OVULATIA

Ovulatia reprezinta procesul care reprezinta eliberarea unui ovocit  matur dintr-
un folicul ovarian (fiind astfel apt pentru fecundare).

De regula, ovulatia are loc la mijlocul intervalului dintre mestruatii, respectiv

ziua 14, in contextul unui ciclu menstrual regulat la interval de 28 zile.

Semnele de ovulatie pot fi observate cu aproximativ 5 zile preovulator:  in

medie, ovulatia are loc intre ziua 12 -14 a ciclului menstrual , cu o variabiltate
de cateva zile in contextul menstruatiilor decalate de la intervalul de 28 zile.

Semnele ovulatiei

 1. Modificări ale mucusului cervical

Pe masura ce ovulatia se apropie, consistenta si cantitatea mucusului se

modifica. Atunci cand nu sunteti  la ovulatie, mucusul cervical poate apărea
lipicios sau alb- crem  sau poate fi complet absent;  cand se  apropie ovulatia ,
mucusul cervical devine mai abundent, are o consistenta apoasa de albus de ou,
alb, filant, si se intinde pana 3-4 cm intre degete. Insa nu este un semn clar.

Puteti avea mucusul cervical fertil si nu ovulatie! Medicamentele pentru

stimulare ovariana  gen clomifen citrat sau antihistaminicele pot usca mucusului
cervical, lucru care  poate face dificilă detectarea perioadei fertile.

 2. Creşterea apetitului sexual

Se pare că natura stie ce face. Cercetările au arătat ceea ce multi dintre noi au
observat deja: femeile experimenteaza o crestere a dorintei sexuale atunci când
sunt cele mai fertile. Acest lucru se intampla cu  câteva zile inainte de ovulatie,
cand  este momentul potrivit pentru a  avea contact sexua, daca va doriti o
sarcina.

Stresul incercarii de a concepe poate scade apetitul sexual. De asemenea,

depresia sau anxietatea sunt frecvente in cuplurile care se confruntă cu
infertilitate si de asemenea pot reduce dorinta sexuala. Insa nu e un semn clar de
ovulatie. Puteti observa o crestere a dorintei sexuale in orice moment din ciclul
menstrual.
3. Creşterea  temperaturii bazale

Diagrama temperaturii bazale este, probabil, cea mai populara metoda de

urmarire a ovulatiei in randul femeilor care  doresc o sarcina. Temperatura
bazala va creste cu câteva zecimi de grad (0,2 -0,3 grade celsius) si ramane
crescuta dupa ovulatie.

Aceasta valoare a temperaturii se datoreaza progesteronului, al carui nivel creste

imediat după ovulatie. Prin graficul temperaturii bazale a corpului, puteti
detecta această crestere a temperaturii ceea ce confirma ca ovulatia a avut loc.

Dacă temperatura creşte, puteti fi aproape sigura că ovulatia a avut loc. De

asemenea, valorile temperaturii pot ajuta medicul sa puna diagnosticul de
anovulatie. In plus, cresterea temperaturii bazale nu va avertizeaza că ovulatia
se apropie, ci doar confirmă faptul ca aceasta a trecut.
Daca tiparele de somn sunt neobişnuit de dereglate sau lucrati în tura de noapte,
diagrama temperaturii bazale nu va functiona probabil.

4. Modificări de poziţie ale colului  uterin

Cand sunteti fertilă, cervixul va fi mai mare, mai moale şi orificiul cervical se
intredeschide. Insa nu este un semn clar de ovulatie. Ca si in cazul mucusului
cervical, puteti avea semne fertile ale  colului uterin, dar nu ovulatie.

5. Sensibilitate mamară

O anumită sensibilitate mamara apare chiar inainte sau dupa ovulatie. Acest
lucru este legat de  modificarile hormonale asociate ovulatiei. Insa in nici un caz
nu este un indicator precis de ovulatie. Sensibilitatea mamara poate interveni
inainte sau dupa ovulatie, precum si inainte de menstruatie, dar si ca un efect
secundar al unor medicamente pentru fertilitate.

6. Rezultat pozitiv la un predictor test de ovulaţie

Un alt mod de a detecta ovulatia este cu un kit predictor de test de ovulatie.

