului urinar:
a. vârsta < 6 luni
b. nu acceptă lichid per os
c. stare toxică
d. obstrucție urinară
e. stare medie
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
815. Indicaţi semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică de stanga la copilul mic:
a. durerea precordială
b. hepatomegalia
c. tahipneea
163
d. edemele periferice
e. cefaleea
Răspuns: C
816. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele, cu excepţia:
a. bătăi ale aripelor nazale
b. tirajul cutiei toracice
c. geamătul
d. hepatomegalia
e. raluri pulmonare
Răspuns: D
817. Apreciaţi semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică de dreapta la copil:
a. tahipneea
b. hepatomegalia
c. cardialgia
d. sincopa
e. tusea
Răspuns: B
818. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia:
a. paloare, transpiraţii
b. ritm de galop
c. cardiomegalie
d. tahicardie
e. zgomote cardiace clare, sonore
Răspuns: E
Răspuns: C
Răspuns: C
821. Apreciaţi în ce situaţii apare dispneea paroxistică în asociere cu cianoză generalizată la copii:
a. accesul hipoxic
b. hipertensinea arterială
c. insuficienţa respiratorie
d. hipertensiunea pulmonară
e. permeabilitatea vasculară sporită
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: B
825. Semnele de congestie pulmonară la copil cu insuficienţă cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
a. detresă respiratorie la sugar şi copilul mic
165
b. dispnee la efort
c. dispnee paroxistică nocturnă
d. tusă cronică, raluri umede
e. cianoză de tip periferic
Răspuns: E
Răspuns: A
827. Indicaţi care clasă de medicamente este contraindicată în insuficienţa cardiacă indusă de pericardită
la copii:
a. digitalice
b. β-adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. diuretice
e. antagoniştii receptorilor de aldosteron
Răspuns: A
828. Selectaţi care grup de preparate sunt de prima linie în insuficienţa cardiacă acută la copii:
a. diuretice
b. β –adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. dopaminergice
e. glicozide
Răspuns: D
829. Apreciaţi investigaţia instrumentală de bază pentru diagnosticul insuficienţei cardiace la copii:
a. monitorizarea Holter electrocardiograma 24 ore
b. electrocardiograma
c. ecocardiografia
d. radiografia cardiopulmonară
e. rezonanţa magnetică nucleară
Răspuns: C
166
830. Specificaţi în ce caz se va administra, de prima linie, remediile dopaminergice la copil:
a. insuficienţă cardiacă cronică
b. insuficienţă cardiacă acută
c. hipertensiune arterială
d. hipotensiune arterială
e. blocul atrioventricular gr. I
Răspuns: B
831. Selectaţi care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renin-angiotensin-
aldosteron:
a. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotenzinei
b. β –adrenoblocantele
c. antagoniştii canalelor de calciu
d. antiagregantele
e. hipolipemiantele
Răspuns: A
832. Indicaţi care este semnul clinic în insuficienţa cardiacă de dreapta la copii, determinat prin inspecţie:
a. tuse
b. tahipnee
c. edeme
d. diaforeză
e. malnutriţie
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: B
167
835. Identificaţi semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil:
a. tahipneea
b. dispneea de efort
c. tusea
d. lipsa ralurilor
e. paliditatea
Răspuns: A-B-C
Răspuns: C-D-E
837. Indicaţi semnele insuficienţei cardiace la copiii de vârstă fragedă în clasa funcţională III NYHA/Ross:
a. tahipnee marcată în timpul alăptării
b. diaforeză marcată în timpul alăptării
c. tahipnee în repaos
d. retard staturoponderal
e. diaforeză în repaos
Răspuns: A-B-D
838. Selectaţi ce include tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copiii de vârstă fragedă:
a. creşterea aportului caloric
b. oxigenoterapie
c. reducerea volumului alimentar
d. aportul sporit de lichide
e. sunt contraindicate diureticele
Răspuns: A-B-C
839. Indicaţi care sunt efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copii:
a. creşterea frecvenţei cardiace
b. persistenţa ralurilor
c. ameliorarea simptomelor clinice
d. îmbunătărirea contractilităţii miocardiace
e. micşorarea frecvenţei cardiace
Răspuns: C-D-E
168
840. Apreciaţi semnele intoxicaţiei cu digitalice la copii conform datelor electrocardiografice:
a. scurtarea intervalului PQ
b. prelungirea intervalului PQ
c. subdenivelarea segmentului ST
d. aritmiile ventriculare
e. aritmiile supraventriculare
Răspuns: B-C-D-E
841. Determinaţi care sunt acţiunile inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei în insuficienţa
cardiacă cronică la copil:
a. reduc dilatarea și hipertrofia miocardului
b. scad postsarcina
c. cresc postsarcina
d. reduc presarcina
e. posedă efect inotrop pozitiv
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-C-D-E
169
Răspuns: A-C-D-E
845. Selectaţi parametri care determină severitatea insuficienţei cardiace la sugari după scorul de 12
puncte:
a. alimentaţia (volum alimentar, durată)
b. examen obiectiv (frecvenţa respiratorie, frecvenţa cardiacă)
c. marginea inferioară a ficatului
d. starea patului vascular cerebral
e. imunodeficienţa
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
848. Indicaţi care din următoarele maladii cauzează apariţia insuficienţei cardiace la copii:
a. cardiomiopatia dilatativă
b. cardiomiopatia restrictivă
c. miocardita acută
d. anemia hemolitică
e. bronşita
Răspuns: A-B-C
850. Enumeraţi malformaţiile congenitale de cord care pot determina insuficienţă cardiacă de stânga la
copilul sugar:
a. canal arterial permiabil cu debit mare
b. defect septal ventricular
c. canal atrioventricular
d. defect de sept atrial cu debit mic
e. foramen ovale patent
Răspuns: A-B-C
851. Indicaţi care malformaţii cardiace congenitale cauzează sindromul de insuficienţă cardiacă de dreapta
la copii:
a. defectul de sept atrial
b. defectul de sept ventricular
c. stenoza severă a valvei pulmonare
d. atrezia valvei tricuspide
e. canal atrioventricular complect
Răspuns: C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C
855. Apreciaţi manifestările clinice în insuficienţa cardiacă la copii datorată disfuncţiei miocardice:
a. cardiomegalia
b. tahicardia
c. tahipneea/dispneea
d. suflu sistolic de insuficienţă tricuspidală/mitrală
e. vomă
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
857. Enumeraţi caracteristicile sindromului de debit cardiac mic în insuficienţa cardiacă la copii:
a. astenia generală
b. scăderea toleranţei la efort
c. dispnee de efort
d. edeme
e. hemoragii nazale
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
863. Precizaţi particularităţile clinice ale sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la copilul mare:
a. dispnee
b. fatigabilitate
c. scăderea toleranţei la efort fizic
d. edeme
e. wheezing
Răspuns: A-B-C-D
864. Selectaţi efectele adverse ale inhibitorilor enzimei de conversie în terapia sindromului de insuficienţă
cardiacă cronică la copii:
a. hipotensiunea arterială
b. leucocitoză
173
c. tusea cronică
d. toxicitatea hepatică
e. hipertensiunea arterială
Răspuns: A-C
Răspuns: A-B-C
866. Selectaţi grupele de medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copii:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. digitalice
c. diuretice de ansă
d. antagonişti ai aldosteronului
e. beta – adrenomimetice
Răspuns: A-B-C-D
867. Selectaţi grupele de preparate care au contraindicaţii pentru administrare concomitentă cu preparate
de potasiu în insuficienţa cardică la copii:
a. dacă se utilizează antagonişti ai aldosteronului
b. dacă se utilizează inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei
c. dacă se utilizează L-carnitină
d. dacă se utilizează seleniu
e. la utilizarea vitaminelor
Răspuns: A-B
868. Selectaţi semnele clinice specifice insuficienţei cardiace clasa funcţională IV la sugari (după
clasificarea Ross):
a. tahipnee în repaus
b. diaforeză în repaus
c. tiraj toracic în repaus
d. tuse umedă
e. hepatomegalie
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
870. Apreciaţi contraindicaţiile pentru terapia cu diuretice de ansă în insuficienţa cardiacă cronică la copii:
a. edeme periferice
b. poliserozită
c. dispnee
d. hipotensiune arterială
e. policitemie
Răspuns: D-E
871. Selectaţi remediile utilizate în terapia sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la copii:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. β adrenoblocantele
c. β adrenomimetice
d. antitusive
e. antagoniştii ai aldosteronului
Răspuns: A-B-E
872. Estimaţi care examene instrumentale sunt obligatorii la copiii cu insuficienţa cardicacă cronică:
a. radiografia toracică
b. ecocardiografia
c. electrocardiograma
d. electroencefalograma
e. rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
Răspuns: A-B-C
873. Enumeraţi examenele obligatorii de laborator indicate la copiii cu insuficienţa cardiacă cronică:
a. hemoleucograma
b. nivelul de electroliţi (Na, K, Ca, Mg)
c. enzimele cardiospecifice: CFK-MB, ASAT, LDH 1
d. troponinele cardiace
e. Ig A, M, G
Răspuns: A-B-C-D
874. Enumeraţi care teste se consideră invazive în diagnosticul patologiilor cardiovasculare la copii:
175
a. angiocoronarografia
b. aortoangiografia
c. electrocardiograma
d. biopsia endomiocardică
e. ecocardiografia doppler color
Răspuns: A-B-D
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: D
Răspuns: D
Răspuns: A
880. Boala celiacă este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, în afară de:
A. Factorul exogen – glutenul
B. Factorul genetic (ereditar)
C. Factori imunologici celulari şi umorali
D. Factorul enzimatic – insuficienţa de peptidaze
E. Factorul infecţios-parazitar
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: C
177
884. Precizați vârsta la care debutează cel mai frecvent boala celiacă la copii:
A. Neonatală
B. Sub 6 luni
C. 6-10 luni
D. După 12 luni
E. Pubertate
Răspuns: C
Răspuns: D
886. Selectați afirmaţia care nu este corectă în tratamentul bolii celiace la copii:
A. Dietoterapia este esenţială în vindecare
B. Steroizii sunt frecvent utili în vindecare
C. Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de tratament
D. Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat
E. Regimul fără gluten pentru toată viaţă
Răspuns: B
Răspuns: B
Răspuns: A
178
889. Precizati glandele afectate în fibroza chistică la copii:
A. Glandele endocrine secretoare de mucus
B. Celule Langerhans
C. Glande parietale stomacale
D. Glande exocrine secretoare de mucus
E. Enterocite
Răspuns: D
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: E
179
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: A
Răspuns: B
Răspuns: C
180
Răspuns: A-B-E
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-C
Răspuns: B-D
Răspuns: C-D-E
903. Indicaţi tipurile de anticorpi valabili pentru diagnosticul de boală celiacă la copii:
A. Antistreptolizina
B. Antiendomisiali
C. Antireticulina
D. Antitransglutaminazici
E. Antinucleari
181
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns:
Răspuns: B-C
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C
915. Enumeraţi examenele paraclinice care confirmă diagnosticul de fibroză chistică la copii:
A. Nivele crescute de IgE serice
B. Nivele crescute anticorpi antiendomisiali
C. Testul sudorii pozitiv
D. Creatoree, steatoree în mase fecale
E. Nivele scăzute tripsina în masele fecale
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: D
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: E
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: B
Răspuns: E
927. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma mixtă la copil ?
A. Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
B. Surplus de masă din perioada de sugar
C. Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
D. Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
E. Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
Răspuns: B
928. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?
186
A. Bronhografia
B. Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
C. Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
D. Scintigrafia pulmonară
E. Radiografia sinusurilor paranasale
Răspuns: C
Răspuns: C
930. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic bronhopulmonar la un copil în vârstă de 2 ani se
vor efectua următoarele investigaţii, cu excepţia:
A. Radiografia toracelui
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Testul sudorii
D. Investigarea microbiologică a sputei
E. Efectuarea testelor funcţionale respiratorii
Răspuns: E
Răspuns: C
932. Indicaţi metoda cea mai utilă în cazul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
D. Spirometria
E. Eco grafia pulmonară
Răspuns: A
187
933. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi atelectazia
pulmonară?
A. Computer tomografia cutiei toracice
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice
D. Eco grafia pulmonară
E. Spirometria
Răspuns: A
Răspuns: E
935. Care teste au importanţă diagnostică în identificarea displaziei bronhopulmonare primare la copil ?
A. Computer tomografia
B. Saturaţia cu O2 a sângelui
C. ECG
D. Radiografia cutiei toracice
E. Testul sudorii
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-C-D-E
188
938. Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener?
A. Sindromul bronhoobstructiv
B. Bronşectazii
C. Sinusite cronice
D. Amigdalite cronice
E. Situs viscerum inversus
Răspuns: B-C-E
939. Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice
bronhopulmonare:
A. Pneumonii segmentare complicate cu atelectazii
B. Pneumonie segmentară acută
C. Pneumonia destructivă
D. Pneumonie interstiţială
E. Sindromul lobului mediu
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-D-E
941. Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la copii ?
A. Tusă uscată asociată cu dispnee
B. Catar respirator cu evoluţie favorabilă
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
D. Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
E. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare
Răspuns: A-C-D
189
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: B-D
Răspuns: B-C-D-E
945. Cu care maladii se va efectua diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice primare la copil?
A. Sinuzita cronică
B. Bronşita acută
C. Boala bronşiectatică
D. Sindromul Мoune-Кuhn (traheobronhomegalia)
E. Fibroza chistică
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
190
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: C
952. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic la
copii:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
191
e. 1
Răspuns: B
953. Notaţi anticorpii care reprezintă un test valoros în diagnosticul Lupusului eritematos sistemic:
a. Complementul C3, C4 crescut
b. Anticorpi antinucleari majorați
c. Anticorpi anti-Sm micșorați
d. Antistreptolizina-O crescută
e. LE celule crescute
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: E
Răspuns: D
958. Apreciaţi manifestarea necorespunzătoare criteriilor ACR pentru diagnosticul de Lupus eritematos
sistemic:
a. Serozite
b. Afectarea neurologică
c. Ulceraţii orale nedureroase
d. Sindrom Raynaud
e. Anticorpi antinucleari majorați
Răspuns: D
959. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic:
a. Metildopa
b. Procainamide
c. Diclofenac
d. Clorpromatina
e. Vitamina E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
965. Menţionaţi variantele morfopatologice ale nefritei lupice conform clasificării OMS:
a. Nefrita mezangială
b. Nefrita proliferativă focală
c. Nefrita infecțioasă
d. Nefrita membranoasă
e. Nefrita proliferativă difuză
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
968. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Nevrite periferice sau craniene
b. Psihoze
c. Meningită aseptică
d. Convulsii febrile
e. Accidente vasculare cerebrale
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: B
975. Precizaţi numărul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie
Sistemică:
a. Două
b. Trei
c. Unul
d. Nici unul
e. Patru
Răspuns: A
Răspuns: E
977. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
196
a. Anomalii de pigmentare
b. Edemaţierea pielii
c. Faţa cu aspect de mască
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceraţii tegumentare
Răspuns: D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C-E
197
982. Determinaţi modificările apreciate la capilaroscopie în Sclerodermia Sistemică:
a. Reducerea numărului de anse capilare
b. Lărgirea anselor capilare
c. Distorsiunea anselor capilare
d. Îngustarea anselor capilare
e. Hemoragii
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C
984. Numiţi maladiile de bază cu care se efectuiază diagnosticul diferențial al Sclerodermiei Sistemice la
copii:
a. Scleredemul Buschke
b. Accidentul vascular cerebral
c. Fenilcetonurie
d. Dermatomiozita juvenilă
e. Artrita juvenilă idiopatică
Răspuns: A-C-D-E
985. Determinaţi criteriile de diagnostic ale sindromului CREST în Sclerodermia Sistemică la copii:
a. Calcinoza
b. Fenomenul Raynaud
c. Excitabilitatea
d. Sclerodactilie
e. Tensiunea arterială diastolică mărită
Răspuns: A-B-D
Răspuns: B
198
987. Menţionaţi caracteristica afectării musculare în Dermatomiozita juvenilă:
a. Afectarea musculară asimetrică
b. Afectarea musculară a segmentelor distale ale membrelor
c. Afectarea muşchilor globilor oculari
d. Afectarea musculară proximală simetrică
e. Slăbiciune musculară rar întâlnită
Răspuns: D
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: A
199
Răspuns: D
992. Apreciaţi afecatrea cărui grup de muşchi determină prognosticul nefavorabil în Dermatomiozita
juvenilă:
a. Afectarea muşchilor coapsei
b. Afectarea muşchilor scapulari
c. Afectarea muşchilor intercostali
d. Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului
e. Afectarea articulaţiilor
Răspuns: C
Răspuns: D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-C-D-E
200
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-D
1002. Determinaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza acută a Dermatomiozitei
juvenile:
a. Necroza fibrelor musculare tip 1 sau 2
b. Atrofie perifasciculară
c. Calcificări musculare
d. Infarcte tisulare locale
e. Infiltrat inflamator perivascular
Răspuns: A-D-E
1003. Apreciaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza tardivă a Dermatomiozitei
juvenile:
a. Calcificări musculare
b. Fibrozare endomisială
c. Infiltrat inflamator perivascular
d. Atrofie perifasciculară
e. Necroză miofibrilară
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-C-E
1010. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma oligoarticulară:
a. 6
b. >5
c. >4
d. 5
e. ≤4
Răspuns: E
1011. Menţionaţi variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:
a. Evoluţie persistentă şi extensivă
b. Evoluţie lentă
c. Evoluţie progresivă
203
d. Evoluţie regresivă
e. Evoluţie monociclică
Răspuns: A
1012. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma poliarticulară:
a. ≥5
b. 3-4
c. <4
d. 4-5
e. 2
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: A
1015. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile
oculare:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazică
Răspuns: C
1016. Precizaţi câte stadii radiologice după Steinbrocker sunt în Artrita juvenilă idiopatică:
a. 3
b. 4
204
c. 2
d. 5
e. 6
Răspuns: B
1017. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar eroziunile
osoase:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Răspuns: E
1018. Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenilă idiopatică aflat în scaun cu rotile:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Răspuns: D
1019. Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită
juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
Răspuns: B
1020. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
a. Forma sistemică
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
e. Artrita psoriazică
Răspuns: B
Răspuns: B
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-C-D
1028. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Adresare primară cu semne clinice de Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică
b. Adresare repetată cu semne clinice de agravare a bolii
c. Apariţia complicaţiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
d. Comorbidităţi importante
e. Remisiune medicamentos indusă a Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
1030. Menţionaţi preparatele medicamentoase administrate în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Antiinflamatorii nesteroidiene
b. Glucocorticoizi
c. Tratament de fond
d. Magnetoterapia
e. Vitaminoterapia
Răspuns: A-B-C
207
1031. Precizaţi cu care maladii se efectuiază diagnosticul diferențial în cazul Artritei juvenile idiopatice
forma sistemică:
a. Leucemie acută
b. Infecții generalizate
c. Epilepsie
d. Mucopolizaharidoza
e. Pneumonie acută
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-D-E
1033. Determinaţi criteriile de diagnostic ale Artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:
a. Artrita persistentă a 4 şi mai puţine articulaţii
b. Hepatosplenomegalie
c. Complicaţii oculare frecvente
d. Retard fizic precoce
e. Amiloidoză renală
Răspuns: A-C
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C-E
208
1036. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Osteoporoză difuză marcată
b. Eroziuni osoase
c. Tumefiere uşoară periarticulară
d. Contracturi articulare
e. Lărgirea spaţiului articular
Răspuns: A-B-D
1037. Precizaţi caracteristicile clasei funcţionale IV după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Mişcări ample în articulaţii
