INGRIJIREA SI SUPRAVEGHEREA GRAVIDEI CU SARCINA PATOLOGICA

Orice eveniment care survine in cursul sarcinii  si care comporta un risc pentru mama si/sau
pentru copil este considerat ca patologic. De altfel, o sarcina se numeste "cu risc" atunci cand ea
survine la o femeie afectata de o boala preexistenta pe care sarcina  o poate agrava, ceea ce poate
complica nasterea  sau poate influenta asupra starii de sanatate a fatului Printre bolilecare se pot
agrava, se afla diabetul, lupusul eritematos diseminat, unele cancere , afectiunile cardiac ,
pulmonare (astm), endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie), neurologice (epilepsie, scleroza in
placi). Se mai cunosc si alti factori de risc: obezitatea, un consum mare de alcool, toxicomaniile,
tabagismul si varsta femeii (mai putin de 17 ani, mai mult de 30 ani). O sarcina multipla este
considerata, de asemenea, cu risc, deoarece poate antrena o nastere prematura.

GRAVIDA CU DISGRAVIDIE PRECOCE

Disgravidiile sunt manifestari patologice determinate de evolutia sarcinii si pot pune in pericol
viata femeii.
In prima jumatate a sarcinii apar varsaturi simple, care nu antreneaza starea generala si dispar
in luna a IV-a
In cazuri patologice varsaturile sunt incoercibile, grave, asociate cu scaderea in greuate, starea
generala alterata.
Culegerea datelor
- varsaturi abundente repetate
- scaderea in greutate cu aproximativ 300-500 g/zi
- constipatie
- scaderea diurezei pana la 400 ml/zi
- alterarea starii generale
- tahicardie
- facies zbarcit, buze arse , uscate
- in formele grave; tulburari nervoase, anurie
Probleme
- alterarea nutritiei din cauza greturilor si varsaturilor manifestata prin scaderea in greutate
- deficit de volum lichidian din cauza greturilor si varsaturilor
- teama in legatura cu cresterea riscului perinatal, anxietate
Obiective
Gravida;
-sa se poata alimenta si hidrata ; sa creasca in greutate
- sa nu prezinte semne de deshidratare, tulburari electrolitice; sa nu prezinte corpi cetonici in
urina
Inerventii
- internarea in spital este obigatorie
- se explica importanta spitalizarii permanente pentru prevenirea starii de acidoza
1
- se mentine o stare nutritionala adecvata
- se identifica defictul de volum prin ;
- masurarea tensiunii arteriale
- observarea semnelor de deshidratare (tegumente,mucoase)
- cantarire
- hidratare parenterala conform indicatiilor medicale.
GRAVIDA CU DISGRAVIDIE TARDIVA
Disgravidia tardiva se caracterizeaza prin; edem, hipertensiune arteriala, albuminurie.
Se depisteaza in cadrul controlului prenatal.
Disgravidia tardiva nesupravegheata evolueaza spre preeclampsie si eclampsie.
Culegrea datelor
- edeme,tensiune arteriala peste 140/90 mmHg
-cresterea rapida in greutate
- cefalee severa, tulburari de vedere
- somnolenta, tulburari auditive
- greata, varsaturi
- oligurie, proteinurie
Probleme
- deficit de cunostinte in legatura cu factorii de risc, severitatea bolii
- posibila vatamare a mamei si copilului
- alimentatie insuficineta
- alterarea confortului din cauza cefaleei
- alterarea eliminarilor
- anxietate din cauza necunosterii evolutiei
- inadaptare la rol ( nu respecta regimul)
- acumulare excesiva de lichide ( edeme)
Obiective
- sa cunosca boala gravidica, sa colaboreze pentru prevenirea eclampsiei
- sa raporteze zilnic asistentei propriile observatii legate de cresterea sau scaderea
edemelor,diureze,
confort
- sa relateze medicului modificarile starii sale
- sa demonstreze ca a inteles necesitatea reducerii consumului de sare; urmeaza regimul prescris
- gravida sa inteleaga cauzele edemelor, sa cunosca semnele toxemiei gravidice
Interventii
- depistarea factorilor de risc cu ocazia controalelor prenatale
- explicarea modului de actiune a factorilor de risc
- instruirea gravidei sa-si controleze zilnic greutatea
- raportarea manifestarilor legate de sistemul nervos central; tulburari de vedere, cefalee, greturi,
varsaturi, convulsi explicarea importantei reducerii sarii din alimentatie