Kituri pentru prezicerea ovulatiei functioneaza ca testele urinare pentru sarcina,
o data pe zi, timp de o saptamana inainte de a va astepta la ovulatie. Există două
linii de pe banda de testare. Ori de cate ori linia de test este mai inchisă decat
linia de control, se detecteaza un varf de LH ( acesta este acelasi hormon care
provoaca mucusul cervical fertil).

7. Durerea la ovulaţie

Aproximativ  20% dintre femei experimenteaza durerea de la menstruatie in

preajma ovulatiei, semn care poate varia de la o simpla jena trecatoare la durere
acuta, unilateral si iradiata in spate. Aceasta poate dura de la cateva minute pana
la cateva zile .

Fecundatia. Migratia. Nidatia

Fecundatia este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul. Capul

spermatozoidului penetreaza peretele ovulului cu formarea oului (zigot) urmata
de dezvoltarea acestuia. Spermatozoizii depusi in vagin vor trebui sa strabata
glera cervicala, cavitatea uterine si trompa pina in treimea externa pentru a
intilni ovulul.

In acest timp,el isi finalizeaza maturarea, suferind procesul de capacitatie.

Dupa ovulatie, ovulul, este aspirat de franjurii tubari si condus spre cavitatea
tubara.
Fecundatia are loc, in majoritatea cazurilor, in treimea externa a trompei.
Momentul propriu-zis al fecundatiei la om nu este cunoscut.

Migratia. Zigotul este transportat spre uter cu ajutorul miscarilor peristaltice

tubare si a curentului lichidian. Treimea externa a trompei este parcursa mai
rapid iar cea interna mai lent. Migratia oului prin trompa dureaza aproximativ 4
zile. In tot acest timp, oul sufera segmentari succesive.

Nidatia reprezinta fixarea oului in peretele uterin. Acest proces are loc in ziua a
7-a de la fecundatie si se supune unui riguros control hormonal.
La sfirsitul primei saptamini de la fecundatie, oul este implantat superficial, de
obicei la nivelul regiunii fundice a corpului uterin. Trofoblastul (stratul celular
periferic al oului) penetreaza peretele uterin, iar orificiul de patrundere va fi
apoi obturat prin depuneri fibrino-hematice, astfel incit oul este separat de
cavitatea uterina. Endometrul sufera modificari si se transforma in decidua sau
caduca.
In ziua a 10 a de la fecundatie oul este complet implantat. Din acest moment,
dezvoltarea oului se deruleaza cu rapiditate. Concomitent se deruleaza
placentatia, primele vilozitati coriale aparind in ziua 13-14. Ulterior vor aparea
si cele secundare si tertiare.
Din acest moment se poate vorbi despre sarcina.

