Intrebări pentru EXAMENUL DE AUTORIZARE

ÎN PROFESIE A DIETETICIENILOR

Sesiunea 15 mai 2022 - UMFST "George Emil Palade" din Târgu Mureș

Tematică și bibliografie

I. Nutriția omului sănătos și nutriția pe grupe de vârstă

(1) Metabolismul energetic, calculul caloric, macro și micronutrienți (4, pag. 5-84)
(2) Necesarul hidric (4, pag. 80-84)
(3) Grupele alimentare și distribuirea alimentelor în meniu (4, pag. 5-84)
(4) Nutriția copilului, adolescentului, adultului, vârstnicului (3, pag. 7-115; 4, pag. 43-84)
(5) Nutriția în sarcină și lactație (3, pag. 44-45; 4, pag. 37-41)

II. Nutriția Comunitară

(1) Procesul de îngrijire nutrițională – evaluare nutrițională (4, pag. 5-30, 56-63, 80-84)
(2) Metodele de intervenție comunitară prevențională (4, pag. 27-30)

III. Nutriția Clinică

(1) Nutriția în bolile metabolice (diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile,
hiperuricemiile) (3, pag. 124-145)
(2) Nutriția în bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială, boala aterosclerotică,
insuficiența cardiacă) (3, pag. 203-206)
(3) Nutriția în bolile digestive (boala de reflux gastro-esofagian, gastritele, boala
ulceroasă, sindromul de intestin iritabil) (1, pag. 3-121)
(4) Nutriția în bolile renale (nefropatiile glomerulare, nefropatiile tubulo-interstițiale
cronice, infecțiile tractului urinar, insuficiența renală) (2, pag. 44-105)

IV. Reglementarea legislativă a profesiei de dietetician (intrebări noi)

(1) Legea 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea,
organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România;
(2) Normele metodologice de aplicare a Legii 256/2015 privind exercitarea profesiei de
dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului
Dieteticienilor din România, din 8.02.2019;
(3) Statutul Colegiului Dieteticienilor din România, din 14.07.2020.

1
I. Nutriția omului sănătos și nutriția pe grupe de vârstă
(1) Metabolismul energetic, calculul caloric, macro și micronutrienți (4, pag. 5-84)
(2) Necesarul hidric (4, pag. 80-84)
(3) Grupele alimentare și distribuirea alimentelor în meniu (4, pag. 5-84)
(4) Nutriția copilului, adolescentului, adultului, vârstnicului (3, pag. 7-115; 4, pag. 43-84)
(5) Nutriția în sarcină și lactație (3, pag. 44-45; 4, pag. 37-41)

1. Obezitatea este un factor de risc pentru următoarele afecţiuni:

A). artrite
B). boli cardio-vasculare
C). constipaţie
D). litiaza renală

2. *Gradul II de obezitate se exprimă la valori ale Indicelui de Masă Corporală de:

A). sub 18 kg/m2

B). peste 40
C). 25-29,9
D). 35-39,9

3. La copii, greutatea și talia, sunt estimate plecând de la…

A). sex și vârstă
B). curba de creștere și percentile
C). conjunctivele oculare
D). starea de sănătate

4. Care sunt urmările posibile ale subnutriției:

A). scăderea ritmului de creștere a copilului
B). rezistență crescută la infecții
C). rezistență scăzută la infecții
D). scăderea morbidității și mortalității

5. Persoanele cu riscul cel mai mare de a fi subnutrite sunt:

A). adulții sănătoși

B). bătrânii
C). pacienții spitalizați îndelung
D). tinerii sportivi

6. *Factorii psihosociali care pot indica un risc nutrițional pot fi:

A). aport inadecvat de calorii și proteine
B). diete restrictive
C). venituri reduse, bariere
D). școlarizare redusă, bariere lingvistice

2
7. Recunoașteți mai jos care sunt țesuturile la nivelul cărora pot apare semne ale
lipsurilor nutriționale:
A). piele, păr
B). dinți, limbă
C). mucoasa gastrică
D). zona rectală

8. *Deficitele nutriţionale pot fi depistate la examinarea fizică de la nivelul:

A). extremităților
B). probelor de laborator
C). stării şi funcţionării glandelor endocrine
D). tegumentului, părului, limbii, dinţilor, conjunctivelor

9. *Balanța azotată poate fi calculată la pacienții spitalizați plecând de la:

A). ingestia și eliminările de proteine
B). nivelul glicemiei a jeun
C). anamneză
D). vârstă

10. Semnele sugestive pentru malnutriție sunt:

A). paloare și slăbiciune musculară
B). carii și gingii sângerânde
C). păr lucios
D). lipsa paresteziilor

11. *Părul subțire, fragil și fără luciu este manifest în caz de:
A). deficit de tiamină
B). obezitate
C). anemie
D). deficit de vitamina C

12. Valori scăzute ale albuminei apar în:

A). alergii alimentare
B). infecţii cronice generale
C). malnutriţie, ciroză, neoplasme
D). sarcină, insuficienţă cardiacă

13. *Valorile normale ale creatininei sunt:

A). 5-11 μmol/l
B). 5-11 mmoli/l
C). 0,3-1,2 mg%
D). 3-12 mg%

3
 14. *În care din cauzele menționate mai jos NU se înregistrează valori crescute ale
sodiului din sânge:
A). hipovolemie
B). transpirații profuze
C). arsuri
D). edeme, ciroză cu ascită, malabsorbție

15. Valori crescute ale hemoglobinei apar în cazul:

A). cirozei
B). deshidratării
C). hemoragiilor severe
D). policitemiei

16. Factorii de risc privind interacțiunile medicament-aliment pot fi:

A). adolescența
B). malnutriția, neoplaziile, SIDA
C). deshidratarea
D). obezitatea

17. Recunoașteți mai jos mecanismele prin care alimentele pot influența absorbția
medicamentelor:
A). alimentele bogate în fibre și lipide cresc timpul de golire gastrică și reduc
absorbția medicamentelor
B). alimentele bogate în fibre și lipide grăbesc timpul de golire gastrică și scad
absorbția medicamentelor
C). unele medicamente sunt administrate după masă pentru a le crește absorbția,
datorită prezenței alimentelor în stomac
D). laxativele pot determina pierdere de calciu şi de potasiu

18. Scăderea albuminei serice induce:

A). hemoragie
B). creșterea fracției active a medicamentelor cu risc de toxicitate
C). scăderea dozei de medicament, de ex fenitoina sau warfarina
D). vărsături

19. Asocierea alcoolului cu unele medicamente pot conduce la efecte ca:

A). somnolență accentuată
B). necoordonare
C). hematurie
D). febră

20. Necesarul glucidic în sarcină este de:

A). 5-6 g/kg corp pe zi
B). 135-175 g/zi
C). 1,1 kg/kg corp pe zi
D). 71 g zilnic în ultimele două trimestre

4
21. Vitaminele cu rol esențial în dezvoltarea fetală sunt:
A). acidul folic
B). vitamina B6 peste 5 mg/zi
C). acidul ascorbic de 5 µg/zi
D). vitamina K de 90 mg/zi la gravidele peste 18 ani

22. În sarcină, aportul mineral ar trebui să fie mai crescut pentru:

A). calciu
B). fier
C). vitamina D
D). seleniu

23. *În ce perioadă sunt încurajate femeile să consume pâine integrală, fulgi de cereale,
legume frunzoase verzi și fructe proaspete, cu un aport de 28 g/zi?

A). oricând
B). după 65 de ani
C). în adolescență
D). în sarcină

24. Corectarea disconfortului creat de grețurile/vărsăturile din sarcină, se poate face

apelând la:

A). hipnoză
B). evitarea aerisirii încăperilor și plimbărilor în aer liber
C). abandonarea fumatului (activ sau pasiv)
D). evitarea oboselii, mirosurilor neplăcute, stresului, mișcărilor bruște

25. Alegeți din propunerile de mai jos măsurile eficiente de minimalizare a constipației
prin dietă la gravide:

A). alimente sărace în fibre

B). ingestia de lichide suficiente
C). abandonarea fumatului (activ sau pasiv)
D). exercițiul fizic regulat

26. *Care din mențiunile de mai jos este cea bună?

