INGRIJIRI ACORDATE

PREMATURULUI
NURSING IN PUERICULTURA SI PEDIATRIE
DEFINITIE
 Nou nascutii nascuti sub 37 de saptamani de
sarcina si greutatea sub 2500 grame sunt
considerati nascuti prematur, iar studiile
statistice desfasurate de Asociatia Americana
de Neonatologie au demonstrat ca un nou -
nascut din zece se naste prematur
GRADELE PREMATURITATII
 In functie de greutanea la nastere, se
stabileste gradul de prematuritate
 Grad I = 2000- 2500 grame
 Grad II = 1500- 2000 grame
 Grad III = 1000 – 1500 grame
 Grad IV = sub 1000 grame
CRITERII DE DEFINIRE A
PREMATURULUI
 Criteriul temporal – varsta gestationala mai
mica de 37 saptamani
 Greutatea la nastere mai mica de 2500 grame
 Lungimea prematurului mai mica de 47 cm
 Perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub

30 cm
 Dezvoltarea incompleta a functiilor

organismului
Aspecte ale prematurului
 Capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise
 Fruntea este incretita, fata mica, gura deschisa
 Toracele este mic, abdomenul mare, evazat
 Tesutul adipos subcutanat este slab reprezentat
 Este acoperit abundent de lanugo
 Dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slab
 Tulburarile respiratorii sunt evidente si starile de apnee mai
frecvente
 Este tahicardic cu 140- 160 pulsatii/min
 Hemoglobina este scazuta
 Sistemul nervos slab dezvoltat
 Termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta la racire
 Rezistenta la infectii este redusa
INGRIJIRI ACORDATE IN SALA DE
NASTERI
In ordine cronologica de la nastere prematurului se impun
urmatoarele gesturi
LA NASTERE
 Incubatorul va fi incalzit 28-32 grade C
 Vor fi pregatite materialele necesarii acordarii primului

ajutor: O₂,ventilatie asistata

 Scutecele vor fi calde, sterile
 Aspirarea secretiilor naso-buco-faringiene, cu sonda

Nelaton 12-14
 Ligaturarea si sectionarea cordonului ombilical se face la

2-3 minute dupa incetarea pulsatiilor, pentru a se asigura

trecerea la fat a unei cantitati de 50-60 ml sange in plus
din placenta
INGRIJIRI ACORDATE IN SALA DE
NASTERI
Pot exista 2 situatii :
 Instalarea primei respiratii imediat:
 Cotatia scorului APGAR la 5 minute
 Plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C,

umiditate 50%, in pozitie decliva

 Fara oxigen, daca respira bine si are tegumentele roz
 Fara toaleta – doar toaleta ochilor si profilaxia oftalmiei gonococice
 Masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se face mai tarziu,

dupa incalzire, aproximativ la 3 ore de la nastere

 Profilaxia bolii hemoragice cu vitamina K intramuscular, 5- 10 mg

 Aspirat +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de prematuritate

 Prelevari si investigatii imediate : glicemie, calcemie, HLG- grup sanguin si

Rh ( din cordonul ombilical ), secretii naso-faringiene, lichid gastric, secretii

oculare,ombilicale pentru examen bacteriologic+/_ virusologic
 Grafie toraco-abdominala.
INGRIJIRI ACORDATE IN SALA DE
NASTERI
 Dificultati respiratorii imediate
 Minore
 Intarzierea primului tipat:

- stimulare manuala a toracelui

- oxigen sub masca cu presiune controlata
- urmarirea scorului APGAR
 Majore
 Maorte aparenta sau instalare rapida, secundara unei detrese

respiratorii
- intubare si ventilatie asistata
- montarea unui cateter venos ombilical
- prelevarea de sange pentru ASTRUP
- injectarea pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml, inainte de rezultatul
ASTRUP
- perfuzie cu glucoza 10 %
- oxigen
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR FARA PATOLOGIE
In primele 24 ore va fi transportat in salonul de nou-nascuti
prematuritate :

 Primirea prematurului se face la un punct de receptie care trebuie sa fie

dotat cu urmatoarele:
 Pat incalzit cu posibilitatea reglarii temperaturii cutanate
 Caldura radianta sau incubator deschis
 Monitor pentru frecventa cardiaca, respiratorie si monitorizarea temperaturii
 Tensiometru electronic si mansete de grosimi variabile, adaptate nou

nascutului
 Pulsoximetru petru determinarea satuatiei in oxigen
 Balon de ventilatie autogonflabil, cu masti de diferite marimi, racorduri si

tuburi de oxigen
 Umidificator si debimetru atasate la sursa de oxigen din perete.

