ALIMENTAŢIE ŞI NUTRIŢIE

NUTRIŢIA COPILULUI

 totalitatea modificărilor suportate de alimente în organism,

sau totalitatea schimburilor dintre mediul extern şi organism.
 nevoile nutritive ale copilului (raportate la greutatea sau
suprafaţa sa corporală) sunt cu atât mai mari cu cât copilul
este mai mic, în schimb posibilităţile lui de digestie sunt cu atât
mai limitate cu cât vârsta lui este mai mică.
particularităţi ale metabolismului
- procesele metabolice sunt mai intense, predomină
anabolismul;
- procesele metabolice sunt extrem de labile
- orice factor nociv, agresiune, se repercută asupra
organismului, putând duce la stări patologice.
 Necesar nutritional
- ritmul de crestere in copilarie
- efort fizic
- fiziologia – tract gastrointestinal (la sugar e mai putin dotat
decat la adult), renal
- starea de sanatate sau boala a copilului

La nastere - Este capabil sa digere cantitati mari de lapte

administrate in bolus
 Nevoi nutritionale

Varsta Necesar caloric Necesar lichide

Nou- născut: 1-3 zile = 60-80 ml/kg/zi
la termen 80kcal/kg/zi 1-2 sapt = 100-120ml/kg/zi
prematur 140kcal/kg/zi
primele 2 luni 120kcal/kg/zi 150ml/kg/zi
3-6 luni 110kcal/kg/zi 140ml/kg/zi
7-12 luni 100kcal/kg/zi 130ml/kg/zi
copil mic 90kcal/kg/zi 100ml/kg/zi
preşcolar 80kcal/kg/zi 80ml/kg/zi
şcolar 60kcal/kg/zi 50-80ml/kg/zi
 Proteinele

- 13-16 % din aportul energetic total.

- alimente de origine animală: carne, lactate, ouă, viscere
- alimente de origine vegetală: fasole, mazăre, soia.
- aminoacizii importanţi sunt cei esenţiali: treonina,
valina, leucina, izoleucina, lizina,triptofanul,fenilalanina, metionina,
histidina
Taurina este în cantitate mare în laptele matern în dezvoltarea
SNC și desăvârşirea funcţiilor retinei.
Necesarul de proteine:
- primele 6 luni: 2,2 g/kg/zi - 4-6 ani = 1,5 g/kg/zi
- 7-12 luni: 2 g/kg/zi - 7-10 ani = 1,2g/kg/zi
- 1-3 ani = 1,8 g/kg/zi - 10-14 ani = 1 g/kg/zi
Carenţa de proteine: malnutriţie, determină depleţia proteinelor
plasmatice cu edeme hipoproteinemice.
Excesul de proteine: determină suprasolicitare renală, încărcare
osmotică renală.
 Lipidele

- reprezintă 30-35% din aportul energetic total.

- grăsimile saturate: lapte( unt,smântână,brânzeturi grase), carne, produse
din carne.
- grăsimile polinesaturate provin din surse vegetale, grăsime de peşte.
- biochimic: 98% TG, 2% AG liberi, colesterol, fosfolipide
- AG esenţiali (acizi graşi polinesaturaţi): acidul linoleic, acidul linolenic,
acidul arahidonic (ARA), acidul docosahexanoic (DHA).
-funcţii: asigură structura şi activitatea membranelor celulare, dezvoltarea
SNC, sinteza unor hormoni, favorizează absorbţia vitaminelor liposolubile,
formarea de anticorpi, protecţie termică.
Necesarul de lipide: - sugar = 3,5-6 g/kg/zi
- copil = 2-5g/kg/zi
Excesul: obezitate; ateroscleroza, hipertensiune arterială(adult).
 Glucidele

• reprezintă 40-50% din aportul energetic total.

• Rol: susţin activitatea musculară, participă la glucuronoconjugare,
mielinizare şi dezvoltarea creierului.
• Biochimic: monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză), dizaharide
(maltoză, lactoză, zaharoză) şi polizaharide (amidon, glicogen).
• Lactoza (alcătuită dintr-o moleculă de glucoză şi una de galactoză),
principalul hidrocarbonat din dieta sugarului, are rol în dezvoltarea creierului.
• Necesarul de glucide: - 12-14 g/kg/zi la sugar, copil mic
- 10g/kg/zi la preşcolar
- 8g/kg/zi la şcolar
• Excesul de carbohidraţi determină obezitate, diabet zaharat, carii
dentare.
 Săruri Minerale