A). în instituțiile sociale pentru seniori, asistența trebuie asigurată în echipă
(medic, asistentă, psihiatru, psiholog, fizioterapeut, dietetician)
B). în instituțiile sociale pentru seniori, asistența trebuie asigurată doar de
medicul generalist și asistenta medicală
C). în instituțiile sociale seniorii nu au nevoie de asistență medicală
D). tinerii au o fragilitate imunologică, metabolică, circulatorie și osoasă mai
accentuată decât vârstnicii

5
27. Prin creșterea procentului de populație vârstnică, pot apare unele consecințe, cum
ar fi:
A). scăderea indicelui de dependență economică
B). creșterea indicelui de dependență economică
C). reducerea frecvenței de prezentare la medic sau nutriționist
D). ca implicații medicale și nutriționale, crește ponderea celor care au nevoie de
îngrijiri speciale, ambulatorii sau spitalicești

28. Modificările fiziologice induse de îmbătrânire sunt:

A). regresia percepțiilor (auz, vedere, miros, gust)
B). căderea părului, apariția ridurilor, diminuarea atenției și memoriei
C). diareea acută
D). creșterea forței musculare, diminuare somnului

29. Odată cu înaintarea în vârstă…

A). se instalează și hipotensiunea arterială
B). apare irascibilitatea și labilitatea emoțională
C). cresc tensiunea arterială, glicemia, colesterolemia și creatinina
D). scad tensiunea arterială, glicemia, colesterolemia și creatinina

30. *Vârsta biologică și ritmul de îmbătrânire NU depind de:

A). gen
B). factori genetici
C). factori ambientali
D). factori patologici

31. Menţionaţi câţiva dintre factorii care pot determina malnutriţie la vârstnici:
A). imobilizarea, alterările psihice
B). sărăcia, neoplaziile
C). abuzul de medicamente, alcoolismul
D). lipsa de informare

32. Menţionaţi câţiva dintre factorii care scad necesarul energetic la vârstnici:
A). scăderea masei musculare
B). creşterea termogenezei postprandiale
C). scăderea termogenezei postprandiale
D). creșterea metabolismului

33. La seniori dieta trebuie adaptată la următoarele modificări fiziologice:

A). scăderea metabolismului
B). creșterea necesarului energetic cu 25%
C). scăderea necesarului energetic cu 25%
D). creșterea sideremiei și proteinemiei

6
34. Deshidratarea la bătrâni este cea mai comună perturbare hidroelectrolitică, fiind
datorată…
A). creșterii intensității activității fizice
B). reducerii senzației de sete cu scăderea aportului
C). scăderii debitului de filtrare glomerulară
D). dietei neadecvate

35. Ce tip de deficienţe sunt caracteristice seniorilor?

A). calciu, fier, potasiu
B). sodiu, potasiu
C). vitamine E şi K
D). vitamine C, D, B6

36. *Care este raţia zilnică de glucide recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc

B). 1 g/kgc
C). 70% din necesarul caloric
D). 4 g/kgc

37. *Regimurile din insuficienţa renală la vârstnici trebuie să fie:

A). hiperproteice
B). hipoproteice
C). indiferente la aportul de proteine
D). cu aport redus de apă şi lichide

38. Care este raţia zilnică de lipide recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc
B). 1 g/kgc
C). 30% din necesarul caloric
D). 4 g/kgc

39. Menţionaţi câteva din cauzele care duc la deshidratarea vârstnicului?

A). alterarea funcţiei renale
B). pierderile crescute prin transpiraţie
C). scăderea senzaţiei de sete
D). insensibilitatea la hormonul diuretic

40. *Care este raţia zilnică de proteine recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc
B). 0,8-1 g/kgc
C). 25% din necesarul caloric
D). 50 g pe zi

7
41. În general, seniorii consumă cantități insuficiente de...
A). dulciuri
B). proteine
C). legume și fructe proaspete
D). vitamina D, vitamina E, calciu

42. Planificarea regimului dietetic normal al seniorului se va face în funcție de:

A). aportul caloric, de fibre, minerale și vitamine corespunzător
B). existența unor restricții, în regimurile speciale
C). profesie
D). vârstă

43. *Care din enunțurile de mai jos este fals, privind necesarul pentru un senior?

A). se recomandă un aport de proteine de 1 g/kgc/zi

B). consumul de fibre este esențial la vârstnici, mai ales la cei cu constipație
C). consumul de lichide să fie prin apă, ceaiuri, sucuri naturale de fructe
D). aportul de glucide să fie peste 5 g/kgc/zi

44. Dieteticianul nu trebuie să uite în cazul seniorilor că:

A). starea dentiției, va impune folosirea alimentelor sub forme de lichide, piure,
paste, tocături etc.
B). enzimele hepatice se determină lunar
C). glicemia și TA variază postprandial
D). dificultățile de vedere și de manualitate impun recomandarea evitării anumitor
alimente cu risc de consum (pește, anumite preparate din carne etc)

45. În ce situații este necesară completarea dietei seniorilor cu suplimente de

antioxidanți ?