In functie de varsta gestationala si de starea clinica de sanatate, prematurul va

fi ingrijit in sectia de prematuri sau in terapia intensiva neonanatala.
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR FARA PATOLOGIE
 IN SECTIA DE PREMATURI
- In functie de gradul de prematuritate si de greutate , prematurul va fi plasat
in pat special incalzit, in incubator cu temperatura controlata manual sau in
incubatoare cu servocontrol
Se va aprecia starea nou nascutului din punct de vedere clinic: status respirator
( scor Silverman) , se va masura temperatura, se va instala sistemul de
monitorizare: saturatie, tensiune arteriala, frecventa cardiaca si respiratorie , se
vor nota toate valorile obtinute in fisele speciale de monitorizare si se va
practica un abord venos pentru bilantul biologic de rutina
ASEPSIA
 Se interzice personalului de ingrijire sa poarte bijuterii

 Se spala mainile obligatoriu cu apa si sapun si dezinfectant , inainte de orice

manevrare sau ingrijire acordata prematurului

 Se poarta alt echipament pe deasupra celui obisnuit si acesta din urma va fi

schimbat pentru fiecare copil in parte, atunci cand se acord ingrijiri speciale
fiecarui copil
 Se curata si dezinfecteaza aparatele si incubatoarele zilnic.
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR FARA PATOLOGIE
 INCUBATOARELE
 Permit incalzirea ,supravegherea, izolarea si siguranta prematurului
 Se va bransa incubatorul la sursa electrica cu 1 ora inainte de plasarea
copilului, astfel ca temperatura dorita sa fie asigurata.Acesta se va
regla in functie de varsta de gestatie, greutate si varsta postnatala a
pacientului. Atmosfera incubatorului este umidifiata ( 50-70 %) pentru
a evita deshidratarea si uscarea mucoaselor nou nascutului.Alarmele
se vor declansa daca sunt depasite variatiile intre minim si maxim.Se
va asigura apa distilata sterila in umidificatorul incubatorului. Acesta
trebuie golit, curatat si schimbat o data pe zi.Aerul va ajunge in
incubator trebuie sa fie filtrat, iar filtru se va schimba o data pe luna.
 Vor fi demontate, curatate si dezinfectate dupa fiecare copil si va fi
curatat zilnic in interior si exterior cu apa sterila si dezinfectant.Daca
nou nascutul necesita mai multe zile de ingrijiri in incubator, la 10 zile
acesta va fi schimbat si curatat.
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR FARA PATOLOGIE
 INCUBATOARELE
Exista incubatoare deschise sau patuturi incalzite, cu caldura radianta, in care pot fi
ingrijiti prematuri cu varsta gestationala peste 34 saptamani
 Toate ingrijirile se vor face in incubator
 Materialele curate vor fi introduse prin hubloul de la capul nou-nascutului iar cele

contaminate vor fi scoase pri hubloul de la picioarele copilului

 Se vor grupa manevrele pe cat posibil pentru a manevra minim copilul si a-I da

posibilitatea sa doarma cat mai mult posibil

 Inainte de a intra cu mainile in incubator, trebuie pregatite materialele necesare,

spalate mainile si punerea de halat suplimentar

 Ingrijirea cordonului ombilical se face zilnic
 Cantarirea (inaintea toaletei) si baia se vor face zilnic sau la 2 zile , functie de starea

de sanatate a prematurului
 Pozitia copilului se va schimba de fiecare data , pentru a evita escarele
 Se vor inchide bine hubloanele incubatorului la finalul ingrijirilor si se va limita

timpul in care acestea sunt deschise pentru a preveni hipotermia

 La iesirea din salon, asistenta isi va scoate halatul suplimentar si se va spala pe

maini.
INCUBATOR
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR FARA PATOLOGIE
 Monitorizarea biologica la internare
 Prelevari bacteriologice periferice: conduct

auditiv extern, ochi, nas, faringe, ombilic

 Examen citobacteriologic al urinii
 Coprocultura din primul scaun
 Prelevari sanguine: grup sanguin si Rh, test