Sodiul – cation al lichidelor extracelulare, cu rol în reglarea presiunii

osmotice şi transportul celular. Necesar zilnic: 2 mEq/kg. Surse exogene:
majoritatea alimentelor.
Potasiul- cation al lichidelor intracelulare, cu rol în contracţia musculară,
inclusiv a miocardului, în transmiterea impulsurilor nervoase şi menţinerea
echilibrului hidro-electrolitic. Necesar zilnic: 1,5-2 mEq/kg. Surse exogene:
majoritatea alimentelor.
Calciul-element mineral esenţial în structura oaselor, cu rol în
excitabilitatea neuromusculară, coagularea sângelui. Necesar: 400-600 mg/zi
la sugar, 600-800 mg/zi la adolescent.Surse: lapte şi derivate, vegetale verzi.
Magneziul- cation al lichidelor intracelulare, rol în excitabilitatea
neuromusculară şi trofic vascular. Necesar zilnic: 60 mg la sugar, 300-400 mg
la adolescent. Surse: carne, lapte, cereale, legume verzi.
 Săruri Minerale

Fierul- intră în componenţa hemoglobinei, mioglobinei, unor enzime.

Asigură transportul oxigenului, respiraţia celulară. Necesar zilnic: 1-2 mg/kg
la sugar, 10-18 mg/zi la adolescent. Surse: ficat, gălbenuş de ou, carne,
legumele verzi.
Zincul-stimuleaza activitatea enzimelor, stimulează imunitatea. Surse:
carne, brânză, nuci, alune.
Fluorul-în structura dentară şi osoasă.Necesar zilnic: 0,2-1mg/zi. Surse:
apa de băut.
Iodul- rol în sinteza hormonilor tiroidieni.Sursă: fructe de mare, sare de
bucătărie cu iod. Necesarul zilnic: 40- 100 µg/zi.
Seleniu- acţiune antioxidantă.
Cuprul- component al unor enzime, rol în dezvoltarea neurologică.
Necesar zilnic: 0,5-2mg.
 Vitamine liposolubile

Vitamina A (retinol). Are rol în menţinerea vederii, integrităţii

tegumentelor şi mucoaselor. Surse: ficat, peşte, carne, lapte, morcovi,
spanac, dovlecei, caise, prune. Necesar: 1500UI/zi la sugar, 2000-
4000UI/zi la copil. Deficitul: hemeralopie, hiperkeratoză.
Vitamina D: Surse: ficat de peşte, ulei de peşte, gălbenuş de ou,
laptele fortificat cu vitamina D. Principala sursă (ca vitamina D3) este
pielea expusă la razele ultraviolete. Necesar zilnic: 500-800 u.i.în funcţie
de climat, alimentaţie. Rol în metabolismul fosfo-calcic. Surse alimentare:
lapte, ouă, ulei de peste, unt.
Vitamina E (tocoferol): Rol antioxidant, previne peroxidarea acizilor
graşi polinesaturaţi. Surse: vegetalele şi seminţele oleaginoase. Necesar:
5-10mg/zi.
Vitamina K: Rol in coagularea sângelui. Surse: vegetalele verzi,carne,
lactate. Necesar: 1-2mg/zi.
 Vitamine hidrosolubile

Vitaminele din grupul B: Coenzime cu rol reglator în metabolismul

proteic, lipidic, glucidic.
Surse: cereale, legume verzi, viscere, peşte.
Vitamina B1 (tiamina), vitamina B2 (riboflavina), vitamina B3 (niacin,
vitamina PP) sunt coenzime implicate în metabolism. Vitamina B6
(piridoxina) are rol în dezvoltarea nervoasă, sintetizarea
neurotransmiţătorilor, hemului. Vitamina B12 (ciancobalamina) este
implicată în sinteza AND şi a mielinei.
Folatul are rol în sinteza ARN şi ADN, intervine în metabolismul
aminoacizilor.
Vitamina C: Nu poate fi sintetizată la om. Sursa: fructe proaspete,
vegetale verzi. Necesar zilnic: 10-20 mg la sugar şi 30-60mg la
adolescent.
 TIPURI DE ALIMENTAŢIE

1. Alimentaţie naturală

2. Alimentaţie arificială

3. Alimentaţie mixtă

4. Alimentaţie complementară
ALIMENTAŢIA NATURALĂ
 alimentaţie exclusivă cu lapte matern în primele (4)-6 luni
de viaţă (conform OMS şi UNICEF) fără adaos de lichide
(apă, ceai, suc).

Caracteristicile laptelui matern:

este adaptat la posibilităţile de digestie şi necesităţile nutriţionale ale

sugarului, asigurându-i toate elementele necesare dezvoltării în primele
luni de viaţă
are valoare nutriţională corespunzătoare nevoilor nou-născutului şi
sugarului mic
are o proporţie echilibrată în elementele nutritive
asigură protecţie antiinfecţioasă şi antialergică
consolidează legătura afectivă mamă-copil
este un aliment viu, cu temperatură corespunzătoare, întotdeauna la-
ndemână, lipsit de germeni patogeni, gratuit, adaptat nevoilor copilului
 Laptele matern este considerat „decisiv pentru
supravieţuirea speciei umane”