A). deficiențe alimentare

B). la diabetici
C). malnutriție
D). tratament cu antibiotice

46. *Care din grupele de alimente menționate mai jos, nu se recomandă să facă parte
din alimentația obișnuită a școlarului ?

A). produse lactate

B). legume și fructe
C). dulciuri rafinate și gustări fast-food
D). cerealiere integrale

8
47. Necesarul caloric la un sugar alăptat exclusiv în trimestrul II de viaţă este:
A). 80-90 kcal/kgcorp/zi
B). 90-10 kcal/kgcorp/zi
C). 100-110 kcal/kgcorp/zi
D). 110-115 kcal/kgcorp/zi

48. Calităţile laptelui matern nu pot fi atinse de niciun substitut, deoarece:

A). este un aliment biologic inert
B). creşte morbiditatea prin boli infecţioase
C). este perfect adaptat posibilităţilor digestive ale sugarului
D). permite un mod de alimentare simplu al sugarului

49. Dintre principiile alăptării sunt corecte următoarele:

A). extinderea alăptării exclusive se recomandă până la 6 luni, cu continuarea alăptării
cel puţin 1 sau, mai bine, chiar 2 ani
B). durata optimă a alăptării exclusive este de 3 luni
C). înţărcarea se recomandă doar după vârsta de 1 an
D). începerea diversificării cu alimente adecvate vârstei după vârsta de 7 luni

50. Identificaţi enunţurile corecte despre alăptare, compoziţia laptelui matern, respectiv
despre colostru:
A). colostrul este laptele de început
B). colostrul se transformă în lapte de mamă matur la 3-4 zile de la naştere
C). colostrul este produs de glandele mamare în primele zile după naştere
D). colostrul este secretat uneori şi antepartum

51. Referitor la principiile de îngrijire a sugarului în timpul diversificării este adevărat că:
A). sugarul va fi hrănit încet, cu răbdare
B). copiii care sunt capabili să se alimenteze singuri nu trebuie supravegheaţi în timpul
mesei
C). sugarul va fi hrănit prin distragerea atenţiei
D). la sugarii care refuză alimentele se vor încerca diferite texturi şi gusturi

52. Ca sfaturi practice în alimentaţia complementară la sugar sunt adecvate următoarele:

A). piureul se obţine prin pasarea legumelor în apa în care au fiert
B). treptat se va adăuga carne de porc, vânat
C). supa se va îmbogăţi cu uleiuri vegetale
D). oul se adaugă în mesele sugarului de 5-6 ori pe săptămână

53. Formulele de lapte de continuare:

A). sunt destinate sugarilor cu vârsta sub 6 luni
B). se administrează după 8-12 luni, în loc de lapte de vacă
C). se administrează sugarilor după 4-6 luni, ca parte a alimentaţiei complementare
D). sunt preparate folosite strict în alimentaţia sugarilor cu diferite patologii

9
 54. Legat de modul de viaţă şi alimentaţia femeii care alăptează, sunt corecte următoarele
răspunsuri:
A). poate consuma produse lactate din surse sigure
B). va reduce consumul de lichide
C). va evita alimentele conservate
D). va începe o dietă vegetariană

II. Nutriția Comunitară

(1) Procesul de îngrijire nutrițională – evaluare nutrițională (4, pag. 5-30, 56-63, 80-84)
(2) Metodele de intervenție comunitară prevențională (4, pag. 27-30)

55. Evaluarea deficitelor nutriţionale se bazează pe:

A). climatul emoţional
B). examenul fizic (inclusiv măsurarea greutăţii corporale)
C). examenele de laborator
D). starea economică şi de cultură

56. Deficitele nutriţionale pot fi influenţate de consumul de medicamente prin:

A). apariţia hipervitaminozelor
B). interacţiunea alimente-medicamente
C). utilizarea cronică sau polipragmazia
D). utilizarea medicamentelor în asociere

57. *Problemele nutriționale la risc pot fi evidențiate prin modificarea următorilor

parametrii biologici:
A). vârsta extremă
B). polipragmazia
C). dietele restrictive
D). ureea, creatinina, proteinele, colesterolul