Coombs, ionograma, HLG,CRP, hemostaza-

bilant, glicemie, bilirubina.
Se repeta in functie de starea clinica si
patologia prezentata.
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR FARA PATOLOGIE
 Supravegherea clinica a prematurului in sectie
 Instalarea monitorului cardiorespirator cu detector de apnee:FC normala=130-150
batai/minut;FR normala = 45-60 respiratii/minut
 Pulsoximetria
 Evaluarea semnelor de lupta respiratorie ( detresa respiratorie : geamat,batai ale
aripilor nasului, tiraj intercostal, balans toraco-abdominal),cianoza, polipnee,frecventa
si durata crizelor de apnee
 prezizarea si monitorizarea tipului de oxigenoterapie indicata: cort, flux liber etc
 Monitorizarea temperaturii axilare- la 12 ore
 Monitorizarea TA ( TA sistolica normal =50-60 mmHg la prematurul de 2000 grame)
 Monitorizarea tranzitului : primul scaun ( meconiu )se elimina in maxim 24 ore
 Monitorizarea diurezei – prin cantarirea scutecului sau prin plasarea de punga
colectoare
 Monitorizarea greutatii – zilnic
 Monitorizarea comportamentului neurologic – hiper/ hipotonie, tremuraturi, convulsii
 Evaluarea coloratiei tegumentelor: aparitia cianozei, icterului, palorii sau unor eruptii
sau leziuni tegumentare.
MONITORIZAREA RESPIRATIEI
Monitorizarea periodica a respiratiei
 se vor supraveghea

◦ ritmul, tipul si frecventa respiratorie – respiratie periodica fara pauze

prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa maxima de 45
respiratii pe minut
◦ cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii
 in caz de pauze respiratorii
◦ stimularea bazei toracelui
◦ ventilatie cu masca
  
 in caz de detresa respiratorie
◦ supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine
◦ radiografii toracice
◦ corectia acidozei
◦ administrare de oxigen
◦ +/- ventilatie asistata
SCOR 0 1 2
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau
perioade de
apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pana la
puternic
Cianoza Absenta La respirarea de La respirarea de
aer oxigen 40%
Geamat aspirator Absent Se aude cu Se aude fara
stetoscopul stetoscop
Murmur Clar Diminuat Abia perceptibil
vezicular

Scor Silvermamn
Scor > 8 = probabilitate mare de deces
Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun
 
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI PREMATUR FARA
PATOLOGIE
 Alimentatia prin gavaj
Se indica la prematurul cu reflex de supt slab sau absent sau care obosesc foarte
repede
Alimentatia trebuie sa debuteze cat mai repede posibil, pentru a evita hipoglicemia
Prematurul va primi intre 8-10 mese pe zi ( gavaj discontinuu) , in functie de gradul
prematuritatii. Sonda gastrica se va schimba la fiecare 12 ore iar seringa la fiecare
gavaj.
Laptele utilizat poate fi:
 Lapte de mama proaspet
 Lapte de mama pastrat la frigider max 24 ore sau la congelator chiar si 1 luna , va
fi incalzit treptat la temperatura camerei
 Formule de lapte industrial adaptate nevoilor si capacitatilor de digestie ale
prematurului.
TEHNICA GAVAJULUI

 Prematurul va fi culcat pe partea dreapta cu capul mai ridicat.