b. Contracturi articulare
c. Pacient în scaun cu rotile
d. Autoîngrijirea dificilă
e. Mers şchiopătat
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C
209
1041. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu Metotrexat:
a. Forma poliarticulară seropozitivă
b. Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare
c. Artrita psoriazică
d. Forma poliarticulară seronegativă
e. Forma oligoarticulară
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
1044. Selectaţi malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri:
a. Defect de sept atrial
b. Defect de sept ventricular
c. Canal arterial permiabil
d. Coarctaţie de aortă
e. Tetralogia Fallot
Răspuns: C
1045. Indicaţi care din malformaţiile congenitale de cord nu evoluează cu şunt stînga – dreapta:
a. Defect de sept ventricular
b. Defect de sept atrial
c. Coarctaţia de aortă de tip posductal
d. Canal atrioventricular
e. Canal arterial permiabil
Răspuns: C
210
1046. Precizaţi malformaţia congenitală de cord cu scăderea circuitului pulmonar:
a. Defect de sept atrial
b. Tetralogia Fallot
c. Defect de sept ventricular
d. Canal atrioventricular
e. Fereastra aortopulmonară
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: C
1049. Precizaţi grupa de preparate indicată pentru menţinerea canalului arterial deschis:
a. Antiinflamatoare nestoroidene
b. Prostoglandine (prostoglandina E)
c. Imunoglobuline
d. Digitalice
e. Diuretice
Răspuns: B
1050. Semnele clinico-paraclinice specifice hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele, cu
excepţia:
a. Hipocratism digital
b. Poliglobulie
c. Abces cerebral
d. Leucocitoza
e. Accese hipoxice
211
Răspuns: D
1051. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei aortice:
a. punctul Botkin Erb
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. la nivelul apofizei xifoide
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: E
1055. Specificaţi ce simptom clinic nu este specific, în caz de defect de sept ventricular cu debit mare:
a. dispnee
b. malnutriţie
c. tahicardie
d. diaforeză
e. convulsii
212
Răspuns: E
1056. Selectaţi în ce malformaţie de cord se auscultă suflu sistolo-diastolic continuu la baza cordului:
a. Atrezia valvei tricuspide
b. Dextrocardie
c. Defect de sept atrial
d. Defect de sept ventricular
e. Canal arterial permiabil
Răspuns: E
Răspuns: A
1058. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei pulmonare:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. la nivelul apofizei xifoide
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: C
1063. Precizaţi semnul clinic compensator în criza de rău hipoxic la copil cu malformaţie cardiacă
congenitală:
A. Acidoza metabolică
B. Polipneea
C. Spasmul pulmonar
D. Scăderea rezistenţei vasculare sistemice
E. Creşterea şuntului dreapta-stânga
Răspuns: B
Răspuns: B
1065. Selectaţi semnul clinic specific pentru coarctaţia de aortă de tip postductal la copii:
A. Dispneea
B. Hepatomegalia
C. Creştere şi dezvoltare normală
214
D. Suflu continuu la baza cordului
E. Hipertensiune arterială sistemică
Răspuns: E
Răspuns: A-B-D-E
1067. Indicaţi semnele clinice caracteristice în defectul de sept ventricular cu debit mare la sugar:
A. Dispnee/tahipnee
B. Dificultăţi de alimentaţie
C. Suflu diastolic
D. Deficit ponderal
E. Infecţii respiratorii recurente
Răspuns: A-B-D-E
1068. Apreciaţi care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:
A. Anomalia Ebstein
B. Coarctaţia de aortă
C. Transpoziţia vaselor magistrale
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-D
1074. Precizaţi complicaţiile postchirurgicale în malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga – dreapta:
A. Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate
B. Hipertensiune sistemică
C. Şunturi reziduale
D. Endocardită infecţioasă
E. Hemoragii intestinale
Răspuns: A-C-D
1075. Selectaţi caracteristicile clinice ale defectului de sept atrial cu debit mic:
a. Suflu continuu la focarul aortei
b. Asimptomatic
216
c. Suflu sistolic discret cu maximum de auscultaţie la baza cordului
d. Suflu sistolo-diastolic la baza cordului
e. Dispnee de efort mic şi repaos
Răspuns: B-C
1076. Precizaţi în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
a. Stenoză severă de valvă aortică
b. Coactaţia de aortă
c. Canal arterial permiabil
d. Defect de sept atrial
e. Foramen ovale patent
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
219
1090. Enumeraţi formele anatomice ale defectului de sept atrial în funcţie de sediul defectului :
a. ostium secundum
b. ostium primum
c. sinus venos
d. sinus coronarian
e. infundibular
Răspuns: A-B-C-D
1091. Enumeraţi schimbările hemodinamice în caz de malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-
dreapta:
a. Faza hipervolemică
b. Faza mixtă (hipervolemică şi hipertensivă)
c. Faza de sclerozare
d. Faza de hipersecreţie
e. Faza de hiposecreţie
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C
Răspuns: A-B-C
220
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-C-D-E
1097. Indicaţi tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total:
a. tipul supracardiac
b. tipul cardiac
c. tipul infracardiac
d. tipul subdiafragmatic
e. tipul supradiafragmatic
Răspuns: A-B-C
1098. Selectaţi explorările imagistice recomandate în drenajul venos aberant total la copii:
a. Examenul radiologic cardiopulmonar
b. Ecocardiografie
c. cateterismul cardiac şi angiografia selectivă
d. electrocardiograma
e. rezonanţă magnetică nucleară cardiacă
Răspuns: A-B-C-E
1099. Precizaţi care grupe de preparate sunt indicate în insuficienţă cardiacă congestivă la copii secundară
malformaţiilor cardiace congenitale:
a. inhibitori ai enzimei de conversie
b. antagonişti ai aldosteronului
c. diuretice de ansă
d. antiinflamatoare
e. betablocante
221
Răspuns: A-B-E
1100. Numiţi simptomele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale cu şunt stânga dreapta cu
debit mare la sugari:
A. Dispnee
B. Dificultăţi în alimentaţie
C. Hipocratism digital
D. Diaforeză
E. Infecţii respiratorii recurente
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-D
Răspuns: C-D-E
222
Răspuns: A-B-C
1105. Tratamentul crizelor de « rău hipoxic » la sugar cu malformaţie cardiacă congenitală include:
A. Poziţionare genupectorală
B. Corectarea acidozei
C. Adminstrarea sedativelor
D. Administrarea betablocantelor
E. Banding al arterei pulmonare
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: C
Răspuns: B
1109. Selectaţi factorul care nu constituie o greşeală alimentară calitativă în malnutriţia dobândită la copii:
A. Raţie insuficientă de proteine
B. Raţie insuficientă de glucide
C. Carenţă de lipide
D. Carenţa totală de calorii
E. Numărul de alăptări mărit
223
Răspuns: E
Răspuns: E
Răspuns: B
1112. Malnutriţia congenitală este consecinţa următorilor factori etiologici, în afară de:
A. Gestozele la mamă
B. Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la mamă şi făt
C. Boli cronice ale mamei
D. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii
E. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii
Răspuns: E
Răspuns: B
1114. Selectaţi care dintre cele enumerate nu este criteriu pentru aprecierea gradului de malnutriţie la
sugari:
A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
B. Indicele ponderal
C. Hipertrofia amigdalelor
224
D. Indicele de nutriţie
E. Indicele statural
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: D
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: B
1124. Indicați criteriul definitoriu pentru malnutriţie protein-calorică de gradul III la copii:
A. Indicele nutriţional 0,80-0,71
B. Talia normală
226
C. Indicele nutriţional 0,89-0,81
D. Curba ponderală descendentă cotinuu
E. Indicele ponderal 0,75-0,61
Răspuns: D
1125. Precizaţi semnul clinic caracteristic în malnutriție proteică (Kwashiorkor) la copii la copii:
A. Diaree cu sânge, mucus, puroi
B. Poliurie
C. Ţesutul adipos subcutan păstrat
D. Icter sclero-tegumentar
E. Edeme periferice
Răspuns: E
Răspuns: A
Răspuns: A-B-C-E
1128. Selectaţi greşelile alimentare calitative ca factori etiologici ai malnutriţiei dobândite la copii:
A. Raţie insuficientă de glucide
B. Raţie insuficientă de proteine
C. Carenţa de lipide
D. Alimentație vegetariană
E. Numărul de mese mărit
Răspuns: A-B-C-D
1129. Selectaţi greşelile alimentare cantitative ca factor etiologic a malnutriţiei dobândite la copii:
A. Apetitul scăzut la copil
227
B. Vărsături cronice
C. Hipogalactia maternă
D. Alimentaţia artificială
E. Dereglările de supt/de glutiţie
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-C
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-C-E
229
1139. Indicaţi criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie la sugari:
A. Factorul etiologic
B. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
C. Indicele ponderal
D. Indicele nutriţional
E. Deficitul ponderal
Răspuns: B-C-D-E
1140. Enumeraţi semnele clinice prezente la un copil sugar cu malnutriţie de gradul III:
A. Bula Bichat prezentă
B. Toleranţa digestivă păstrată
C. Apetit scăzut până la anorexie
D. Pielea atârnă în pliuri pe coapse și fese
E. Hipotonie şi atrofie musculară
Răspuns: C-D-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-E
230
1144. Precizați semnele clinice caracteristice malnutriției proteice (Kwashiorkor) la copii:
A. Icter sclero-tegumentar
B. Diaree-steatoree
C. Edeme hipoproteice
D. Stagnare a curbei ponderale
E. Poliurie
Răspuns: C-D
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: B-C-D
1147. Indicaţi care sunt complicațiile precoce ale malnutriției severe la copii:
A. Nanismul hipofizar
B. Insuficienţa cronică respiratorie
C. Infecțioase - Sepsis
D. Acidoză metabolică
E. Hipovitaminoze
Răspuns: C-D-E
231
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: B-C-D-E
1150. Enumerați preparatele de lapte recomendate pentru corecția dietetică în malnutriţie la sugari:
A. Laptele delactozat şi parţial delactozat
B. Lapte dietetic acidulat
C. Lapte hipoalergen
D. Lapte integru de capră
E. Hidrolizate de proteină
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A
Răspuns: B
232
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: D
1156. Marcaţi cantitatea de urină eliminată de un nou-născut normoponderal în primele ore de viaţă:
a) 50 ml/kcorp
b) 25 ml/kcorp
c) 6-8 ml/kcorp
d) Anurie fiziologică sau oligurie
e) 40 ml/kcorp
Răspuns: D
Răspuns: D
1158. Selectaţi care tip lapte matern conţine cea mai mică cantitate de grăsimi:
a) Colostru
b) Laptele tranzitor
c) Laptele matern maturizat
d) Laptele mamei care a născut copil la termenul de 30 săptămâni
e) Laptele de vacă
233
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: B
1161. Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele zile de viaţă la nou-născut:
a) 15% din greutate
b) 200 grame
c) 400 grame
d) 6% din greutate
e) 10% din greutate
Răspuns: D
Răspuns: E
1163. Selectaţi care este raportul proteine : lipide : glucide în laptele matern:
a) 1:2:1
b) 2:3:6
c) 1:3:6
d) 2:2:3
234
e) 1:1:6
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns:A-B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
1169. Selectaţi afirmaţiile corecte referotor la termenul şi temperatură la care poate fi păstrat laptele
matern:
a) 6 luni la t -200C
b) O săptămână la t +40C
c) 24 ore la t +100C
d) 3 zile la t +150C
e) 24 ore la t +40C
Răspuns: A-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-E
1174. Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nounăscuţi se determină la vârsta de un an:
a) Reflexul de căutare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt
Răspuns: C-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-C
Răspuns: C-D-E
1179. Care afirmaţii scrise mai jos exclude noţiunea de alimenaţie naturală:
a) Copilul primeşte altă alimentaţie în afară de laptele matern
b) Nou nascutului i se ăa biberonul
c) Limitarea numărului de alimentaţii
d) Limitarea timpuljui de alimentaţie
e) Se alimentează şi noaptea
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: C
1181. Selectaţi afirmaţia adevărată pentru un nou-născut care este ventilat efficient:
a) Expansionare toracică bună, nou-născutul pare că respiră adânc
b) Manometrul înregistrează o presiune de ventilaţie adecvată pentru un anumit copil, chiar dacă nu observaţi
prezenţa unor mişcări de ridicare şi coborâre a toracelui
c) Observaţi mişcări toracice, nou-născutul respiră uşor
d) Observaţi mişcări abdominale
e) Frecvenţa respiratorie mai mult de 40/min
Răspuns: C
Răspuns: B
238
1183. Selectaţi afirmaţia adevărată referitor la scorul Apgar:
a) Scorul Apgar,se apreciază la 1 min. si a 5 min. după naşterere
b) Scorul Apgar nu este necesar la nou-născutul care necesită reanimare
c) Pipele utilizate la nou-născuţi sunt toate de aceeaşi mărime, atât pentru prematuri cât şi pentru cei născuţi la
termen
d) Scorul Apgar nu este necesar pentru nou-nascut prematur
e) Nu este obligator de apreciat Scorul Apgar la 5 min
Răspuns: A
Răspuns: E
1185. Selectaţi indicaţia optimală pentru aspiraţia meconiului din trahee la nou născut:
a) Sonda endotraheală
b) Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr
c) Sonda de aspiraţie introdusă prin larigoscopie directa
d) Sonda nasogastrică
e) Sonda gastrică
Răspuns: C
Răspuns: A-D
Răspuns: C
239
1188. Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern la copil:
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatică
d) Pneumotorax
e) Stop respirator
Răspuns: A-C-D
1189. Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Malformaţii cardiace congenitale ductal dependente
e) Pneumotoraxul
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C
1191. Selectaţi corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului şi a sondei endotraheale în timpul
intubaţiei neonatale:
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă
b) Fixarea capului nou-născutului
c) Introducerea lamei între limbă şi palat până la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glutei
Răspuns: B-C-E
1192. Selectaţi care dintre următoarele sunt semnele de hipovolemie la nou născuţi:
a) Paloarea persistentă după oxigenare
b) Puls slab asociat cu frecvenţa cardiacă bună
c) Hipertensiune arterială
d) Răspuns nesatisfăcător la manevrele de reanimare
e) Puls amplu cu frecvenţă cardiacă normal
240
Răspuns: A-B-D
1193. Marcaţi primele patru măsuri necesare de efectuat în cazul excursiei neadecvate a cutiei
toracice în timpul ventilării cu presiune pozitiva la nou născuţi:
a) Mărim frecventa ventilarii pina la 80 pe minut
b) Confirmăm că gura copilului e întredeschisă
c) Aspirăm conţinutul căilor respiratorii
d) Controlăm ermeticitatea etanşeizării măştii pe faţă
e) Schimbăm poziţia copilului ca să restabilim permeabilitatea căilor respiratorii
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-D
Răspuns: A
1196. Selectaţi la ce vârstă eliminările din ochi la nou-nascut pot fi socotite ca manifestare a infecţiei
bacteriene intrauterine:
a) 2-4 ore
b) 24-72 ore
c) 4 -6 ore
d) 120 ore
e) l72 ore
Răspuns: B
1197. Selectaţi simptomul cel mai precoce al enterocolitei ulcero-necrotice (70%) la prematuri:
a) Balonarea abdomenului
b) Instabilitatea temperaturii
c) Apnee
d) Bradicardie
e) Tahicardie
241
Răspuns: A
1198. Marcaţi care din Candide cel mai frecvent provoacă candidoza la nou-născuţi?
a) Candida tropicalis
b) Candida parapsilosis
c) Candida albicans
d) Candida krusei
e) Candida glabrata
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: C
1201. Indicaţi ce este caracteristic pentru conjunctivita condiţionată de Neisseria gonorrhae la nou-născuţi:
a) Afectarea unui ochi
b) Conjunctivita bilaterală
c) Afectarea ambilor ochi, apoi concentrarea infecţiei doar la unul singur
d) Conjunctivita seroasă
e) Midriaza
Răspuns: B
242
Răspuns: A
Răspuns: B
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-C
Răspuns: D-E
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: B
1213. Indicaţi poziţia în incubator în caz de detresă respiratorie neonatală, hipovolemie fără edemcerebral:
a) Poziţia Tredelenburg
b) Orizontală
c) Cu capul ridicat
d) Poziţia Anti- Tredelenburg
e) Cu capul hiperflexat
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-C-D
1219. Selectaţi principiile de bază ale terapiei respiratorii în caz de detresă respiratorie neonatală:
a) Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b) Oxigenarea adecvată
c) Înlăturarea cauzelor detresei respiratorii
d) Administrarea bicarbonatului de natriu
e) Administrarea de adrenalina
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A
Răspuns: D
1222. Indicaţi afirmaţia corectă referitor la cauza icterului din prima zi după naştere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentaţie la sân
246
c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Icter fiziologic
Răspuns: C
1223. Care din factori provoaca icterul patologic la nou nascuti in primele 24 ore:
a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) Transfuzie placento-fetală
d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) Incompatibilitatea Rh/factor
Răspuns: E
Răspuns: D
Răspuns: E
Răspuns: E
Răspuns: A-B-C-E
1228. Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-născutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia
Răspuns: A-D-E
1229. Marcaţi semnele caracteristice pentru forma edematoasă a bolii hemolitice a nou-născutului?
a) Hepatosplenomegalia
b) Icter din prima oră de viaţă
c) De obicei se dezvoltă după sistemul ABO
d) Anemie pronunţată
e) Dereglări pronunţate ale sistemului cardio-vascular
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: C-E
Răspuns: C-E
Răspuns: A-D-E
1234. Selectaţi prin ce se caracterizează varianta displastică a reţinerii de dezvoltare intrauterină a fătului?
a) Retenţia în masa
b) Retenţia în lungime a copilului
c) Retenţia proporţională în masă şi în lungime
d) Retenţia proporţională în masa si asocierea diferitor anomalii congenitale
e) Se mai numeşte variantă simetrică
Răspuns: D
1235. Alegeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului se numeşte displastic?
a) Masa corporală mică
b) Masa şi lungimea mică
c) Masa lungimea normal plus anomalie congenitala
d) Masasi lungimea mare + anomalie congenitală
e) Retard de crestere a lungimiei si a masei + anomalie congenitală
Răspuns: E
Răspuns: C
249
1237. Selectaţi ce este caracteristic pentru scaunul prematurului ce se află la alimentaţia naturală:
a) Culoarea galben - aurie
b) Culoarea cafeniu - deschisă
c) Scaun incolor
d) Culoarea cu adaus verzui
e) Culoarea albuie
Răspuns: A
1238. Precizaţi temperatura optimală în incubator pentru îngrijirea prematurilor cu greutatea de 1,5
kg în a II săptămână de viaţă:
a) 30 oC
b) 28 oC
c) 37 oC
d) 32-33 oC
e) 34-35 oC
Răspuns: D
1239. Selectaţi care din stările enumerate mai jos este afirmatie gresita pentru prematuri:
a) Simptomul Finkelştein
b) Lanugo
c) Sclerema
d) Hipotonie musculară
e) Scorul Ballard 39 puncte
Răspuns: C
1240. Marcaţi până la ce vârstă menţinerea icterului se socoate fiziologică la copiii prematuri:
a) 5-6 zile
b) 8-10 zile
c) 10-15 zile
d) 21 zile
e) 2 luni
Răspuns: C
Răspuns: A
250
1242. Indicaţi necesarul în calorii la vârsta de 1 lună la prematuri:
a) 100 kcal/kg
b) 110 kcal/kg
c) 120 kcal/kg
d) 135 - 140 kcal/kg
e) 80 kcal/kg
Răspuns: D
Răspuns: C
1244. Indicaţi când apar semnele clinice ale enterocolitei ulcero-necrotice la prematuri:
a) 1 zi
b) 10-21 zi
c) O luna
d) Doua luni
e) Doua luni jumatate
Răspuns: B
Răspuns: A-B-E
1246. Selectaţi criteriile care indică prezenţa retardului în dezvoltarea fizică intrauterină a fătului:
a) Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie
b) Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie
c) Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală este sub percentila 10
d) Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr.