Compozitia laptelui variaza nu numai intre specii, dar si in

cadrul aceleasi specii in functie de unii factori:

-stadiul lactatiei;
-nasterea prematura;
-varsta mamei;
-inceputul si sfarsitul unui supt;
-necesarul de lapte al sugarului respectiv;
-factori individuali / etnici;
-factori socio-economici.
 Stadiul lactatiei

♦ Colostru: “primul vaccin” este laptele secretat din ultimul trimestru de

sarcină, prezent în primele 24 - 30 ore după naştere.
- asigură protecţie antiinfecţioasă şi antialergică şi scade riscul pentru
enterocolita ulceronecrotică
-comparativ cu laptele matur: colostrul este mai vascos, mai bogat in
proteine si unele minerale, dar mai sarac in lipide, glucide si unele vitamine.
În câteva zile, colostrul se transformă în lapte definitiv, matur →„furia
laptelui” şi este însoţit de tumefierea dureroasă a glandelor mamare,
uneori febrilitate, cefalee, indispoziţie, chiar leucocitoză şi limfocitoză.

♦ Laptele de tranziţie: este laptele secretat între ziua 4-14 după naştere.

♦ Lapte definitiv, matur este secretat după ziua 15 de la naştere.

 Laptele de mamă matur

Conţine 85-95% apă şi 5-13% reziduu uscat.

Proteinele = 9-13 g/l, din care: Cazeină 40%; Proteinele lactoserului
(60%).
Proteinele din lactoser: alfalactalbumină, lactoferină (rol
antibacterian), Ig A secretorii, enzime, lizozim.
Cazeina este în cantitate mică, este uşor digerabilă, are conţinut
scăzut de aminoacizi aromatici (tirozină, fenilalanină) şi raport
metionină/cisteină subunitar.
Aminoacizii esenţiali şi neesenţiali sunt bine reprezentaţi în laptele
matern, mai ales taurina şi cisteina.
Glucidele 70 g/l sunt reprezentate de: lactoză (60 g/l);
oligozaharidele (10 g/l). Lactoza, prin conţinutul de galactoză, are o
importanţă deosebită în dezvoltarea creierului, în mielinizare. Ea
favorizează absorbţia calciului şi fosforului.
Oligozaharidele reprezintă factor de creştere al bacilului bifidus.
 Laptele de mamă matur

Lipidele 40-45 g/l: trigliceride (98%), fosfolipide, colesterol, acizi graşi

liberi. Acizii graşi esenţiali reprezintă 10% din acizii graşi totali, cu conţinut
crescut de acid linoleic.
Sărurile minerale 2 g/l realizează osmolaritatea scăzută a laptelui
matern (80 mOsm/l)
Sodiul este în cantitate mică (100-200 mg/litru).
Raportul calciu/fosfor este de 2-2,2 optim pentru absorbţie şi utilizare bună.
Fierul este în cantitate mică (0,5 mg/litru), dar are o utilizare bună datorită
lactoferinei. Depozitele de fier existente la naștere sunt suficiente până la
vârsta de 4 luni.
Vitaminele: conţinut adecvat de Vit B6, Vit В12, Vit D, Vit А.
Factorii de protecţie antiinfecţioasă IgAs, lactoferina, lactoperoxidaza
(efect bactericid);Lizozimul (enzimă antibacteriană ce duce la liza peretelui
celular);Macrofage (fagocitează bacterii);Interferonul produs de limfocitele
din lapte; Factorul Bifidum
Valoarea energetică a laptelui matern:700 kcal/l
 Alăptarea optimă

Se referă la:
• iniţierea alăptării în prima oră de la naştere (alăptarea precoce)

• alăptare frecventă, la cerere, inclusiv noaptea

• alăptare exclusivă până la 4-6 luni de viaţă

• diversificare de la 6 luni de viaţă

• menţinerea alimentaţiei cu LM până la 1-2 ani

 Frecvenţa alăptărilor

• în primele 2-7 zile de viaţă la 1-2 ore

• după ce s-a stabilit lactaţia de 8-12 ori în 24 ore
• durata suptului este proprie fiecarui copil: între 10-30 minute, în primele
zile fiind mai lungă. treptat sugarul îşi va face un program (cam în 6
săptămâni), sugând la 3 ore interval.
Pentru calcularea raţiei de lapte în primele 10 zile, medicul poate opta
pentru folosirea Formulei Finkelstein: (n – 1) x 70-80
- 70 ml = pentru greutatea 3.000-3.250 g. la naştere;
- 80 ml = pentru greutatea peste 3.250 g. la naştere;
n = numărul zilelor sugarului.
După nevoile lichidiene: 150-180 ml/kg/zi, fără a depăşi 1 litru/zi;
După nevoile calorice: trimestrul I. 100-110 kcal/kg/zi;
trimestrul II. 90-100 kcal/kg/zi;
trimestrele III şi IV 80-90 kcla/kg/zi.
N.B.! Nicio formulă nu are valoare absolută, ele sunt doar orientative.
 Avantejele alimentaţiei naturale