 Se va introduce o sonda Nelaton moale, nr.10-12 prin cavitatea bucala, la o distanta egala
cu distanta dintre nas/gura, lobul urechii, apendice xifoid.
 Sonda va fi sterila, la capatul ei se aseaza o seringa sterila.
 Se verifica daca sonda a ajuns in stomac prin aspirarea continutului gastric.
 Se va pune in seringa cantitatea de lapte pe care trebuie sa o administram, lasand sa
curga, fara a forta cu pistonul , evitand astfel refluarea continutului gastric si aspirarea
acestuia in caile respiratorii.
 Apoi sonda se penseaza si se extrage cu miscari blande, copilul va ramane cel putin 5-10
minute in aceasta pozitie.
 Atunci cand aceasta modalitate de alimentare este necesara mai mult timp, sonda poate
ramane in stomac, capatul exterior fixandu-se pe obraz cu leucoplast. In acest caz sonda
va fi spalata cu ser fiziologic steril dupa fiecare alimentatie.
 Avand in vedere capacitatea gastrica a prematurului cat si peristaltismul scazut al tubului
digestiv, uneori este necesara fractionarea cantitatii de lichide in 8-10 mese/24 ore.
TEHNICA GAVAJULUI
INGRIJIREA PREMATURULUI IN SECTIA DE TERAPIE
INTENSIVA
La cele mentionate anterior, se vor adauga urmatoarele gesturi suplimentare :
 Incubatoarele vor avea servocontrol al temperaturii ( cu ajutorul unui captor termic plasat pe pielea
copilului), vor fi prevazute cu reglatoare electronice pentru umiditate si cu cantar incorporat
 Ingrijirile in incubator :
 Baia se va avea in vedere abia dupa atingerea greutatii de 1000 grame si se va face fara sapun
 Riscul de escara este crescut si de aceea se va avea in vedere:
• Atentie la locurile si regiunile atinse in cursul manevralilor, la locul de fixare a sondelor
• Se va evita schimbarea sistematica a electrozilor sau a leucoplastului si mijloacelor de fixare
• Leucoplastul se va decola cu ajutorul unui antiadeziv
• Pielea nu se freaca niciodata, doar se tamponeaza
• Se va schimba pozitia prematurului la 2-3 ore
• Se va schimba periodic locul plasarii senzorului de temperatura
 Monitorizarea clinica- se realizeaza prin plasarea de catetere centrale, pentru a se evita montarea
branulelor
 Intubatia si ventilatia presupun:
 Aspirarea traheala si nasofaringiana
 Supravegherea saturatiei
 Supravegherea functionalitatii aparatului
PRIMIREA NOU NASCUTULUI IN SECTIA DE
TERAPIE INTENSIVA
Presupune urmatoarela etape :
 Verificarea si montarea ventilatorului
 Adaptarea la oxigen a unui balon de ventilatie cu presiune pozitiva
 Incalzirea prealabila a incubatorului
 Transportul nou nascutului in sectie cu incubator de transport, insotit de medic neonatolog si asistent
 Instalarea in incubatorul incalzit
 Conectarea sondei de intubatie la ventilator
 Examenul clinic al nou nascutului- aprecierea statusului respirator,neurologic, scor Silverman
 Nu se va face baia nou nascutului nici macar partiala, pentru a evita hipotermia si agravarea starii clinice
 Fixarea electrozilor pentru monitorizare cardiaca, fixarea senzorului de temperatura (la nivelul zonei
hepatice) si a saturatiei la picior, mana , ureche
 Verificarea continutului gastric prin trecerea sondei prin stomac
 Adaptarea mansetei de tensiune arteriala in functie de varsta gestationala si greutate
 Plasarea cateterului ombilical sau arterial da catre medic
Asistenta are obligatia de a pregati incubatorul,de a bransa sistemul de aspiratie si de a prepara un flacon
de solutie antiseptica pentru sonda de aspiratie.
Toate aceste manevre se vor efectua in conditii de asepsie riguroasa pentru a evita aparitia infectiilor de
spita.
PRIMIREA UNUI NOU NASCUT DE 1000 GRAME IN
TERAPIE INTENSIVA
 Pe langa toate celelalte ingrijiri se adauga :
• Pregatirea aparatului de ventilatie, a sistemului CPAP sau a cortului cefalic
• Fixarea electrodului de EKG
• Utilizarea unei folii din plastic suplimentara, pentru a preveni hipotermia
• Programarea umiditatii in interiorul incubatorului 50-80 %
• Adaptarea la perfuzie
• In primele 5 zile de viata riscul major este de hemoragie intraventriculara- toate
manevrele sunt facute cu blandete si cat mai repede pentru a evita stresul si
degradarea nou nascutului
 toaleta suscinta
 Mentinerea riguroasa a temperaturii in momentul ingrijirilor pentru a evita hipotermia
 Supraveghere zilnica prin efectuarea de ecografie transfontanelara la prematurii sub 32
saptamani
 Dozarea ionilor si glicemiei pentru adaptarea alimentatiei parenterale