e) Talia la naştere 52 cm
251
Răspuns: B-C
Răspuns: A-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-D
Răspuns: A-D
252
Răspuns: D
1252. Factorii care stimulează activitatea tripsinei pancreatice sunt următorii, cu excepţia:
A. Abuzul de alimente grase
B. Creșterea presiunii intraductale
C. Factori toxico-medicamentoşi
D. Factori alergici
E. Foamea
Răspuns: E
1253. Marcaţi indicele de prognostic pentru cronicizare în cazul pancreatitei severe la copii:
A. Hiperfermentemie
B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
C. Hipofermentemie
D. Hiperlipidemie, glucozurie
E. Hipocalciemie, proteinurie
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: A
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: C
1261. Selectați momentul apariției durerii abdominale în cazul pacreatitei cronice la copii:
A. Dimineața, postprandial
B. După alimentație și în a doua jumatate a zilei
C. În prima jumătate a zilei
D. În a doua jumătate a zilei, în lipsa alimentației
254
E. Noaptea, după mese ușoare
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: D
1265. Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficienței pancreatice excretorii la copii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale
B. Determinarea glucozei în sânge
C. Determinarea elastazei-1 în sânge
D. Determinarea lipazei în masele fecale
E. Determinarea amilazei în sânge
Răspuns: A
1266. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic pancreatitei acute la copii:
A. durere intensivă în „bară” în epigastru
B. durere la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
255
D. meteorismul abdominal
E. vome repetate
Răspuns: C
1267. Selectați semnul de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică exocrină la copii:
A. steatoree
B. majorare a AST și ALT
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
Răspuns: A
1268. Precizați indicele de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică endocrină la copii:
A. steatoree
B. hipercolesterolemie
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
Răspuns: D
Răspuns: B
Răspuns: B
1271. Selectați din maladiile enumerate cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la copii:
A. bolile digestive la nivelul stomacului și duodenului
B. alimentația artificială
256
C. anomaliile congenitale de cord
D. hepatita virală acută A
E. sindromul colonului iritat
Răspuns: A
1272. Indicați investigația instrumentală neinvazivă pentru confirmarea pancreatitei acute la copii:
A. colangiopancreatografia retrogradă
B. esofagogastroduodenoscopia
C. TC abdominală fără contrast
D. ecografia abdominală
E. dopplerografia tractului portal
Răspuns: D
1273. Selectați investigația instrumentală pentru confirmarea definitivă a pancreatitei acute la copii:
A. Scintigrafia hepato-biliară
B. Esofagogastroduodenoscopia
C. RMN abdominală cu contrast
D. Sonografia abdominală
E. Radiografia baritată a tractului digestiv superior
Răspuns: C
1274. Precizați semnul clinic caracteristic pentru pancreatita cronică în acutizare la copii:
A. durere intensivă în hipocondrul drept al abdomenului
B. durere abdominală la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. durere localizată în fosa iliacă drepta
E. hiperestezie cutanată în fosa iliacă stânga
Răspuns: B
Răspuns: A
1276. Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
257
B. Traumatismul abdominal
C. Afecțiuni metabolice, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-D
1278. Selectați indicii paraclinici cu valoare diagnostică în debutul pancreatitei (în primele ore) la copii:
A. Hiperamilazemia
B. Hiperamilazuria
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Hiperfosfatemia
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-D-E
Răspuns: B-C-D-E
1284. Selectaţi caracteristicile insuficienţei pancreatice exocrine din pancreatita cronică la copii:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Diarea cu steatoree
D. Diarea apoasă
E. Meteorismul abdominal
Răspuns: A-B-C-E
1285. Selectați testele pentru aprecierea funcţiei incretorii a glandei pancreatice la copii:
A. Insulina
B. C-peptida
C. Glucagonul
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii
Răspuns: A-B-C-D
259
1286. Precizați etiologia pancreatitei acute la copii:
A. Traumatismele abdominale
B. Hemoragia digestivă inferioară
C. Infecţiile virale, bacteriene
D. Bolile alergice, metabolice
E. Oreionul
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C
260
1291. Enumeraţi indicii de laborator caracteristicie insuficienței pancreatice exocrine în pancreatita cronică
la copii:
A. steatoree, creatoree
B. hiperglicemie
C. hiperamilazurie
D. leucopenie
E. elastaza 1 pancreatică în materii fecale diminuată
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-E
261
1296. Selectaţi investigațiile informative pentru precizarea diagnosticului de pancreatită acută la copii:
A. ALT, AST
B. amilaza în sânge
C. diastaza în urină
D. lipaza în sânge
E. elastaza 1 pancreatică în sânge
Răspuns: B-C-D-E
1297. Indicaţi la ce vârstă a copilului dezvoltarea cognitivă este cea mai intensă:
a) în primul an de viaţă
b) în primii 4 ani de viaţă
c) în anul 2 de viaţă
d) în perioada preşcolară
e) în perioada pubertară
Răspuns: B
1298. Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine dezvoltat la naştere:
a) auzul
b) văzul
c) sensibilitatea tactilă
d) sensibilitatea termică
e) gustul
Răspuns: A
Răspuns: C
1300. Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii structurilor SNC la copii:
a) către vârsta de 1 an
b) către vârsta de 4-5 ani
c) către vârsta de 2 ani
d) către vârsta de 7-8 ani
e) către vârsta de 12 ani
262
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: D
1303. Evidenţiaţi termenul mediu de dispariţie a majorităţii reflexelor fiziologice necondiţionate la copiii
sugari:
a) către vârsta de 2 luni
b) către vârsta de 3 luni
c) către vârsta de 5 luni
d) către vârsta de 4 luni
e) către vârsta de 6 luni
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: C
1307. Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din neuroepiteliu se formează foiţa medulară
şi tubul medular:
a) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină
e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină
Răspuns: B
1308. Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se formează la termenul de:
a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
Răspuns: E
Răspuns: D
1311. Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele superioare?
a) la vârsta de 3 luni la
b) la vârsta de 1 lună
c) la o săptămână după naştere
d) la vârsta de 2 luni
e) vârsta de 20 zile
Răspuns: A
1312. Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele inferioare:
a) către vârsta de 1 lună
b) la vârsta de 4 luni
c) către vârsta de 2 luni
d) către vârsta de 3 luni
e) către vârsta de 2 săptămâni după naştere
Răspuns: B
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: C
1318. Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada vorbirii motorii:
a) la vârsta de 6-7 luni
b) la vârsta de 7-8 luni
c) la vârsta de 8-9 luni
d) la vârsta de 10-12 luni
e) la vârsta de 5-6 luni
Răspuns: D
1319. Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului în vârstă de 12 luni:
a) 1-2 cuvinte
b) 15 cuvinte
c) 20 cuvinte
d) 5 cuvinte
e) 8-10 cuvinte
Răspuns: E
1320. Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului la vârsta de 2 ani:
a) 40 - 50 cuvinte
b) 50 - 100 cuvinte
c) 200 - 300 cuvinte
d) 100 - 150 cuvinte
266
e) 300 cuvinte
Răspuns: D
Răspuns: A-C
1322. Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii de vârstă fragedă:
a) jocul
b) gimnastica curativă
c) masajul
d) comunicarea
e) administrarea de nootropi
Răspuns: A-D
Răspuns: B-E
Răspuns: A-C
Răspuns: B-D
1326. Selectaţi caracteristicele dezvoltării motorii în prima şi a doua lună de viaţă a copilului:
a) susţinut de subţiori se sprijină cu picioarele
b) ţine capul vertical câteva minute
c) ţine bine capul în poziţie verticală
d) ţine bine capul în poziţia întins pe burtă
e) întins pe burtă încearcă să ridice şi să menţină capul
Răspuns: B-E
Răspuns: C-D
Răspuns: B-C
1329. Prin ce se manifestă activitatea analizatorului auditiv şi vizual la copilul în vârstă de o lună:
a) ascultă atent
b) tresare şi clipeşte la sunete puternice
c) începe să zâmbească
d) urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare
e) pe scurt timp fixează privirea la obiectul strălucitor
Răspuns: B-E
Răspuns: A-C
1331. Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice) enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere
b) reflexul Babchin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de suport (sprijin)
e) reflexul Moro
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-D
1333. Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi:
a) reflexul de trompă
b) reflexul de sprijin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin
Răspuns: B-C-D
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-E
1339. Indicaţi care sunt caracteristicele pentru cerebelul copiilor de vârsta fragedă:
a) este dezvoltat insuficient
b) este bine dezvoltat
c) e este relativ mic în dimensiuni
d) emisferele sunt mici
e) girusurile sunt superficiale
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
1344. Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6 ani:
a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate
b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate
c) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară
d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale
e) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată
Răspuns: A-B-D-E
271
1345. Numiţi perioadele de dezvoltare a vorbirii copilului în primul an de viaţă:
a) vorbirea senzorială
b) formarea de fraze
c) lalalizarea
d) gânguritul
e) vorbirea motorie
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C-E
272
1350. Enumeraţi particularităţile statutului neuropsihic la copilul nou-născut sănătos:
a) prezintă hipotonie a flexorilor
b) prezintă semiflexie cu hipertonus fiziologic în membre
c) prezintă mişcări haotice, necoordonate în membre
d) este caracteristică prezenţa reflexelor necondiţionate (înnăscute, arhaice)
e) doarme în mediu 20 din 24 ore
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-D-E
1353. Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a copilului:
a) dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a sistemului nervos central
b) activitate motorie intensă
c) mediul, în care creşte copilul
d) comunicarea
e) activităţile de joc cu copilul
Răspuns: A-B-C-D
273
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: D
Răspuns: C
Răspuns: E
Răspuns: C
Răspuns: D
Răspuns: A
Răspuns: B
1368. Precizați perioada de vârstă a copilului, căruia este caracteristică pierderea fiziologică în greutate:
a) sugar
b) nou-născut
c) preşcolar
d) antepreşcolar
e) şcolar mic
Răspuns: B
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: A
1374. Precizați frecvenţa contracţiilor cardiace (pe minut) la copilul nou-născut sănătos:
a) 120-160
b) 100-105
c) 90-95
277
d) 80-85
e) 110-115
Răspuns: A
1375. Nivelul mediu al hemoglobinei (în g/l) în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos este:
a) 180-220
b) 100-91
c) 90-85
d) 80-71
e) 70-60
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: E
Răspuns: A
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-C-E
1383. Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a fătului în primul trimestru de sarcină:
a) acţiunea teratogenă a medicamentelor
b) mutaţii şi aberaţii cromozomiale
c) malformații congenitale
d) afectarea creşterii masei fătului
e) afectarea sintezei de surfactant
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: B-C-D-E
281
1394. A treia copilărie include perioadele de:
a) școlar mic: 6 (7) – 12 ani
b) școlar mare: 12-14 (15 ) ani
c) adolescenţa: de la 14 ani la fete sau 15 (16) ani la băieţi, până la 18 ani.