Formarea si dezvoltarea intrauterina a embrionului si fatului

uman
In momentul cand ovulul este fecundat de spermatozoid putem vorbi de
conceptie sau fecundatie. Celula care se formeaza din aceasta contopire se
numeste celula ou sau zigot (cu 46 de cromozomi, 23 de la mama, 23 de la tata).
In stadiul germinal (0-2 saptamani de la conceptie) are loc diviziunea celulara si
implantarea zigotului (transformat intr-o sfera cu lichid numita blastocist) in
peretele uterin.
A doua luna de sarcina (stadiul embrionar)
In saptamanile 2-8 de sarcina, micul organism se dezvolta foarte rapid. Din
aceasta perioada incepe diviziunea celulara care favorizeaza formarea organelor.
Aceasta este perioada de maxima vulnerabilitate pentru sarcina. Pentru ca riscul
de avort spontan este crescut, se recomanda precautie in ceea ce priveste
exercitiile fizice, alimentele, medicamentele, bauturile ingerate.
La 4 saptamani, inima incepe sa bata cu 65 batai/minut. Tot acum se formeaza
organele fetei (gura, nasul, ochii, mugurii dintilor, limba), ficatul, rinichii, tubul
digestiv, mugurii membrelor superioare si inferioare. Tot acum incep sa se
dezvolte organele sexuale. La 8 saptamani embrionul are aproximativ 2-3
centimetri si cantareste in jur de 2 grame.
Incepand din acesta luna, este bine ca viitoarea mama sa se prezinte la
controalele ginecologice regulate si sa faca ecografiile fetale recomandate.
Suplimentele de acid folic si calciu sunt foarte importante pentru o buna
dezvoltare a fatului si sanatatea mamei.
A treia luna de sarcina
De la 8 saptamani pana la nastere se vorbeste de stadiul fetal. La sfarsitul lunii a
treia de sarcina fatul are aproximativ 5,5 cm si 14 grame. In aceasta perioada
a sarcinii se poate deja dermina sexul copilului. Majoritatea functiilor
organismului s-au format: bebelusul se hraneste si respira prin placenta.
De acum si pana la sfarsitul lunii a noua bebelusul va creste intr-un ritm alert.
Daca pana acum bebelusul s-a dezvoltat normal, este putin probabil sa apara
anomalii. Bebelusului incep sa-i creasca unghiile, degetele de la maini si
picioare fiind deja formate si separate. Mama inca nu simte miscarile fatului.
A patra luna de sarcina
Luna a patra reprezinta inceputul trimestrului 2 de sarcina. In aceasta perioada
apare parul pe capul si corpul fatului (lanugo). La sfarsitul lunii, fatul ajunge la
13 cm si 140 grame. Fatul incepe sa semene tot mai mult cu o fiinta umana.
Fatul incepe sa exerseze respiratia, isi misca gura si picioarele. Auzul si corzile
vocale sunt in curs de dezvoltare. Multe femei gravide sunt de parere ca aceasta
este cea mai frumoasa perioada din sarcina. Greturile din primul trimestru au
trecut, iar abdomenul inca de dimensiuni mici nu cauzeaza dureri de spate.
Multe femei insarcinate au un libidou crescut in aceasta perioada.
A cincea luna de sarcina
La sfarsitul acestei luni, fatul va avea 25 centimetri si aproximativ 450 grame.
Fatul este complet dezvoltat, urmand ca in perioada urmatoare sa ia in greutate
si sa creasca in inaltime. Pe pielea fatului se depune vernix (invelis de grasime
protector). Fatul poate sa inghita, sughite, isi suge degetul. Este recomandata
ecografia morfofetala pentru depistarea eventualelor anomalii. Deja miscarile
bebelusului se fac simtite.
A sasea luna de sarcina
Un fat de 24 de saptamani este considerat viabil. Cu toate acestea, nasterea
prematura trebuie evitata, pentru ca bebelusul poate avea probleme in respiratie
(plamanii nu sunt complet maturati si nu produc destul surfactant, substanta
indispensabila respiratiei) si pot aparea multe alte complicatii. La sfarsitul
acestei luni un fat normal dezvoltat are aproximativ 35 centimetri si 900 grame.
A saptea luna de sarcina
Luna a saptea reprezinta intrarea in trimestrul 3 de sarcina. Fatul are in jur de 40
centimetri si 1500 grame. Doar plamanii mai au nevoie de timp pentru a fi
complet dezvoltati. Bebelusul are acum auzul complet format si poate
recunoaste vocea mamei. Ochii bebelusului sunt complet formati.
A opta luna de sarcina
La sfarsitul acestei luni, bebelusul are in jur de 48 centimetri si 2500 grame.
Vernixul incepe sa dispara spre sfarsitul lunii, pentru ca la nasterea la termen
copilul sa nu mai prezinte decat usoare urme ale acestui invelis branzos.
Bebelusul deschide ochii atunci cand este treaz si ii inchide atunci cand doarme.
Orele de somn ale bebelusului nu coincid de multe ori cu cele ale mamei. De
aceea, mama poate avea insomnii cauzate de activitatea intensa a bebelsului
noaptea.
A noua luna de sarcina
Fatul continua sa creasca si sa ia in greutate, ajungand la termen la dimensiunile
medii de 3,5 kilograme si 51 centimetri. Procesul de dezvoltare a creierului nu
se finalizeaza in uter, ci continua pe perioada copilariei si adolescentei. Unii
bebelusi pot avea cordonul ombilical infasurat in jurul gatului, lucru de care
trebuie sa se tina cont la nastere (normala sau prin cezariana).
Incepand cu 37 de saptamani, nasterea se poate declansa oricand. In luna a noua
de sarcina este bine sa se mearga la controale saptamanale. Daca se pierde dopul
gelatinos, se rup membranele (se rupe apa) sau apar contractii dureroase
regulate, inseamna ca a inceput prima faza a travaliului.

