Cresterea si dezvoltarea copilului

Creterea i dezvoltarea
copilului
Creterea-mrirea cantitativ a celulelor, esuturilor i
organelor corpului.
Dezvoltarea-modificarea structural i funcional a
aparatelor n scopul adaptrii la condiiile de mediu.
Ambele procese au loc concomitent, dar cu ritm propriu
si cunosc 3 accelerari: intrauterin, la sugar si la pubertate

La nivel celular cresterea se realizeaza prin:

Hiperplazie diviziune celulara
Hipertrofie sinteza proteica
Diferentiere celulara sub actiunea factorilor extrinseci
 Perioadele copilariei
Prima copilarie: nastere- 2 3 ani
- perioada de nou-nascut- primele 28 zile
- perioada de sugar- 1 luna-1 an
- perioada de copil mic- 1-3 ani
A doua copilarie: 3-6 ani prescolar
A treia copilarie: 6-14-16 ani
- perioada de scolar mic: 6-10,11ani la fete
6-11,13 ani la baieti
- perioada de scolar mare: 10-14 ani la fete
(pubertatea) 11,13-16 la baieti
Adolescenta:14-18 ani fete, 16-21 ani baieti
 Prima copilarie
Perioada de nou-nascut:
adaptare rapida la viata extrauterina

crestere accelerata ponderala si staturala

alimentatie lactata

imunitate transmisa transplacentar si prin

laptele de mama
prezenta unor manifestari caracteristice: icterul
neonatal, criza genitala
patologia dominata de asfixia neonatala,

detresa respiratorie, malformatii

mortalitate ridicata prin patologie severa
 Prima copilarie
Perioada de sugar:
crestere ponderala si staturala accelerata

maturizare rapida a organelor si sistemelor

nevoi nutritive mari, alimentatie

diversificata
imbunatatirea abilitatilor neuromotorii

dezvoltarea imunitatii proprii

patologia dominata de infectii, anemie

mortalitate mare
 Prima copilarie
Perioada de copil mic:
crestere ponderala si staturala mai lenta,

crestere mai accelerata a membrelor inf

diminua nevoile nutritive

alimentatie variata apropiata adultului

dezvoltare progresiva a imunitatii proprii

intarita prin vaccinari

dezvoltare neuropsihica, neuromotorie,

instalarea autocontrolului sfincterian

patologia dominata de boli infectioase,

traumatisme, intoxicatii
 A doua copilarie
Prescolarul:
crestere staturala si ponderala lenta
dar uniforma
nevoi nutritive reduse

alimentatie variata

dezvoltare complexa a sistemului

nervos cu cresterea capacitatii de

intelegere si discernamant
patologia dominata de infectii, alergii
 A treia copilarie
Perioada de scolar mic:
puseu de crestere prepubertal (dupa 9 ani)

aparitia dentitiei definitive

imunitate deplina

patologie dominata de infectii respiratorii,

boli maligne
Perioada de scolar mare:
aparitia caracterelor sexuale secundare

nevoi nutritive crescute

dezvoltare intensa psihointelectuala,

conturarea personalitatii
patologia dominata de tulburari de nutritie si
comportament alimentar
 Adolescenta
crestere staturo-ponderala marcata, urmata
de osificarea cartilajelor de crestere si
oprirea cresterii staturale
nevoi nutritive mari
continuarea maturizarii sexuale
dezvoltarea capacitatii de gandire abstracta
si de sustinere a afirmatiilor cu argumente
stiintifice
patologie dominata de accidente, tulburari
de nutritie, consum de droguri
 Etapele sintezei proteice:
1.sinteza unei molecule de mARN, transcripia n ARN-
copierea oarb a informaiei genetice din ADN
2. migrarea mARN la nivel ribozomal, desfacerea structurii
helicoidale i etalarea unui singur lan.
3. activarea aminoacizilor din citoplasm de enzime
specifice i ATP.
4. aminoacizii activai se leag de tARN n ribozomi
5. translaia-legarea fiecrui lan de tARN de ctre un codon
mARN se face la nivelul captului distal tARN unde exist
tripletul nucleotidic anticodon. Ordinea de legare e dat de
informaia genetic-mARN dirijeaz care aa legat de tARN
s urmeze secvenei.
6. legarea aa prin legturi peptidice, separarea de tARN i
eliberarea n citoplasm unde va suferi hidroxilri ale
resturilor laterale: glucide=glicoproteine, grupri
prostetice= enzime.....
Factorii de cretere
I.Prenatali:
Genetici constelatia cromozomiala, rasa au rol in:
- aspectul somatic al viitorului copil
- dinamica cresterii dupa tipul morfologic familial