INGRIJIREA NOU NASCUTULUI SUB 1000GRAME
IN TERAPIE INTENSIVA
 TOALETA FETEI
 Spalarea ochilor cu ser fiziologic si comprese sterile pentru fiecare ochi, din unghiul extern catre cel
intern, cu schimbarea compreselor la fiecare ochi
 Toaleta nazala – cu tampoane sterile, separat pentru fiecare nara
 Igiena pavilionului urechii cu apa sterila, fara a penetra in conductul auditiv extern
 igiena cavitatii bucale cu compresa rulata in jurul degetului, imbibata in bicarbonat de Na 14% sau
glicerina
 Igiena fetei, cu tampoane imbibate in apa sterila, fara sapun sau unguente cosmetice pentru ca nu sunt
sterile
 Spalarea parului cu apa si sapun cu pH neutru
 Verificarea fixarii si pozitionarii sondei de intubatie si refixarea daca este nevoie.
 Toaleta corpului
 Spalarea mainilor inainte de atingerea nou nascutului
 Plasarea nou nascutului pe masa cu caldura radianta sau pe un camp sau in incubator
 Spalarea corpului cu apa si sapun cu pH neutru, incepand cu brate, toarace anterior, abdomen, torace
posterior, membre inferioare
 Se insista cu apa sterila la nivelul tuturor plicilor
 Ingrijirea cordonului ombilical cu alcool de 70º sau clorhexidina, fara a se aplica pansament
 Toaleta intima cu apa sterila: la baieti se evita tragerea brusca a preputului- intretine fimoza
 Cantarirea nou nascutului si plasarea in incubator, schimbarea campului.
MONITORIZAREA NOU NASCUTULUI IN TERAPIE
INTENSIVA
1. Monitorizarea cardio-respiratorie
Se vor monitoriza frecventa respiratorie si cardiaca.
Materiale necesare :
 cardio-monitor
 Senzor de temperatura
 Electrozi EKG
Tehnica :
 Dezinfectia tegumentelor si uscarea la locul de plasare a electrozilor
 Conectarea la aparat
 Ritmul cardiac normal este in functie de varsta gestationala , alarmele fiid reglate in functie de
aceasta situatie :
 Sub 30 saptamani = 80-140 batai/minut – alarma : 80-170 b/min
 Peste 30 saptamani= 130-160 batai/ minut- alarma : 100-180 b/min
Ritmul respirator fiziologic la nou nascut prematur este de 40 respiratii /minut. Alarma va fi setat la
15-80 resp/min cu stabilirea apneei la 10 secunde.
Pentru ,monitorizarea temperaturii cutanate alarma este stabilita la 36-38 ºC, senzorii vor fi plasati
in hipocondru drept, flancul drept sau stang si nu pe plan osos.
Monitorizarea frecventei cardiace , respiratorii si a temperaturii se va realiza continuu, cu notarea in
fisa de monitorizare a asistentei.
MONITORIZAREA NOU NASCUTULUI IN TERAPIE
INTENSIVA
2. Monitorizarea tensiunii arteriale
a. Prin metode neinvazive
Monitorizarea tensiunii arteriale se va face cu ajutorul unui aparat de
monitorizare prin metoda oscilometrica si a unei mansete adaptate greutatii
nou nascutului- 0,1,2, in functie de varsta gestationala – cuprinde 2/3 din
bratul sau piciorul copilului
In primele ore de viata monitorizarea TA se va face la 15 minute pana la
stabilizarea hemodinamica, ulterior se va regla aparatul pentru determinarea
orara.
b.Prin metoda sangeranda
Copii aflati pe ventilatie asistata necesita o supraveghere constanta a TA .
Aceasta se face , daca este posibil, prin utilizarea unui cateter arterial
ombilical.
MONITORIZAREA NOU NASCUTULUI IN TERAPIE
INTENSIVA
3. Monitorizarea transcutanata a PaO₂( presiune partiala a oxigenului )si PaCO₂
Monitorizarea transcutanata a gazelor sanguine este utila pentru urmarirea unui nou nascut cu detresa respiratorie
medie, cu ventilatie prelungita si oxigenoterapie prelungita.
Este o metoda noninvaziva.
 Materiale necesare
- Monitor PaO₂ si PaCO₂
- Captor de gaze
Accesorii : electrozi, gel de contact, mijloc de fixare a electrozilor
 Tehica
 Spalarea captorului cu apa sterila, stergerea cu un tampon alcolizat
 Se pune o picatura de gel pe electrod pentru a elimina aerul dintre suprafata pielii si captorului
 Plasarea captorului si fixarea membranei
 Etalonarea pentru PaCO₂ la valoarea gaz 1-23 mmHg; captor gaz 2-53 mmHg
 Etalonarea pentru PaO₂ - intre 150-155mmHg
 Bransarea la monitor
 Degresarea cu apa a locului de plasare a captorului ( ex abdomen), aplicarea unui adeziv pe captor
 Punerea unei picaturi de gel de contact pe suprafata pielii nou nascutului
 PaO₂ - maxim – 70-100 mmHg; minum 35-45 mmHg
 PaCO₂- maxim – 50 mmHg; minim 20 mmHg
 Reglarea temperaturii electrodului PaO₂= 44ºC si Pa CO₂= 43ºC
 Captorul trebuie schimbat la 3 ore , exista risc de arsura datorita temperaturii ridicate
 Exista un captor unic pentru PaO₂ si PaCO₂
APARATURA IN NEONATOLOGIE