d) copil mare
e) tânar
Răspuns: A-B-C
1395. Enumerați consecințele acțiunii factorilor nocivi asupra fătului pe perioada sarcinii:
a) embriopatii
b) blastopatii
c) gestozopatii
d) placentopatii
e) fetopatii
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-D-E
282
1399. Selectați caracteristicele perioadei neonatale:
a) creștere lentă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv cu laptele matern
c) apariția dentiției de lapte
d) activitate nervoasă subcorticală
e) mortalitate înaltă
Răspuns: B-D-E
1400. Selectaţi opţiunea care nu este variantă clinică-morfologică a pneumoniei comunitare la copil?
A. Pneumonia lobulară (bronhopneumonie)
B. Pneumonie franc-lobară (lobară)
C. Pneumonie segmentară
D. Pneumonie interstiţială
E. Pneumonia cronică
Răspuns: E
1401. Precizați stadiu patogenic care nu caracterizează evoluţia pneumoniei pneumococice la copii:
A. Latenţă
B. Rezoluţie
C. Hepatizare cenuşie
D. Hepatizare roşie
E. Congestie
Răspuns: A
1402. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată la copii:
A. Expir prelungit însoţit de geamăt
B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată
D. Raluri uscate sibilante difuze
E. Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse
Răspuns: E
283
Răspuns: E
Răspuns: D
1405. Indicați care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară la copii:
A. Se afectează unul sau câteva segmente
B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
C. Wheezing-ul este caracteristic
D. Deseori evoluează cu component atelectatic
E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu baza spre hil
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: A
1408. Numiți antibioticul de prima linie în tratamentul pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Aminoglicozide
B. Sulfanilamide
C. Aminopenicilene
D. Cefalosporine generaţia I
E. Tetracicline
284
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: C
1413. Indicaţi cauza devierii mediastinului spre partea afectata la copil cu afecţiune pulmanară:
A) hemotorax
B) pneumotorax
C) hidropneumotorax
D) emfizem lobar
285
E) atelectazie pulmonară
Răspuns: E
Răspuns: C
Răspuns: A
1416. Indicaţi pentru care tip de pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5% eritrocite:
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă
Răspuns: B
1417. Precizați cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia
predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) etiologie alergică
E) etiologie virală
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: C
1420. Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil între 1-5 ani cu pneumonie:
A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut
Răspuns: B
Răspuns: D
1422. Enumerați criteriile de diagnostic ale pneumoniei comunitare la copil, după OMS, recomandate
pentru sectorul primar de asistenţă medicală:
A. Prezența tusei
B. Tahipnee
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
D. Tirajul cutiei toracice
E. Leucocitoza, neutrofiloza
Răspuns: A-B-D-E
1423. Selectați factorii de risc pentru declanșarea pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Malnutriţia
B. Stările imunocompromise
287
C. Alimentaţia artificială cu lapte praf
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
Răspuns: A-B-D-E
1424. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pneumonia comunitară la copilul mic:
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul cutiei toracice
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C
1428. Sindromul de condensare pulmonară din pneumonia comunitară la copii se manifestă prin
următoarele:
A. Raluri ronflante bilateral, difuze
288
B. Submatitate localizată
C. Expir prelungit
D. Accentuarea vibraţiilor vocale
E. Raluri crepitante localizate
Răspuns: C
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: C-D-E
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-C
Răspuns: A-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-E
291
1443. Enumeraţi formele clinico-radiologice ale pneumoniei comunitare la copii:
A) Bronhopneumonie în focar
B) Pneumonie eozinofilică
C) Pneumonie segmentară
D) Pneumonie franco-lobară
E) Pneumonie interstiţială
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A
Răspuns: E
1446. Cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman se află în:
a. Creier
b. Muşchi
c. Oase şi dinţi
d. Celule
e. Lichidul extracelular
Răspuns: C
Răspuns: D
292
1448. Precizați termenul de sarcină pentru profilaxia specifică cu Vit.D:
a. Ultimul trimestru de sarcină
b. Primul trimestru de sarcină
c. Trimestru 2 de sarcină
d. Toată sarcina
e. Nu se indică profilaxie specifică
Răspuns: A
1449. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic perioadei de debut în rahitism la copii:
a. Hiperexcitabilitate Dneuromusculară
b. Deformări ale membrelor
c. Transpiraţii abundente
d. Hipotonie musculară
e. Alopecie occipitală
Răspuns: B
1450. Indicați care din următoarele nu este o manifestare osoasă craniană în rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Plagiocefolia
c. Macrocrania
d. Microcefalia
e. Capul patrat
Răspuns: D
1451. Indicați care din următoarele nu este manifestare osoasă toracică în rahitism la copii:
a. Genu varum
b. Mătaniile condrocostale
c. Aplatizarea anteroposterioară torace
d. Toracele lărgit la bază
e. Sternul înfundat
Răspuns: A
1452. Indicați care din următoarele nu este manifestare osoasă din partea membrelor în rahitism la copii:
a. Brăţările rahitice
b. Genu valgum
c. Fracturile spontane
d. Genu varum
e. Scolioza
293
Răspuns: E
Răspuns: B
1454. Profilaxia specifică a rahitismului carenţial cu vit.D în Republica Moldova se efectuează până la
vârsta de:
a. 6 luni
b. 12 luni
c. 24 luni
d. 18 luni
e. 36 luni
Răspuns: C
Răspuns: D
Răspuns: A
294
Răspuns: E
1458. Indicaţi organul în care se formează cel mai activ metabolit al vitaminei D:
A. Piele
B. Intestine
C. Ficat
D. Rinichi
E. Stomac
Răspuns: D
1459. Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează următoarele simptome, în afară de:
A. Şanţul Harrison
B. Bosele frontale şi parietale ale craniului
C. “mătănii costale”
D. “brăţări rahitice”
E. “şirag de mărgăritare”
Răspuns: A
Răspuns: E
1461. Precizați vârsta de apariție a primelor simptome ale rahitismului carenţial la sugar:
A. 1-2 săptămâni
B. 4-6 săptămâni
C. 4-6 luni
D. 6-8 luni
E. 8 - 12luni
Răspuns: B
1463. Mecanismele patogenetice ale rahitismului carenţial la copii includ următoarele, în afară de:
A. Scăderea absorbţiei calciului în intestin
B. Reabsorbţia scăzută a fosforului la nivelul sistemului tubular
C. Secreţia crescută a parathormonului
D. Reabsorbţia scăzută a glucozei la nivelul sistemului tubular
E. Deficit de osificare a matriţei osoase
Răspuns: D
1464. Selectați componentele esențiale ale substanţei minerale solide a osului la copii:
a. Calciul
b. Vitamina D
c. Magneziul
d. Vitamina A
e. Fosforul
Răspuns: A-C-E
1465. Enumerați organele cu cea mai mare cantitate de calciu din organismul uman:
a. Ficatul
b. Creierul
c. Oasele
d. Sângele
e. Dinţii
Răspuns: C-E
1466. Indicați organele în care are loc transformarea Vitaminei D în compuşi metabolici activi:
a. Pulmonii
b. Ficatul
c. Splină
d. Rinichii
e. Suprarenalele
Răspuns: B-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: B-D-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-D-E
Răspuns: C-D-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-D-E
1476. Selectați manifestările clinice ale hiperplaziei de ţesut osteoit în rahitism la copii:
a. Craniotabesul
b. Mătăniile costale
c. Brăţările rahitice
d. Plagiocefalia
e. Îngroşarea oaselor
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-B-E
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
1486. Perioada de stare a rahitismului carenţial la copii decurge cu următoarele semne craniene:
A. Craniotabesul
B. Hipertelorism
C. Capul “pătrat”
D. Fruntea olimpiană
E. Bosele frontale şi parietale proeminente
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: B-C-D-E
1488. Sinteza metabolitului activ 25(OH)D3 al vitaminei D în ficat este activată de următoarele:
A. Hipocalciemie
B. Hipovitaminoza D
C. Hiperparatireoidism
D. Hipercalciemie
E. Hipovitaminoza A
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
301
1492. Enumerați factorii care determină ineficienţa razelor solare în etiologia rahitismului la copii:
A. Latitudinea nordică
B. Sticla obişnuită
C. Poluarea atmosferei
D. Sezonul anului – primăvara
E. Pigmentarea cutanată
Răspuns: A-B-C-E
1493. Selectaţi modificările la nivelul oaselor lungi caracteristice pentru rahitismul carenţial la copii:
A. “Brăţările” rahitice
B. Coxa vara
C. Genu varum
D. Deformaţiile în formă de “O”sau “X”
E. Şanţul Harrison
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: D
1495. În patogenia rectocolitei ulcero-hemoragice la copii sunt stabilite următoarele verigi, în afară de:
A. Implicarea sistemului imun al mucoasei intestinale
B. Efectele citotoxice limfocitare
C. Lezarea autoimună şi nespecifică a celulei ţintă
D. Acţiunea amilazei pancreatice
E. Implicarea sistemului neuropeptidic
Răspuns: D
Răspuns: C
302
1497. Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec
Răspuns: C
Răspuns: D
1499. Precizaţi investigaţia în baza căreia se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de rectocolită ulcero-
hemoragică la copii:
A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
C. Prezenţa sîngelui în scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramică abdominală
Răspuns: D
1500. Notaţi afecţiunea care are mai multe semne comune clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-
hemoragică la copii:
A. Dizenteria acută
B. Amebiaza şi balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
E. Papiloza rectocolonică
Răspuns: D
1501. Marcaţi prin ce se caracterizează boala Crohn spre deosebire de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Nu este asociată cu un risc crescut de cancer de colon
B. Se manifestă frecvent prin hematochezie zilnică
C. Posedă risc scăzut de apariţie a fistulelor perianale
D. Afectarea intestinală este de obicei mai mult segmentară, decât continuă
E. Se include dezvoltarea megacolonului toxic
303
Răspuns: D
1502. Evidenţiaţi grupa de preparatele cel mai frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice
la copii:
A. Antibiotice
B. Antraglicozide
C. Aminoglicozide
D. Aminosalicilaţi
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
Răspuns: D
1503. Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt patologii intestinale cronice inflamatorii, având un şir de similitudini.