Placenta i hormonii placentari

- estrogeni
- progesteronul
- h polipeptidici placentari pituitary-like:
- gonadotrofina corionic uman
- h lactogenic placentar
- activina
 Ali hormoni
- hormonul de cretere (STH), concentraie crescut la ft
dar influeneaza puin creterea fetal, deficitul de STH se
manifest aprox 18 luni postnatal
- somatomedinele au rol important n dezvoltarea fetal, se
sintetizeaz n ficat, datorit structurii asem cu proinsulina=
factori insulinici de cretere insulin-like growth factor-IGF
- insulina. Hiperglicemia matern determin hiperglicemie la
ft, hipertrofie i hiperplazie cel cu creterea concentraiei
insulinei, mrirea utilizrii glucozei i aa, macrosomi
Factori adiionali de cretere
- factor epidermal de cretere FEC- polipeptid mitogen
pentru esuturi ectodermale i mezodermale.
- factor de cretere neuronal NGF- rol n dezvoltarea
neuronilor simpatici.
- factori de cretere hematopoetici-eritropoetina
- factorul de cretere al fibroblatilor
 Factori materni
- nlimea mamei
- nutriia mamei
- infecii materne
- boli cronice materne i medicaia cronic
- consumul de toxice
Factori uterini malformaii, tumori
Factori fetali- rangul i sexul copilului

II. Postnatali:
Factori endogeni
1. Genetici
Procesul de cretere este multifactorial i complex unii
autori relev relaia ntre talia medie a prinilor i valoarea
predictiv a nlimii copilului:
- biei: Talia tat+talia mam+13/2 13 diferena aduli B F
- fete: Talia tat+talia mam-13/2
 2. Hormonali:
STH- secretat de hipofiza ant
-191 aa, specificitate de specie
- secreia este stimulat de GRF-factorul eliberator al STH
inhibat de somatostatin
- determina atat hipertrofie cat si hiperplazie celulara prin:
Cresterea sintezei i depunerii proteice prin:
-accelerarea transportului aa prin membrana celular
-stimularea transcripiei ADN n ARN
Mobilizarea acizilor grasi din tesutul adipos
Scaderea utilizarii glucozei
Produce cresterea in lungime a oaselor prin proliferarea
condrocitelor in cartilajul de crestere
Studii recente au largit spectrul efectelor hormonului de crestere
in:
- proliferarea i maturarea celulelor gliale
- creterea sintezei de colagen

Somatomedinele o familie de polipeptide care mediaz efectul

STH
Hormonii tiroidieni
- rol permisiv asupra secreiiei de STH
- stimulare sintezei de somatomedine
Hormonii gonadali
- estrogenii determin dezvoltarea scheletului
- androgenii nbuntesc eliberarea STH i stimuleaz direct sinteza
IGF
Timusul rol n maturarea limfocitelor T
Suprarenalele prin glucocorticoizi inhib creterea:
- activeaz catabolismul proteic
- reduc sinteza colagenului
Pancreasul - insulina rol n sinteza proteic-ptrunderea aa n celule
- glucagonul inhib creterea favoriz catabolismul proteic

Factori exogeni
Alimentaia - carena proteic reduce volumul celulelor
- carena energetic afecteaza multiplicarea cel
- carena vitaminic afecteaz i dif cel
- supraalimentaia stimul sist enz al lipogenezei-obezitate
Mediul geografic:
- clima temperat favorizeaz creterea
- primvara se crete n L, toamna n G
- razele X i UV n doze mici stimuleaz creterea
Mediul socio-economic:
- calitatea alimentatiei
- condiiile de locuit
- accesul la facilitile civilizaiei
Regimul afectiv-educativ: - dezvoltarea intelectual
Exerciiile fizice: - activarea circulaiei i creterea
aportului de oxigen.

Se remarca tendinta seculara de accelerare a

cresterii si dezvoltarii copilului, adica inaltime si
greutate mai mari la fiecare noua generatie
 EVALUAREA CRESTERII POSTNATALE

Evaluarea cresterii si dezvoltarii somatice

- Greutatea sau masa corporala ( G )

- cantarire
- dinamica cresterii ponderale medii:
500-750g in prima luna de viata

750g - lunile II, III si IV

500g lunile V, VI, VII si VIII

250g lunile IX, X, XI si XII.