Pentru sugar:

• asigură nevoile energetice şi nutritive, creşterea şi dezvoltarea fizică,

neuropsihică şi senzorială optimă
• oferă echipamentul enzimatic necesar pentru utilizarea componentelor
laptelui
• asigură protecţie antiinfecţioasă şi antialergică
• reduce riscul apariţiei malnutriţiei, obezităţii, a diabetului zaharat şi a
bolilor cardiovasculare
• previne apariţia „ sindromului morţii subite”
• favorizează dezvoltarea cavităţii bucale şi a dentiţiei
• asigură un aliment proaspăt, aseptic, cu temperatură ideală, imediat
accesibil
Pentru mamă:

•induce involuţia uterului postpartum – scade riscul de hemoragie

postpartum
•are efect contraceptiv
•scade riscul apariţiei cancerului de sân, ovarian şi a osteoporozei
premenopauzal
•consolidează legătura afectivă mamă-sugar prin contactul fizic nemijlocit
(„skin to skin”) şi reacţiile emoţionale pozitive pe care le generează
•beneficii economice şi sociale

Durata alimentaţiei exclusiv la sân este de 6 luni (minimum 4 luni în

cazurile în care nu se poate face altfel), cu prelungirea alăptării până la
vârsta de 1-2 ani, concomitent cu introducerea alimentelor solide.
 Contraindicaţii pentru alăptarea la sân

1. Din partea mamei:

a) absolute – infecţia cu HIV, septicemia,TBC activă, boli psihice,
epilepsia, casexia, insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală, tratament cu
citostatice, anticoagulante, sarcina > 20 săptămâni
b) temporare: - infecţiile sânului, ragade sângerânde ale mamelonului,
infecţii tratate cu antibiotice.

2. Din partea copilului:

a) absolute – erori de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia,
intoleranţa ereditară la lactoză);
b) temporare - afecţiuni grave ale nou-născutului şi sugarului ce
necesită respiraţie asistată, malformaţiile orale, prematuritatea.
 Incidente ale alimentaţiei naturale

• Hipogalactia, este suspicionată în faţa unei creşteri ponderale de sub

200g/săptămână. Va fi observată tehnica de administrare a sânului şi se va
face proba suptului pentru 24h. Va fi luată decizia pentru alimentaţie mixtă.

• Colici abdominale – prezente până la vârsta de 3 luni.

• Vărsături sau regurgitaţii.

• Diareea postprandială – scaune diareice la sugari alimentaţi exclusiv la

sân, dar care au o creştere ponderală perfectă. Această diaree nu se
tratează. Copilul va fi alimentat la sân în continuare.
 Semne care confirmă că sugarul primeşte suficient lapte:
• prezintă cel puţin 6 micţiuni/ 24 ore
• are 4-8 scaune/ 24 ore
• între supturi copilul este “mulţumit”
• creşte peste 100-200 g./săpt. în trimestrul I de viaţă

Semnele care indică faptul că sugarul NU primeşte destul lapte

Semne sigure:
- creşterea în greutate este nesatisfăcătoare ( mai puţin de 500 g/lună)
- nou născutul are o greutate mai mică după 2 săptămâni de viaţă decât
greutatea la naştere
- are urină concentrată, în cantitate mică, şi urât mirositoare
-prezintă sub 6 micţiuni/zi
Semne posibile:
- sugar “nesatisfăcut” la sfârşitul suptului, plânge frecvent
- mese foarte frecvente – foarte lungi sau refuză sânul
- are scaune tari, uscate sau verzui
- la stoarcerea sânului, nu vine nicio picătură de lapte
- lactaţia nu s-a instalat (după naştere) uneori este necesară “proba
suptului” - prin cântărire
ALIMENTAŢIA MIXTĂ
 Ablactarea

Alimentaţia naturală este obligatorie în primele 6 luni de viaţă şi

este optim dacă mama alăptează până la 8-9 luni. Ablactarea se poate
face treptat sau brusc.
Nu trebuie să recurgem la alimentaţia mixtă decât în următoarele
condiţii:
-dacă nou-născutul nu depăşeşte greutatea de la naştere după 15-20
zile de viaţă.
-dacă sugarul are un spor ponderal mai mic de 150g/săptămână.
-secreţia lactată definitivă în cazul alimentaţiei naturale se poate
instala până la 14 zile.
Pentru alimentaţia mixtă există două metode:
- complementară
- alternativă.
 Stabilirea raţiei în alimentaţia mixtă:

- raţia trebuie să asigure nevoile de lichide şi energetice

corespunzătoare greutăţii sugarului, iar laptele praf să fie în concentraţie
corespunzătoare vârstei.

- rezultatele alimentaţiei mixte sunt superioare alimentaţiei artificiale şi

apropiate alimentaţiei naturale,depinzând de ponderea laptelui uman în
raţie.