ANEXELE EMBRIO-FETALE

I.Anexele embrionare
1. Amnios
2. Vezicula vitelina
3. Alantoida
4. Placenta primitiva
II.Anexele fetale
1. Placenta definitiva
2. Cordonul ombilical
I.1.Amniosul – apare in S2 si reprezinta un nivel de organizare in dezvoltarea
mamiferelor. Este un complex de structuri care realizeaza spatiul de dezvotare a
embrionului si a fatului. Intre celulele epiblastului se formeaza cavitatea
amniotica.
Contribuie la dezv structurilor axiale ale fetei dorsale in conditiile mentinerii
unei presiuni normale. Dezvoltarea dorsala a embrionului este indusa de
sporirea paralela suficienta si eficienta a spatiului amniotic a presiunii lichidului
amniotic. Previne inchiderea precoce a vezicululei ombilicale pt a-i da continut
si posibilitatea de a forma intestinul mijlociu, prin patrunderea in canalul
neuroenteric. Prin gura(stoma) primitiva, lichidul amniotic patrunde in cavitatile
nou formate si asigura dezvotarea lor tubulara, constiuind mulajul dezvoltarii
parietale.
In acelasi timp cu disparitia membranei orofaringiene dispare si membrana
cloacala. Cloaca primitiva are 2 segmete: anterior- urogenital si posterior –
anala. Este plina de lichid amiotic care favorizeaza cresterea sinusului
urogenital. Sinusul urogenital const. axul central in jurul caruia evolueaza
eminenta caudala.
Incepand cu L5 se poate realiza amniocenteza.(punctia sacului amniotic)
CORELATII CLINICE:
Polihdramnios. 1. obstacol mecanic :atrezii esofagiene sau duodendale, hernii
diagfragmatice congenitale.
alterarea controlului nervos al deglutitiei, anencefalie
obstacol al circulatiei placentare sau torsiune a cordonului ombilical
Oligohidramnios. 1. ruptura amniotica cu exturzia lichidiana
agenezie renala bilaterala
Patologia peretelui amniotic.Amputatii congenitale ale repliurilor pretelui
amniotic(bride amniotice)
I.2. Vezicula vitelina
Cele 3 etape de dezvoltare ale veziculei sunt:
-formarea veziculei viteline primitive(Z8-Z12)
- formarea veziculei viteline secundare (4 zile mai tarziu)
-formarea canalului vitelin
In S2 plafonul veziculei vitelin devine perete dorsal al tubului digestiv.
Doua saptamani mai tarziu, prin plicaturarea embrionului, tubul digestiv devine
o entitate individualizata in raport cu vezicula vitelina cu care comunica insa,
prin canalul vitelin.
In final cele 2 formatiuni vor fi separate si canalul vitelin ajunge sa fie inclus in
cordonul ombilical.
Rolurile veziculei viteline:
Functiile sunt importante doar la vertebratele non-placentare, unde contine
vitelus, ce asigura rezerva nutritiva. La om nu indeplineste acest rol nutritiv.
CORELATII CLINICE
Diverticul MECKEL
- poate persista canalul vitelin, ce determina o situatie care este considerata o
malformatie congenitala(Diverticul Meckel).
Alantoida
-este un organ pe seama caruia se dezvolta placenta si persista pe toata durata
vietii embrionare.
-la om este un diverticul endodermic care apare la extremitatea caudala a
embrionului, inaintea membranei cloacale, la marginea caudala a veziculei
ombilicare si evolueaza in pediculul de fixatie
-un inductor pentru aparatul urogenital si pentru dezvoltarea structurilor
eminentei caudale
-va deveni vezica urinara cu exceptia trigonului vezical(vezica mezodermica) ce
ia nastere din ductul paramezonefric
Roluri:
-la om alantoida este sistem de ghidaj pentru dezvoltarea vaselor ombilicale, si
formeaza vezica urinara cu exceptia peretelui posterior.
Placenta
-la om perioada de sarcina dureaza 266 de zile(38 de S) de la fertilizare.
-considerata de la data la care ar fi trebuit sa aiba loc menstruatia, aceasta
perioada se intinde pe parcursul a 36 S. Cele 9 luni de sarcina sunt impartite
conventional, in 3 trimestre.
-produsul de conceptie nu este viabil daca nasterea are loc inainte de 22 de
saptamani, iar inainte de 28 de saptamani supravietuirea este dificila, datorita
lipsei de maturitate a plamanilor.
-de la sfarsitul S3 pana la nastere, embrionul si apoi fatul, primeste si elimina