- formule de evaluare a cresterii ponderale la sugar:

Finkelstein G = Gn + ( varsta in luni x 700 ) pt primele 6 luni
G = Gn + ( varsta in luni x 600 ) pt 6-12 luni
 In al doilea an de via sporul mediu lunar
este de 250g
Dup vrsta de 2 ani sporul ponderal este

de cca. 2-2,5 kg pe an
Prepubertar asociat saltului nlimii se

nregistreaz i spor ponderal

Formul de evaluare a creterii ponderale

dup vrsta de 1 an:

Formula Herman G = 9 + 2v v = vrsta n
ani
 - Lungimea ( L )
- pediometru
- dinamica cresterii medii: 4, 3, 3, 2 cm/luna in lunile I-
IV iar din luna V = 1 cm/luna sau 5, 4, 3, 2, 1 cm/luna in
lunile I-V.
- Perimetrul cranian ( PC )
- panglica metric
- dinamica cresterii: 2 cm/luna trim I, 1 cm/luna trim II
si 0,5 cm/luna in semestrul II.
- Perimetrul toracic - Pliurile cutanate
Parametrii fizici ai copilului se compara cu valori ( curbe ) de
referinta obtinute prin studii longitudinale sau transversale
Studiul longitudinal- nr relativ mic de copii, in mai multe
momente, pe parcursul mai multor luni, ani
Studiul transversal- masuratorile se efectueaza la un nr
mare de copii, cu o singura ocazie.
Valorile parametrilor antropometrici ( G, L, PC) la o varsta
data, pentru un lot de studiu pot fi reprezentate grafic
printr-o curba de tip gaussian. Distributia valorilor fata de
medie se poate exprima cu ajutorul deviatiei standard
( DS ) sau cu ajutorul percentilelor. DS necesita distributie
gausiana pentru aplicare, percentilele nu.
Creterea statural dup vrsta de 1 an :
n al doilea an cca. 10-12 cm, 1 cm/lun

ntre 2-6 ani crete anual 5-9 cm

n primii ani de coal 5,5- 6,5 cm/an

Saltul prepubertar dureaz 1-2 ani

La fete ncepe la 10-11 ani

La biei 12-14 ani
Se pot depi 8-10 cm/an
Creterea statural ncetinete la 13-15 ani i
nceteaz ntre 17-20 ani.
Evaluarea maturarii scheletale:
- varsta osoasa compararea radiografiei mainii stangi cu atlase
standard ( nr, marime, forma, densitatea nucleilor epifizari)
- marimea fontanelelor
- dentitia temporara sau primara , 20 de dinti erup in urmatoarea
succesiune:
6-8 luni incisivii mediani inferiori variatii normale de 2-3 luni
apoi, cu aproximatie, cate un dinte la fiecare luna ( cei
mandibulari ii preced pe cei maxilari ). La un an copilul are cei 8
incisivi
16-18 luni prima pereche de molari de lapte
18-24 luni caninii
24-36 luni a doua pereche de molari de lapte
Dentitia definitiva:
- 6-7 ani: primii molari 10-11 ani: caninii
- 7-8 ani: incisivii mediani 11-12 ani: ultimii premolari
- 8-9 ani: incisivii laterali 12-14 ani: a doua pereche de
molari
- 9-10 ani: primii premolari 18-30 ani: a treia pereche de
molari
 Aprecierea starii de nutritie
Modalitati:
Indicatori antropometrici sub varsta de 2 ani se calculeaza:

Indicele ponderal ( IP ) = greutatea actuala(g) /greutatea ideala

pentru varsta ( greutatea de la nastere + cresteri medii lunare )

Indicele statural ( IS ) = lungimea actuala(cm) / lungimea ideala

pentru varsta ( lungimea de la nastere + cresteri medii lunare )

Indicele nutritional ( IN ) = greutatea actuala (g) /greutatea ideala

corespunzatoare cresterii in lungime
Intrepretare:
Eutrofia = 0,90-1,1
Paratrofia >1,1
Malnutritia gr I: IP = 0,89-0,76
IS = 0,95-0,90
IN = 0,89-0,81
Malnutritia de gr II: IP = 0,75-0,60
IS = 0,89-0,85
IN = 0,80-0,71
Malnutritia de gr III: IP < 0,60
IS < 0,85
IN < 0,70
Aprecierea starii de nutritie ( continuare )

Harti de crestere sau nomograme mai utile decat indicatorii

antropometrici deoarece raporteaza in evolutie cresterea copilului
la media valorii pentru grupa de varsta (percentila 50) si permit
calculul indicatorilor atunci cand nu se cunoaste greutatea sau
lungimea de la nastere

- Malnutritie: greutatea scade intersectand 2 linii percentile

scaderea persista mai mult de o luna
- Paratrofie: greutatea creste intersectand 2 linii percentile si
cresterea persista 3-6 luni