- o creştere bună se obţine dacă laptele praf reprezintă cel mult 1/3 din
raţia sugarului.
ALIMENTAŢIA ARTIFICIALǍ
•Laptele de vacă
 Dezavantajele laptelui de vacă comparativ cu laptele uman:

1. cantitatea de proteine de 3x mai mare decât în laptele uman

 LV= 35 g/l, LM= 9-13g/l
 calitatea proteinelor este inferioară LM prin conţinut redus de albumină
si crescut de cazeină,
 cazeina LV precipită în cheaguri mari în stomac, determină un efort de
digestie de 3-4x mai mare şi întârzie tranzitul gastric
 Beta-lactoglobulina este în concentraţie mai mare ca alfalactoglobulina,
având efect alergizant
 aminoacizii LV au valoare biologică mult mai mică decât cei din LM
 indicele de utilizare proteică este de 78% pentru LV, faţă de 100% în LM
 proteinele necesită transformare hepatică → suprasolicitare hepatică,
deshidratare hipertonă, încărcare azotată, suprasolicitare renală
2. Sărurile minerale sunt în concentraţie de 4x mai mare decât în laptele
uman 7-8 g/l faţă de LM - 2 g/l,
 rol în creșterea încărcăturii osmotice LV (împreună cu proteinele)
3. Cantitate mică de hidrocarburi LV = 48 g/l vs. LM = 70 g/l
 Inferioritate calitativă – oligozaharidele sunt absente în LV, de aceea LV
necesită suplimentare cu zahăr, cu o serie de consecinţe negative:
- dezvoltarea gustului pentru dulce
- carii dentare
- stimularea adipocitelor (obezitate)
4. LV are valoare calorică mai scăzută
5. LV nu are proprietăţi antiinfecţioase
 Alte dezavantaje:

 incidenţa crescută a TBC cu poartă de intrare digestivă, prin lapte

nefiert sau insuficient fiert
 incidenţa crescută a delincvenţei juvenile şi schizofreniei
 creşterea pierderilor intestinale de sânge (anemie feriprivă)
Alergia la LV este asociată cu o patologie complexă:
respiratorie: rinite, bronşiolite, AB
digestivă: diaree ac./trenantă, hemoragii oculte intest. (anemie)
imunologică: trombocitopenie, hemosideroza pulmonară (sdr. Heiner)
sdr. morţii subite
dermatită eczematiformă
colici abdominale
În caz de necesitate se va oferi fiert, zaharat 5% şi diluat pentru primele 4
luni de viaţă:

-LV diluat ½ (50 ml LV+50 ml lichid de diluţie-apa, ceai, decoct de orez

2%-) pentru primele 2 săptămâni

-LV diluat 2/3 (66 ml LV + 34 ml lichid diluţie) între 2 săptămâni şi 3 luni

-LV diluat ¾ ( 75 ml LV + 25 ml lichid diluţie) între 3 şi 4 luni

- LV integral peste vârsta de 4 luni

 • FORMULE DE LAPTE PRAF

Laptele praf trebuie să asugure creşterea în greutate şi lungime,

dezvoltarea psihomotorie, ritmicitatea somnului, maturarea imunităţii,
reducerea riscului infecţios, prevenirea manifestărilor alergice şi a unor
obiceiuri care pot produce obezitate / anorexie.
Standarde pentru compoziţia LP
Aport caloric = 660-750kcal/l ( 66- 75 kcal/100 ml)
Proteine = 12-20g/l,
Lipide = 32-42g/l,
Glucide = 62-79g/l,
Formulele de lapte praf sunt îmbogăţite cu fier, calciu, vitamina D,
taurina (rol în dezvoltarea creierului), seleniu (efecte antioxidative),
probiotice/ prebiotice, nucleotide (rol în creştere, răspuns imun), aminoacizi
esenţiali.
 Clasificarea formulelor de lapte praf:

1.Formule pentru eutrofici

• formule de început: de la nastere până la 6 luni (inscripţionate 1)

• formule de continuare: după 6 luni până la 8-10 luni (inscripţionate 2)
• formule de creştere: după 8-10 luni (inscripţionate cu 3 sau 1+, 2+)

2.Formule pentru prematuri (inscripţionate cu 0 sau pre)

3.Formule speciale, terapeutice

a) Formule de început:
•proteine 1,2-1,7 g/100 ml
•lipide 3,3-3,5 g/100ml cu aport optim de acizi graşi esenţiali
•glucide 7,4-8 g/100ml