58. Recunoașteți parametrii de laborator de bază urmăriţi pentru evaluarea stării

nutriţionale:
A). proteine (albumine) şi lipide (colesterol, TG)
B). hemoglobină, hematocrit
C). PCR
D). nivel hormonal

59. Scopul evaluării nutriţionale este:

A). identificarea persoanelor care necesită susţinere nutriţională personalizată
B). identificarea tratamentului nutriţional adecvat
C). menţinerea sau refacerea stării de nutriţie şi monitorizarea eficienţei
acestor măsuri
D). obţinerea undor date populaţionale pentru măsuri legislative

10
 60. Starea fizică poate influența starea și riscul nutrițional prin:
A). comportamentul alimentar
B). vârstă
C). supraponderea sau subponderea
D). DZ, afecțiuni cronice renale sau cardiace, cancer etc.

61. *Anamneza medicală din cadrul evaluării nutriţionale presupune:

A). identificarea afecţiunilor cronice, a intervenţiilor chirurgicale recente, a
prezenţei alcoolismului sau a consumului de medicamente
B). se referă la factorii de risc importanţi pentru apariţia malnutriţiei (venituri
sociale, handicapuri, dependenţe)
C). estimarea frecvenţei cu care sunt ingerate anumite grupuri alimentare
D). un set complet de analize de laborator

62. Care sunt principalele acţiuni pe care se bazează evaluarea nutriţională?

A). activitatea fizică zilnică
B). anamneză (medicală, socială, alimentară)
C). examenul clinic şi date biochimice
D). preferinţele alimentare ale pacientului

63. *Recunoașteți parametrul/indicatorul greșit din lista celor de mai jos (care reflectă
fidel starea actuală de nutriție a unei persoane)?
A). înălțimea
B). greutatea
C). circumferința abdominală
D). rasa

64. Valorile normale ale testelor de laborator pentru interpretarea stării de nutriție pot
fi afectate de:
A). comunicarea cu dieteticianul
B). sezon
C). stări fiziologice, medicamente, stres
D). vârstă și gen

65. Pe ce se bazează un plan nutriţional?

A). stabilirea problemelor ce trebuie rezolvate
B). stabilirea unui diagnostic nutrițional
C). stabilirea scopurilor terapeutice şi tipului de intervenţie
D). completarea unui jurnal alimentar

66. Scopul intervenției comunitare nutriționale este:

A). evaluarea necesității intervențiilor chirurgicale necesare în comunitate
B). promovarea unei alimentații sănătoase în colectivități pentru prevenirea
îmbolnăvirilor
C). educația nutrițională la grupe populaționale la risc
D). evaluarea sănătății populaționale

11
67. În ce domenii activează intervențiile nutriționale comunitare prevenționale?
A). populațional
B). programe zonale, naționale sau internaționale
C). doar la nivel individual
D). în spitalele private

68. *Definiți corect o comunitate/colectivitate!

A). procesul de identificare, planificare și asigurare a necesarului nutrițional pentru
un grup
B). studiul de evaluare a cunoștințelor, atitudinilor și practicilor dintr-un grup
C). grupul de persoane care se găsește într-un anumit timp și loc și care
interacționează social, având aceleași interese, credințe și valori
D). metoda strategică de identificare a factorilor externi și interni care sunt
favorabili sau nefavorabili obiectivului ales

69. Alegeți de mai jos metodele comunitare de evaluare a statusului nutrițional...

A). diseminarea informațiilor
B). identificarea grupelor populaționale le risc urmate de intervenții comunitare de
educație
C). studii directe de evaluare prin metode antropometrice, clinice și biochimice
D). susținerea legislației

70. *Reperați din lista de mai jos alimentele care se recomandă în consumul zilnic al
adolescenților:

A). consum crescut de băuturi răcoritoare, sucuri

B). aportul zilnic de produse de patiserie
C). consum regulat de snacksuri sau chipsuri
D). legume și fructe proaspete, de sezon

71. *Recunoașteți etapele de lucru ale planificării unui program nutrițional comunitar
educațional:
A). diseminarea informațiilor între colegii de echipă
B). colectarea de informații din areal, identificarea necesităților și resurselor,
analiza datelor și dezvoltarea planului de intervenție
C). identificarea necesităților individuale educaționale
D). asigurarea unei statistici de calitate