Senzor pentru masurarea

CPAP
saturatiei in oxigen
MONITORIZAREA NOU NASCUTULUI IN
TERAPIE INTENSIVA
4. Monitorizarea SaO₂
Saturatia in oxigen a hemoglobinei reprezinta procentul de hemoglobina legat de oxigen.
Indicatii:
 Prematur extrem de mic cu oxigenoterapie
 Detresa respiratorie
 Displazie pulmonara
 Postoperator
 Orice nou nascut ce primeste oxigen

Materiale necesare
 Pulsoximetru
 Senzor de oxigen( pulsoximetru ) in functie de greutatea la nastere care se poate aplica la ureche,

deget sau picior

Tehnica
 Tehnica este non invaziva, fara riscuri pentru nou nascut, sistemul de diode utilizat nu incalzeste si nu

produce leziuni tegumentare

 Conectarea senzorului la monitor
 Plasarea senzorului la nivelul piciorului nou nascutului astfel incat cele 2 diode sunt una in fata

celeilalte
 Reglarea alarmelor:SaO₂- maxim 95% si minim 85 %; puls- maxim 200 si minim 100 b/min
 Schimbarea pozitiei senzorului la 3 ore.
MONITORIZAREA NOU NASCUTULUI IN
TERAPIE INTENSIVA
5. Monitorizarea gazelor sanguine
Valorile normale ale gazelor sanguine pentru nou nascut
ASTRUP
 pH = 7,35-7,45