Totuşi există diferenţe patofiziologie esenţiale. Precizaţi unde se iniţiază procesul în boala Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitată la nivelul mucoasei
Răspuns: C
1504. Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din următoarele manifestări este
caracteristică pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie
Răspuns: B
1505. Conform clasificarii Montreal, 2005, se consideră a fi rectocolită ulcero-hemoragică de severitate medie, în
cazul existenţei a mai mult de:
A. un scaun/zi
B. 2 scaune/zi
C. 3 scaune/zi
D. 4 scaune/zi
E. 5 scaune/zi
Răspuns: D
1506. Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice
304
Răspuns: D
1507. Precizaţi preparatul cu cea mai demonstrată eficacitate în tratamentul bolii Crohn fistulizante la
copii:
A. Mesalazina
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul
Răspuns: E
1508. Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului
Răspuns: E
1509. Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn la copii:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă
Răspuns: C
1510. Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării rectocolitei
ulcero-hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei
Răspuns: C
1511. În cazul existenţei a semnelor şi simptomelor caracteristice rectocolitei ulcero-hemoragice, mai mult
de o săptămână, este nevoie de a monitoriza riscul de instalare a:
A. Insuficienţei cardiace
B. Trombozei venoase profunde
C. Hipokaliemiei şi a hiponatriemiei
305
D. Malabsorbţiei
E. Hipocloremiei
Răspuns: C
1512. Pentru inducerea remisiei la un copil cu rectocolita ulcero-hemoragică, pacientului i s-a prescris
sulfasalazina. Luând în consideraţie reacţiile adverse ale preparatului, atunci care din cele ce urmează
reprezintă o recomandare adecvată:
A. Administrarea unimomentană a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemâncate, cu cca 1 oră înaintea mesei
C. Sistarea preparatului în cazul virării culorii urinei în portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficientă de apă (250ml, risc de nefrolitiaza)
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiană în cazul utilizării sulfasalazinei
Răspuns: D
1513. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn rezistente la tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9 (acidul folic)
Răspuns: E
Răspuns: A-C-D-E
1515. Selectaţi semnele caracteristice procesului inflamator distructiv în rectocolita ulcero-hemoragică la copii:
A. Debutul este localizat în rect
B. Răspîndirea procesului în direcţia proximală
C. Poate fi afectat numai segmentul rectal
D. Este afectată mucoasa intestinului subţire
E. Este posibilă afectarea întregului intestinului gros
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C-D
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-C-E
1529. Precizaţi contraindicaţiile pentru efectuarea examenului endoscopic la copiii cu rectocolită ulcero-
hemoragică:
A. Perioada de remisiune a bolii
B. Colita activă cu evoluţie severă
C. Colita activă cu evoluţie uşoară
D. Megacolonul toxic
E. Tendinţa la hemoragie şi perforaţii
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-B-E
1531. Stabiliţi ce informaţii oferă examenul histologic, utilizat în cazul pacienţilor cu boală inflamatorie
intestinală:
309
A. Permite stabilirea diagnosticului
B. Apreciază extinderea procesului inflamator şi gradul de severitate
C. Nu asigură aprecierea răspunsului la tratament
D. Permite stabilirea prezenţei complicaţiilor
E. Nu permite diferențierea între boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică
Răspuns: A-B-D
1532. Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul radiologic baritat în colita ulceroasa la copil:
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza;
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care alternează cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind în submucoasă sub formă de ulceraţii
în „buton de cămaşă”
Răspuns: A-E
1533. Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de urgenţă, în
cazul pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perforaţia intestinală
B. Hemoragia persistentă
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
E. Forma fulminantă a bolii
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: B-C
1535. Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate copiilor cu
rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arterială până la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
E. Semnele de deshidratare
Răspuns: A-C-D
310
1536. Precizaţi obictivele tratamentului medicamentos în cazul rectocolitei ulcerohemoragice la copii sunt:
A. Atenuarea manifestărilor gastrointestinale şi sistemice cu cel mai mic grad posibil de efecte
adverse
B. Inducerea şi menţinerea remisiei clinice
C. Prevenirea complicaţiilor şi restabilirea densităţii osoase normale
D. Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale normale/maturarea sexuală
E. Prevenirea sau corectarea deficienţelor mintale
Răspuns: A-B-C-D
1537. Marcaţi manifestările extraintestinale cu afectare articulară în cazul pacienţilor cu boala Crohn:
A. Artropatiile seronegative
B. Spondilita anchilozantă
C. Spondilolisteza anterioară
D. Artrita reumatoidă
E. Sacroileita
Răspuns: A-B-E
1538. Determinaţi în baza căror manifestări clinice se efectuează aprecierea gravităţii bolii Crohn la copii:
A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
C. Frecvenţa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitară
Răspuns: A-B-D
1539. Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari în inducerea bolii Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae
Răspuns: B-D
Răspuns: A-C-E
311
1541. Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivaţii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele şi probioticele
E. Anticolinesterazicele
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-C
1544. Selectaţi care din patologiile listate mai jos se asociază cu malabsorbţie intestinală:
A. Boala Whipple (lipodistrofia intestinală)
B. Boala Crohn
C. Dischinezia intestinului gros
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică
Răspuns: A-B-D
1545. Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
A. care stimulează motilitatea intestinală
B. Bogate în potasiu
C. Bogate în grăsimi animale
D. Bogate în oxalaţi
E. Picante şi iritative
Răspuns: A-C-D-E
312
1546. Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat al Bolii inflamatorii cornice intestinale cu
următoarele maladii:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-C-D-E
Răspuns: B-D-E
1550. Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasă care necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Glicopeptidele
B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele
313
Răspuns: B-D-E
Răspuns: A-C-E
1552. Marcaţi caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ cu caucazienii
C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii cronice în emisfera nordică, comparativ cu cea sudică
E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în mediul urban
Răspuns: C-D-E
1553. Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin eficient în cazul
pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
D. Fiindcă se afectează doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple
Răspuns: B-C-E
Răspuns: C
1555. Evidenţiaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
314
Răspuns: C
1556. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
Răspuns: A
1557. Precizaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior venele mari:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
Răspuns: B
1558. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul stâng:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
Răspuns: D
1559. Precizaţi termenul de gestație, în care are loc constituirea sistemului de conducere a cordului:
a. săptămâna a III-a
b. săptămâna a IV-a
c. săptămâna a VI-a
d. săptămâna a VIII-a
e. săptămâna a VII-a
Răspuns: B
1560. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc divizarea trunchiului arterial comun în
artera pulmonară şi aortă:
a. săptămâna a IV-V de concepţie
b. săptămâna a V-VI de concepţie
c. săptămâna a VI-VII de concepţie
d. săptămâna a III-IV de concepţie
e. săptămâna a VIII de concepţie
315
Răspuns: C
Răspuns: D
1562. Indicaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copii în vârsta de până la
2 luni:
a. peste 0,45
b. peste 0,50
c. peste 0,55
d. peste 0,60
e. peste 0,70
Răspuns: D
1563. Apreciaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copiii în vârsta de 2-12
ani:
a. peste 0,60
b. peste 0,55
c. peste 0,40
d. peste 0,45
e. peste 0,50
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: D
Răspuns: B
Răspuns: D
Răspuns: C
1572. Indicaţi unde, în normă, se palpează şocul apexian la copiii în vârstă de 10 ani:
a. în spaţiul intercostal IV
b. în spaţiul intercostal III
c. în spaţiul intercostal V
d. în spaţiul intercostal II
e. în spaţiul intercostal VI
Răspuns: C
1573. Precizaţi care este frecvenţa medie a pulsului la copiii sănătoşi la vârstă de 4 ani:
a. 120 pe minut
b. 140 pe minut
c. 70 pe minut
d. 80 pe minut
e. 100 pe minut
Răspuns: E
1574. Indicaţi în care din malformaţiile congenitale enumerate este prezentă cianoza generalizată:
a. dextrocardia
b. atrezia arterei pulmonare
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. ductul arterial comun persistent
e. artezia valvei tricuspide
Răspuns: B-C-E
1575. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
a. în anemie
b. în tireotoxicoză
c. în malformaţii congenitale de cord