Pentru malnutritia acuta sau cronica ( Waterlow ) cu ajutorul hartilor

de crestere se folosesc formulele:
Malnutritia acuta = greutatea actuala x 100/greutatea pentru
lungime la percentila 50
Malnutritia cronica = lungimea (inaltimea) actuala x 100/lungimea
(inaltimea) pentru varsta la percentila 50
Aprecierea starii de nutritie ( continuare )
Status nutritional acut cronic
Stadiul 0 normal > 90% > 95%
Stadiul 1 usor 81-90% 90-95%
Stadiul 2 moderat 70-80% 85-89%
Stadiul 3 sever < 70% < 85%
Etape orientative pentru estimarea necesarului caloric si proteic:
- se pozitioneaza greutatea si lungimea sugarului pe harta
- se stabileste greutatea ideala pentru lungimea sugarului
( percentila 50 )
- se stabileste necesarul caloric si proteic recomandat pentru
varsta
- se calculeaza suplimentul caloric si proteic pentru greutatea
ideala pentru lungimea sugarului:
Calorii = necesar caloric pentru varsta x greutatea ideala pentru
lungime (kg) / greutatea actuala
Proteine = necesar proteic pentru varsta x greutatea ideala
pentru lungime (kg) / greutatea actuala
 Exemplu

Sugar de sex masculin, in varsta de 8 luni cu greutatea de

6 kg si lungimea de 64 cm.
1. Se pozitioneaza G si L sugarului pe harta pt baieti: greutate
pt lungime. 6kg si 64cm se pozitioneaaza sub percentila 3.
2. Se stabileste greutarea ideala pt lungimea sugarului
(percentila 50). Se constata 7kg. 6 x 100/7=85,7.
Malnutritie ac stadiu 1.
3. Se stabileste necesarul caloric recomandat pentru varsta:
100kcal/kg/zi si necesarul proteic de 2g/kg/zi.
4. Calculul necesarului caloric si proteic pentru greutatea
ideala pentru lungimea sugarului conform formulelor este:
- calorii: 100 x 7/6 = 116 kcal/kg/zi
- proteine: 2 x 7/6 = 2,3 g/kg/zi.
Dupa varsta de 2 ani
starea de nutritie se apreciaza calculand
Indicele masei corporale IMC = G (kg)/ I
(m)
Valori normale = 18-24 kg/m

Supraponderea : IMC = 25-29 kg/m

Obezitate gr I: IMC = 30-35 kg/m

Obezitate gr II: IMC = 36-40 kg/m

Obezitate gr III: IMC = > 40 kg/m

Harti pt IMC ul calculat, fete si baieti

 Dezvoltarea psiho-motorie
La o luna:
- in decubit ventral ridica capul cateva sec
- reactioneaza global la stimuli

- urmaresta cu privirea jucaria in miscare

- tine degetele stranse, flectate in pumn

- plange la foame si disconfort

- zambeste
 Dezvoltarea psiho-motorie
La varsta de 3 luni:

- in decubit ventral tine capul cateva min

- flecteaza activ ultimele degete in

palma
- isi examineaza mana

- isi recunoaste mama

- gangureste
 Dezvoltarea psiho-motorie
La varsta de 6 luni:

- sta in pozitie sezanda, timp indelungat

- prinde obiectele intre degete si palma
- transfera jucaria dintr-o mana in alta
- articuleaza silabe
- imita mimica persoanelor din jur
 Dezvoltarea psiho-motorie
La varsta de 9 luni:

- merge sustinut de ambele maini

- se ridica singur in picioare
- apuca obiectele cu varful primelor
degete
- examineaza cu indexul
- pronunta 1-4 cuvinte bisilabice
 Dezvoltarea psiho-motorie
La varsta de 1 an:

- merge fara sprijin

- din pozitie verticala se apleaca si
ridica jucaria
- arata la cerere partile corpului
- pronunta 3-4 cuvinte cu sens
- invata jocuri simple in mod repetitiv
 Dezvoltarea psiho-motorie

La 1 an si jumatate:

- are siguranta in mers, incepe sa alerge

- urca si coboara ( sustinut ) trepte
- aduce la cerere un obiect familiar
- vocabular activ compus din 8-10
cuvinte
- ii place jocul cu alti copii
 Dezvoltarea psiho-motorie
La varsta de 2 ani:

- urca si coboara singur scara

- se urca singur pe un scaun sau pat
- alcatuieste propozitii din 2-3 cuvinte
(substantiv, verb si adjectiv sau
pronume )
- executa mici treburi casnice
 Dezvoltarea psiho-motorie
La varsta de 3 ani:

- urca scara alternand picioarele

- poate pedala un triciclu
- pune frecvent intrebari
- relateaza situatii din viata lui
- doreste anturaj de copii