72. Evaluarea nutriţională a pacientului vârstnic se bazează pe:

A). anamneză medicală şi alimentară
B). examen clinic şi date de laborator
C). doar pe date de laborator
D). categoria de vârstă

12
III. Nutriția Clinică
(1) Nutriția în bolile metabolice (diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile,
hiperuricemiile) (3, pag. 124-145)
(2) Nutriția în bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială, boala aterosclerotică,
insuficiența cardiacă) (3, pag. 203-206)
(3) Nutriția în bolile digestive (boala de reflux gastro-esofagian, gastritele, boala
ulceroasă, sindromul de intestin iritabil) (1, pag. 3-121)
(4) Nutriția în bolile renale (nefropatiile glomerulare, nefropatiile tubulo-interstițiale
cronice, infecțiile tractului urinar, insuficiența renală) (2, pag. 44-105)

73. Selectaţi recomandările corecte referitoare la nutriţia copilului cu diabet zaharat:

A). aportul caloric va fi 1000 kcal/zi, plus 100 x vârsta kcal la băieţi
B). va avea trei mese şi 2-3 gustări
C). va avea o dietă hiperproteică
D). copiii foarte activi necesită un plus caloric de până la 20%

74. Factorii care duc la apariţia obezităţii la copil pot fi:

A). lipsa de timp a părinţilor
B). biberonul de noapte
C). orarul fix al meselor
D). consumul redus de făinoase

75. Identificaţi noţiunile reale legate de nutriţia copilului cu boală cardiacă:

A). laptele de mamă este suficient pentru creştere la copiii cu afecţiuni cardiace
B). sugarul şi copilul cu insuficienţă cardiacă congestivă au nevoi calorice peste 150
kcal/kg/zi în condiţii de stres
C). formulele hipercalorice cu 100 kcal/100 ml sunt utile la copiii cu afecţiuni cardiace
D). nutriţia enterlă ideală este cea pe sondă nazo-gastrică

76. Alimentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior sunt:

A). alimentele grase, prăjelile

B). alimentele foarte dulci
C). supa de legume
D). apa de izvor

77. Alimentele contraindicate în patologia esofagiană (Boala de reflux) sunt:

A). carnea de oaie

B). carnea de pui
C). peștele slab
D). peștele afumat

13
78. *Care din următoarele reguli de alimentație în boala de reflux, NU este valabilă?

A). mestecarea corectă a alimentelor

B). renunțarea la fumat
C). evitarea alimentelor prea calde sau prea reci
D). evitarea siestei

79. Durerea la pacientul cu ulcer duodenal poate fi declanșată de:

A). bicarbonat
B). pâine prajită
C). supă de roșii
D). vin acru

80. *In gastrita atrofică nu se recomandă:

A). supă de carne

B). pește
C). murături
D). brânzeturi fermentate

81. Dintre regulile generale de dietă a unui pacient cu ulcer duodenal fac parte:

A). evitarea tahifagiei

B). evitarea alimentelor fibroase, dure
C). reducerea consumului de lichide zilnic
D). se pot utiliza băuturi puternic mineralizate

82. Prepararea alimentelor la pacienții cu ulcer duodenal este preferabil sa fie făcută:

A). la cuptor
B). prin prăjire
C). în abur
D). prin marinare

83. *Care sunt principiile dietetice la un pacient de 24 de ani cu glomerulonefrită acută

post-streptococică, în primele 24-48 de ore de la debut?
A). restricție precoce de sare, regim desodat
B). aport lichidian de 2,5 l /24 ore
C). se poate consuma carne 1 g/kgcorp/zi
D). aportul de lipide este foarte important

14
84. *La un pacient cu glomerulonefrită acută care initial a fost oliguric, după
restabilirea diurezei sunt permise:
A). 5 g de sare
B). cura de diureză peste 2,5 l/24 ore
C). proteine 1,5 g/kgcorp/zi
D). alimente bogate în calorii

85. Stabilirea echilibrului hidric la un pacient cu nefropatie tubulo-interstițială cronică

se face astfel:
A). cantități libere în funcție de sete
B). pentru fiecare grad de temperatură peste 37 se adaugă 350-500 ml
C). diureza măsurată este egală cu aportul de lichide
D). diureza măsurată plus 500 ml