•Au suplimente corespunzătoare de Fe

•In funcție de firma producătoare, compoziția acestora a fost
îmbogățită cu LC- PUFA, acizi grași omega 3 şi 6, taurină, L
carnitină, colină, nucleotide, probiotice/simbiotice.
 b) Formule de continuare:
Sunt destinate sugarilor după vârsta de 6 luni până la 8-
10 luni.
• Aceste formule de lapte asigură o raţie echilibrată în
cadrul diversificării.
• Au în compoziţie glucide de tip lactoză, dextrină – maltoză
şi zaharoză. Unele sunt îmbogăţite cu amidon de porumb,
cartof, etc. Aportul de lipide este echilibrat prin adaos de
grăsimi vegetale şi implicit de acizi graşi esenţiali.
• Se asigură aportul indispensabil pentru o creştere rapidă
prin adaosuri de Ca, P, alte oligoelemente şi vitamine,
suplimentare cu Fe.
c) Formule de creştere Inscripţionate cu “3” sau “1+”, “2+”
 Tehnica alimentaţiei artificiale :
- se vor spăla şi steriliza toate ustensile în care se prepară şi
cu care se administrează laptele,
- introducerea formulei de lapte se face în cantităţi mici,
progresiv crescute,
- laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza
din biberon,
- se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata
anterioara a antebratului.

Modul de preparare: 1 măsură la 30 ml apă fiartă şi răcită la

40 °C, se prepară instant, apa nu se fierbe cu laptele praf.
 Incidente în alimentaţia artificialǎ:

- Subalimentaţia - la raţii insuficiente sau concentraţii mici ale formulei

de LP
- Supraalimentatia – la raţii sau concentraţii mari ale formulei de LP
- Regurgitaţiile – eliminarea unor cantităţi mici de lapte proaspăt,
nedigerat după alimentaţie datorita aerofagiei
- Vărsăturile – eliminarea cu efort a laptelui digerat
-Colicile abdominale – crize de plâns, agitaţie, frecarea picioarelor.
-Constipaţia apare prin digestia defectoasă a cazeinei din laptele de
vacă.
-Alergia la proteina laptelui de vacă prezintă diaree, vărsături, colici
abdominale, otită medie cronică secretorie, manifestări nazale de tip rinită
şi conjunctivită alergică. Alteori pot apărea manifestări cutanate.
•Recomandări pentru alimentaţia artificială, în funcţie de
vârstă (număr de mese şi cantitatea de lapte la o masă):

-în prima lună: 7 x 80-90 (100) ml

-în a 2-a lună: 7x 100 –110 ml sau 6x 120- 130 ml
-în a 3-a lună: 6x130-140 ml sau 5x 150-160 ml
-în a 4-a lună: 6x 150 ml sau 5x 180 ml
 B. Formule pentru prematuri

• Se oferă nou născutului cu greutate < 2500g.

• Proteine în cantitate mai mare decât în formulele de start
• Glucidele reprezentate de 50% lactoză şi 50% polimeri de
glucoză, pentru a nu interfera cu intoleranţa parţială la lactoză
a prematurului.
• Lipidele reprezentate în 50% de MCT – trigliceride cu lanţ
mediu.
• Conțin o cantitate de calciu, fosfor şi vitamine, aminoacizi
esenţiali pentru maturare nervoasă, vizuală şi imunitară.
Preparate: PreNan (Nestle), PreAptamil, Prematil (Milupa)
Preparate lichide: Humana 0 – VLB, Humana 0, Similac
Special Care – pt prematuri cu G f mica
Se administrează de la naştere în funcţie de toleranţa
digestivă a prematurului până la 5-6 luni sau până la 4-5 kg,
fiind urmate de formule notate cu “1”.
 FORMULE SPECIALE, TERAPEUTICE

●Formule hipoalergenice
Conţin proteine parţial hidrolizate, în cantitate optimă (OPTI-
PRO), reducând riscul de alergie la proteinele din laptele de
vacă
Conţin pre-sau probiotice, asigurând floră intestinală bifido-
dominantă
Conţin LC-PUFA cu rol imunomodelator
●Indicaţii:
- Sugari care provin din familii cu încărcare de boli alergice
- Sugari cu teren atopic
- Alergie la proteinele din lapte de vacă
 Formule delactozate

În loc de lactoză conţin maltodextrină, glucoză, fructoză, sau

alte glucide.
Indicaţii:
- Sugari cu intoleranţă primară, sau secundară la lactoză
- În/şi după stări diareice acute
- După intervenţii chirugicale pe intestin
 •Formule pentru reducerea regurgitaţiilor, antireflux

•vâscozitate crescută prin conţinut de amidon

•evacuare gastrică accelerată prin proteine parţial hidrolizate
 •Formule indicate în alergii şi intoleranţe alimentare

 formule cu proteine extensiv hidrolizate (indicate deexemplu

în alergia la proteinele laptelui de vacă)
 formule pe bază de aminoacizi pentru cazurile severe de
alergie /intoleranţă alimentară
 Exemple: Althéra, Alfaré, Alfamino, Aptamil Pepti.
 •Formule speciale

•pentru sugari şi copii cu malnutriţie prin boli neurologice,

cardiopatii congenitale, postintervenţie chirurgicală
•formule hipercalorice, hiperproteice, într-un volum redus de
soluţie pentru recuperarea nutriţională
•diete polimerice complete hipercalorice
Exemple: Nutren, Peptamen, Infasource, Neocate.
 Alimentaţia complementară → trecerea de la o alimentaţie
exclusiv lactată la o alimentaţie de consistenţă semisolidă, ca
o etapă de trecere la o alimentaţie completă.