produsii de metabolism prin placenta. Dezvoltarea placentei incepe relativ
timpuriu, cand implantarea blastocistului induce reactia deciduala la nivelul
endometrului. Contactul blastocistului cu celulele endometriale determina
reactii atat la nivelul peretelui uterin cat si la nivelul structurilor embrionare.
La nivelul endometrului:
Se produce un raspuns decidual sau o reactie deciduala, in care se formeaza
celule bogate in factori de crestere si metaboliti care sustin implantarea
embrionului. Aceasta reactie este sustinuta si conditionata de secretia corpului
galben respectiv, de progesteron. In lipsa implantarii, corpul galben degenereaza
si este eliminat.
La nivelul embrionului:
Apare la polul embrionar o reactie trofoblastica prin care celulele isi pierd
membrana celulara si formeaza o masa densa care poarta numele de
sincitiotrofoblast. Celulele care gardeaza peretele blastocistului isi pastreaza
membranele celulare, si formeaza citotrofoblastul.
In S2 sincitiotrofoblastul creste in volum, prin proliferea periferica in jurul
discului embrionului bilaminar a citotrofoblastului. Citotrofoblastul este tapetat
la exterior de mezoderm, extraembrionar, care acopera si el embrionul si
formeaza pediculul de fixatie a embrionului.
Dupa edificarea cavitatii amniotice peretele blastocistului poarta numele de
chorion.
Celulele stromei endometriale se ingroasa prin acumulare de lipide si glicogen,
si devin voluminoase numindu-se in aceasta etapa celule deciduale. Totalitatea
acestor celule formeaza o structura numita decidua. Spre sfarsitul perioadei
embrionare la nivelul polului abembrionar decidua proemina in cavitatea uterina
si formeaza impreuna cu endometrul de acoperire o structura capsulara numita
decidua capsulara. La polul embrionar avem pediculul de fixatie si portiunea
corespunzatoarea a embrionului formandu-se cu celulele deciduale o structura
numita decidua bazala. Restul celulelor deciduale formeaza decidua parietala.
Aceasta se va continua spre polul abembrionar pana prin L3-L4. Dezvoltarea ei
face ca decidua capsulara sa dispara in L5-L6.
II.1. Placenta la termen
Placenta la termen este expulzata dupa circa 15 minute(3o de minute) de la
nastere.
Placenta apare ca o masa discoidala cu un d = 20 cm, grosime = 3cm la centru,
greutate = 500 g – 600 g( sau 1/5 - 1/6 din greutatea fatului).
Suprafata de schimb uteroplacentar la termen este extrem de mare = 14 m2. Iar
reteaua capilara alantoidiana = 50 km.
(Placenta are o fata materna si o fata embrioara. Fata materna : 15-20
cotiledoane poligonale incomplet separate prin santuri ce corespund septurilor
intercotiledoniene.)
CORELATII CLINICE
Fluxul placentar este influentat negativ de urmatorii factori:
tabagism, alcool, droguri, medicamente(ex: antibiotice), hipertensiune arteriala.,
anomalii placentare sau de cordon ombilical.
nidatia ectopica ->sarcina ampulara, ovariana si abdominala(1% din sarcini)
placenta praevia
prezenta unui hematom retro-placentar (0.5 % din sarcini)
placenta accreta – caracterizata printr-o dezvoltare proasta, in zone diferite, a
placentei
molahidatiforma – mimeaza o sarcina
2.Cordonul ombilical – o structura ce realizeaza conexiunea fatului cu placenta
- acoperit de amnios
- rezulta prin fuziunea prediculului de fixare a embrionului si a pediculului
vitelin
-un cordon ombilical este format din 2 artere ombilicale, o vena ombilicala,
resturile fibrozate ale canalului omfalomezenteric, un rest de mezoderm
extraembrionar care poarta numele de gelatina lui Wharton si invelisul amniotic
propriu-zis.
-Lungime - 50 , 60 cm, diametru = 1,5 cm.
Rolul: de a vehicula sangele cu CO2 si deseurile metabolismului fetal prin
arterele ombilicale spre placenta si sangele cu O2 si pordusi nutritivi de la
placenta spre fat, prin venele ombilicale.
CORELATII CLINICE:
-innodarea cordonului ombilical → hipoxie
-procidenta de cordon ombilical → cordonul iese prin canalul cervical