86. Un pacient a fost diagnosticat cu glomerulonefrită cronică și proteinurie. Care

dintre afirmatiile de mai jos sunt adevărate?
A). aportul proteic este de 1,5 g/kgcorp/zi pentru vindecare renală rapidă
B). în dietă nu sunt indicate sosuri, murături și mâncare procesată
C). sunt indicate ciocolată, spanac, rubarbă, cacao
D). dieta va fi obligatoriu hipolipidică pentru reducerea riscului cardiovascular

87. In injuria renală acută (IRA) necesarul proteic poate fi crescut datorită următorilor
factori:
A). producție insuficientă de uree datorită insuficietei funcționări hepatice
B). hipercatabolism produs de stress-ul infecțios
C). uremie
D). necesar de alimentație predominant orală

88. *La un pacient cu injurie renală acută (IRA) care este necesarul energetic?
A). 30-40 kcal/kg corp + pierderile extrarenale
B). 30-40 kcal/kg corp greutate uscată
C). 40-50 kcal/kgcorp intrucât crește foarte mult catabolismul proteinelor
D). este dominat de administrarea de proteine, uneori 1,5 g/kgcorp/zi

89. Care sunt indicațiile nutriționale la un bolnav diabetic cu boală cronică de rinichi?
A). scăderea aportului de sodiu sub 1,5 g/zi
B). reducerea aportului de lichide la 500-1000 ml/zi
C). controlul glicemic cu hemoglobina glicozilată sub 7%
D). controlul tensional cu valori sub 150 mm col Hg

15
90. Un pacient cu sindrom nefrotic prezintă dislipidemie. Care sunt recomandările
nutriționale?
A). sosuri
B). carne fiartă
C). carne prajită
D). fructe

91. *Conform ghidului KDOQI 2020 în nefropatia diabetică sunt indicate următoarele
recomandări dietetice:
A). obținerea unui IMC < 25 kg/m2
B). regim hiposodat sever din primele stadii
C). aport lichidian de 3 l/zi
D). aport de fosfați 3 g/zi

92. La un pacient cu insuficiență renală acută (injurie renală acută) în faza poliurică,
care sunt electroliții care scad și necesită monitorizare și aport suplimentar?
A). sodiul
B). potasiul
C). fosfații
D). sulfiții

93. *Datorită riscului de mortalitate cardio-vasculară foarte crescut, la pacienții cu

boala cronică de rinichi se recomandă limitarea aportului de:
A). carne de porc
B). carne de animal tânăr
C). trigliceride și colesterol
D). lichide

94. Reducerea aportului de proteine este benefică pentru pacientul cu boală cronică de
rinichi pentru că:
A). aduce un aport caloric și energetic ridicat
B). scade produșii toxici ai metabolismului
C). scade ureea și creatinina
D). scade glicemia, asigurând un control mai eficient

95. Care dintre următoarele alimente sunt bogate în fosfor și trebuie evitate la
pacienții cu boala cronică de rinichi stadiile 3-5 și cele dialitice?
A). mazăre, linte
B). salată verde, salată creață
C). ciocolată, bere
D). mere, pere

16
96. *La un pacient cu litiază urică, care sunt indicațiile nutriționale privind scăderea
precipitării uraților din urină?
A). scăderea aportului de proteine și calciu
B). consumul de alimente alcalinizante
C). aportul de lichide: diureza+500 ml
D). aportul crescut de sodiu pentru menținerea tensiunii arteriale

97. Unui pacient diagnosticat cu boală cronică de rinichi stadiul IV, ce cantitate de
proteine veți prescrie?
A). 0,9 g/kgcorp/zi
B). 1,2 g/kgcorp/zi
C). 0,75 g/kgcorp/zi
D). 0,6 g/kgcorp/zi

98. Care dintre următorii factori influenţează răspunsul glicemic la alimente?

A). sursa de provenienţă
B). tipul zaharului
C). structura alimentului
D). concentraţia de microelemente

99. Pentru profilaxia obezităţii, recomandările privind nutriţia sugarilor constau în:

A). promovarea alăptării

B). administrarea de alimente complementare foarte dulci
C). diversificarea precoce a alimentaţiei
D). evitarea administrării cu sticluţa a alimentelor dense în energie

100. Tratamentul obezităţii cu obținerea unui bilanț energetic negativ se realizează prin:

A). administrare de medicamente

B). o dietă hipocalorică
C). tulburări de comportament
D). activitate fizică regulată.

17