Vârsta la care începem diversificarea:

- 5-6 luni la sugarul alimentat natural
- 4-4,5 luni la sugarii alimentaţi cu lapte praf sau lapte de
vacă
 REGULI ÎN DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI

 legea selectivităţii şi progresivităţii - se oferă sugarului alimente indicate,

selectate, în mod progresiv, începând cu cantităţi mici, pentru a evita
anorexia, diareea;
 alimentele noi se introduc atunci când sugarul este perfect sănătos;
 nu se vor introduce două alimente noi în aceeaşi zi;
 după ce s-a obişnuit cu un aliment nou se introduce altul;
 primele alimente să fie lichide sau semilichide;
 alimentele să fie pasate până apar primii dinţi, apoi triturate;
 un supt de regulă este înlocuit într-o săptămână;
 noul aliment se dă înaintea suptului, la începutul mesei
 se hrăneşte cu linguriţa pentru a învăţa să mestece
 alimentul nou introdus va fi propus, şi nu impus pentru a se evita
anorexia psihogenă
 CALENDARUL DIVERSIFICĂRII ALIMENTAŢIEI SUGARULUI

La 6 luni:
supa şi pireul de legume (morcovi, pătrunjel, păstârnac,
dovlecel, spanac), cu adaos de unt sau ulei vegetal - la masa
de prânz; de 3-4 ori/ săptămână, iniţial 30-40 g/zi;
sucuri de fructe (mere, morcov, citrice) - 30-50 ml/zi;
fructe pasate sub formă de pireuri (măr, portocală,
piersică), de obicei la masa de la ora 17, sau dimineaţa la 10;
făinosul fără gluten (orez, porumb) va îmbogăţi o masă de
lapte, supa (1-3%), sau piureul de legume sau fructe; biscuiţi,
cereale (orez Nestle), griş;
supa de carne (pui, viţel, vită), carnea fiartă, ficat de
pasăre;
iaurt proaspăt, preparat în casă.
La 7-8 luni ca la 6 luni şi în plus:

 legume - cartof şi leguminoase (mazăre, soia, fasole verde);

 fructe - gref, pere, mango, papaya;
 făinos cu gluten (grâu, orz, secară), sub formă de pâine,
covrigi;
 gălbenuş de ou fiert 10 minute de la primul clocot se va
oferi de 2-3 ori/ săptămână; progresiv (¼, ½, ¾, 1); albuş nu
se dă sub 1 an (fiind alergizant).
La 9-10 luni ca la 7-8 luni şi pe lângă acestea:

 mămăliguţă;
 fructe - banane, pere, piersici;
 cereale de grâu (inclusiv cu puţină cacao);
 brânza de vaci se poate amesteca în piureul de fructe sau
legume;
 se poate introduce carnea tocată - în supa de perişoare,
acrită cu borş sau lamâie.
La 10-12 luni ca la 9-10 luni şi în plus:

 şuncă neafumată (preparată în casă);

 fructe - ananas, pepene, chiar fructe sub formă de dulceaţă;
 peşte alb;
 soteuri, papanaşi, prăjituri de casă, budinci de făinoase cu
lapte, creme;
 paste făinoase (tăiţei, macaroane) cu brânză de vacă.
 Sunt interzise în alimentaţia sugarului:

 albuşul de ou până la 1 an (alţi autori îl recomandă doar după vârsta de 3

ani);
 nu se va da miere până la 1 an din cauza riscului de contaminare cu
toxină botulinică şi a proprietăţilor alergizante;
 afumături, prăjeli la cuptor, carne de porc, oaie (până la 1-3 ani);
 fructe cu seminţe: cireşe, vişine, caise, pepene (sucul acestora se poate
oferi);
 alimente solide dure, mici, rotunde sau lipicioase: boabe, seminţe,
bomboane, pufuleţi, floricele de porumb, porumb fiert, cartofi prăjiţi, ţelină,
morcov crud, peşte cu oase, carne tare, din cauza riscului de aspiraţie şi
înec.
 Preparatele industriale:piureuri de legume şi fructe,
cereale cu sau fără gluten, diverse combinaţii:( legume +
carne, fructe + făinos)