 PaO₂ = 55 -65 mmHg ,la aerul atmosferic

 PaCO₂= 35-45 mmHg( pot fi acceptate si valori de 55-60 mmHg daca pH-ul ramane normal,

hipercapnie permisa )
 Celelalte componente ale ASTRUP – ului : bicarbonati, exces de baze, SaO₂ sunt calculate in

functie de cei 3 parametri

 Materiale necesare
 -aparat ASTRUP

 Seringa de 1 ml cu heparinata

 Catetere periferiferice
 Capilare heparinate pentru recoltarea din calcai

Tehnica
- Se poate face din sangele arterial, venos sau capilar; sangele arterial este cel mai bun indicator
pentru evaluarea oxigenarii, sangele venos va indica valori mai scazute ale pH –ului si PaO₂ si mai
mari la PaCO₂ decat sangele arterial; sangele capilar da valori asemanatoare cu sangele venos
Determinarile din capilar sunt afectate daca nou nascutul este hipotermic, in soc sau hipotensiv.
Inainte de recolta, calcaiul va fi incalzit, pentru a obtine sangearterializat.
NU SE TRATEAZA NOUNASCUTUL PE BAZA UNEI SINGURE DETRMINARI PATOLOGICE A GAZELOR
SANGUINE, MAI ALES DACA STAREA ACESTUIA NU S-A MODIFICAT !
ALIMENTATIA PARENTERALA
INDICATII
 Prematuri cu greutatea la nastere mai mica de 1250 grame si varsta gestationala sub 30

saptamani
 Prematiri cu patologie indiferent de greutate

 Nou nascuti la termen, cu patologie respiratorie, neurologica, digestiva

 Nou nascuti cu patologie malformativa digestiva inainte de interventii chirurgicale si dupa

Compozitia alimentatiei parenterale :

 glucide: glucoza 5%,7%,8%,10%,12,5 %

 Aminoacizi de uz pediatric 10%

 Lipide solutie de 10 %

 Minerale : sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu

 Vitamine: C,B

 Oligoelemente

Prepararea alimentatiei parenterale

 Se realizeaza in sectiile de terapie intensiva , de catre asistentii medicali

 Se face pe o perioada de 24 ore pentru fiecare nou nascut in parte, in conditii de asepsie

riguroasa, sub hota cu flux laminal, asistenta imbracata in halat steril, boneta, masca
dupa o spalare in prealabil a mainilor.
ALIMENTATIA PARENTERALA
Modul de preparare
 Se spala mainile

 Se intinde un camp steril

 Se depoziteaza materialele necesare la montarea perfuziei pe campul steril

 Se pun manusile sterile

 Se monteaza seringa de alimentatie preparata in prealabil la pompa de perfuzie si se calculeaza

debitul de perfuzie, de alta asistenta pentru a nu contamina

 Se umple tubul de conectare la seringii (prelungitor) cu solutia preparata, se scot bulelele de aer

 Se ataseaza la vena centrala sau periferica care a fost abordata in prealabil

 Dupa terminarea solutiei din seringa, se inchide robinetul cu 3 cai, se schimba seringa cu o alta

seringa
 Se adapteaza noua linie a robinetului si se deschide acesta

 Ajutorul pune pompa in functiene si se noteaza in fisa asistentei, ora de pornire si volumul pe ora.

Monitorizarea alimentatiei parenterale

Se vor monitoriza:
 Greutatea nou nascutului, zilnic

 Diureza pe 24 ore

 Prezenta edemelor

 Glicemia- cu glucometru

 Ionograma – Na, K, de doua ori pe saptamana

 HLG

 Proteine si trigliceride de doua ori pe saptamana

 CRP o data pe saptamana

 Bilantul hepatic
ALIMENTATIA ENTERALA
 Depinde de patologia asociata prematuritatii si greutatea la nastere
 Debutul ar trebui intotdeauna sa fie cu lapte matern

 Debutul poate fi intarziat in cazul copilului cu patologie respiratorie, digestiva,

neurologica, sau la cei cu greutatea la nastere sub 1000 grame

 Tehica de alimentatie :

 Gavaj oro sau nasogastric

 Gavaj transpiloric

 Gastrostoma

 Canita, lingurita, pipeta

Prin gavaj se poate realiza o alimentatie :