d. în vicii cardiace dobândite
318
e. în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
Răspuns: C-D
1576. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
a. hipertireoză
b. anemie
c. stări febrile
d. gastrite
e. rahitism
Răspuns: A-B-C
Răspuns: A-C-D
Răspuns: B-C-D
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-C
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B
Răspuns: A-B-C
1585. Indicaţi ce modificări apar după expulzarea fătului şi realizarea primului inspir:
a. sistarea circulaţiei ombilicale odată cu ligaturarea și secţionarea cordonului ombilical
b. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare
320
c. închiderea canalului arterial
d. închiderea foramenului ovale
e. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-D-E
1590. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
a. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
321
b. creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
c. închiderea căilor fetale de comunicare
d. maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e. creşterea presiunii în artera pulmonară
Răspuns: A-B-C-D
1591. Selectaţi la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei
fetale:
a. prematuri
b. peste termen
c. la termen
d. dismaturi
e. născuţi prin operaţie cezariană
Răspuns: A-D
1592. Enumeraţi care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără
legătură patologică între circuitul mare şi circuitul mic:
a. defectul de sept ventricular
b. dextrocardia
c. anomalia Ebstein
d. stenoza aortei
e. stenoza arterei pulmonare
Răspuns: B-C-D-E
1593. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa şuntului
stânga-dreapta:
a. defectul septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. coarctaţia de aortă de tip adult
d. sindrom Eisenmerger
e. defectul septului ventricular
Răspuns: A-B-E
322
Răspuns: C-D-E
1595. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă fragedă:
a. prezenţa aritmiei respiratorii
b. bradipnee
c. tensiunea arterială relativ mare
d. frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e. tensiunea arterială relativ mică
Răspuns: A-D-E
1596. Indicaţi antecedentele heredo-colaterale importante în anamnesticul copilului, suspect pentru o
cardiopatie congenitală:
a. malformaţii cardiace congenitale la membrii familiei
b. existenţa cosanguinităţii
c. moarte subită la rude de gradul I şi II
d. patologii digestive la rude de gradul I şi II
e. patologii pulmonare cronice la rude de gradul I şi II
Răspuns: A-B-C
1597. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a
copiilor, suspecţi pentru o cardiopatie:
a. agresiuni toxice în timpul sarcinei ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b. suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c. expunere la radiaţii în timpul sarcinei
d. ce preparate medicamentoase a urmat mama în timpul sarcinei
e. câte sarcini a avut mama până în prezent
Răspuns: A-B-C-D
1598. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt semne clinice importante
pentru copiii suspecţi la cardiopatie:
a. oboseală în timpul alimentaţiei
b. retardul ponderal
c. prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d. prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e. accese hipoxice
Răspuns: A-B-C-E
323
Răspuns: A-C-E
Răspuns: B-C-E
Răspuns: A-E
1602. Indicaţi ce informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular la copii:
a. prezenţa edemelor
b. şocul apexian
c. perceperea freamătului
d. calitatea circulaţiei periferice
e. prezeţa suflurilor
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C-E
324
Răspuns: B-C-D-E
Răspuns: A-B-D-E
1606. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a. masa miocardului
b. ritmul cardiac
c. frecvenţa cardiacă
d. minut volumul cardiac
e. diselectrolitemiile
Răspuns: B-C-E
1607. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. acrocianoza
d. cianoza
e. icterul teumentelor
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
325
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-C-D
1611. Apreciaţi particularităţile reglării nervoase a activităţii cardiace la copilul de vârstă fragedă:
a. predominarea sistemului nervos simpatic
b. predominarea sistemului nervos parasimpatic
c. influenţă redusă a nervului vagus
d. influenţa cresută a nervului vagus
e. are posibilităţi de reglare a conductibilităţii cardiace
Răspuns: A-C-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: A-B-C
326
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: E
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: C
1621. Selectaţi semnul care nu caracterizează sindromul hemoragic cutanat în trombocitopenie la copii:
A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea strict specifică
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria
Răspuns: B
Răspuns: C
Răspuns: E
1624. Enumeraţi simptomele clinice caracteristice pentru purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematoame
D. Echimoze
328
E. Metroragii
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: C-E
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C
Răspuns: B-D
Răspuns: A-D
1630. Enumeraţi semnele şi simptomele caracteristice pentru purpură trombocitopenică imună la copii:
A. Sindromul hemoragic cutanat
B. Splenomegalia
C. Limfoadenopatia
D. Metroragiile
E. Hepatomegalia
Răspuns: A-D
Răspuns: A-B-C
1632. Alegeţi indicaţiile corecte pentru un copil cu sindrom hemoragic cutanat pronunţat şi cu reducerea
numărului de trombocite:
A. Aplicaţii cu acid aminocapronic
B. Aplicarea masei hemostatice
C. Administrarea subcutanată a heparinei
D. Administrarea glucocorticosteroizi
E. Perfuzia masei trombocitare
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns: B-C-D
Răspuns: A-D-E
1636. Selectaţi indicația corectă în managementul iniţial al crizei de astm bronşic la copil la nivel medical
primar:
A. Salbutamol 2 pufuri, repetat consecutiv la 15-20 min.
B. Sulfat de magneziu i/v lent.
C. Teofilină i/v lent
D. Ambroxol sirop oral
E. Dexametazonă inhalator
Răspuns: A
Răspuns: D
Răspuns: B
Răspuns: A
1640. Indicaţi manevra de dezobstruare în aspirație de corp străin a căilor aeriene la copil mic:
A. Masaj cardiac extern
B. Cardioversia sincronă
C. 5 lovituri interscapulare urmate de 5 compresiuni toracice
D. Traheostomia
E. Cricotomia
Răspuns: C
Răspuns: E
1642. Precizaţi volumul unui bolus de volum expander administrat la copil cu şoc hipovolemic:
A. 10 ml/kg
B. 20 ml/kg
C. 25 ml/kg
D. Bolus unic de 500ml
E. Bolus unic de 1000 ml
Răspuns: B
1643. Precizaţi intervalul de timp pentru readministraraea la necesitate de volum expander la copilul cu
şoc hipovolemic:
A. 10 minute
B. 15 minute
C. 20 minute
D. 30 minute
E. 60 minute
Răspuns: C
332
1644. Selectaţi preparatul de prima alegere în şoc anafilactic la copii:
A. Epinefrina
B. Cloropiramina clorhidrat
C. Dexametazona
D. Diazepam
E. Atropina
Răspuns: A
Răspuns: B
1646. Precizați raportul dintre compresiuni sternale și respirații la copii cu stop cardiorespirator:
a. 3:1
b. 5:1
c. 15:2
d. 30:2
e. 30:5
Răspuns: C
Răspuns: A
Răspuns: A
333
1649. Pentru pacientul inconștient (copil) care respiră, managementul de prima intenție este:
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 respirații salvatoare
c. 30 de compresiuni toracice
d. cicluri de câte 30 de compresii toracice si 2 insuflații
e. 15 compresiuni toracice
Răspuns: A
Răspuns: A
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns: A
334
1654. Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră după permeabilizarea căilor
respiratorii este :
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 ventilații salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. cicluri de câte 15 compresiuni toracice si 2 ventilații
e. aprecierea reflexului fotomotor
Răspuns: B
Răspuns: C
1656. Selectați indicația corectă în obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copilul peste 1an,
făra semne de insuficiența respiratorie:
a. încurajarea tusei, transportare le spital
b. instituirea resuscitării cardio-respiratorii
c. aplicarea compresiunilor abdominale
d. aplicarea loviturilor interscapulare
e. poziția laterală de siguranță
Răspuns: A
Răspuns: B
335
Răspuns: A-B-D-E
Răspuns: A-C-E
1660. Precizaţi criteriile de apreciere a gradului de severitate a exacerbării astmului bronşic la copii:
A. Frecvenţa acceselor nocturne
B. Dispneea
C. Frecvenţa respiratorie
D. Saturaţia săngelui periferic cu oxigen
E. Frecvenţa crizelor la efort
Răspuns: B-C-D
1661. Selectaţi remediile pentru terapia de urgenţă a crizei de astm bronţic la copii:
A. Dopamina
B. Beta 2 agonişti cu acţiune rapidă
C. Souție Ringer în bolus
D. Corticosteroizi sistemic
E. Corticosteroizi inhalator
Răspuns: B-D
Răspuns: A-B-C
1663. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru aspirația de corp străin în căile respiratorii la copii:
A. Debut lent, în zile –săptămâni
B. Tuse uscată, chinuitoare
C. Zgomote respiratorii (stridor, wheezing)
D. Debut brusc, insidios
E. Obrajii roşii
336
Răspuns: B-C-D
1664. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru starea de şoc compensat la copii:
A. Tahicardie, tahipnee
B. Tirajul cutiei toracice
C. Timpul de reumplere capilară sub 2 sec.
D. Timpul de reumplere capilară peste 3 sec.
E. Tegumente palide, reci
Răspuns: A-D-E
Răspuns: A-B-D
Răspuns: A-C-D
Răspuns: A-B-C-D
1669. Enumerați semnele clinice caracteristice prezenței unei maladii severe la copii:
a. dereglări ale conștiinței
b. tegumente cu aspect marmorat
c. geamăt
d. frison
e. lipsa mișcărilor active
Răspuns: A-B-C-E
Răspuns: A-B-C-D
Răspuns:A-B-C-E
Răspuns: A-C
338
339