Avantaje:
• densitate nutritivă standardizată
• digestibilitate foarte bună;
• conţinut redus de sare;
• majoritatea nu conţin zahăr cristalizat;
• nu conţin conservanţi;
•securizate bacteriologic, toxic
•realizează economie de timp;
•comoditate în administrare (se încălzesc sau se prepară instant);
•varietate mare indiferent de sezon;
•posibilitate de stocare pe termen lung (data expirării înscrisă pe
ambalaj).
 ALIMENTAŢIA COPILULUI MIC

trebuie adaptată particularităţilor morfo-fiziologice ale vârstei

prezintă dentiţia tranzitorie care îi permite masticaţia,
simţul gustativ este dezvoltat, activitatea enzimatică digestivă maturată
necesită o alimentaţie variată
nevoile energetice sunt mari datorită ritmului accelerat de creştere

Nevoi nutritive: Grupele nutriţionale de bază:

- energie: 90 kcal/kg/zi
- proteine: 2 g/kg/zi
- lipide: 4 g/kg/zi
- glucide: 12 g/kg/zi
- lichide: 90-100 ml/kg/zi
- carne, peşte, ouă
- produse lactate
- fructe şi legume
- cereale, cartofi, orez
Aportul de calciu:
- asigură un sistem osos puternic şi sănătos pentru etapele viitoare ale
vieţii
- nevoi de aproximativ 500-800 mg de calciu în fiecare zi
-sursele alimentare:produsele lactate, legumele (varza,conopida, brocoli),
peştele (somon, sardină, etc)
Aportul de fier
- alimente care conţin fier hematic (carne de vită, pasăre, peşte), acestea
fiind mult mai uşor de absorbit.
-sursele alimentare de fier nehematic - vegetalele cu frunze verzi, fructele
uscate,
-Se recomandă limitarea consumului de lapte la maximum 700 ml/zi
-Consumul de fructe crude sau sucuri de fructe naturale după mese
 ALIMENTAŢIA PREŞCOLARULUI ŞI ŞCOLARULUI

Preşcolarul are nevoi nutritive mari datorită activităţii motorii intense.

Şcolarul are un ritm lent de creştere, nevoile energetice şi nutritive sunt
destinate mai mult pentru activitate fizică, intelectuală şi maturare sexuală.

Nevoi nutritive:
- energie: 70-80 kcal/kg/zi
- proteine: 1-2 g/kg/zi
- lipide: 2-3 g/kg/zi
- glucide: 8-10 g/kg/zi
- lichide: 80-60 ml/kg/zi
Trebuie să consume zilnic:
- fructe şi legume (crude şi gătite)
- cereale (de preferinţă integrale)
-proteine de origine animală (produse lactate,
ouă, carne, peşte) sau vegetală (soia, mazăre,
fasole etc)
- grăsimi în cantitate limitată
 Dieta prudentă - include:

1. Existenţa unui program regulat a meselor.

2. Alimentaţia să fie cât mai variată şi bogată în legume şi
fructe.
3. Hidraţii de carbon să furnizeze cel puţin 60% din aportul
caloric zilnic.
4. Grăsimile să aducă mai puţin de 30% din aportul zilnic de
calorii iar cantitatea de colesterol să nu fie mai mare de 300
mg/zi.
5. Limitarea aportului de sodiu prin consumul de alimente
proaspete în locul celor ultraprocesate.
6. Evitarea consumului regulat de alimente bogate în calorii
şi sărace în elemente nutritive.
 NUTRIŢIA ADOLESCENTULUI

Accelerarea creşterii organismului în perioada prepubertară

măreşte nevoile energetice, de proteine, Ca, P, Fe,Zn, vitamina
A şi E.
Puseul de creştere şi maturarea sexuală a adolescentului
modifică raportul între masa musculară metabolic activă şi
ţesutul adipos, după tipul caracteristic sexului.

Nevoi energetice: fete: 2.000 kcal/zi; băieţi: 2.500 – 3.000

kcal/zi
 Aportul de proteine:

- esenţiale pentru procesul creştere şi pentru dezvoltarea

masei musculare.
- 45g până la 60g proteine zilnic, acestea putând reprezenta
7% până la 10% din aportul energetic total.
Aportul de lipide:
- nu ar trebui să depăşească 30% din aportul caloric zilnic,
iar maximum 10% să fie grăsimi saturate.
- Acizii graşi polinesaturaţi au un rol esenţial în cadrul
procesului de creşte şi dezvoltare, în prevenirea apariţiei bolilor
cardiovasculare şi se pare că există o legătură între aportul
insuficient de acid α linolenic şi apariţia tulburărilor de
comportament.
 Aportul de glucide:

- constituie o importantă sursă de energie, astfel că cel puţin

55% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din
metabolizarea hidraţilor de carbon.
- consumul de alimente bogate în hidraţi de carbon şi sărace în
grăsimi este calea cea mai sănătoasă de a se asigura
necesarul caloric zilnic al adolescentului.
- consumul zilnic a 20-35 g fibre alimentare, asigură realizarea
unui tranzit intestinal normal şi menţinerea în echilibru a florei
intestinale.