Gastrica discontinua sau continua
Duodenala
jejunala
Trecerea de la alimentatia continua la cea discontinua se face in functie de starea clinica a
nou nascutului. In general, se trece cand copilul primeste 150-160 ml/kgc/zi
Trecerea de la alimentatia prin gavaj la cea biberon sau san se va face progresiv, in prima zi
se da copilului un biberon, in a doua zi daca copilul creste in greutate , se poate da si al
doilea.Daca nou nascutul creste in greutate in fiecare zi si nu oboseste , se va suplimenta in
fiecare zi un biberon pana la ratia completa.
 POMPA DE NUTRITIE
INJECTOMAT
ENTERALA
EXTERNARE NOU NASCUTULUI
 Nou nascutul la termen se externeaza la 72 ore, daca acesta primeste alimentatie
exclusiv la san, este echilibrat cardio-respirator si termic, cu icter in remisie.La
externare, va fi vaccinat BCG , iar mama va fi instruita in privinta tehnicilor de
ingrijire la domiciliu.
 Externarea prematurului se va face cand acesta va atinge greutatea de 2500 grame,

sau chiar 2000 grame, daca este echilibrat cardio-respirator, alimentat la san, are
curba ponderala ascendenta si mama este capabila sa- l ingrijeasca la domiciliu
 Pregatirile pentru externarea nou - nascutului constau in pregatirea si instruirea

parintilor de catre personalul medical specializat apropo de cum pot face fata unor
situatii deosebite.
 Parintii sunt instruiti sa efectueze corect in caz de nevoie resuscitarea cardio -

respiratorie a nou - nascutului, cum sa il transporte in siguranta, cum sa

administreze medicatia sau sa foloseasca echipamentele medicale si sunt invatati
cum sa dezvolte aptitudinile de baza in ingrijirea celui mic. Tot acum parintii
adreseaza toate intrebarile pe care le au personalului medical si programeaza
consultatia care urmeaza dupa cateva zile de la externare.
 Vor avea trusa medicala pregatita, completa si la indemana
INGRIJIREA PREMATURULUI LA
DOMICILIU
In urma externarii din maternitate, parintii trebuie sa acorde importanta urmatoarelor elemente:
 Mama trebuie sa ofere atentie nevoilor celui mic legate de alimentatie, odihna, schimbarea scutecelor,

imbaiere, joaca sau plimbari.

 Nou - nascutul necesita atentie si afectiune, astfel ca parintii trebuie sa il ia in brate daca acesta plange, sa

il mangaie si sa ii vorbeasca cu calm.

 Nou - nascutul trebuie stimulat prin masaje usoare de-a lungul corpului.

 Copilul trebuie sa fie asezat pe abdomen de mai multe ori zilnic.

 Deasupra patutului nou - nascutului se poate agata o jucarie pe care cel mic sa o poata atinge cu mana

fiind asezat pe spate.

 Joaca zilnica cu cel mic contribuie la dezvoltarea acestuia.

 Familia celui mic trebuie sa instituie un mediu de siguranta si calm in care nou - nascutul sa se simta

protejat.
 Familia celui mic trebuie sa stie ca laptele matern este cel mai important aliment pentru nou - nascut

asigurand atat nutritia adecvata, cat si protectia antiinfectioasa, antialergica si relatia emotionala speciala
dintre mama si copil.
 Alaptarea trebuie sa aiba loc la cererea bebelusului, laptele matern fiind suficient pentru asigurarea

nevoilor nutritive ale nou - nascutilor prematuri.

 Modificarile alimentatiei prematurului se vor realiza doar la indicatiile medicului specialist.

 Nou - nascutii prematuri trebuie supravegheati cu strictete in urma externarii, cei care s-au confruntat cu

probeleme deosebite in ceea ce priveste adaptarea la mediul extrauterin, fiind inclusi in programe de
monitorizare a nou - nascutilor cu risc.
 Parintii trebuie sa fie receptivi si sa respecte indicatiile medicului specialist primite la externare.

 Parintii trebuie sa respecte programarile pentru consultatiile medicale din cadrul programelor de

monitorizare a nou - nascutilor cu risc, astfel de consultatii avand rolul de a descoperi din timp anomaliile
nutritionale si de dezvoltare pentru includerea celor mici in programe de interventie, sporind sansele
dezvoltarii normale a nou - nascutilor prematuri.