2
- prelungirea repausului
- sfatuirea gravidei sa se interneze pentru a evita compromiterea sarcinii si complicatii post-
partum
- asigurarea linistii si a odihnei,a comfortului psihic
- medicamente- la indicatia medicului in convulsii
- izolare, liniste
- introducera unui departator de gura, o spatula lingual pentru a nu-si musca limba
- pozitie care sa asigure respiratia
- montarea unei sonde urinare
- prinderea unei vene
- oprirea convulsiilor
- grabirea nasterii

GRAVIDA CU HEMORAGII IN TIMPUL SARCINII

In prima jumatate a sarcinii pot aparea; avortul care are numeroase cauze – ovulare, materne,
factori de mediu; mola hidatiforma ( sarcina molara) si sarcina extrauterina.
In a doua jumatate hemoragiile pot fi cauzate de avorturi in luna V-VI de sarcina, placenta
praevia si abruptio placentae ( apoplexia utero- placentara)

GRAVIDA CU IMINENTA DE AVORT

Avortul reprezinta intreruperea spontana sau provocata a sarcinii in primele 6 luni.
Dupa acest termen, expulzia produsului de conceptie poarta denumirea de nastere prematura,
fatul fiind viabil.
Culegera datelor
- femeia acuza dureri pelvine , contractii uterine, metroragie
- medicul constata modificari ale colului uterin, deschiderea orificiilor colului
Probleme
- alterarea confortului
- posibila alterare hemodinamica din cauza sangerari
Pot aparea probleme in plan psihologic la femeia cu avorturi repetate, ajungand pana la
modificari ale dinamicii cuplului
Obiective
Gravida;
- sa nu prezinte disconfort
- sa-si mentina volumul sanguin , frecventa si ritmul cardiac in limite normale
Interventii
Asistenta
- asigura linistea si repausul
- safatuieste gravida sa consulte de urgenta medicul

3
- observa pierderile de sange; cantitate, aspect, eventuale resturi ovulare
- masoara si supraveheaza functiile vitale, observa comportamentul si reactiile gravidei
- administreaza medicamentele recomandate de medic ( sedative, calmante,tranchilizante)
- sfatuieste gravida sa-si mentina o igiena riguroasa pentru evitarea infectiei.

GRAVIDA CU LACENTA PRAEVIA

Placenta se insera pe segmentul inferior, putand sa ocupe in intregime orificiul colului uterin.
Poate fi depistata in timpul controlului prenatal priin examen echografic
Culegerea datelor
- in antecedente; avorturi repetate, metropatii hemoragice, procese inflamatorii; multiparitatea,
varsta peste 35 de ani ,operatia de cezariana
- depistata, este cunoscuta ca gravida cu risc
- hemoragia apare in repaus, chiar noaptea ; sangele este rosu deschis
- nu prezinta dureri
- anxietate
Probleme
- pericol de traumatizare a fatului
- posibila alterare a ritmului cardiac matern din cauza hemoragiei
Obiective
- sa nu sangereze
- sa nu fie compromis copilul, viata mamei
Interventii
Asistenta
- supravegheaza permanent gravida in teritoriu, o sfatuieste sa se interneze obligatoriu in spital
la aparitia sangerarii, unde va ramane pana la nastere
in spital;
- urmareste prezenta durerii si a contractiilor uterine
-asigura repausul obligatoriu la pat
- supravegheaza evolutia sangerarii
- la indicatia medicului administreaza antispastice si tocolitice
4
- pregateste gravida pentru operatia cezarian

LAUZA CU OPERATIE CEZARIANA

In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala, atat pentru mama cat si
pentru fat:
Travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicarii operatiilor de
cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nu este dilatat suficient, in ciuda
contractiilor puternice. Uneori capul bebelusului este prea mare pentru bazinul mamei
(disproportie fetopelviana).
Monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu primeste suficient
sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat, obstetricianul poate
recomanda efectuarea cezarienei.
Prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala
(canalul nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita
operatia de cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de
asemenea obligatorie in cazul prezentatiei transversale a fatului.
Sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai
multi copii au o pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea prin
cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala.
Placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii travaliului
(placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta parevia)
nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune.
Cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se recomanda de
regula practicarea cezarienei.
Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.
Mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare, hipertensiune
arteriala obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru a reduce riscul complicatiilor.
Daca nu se reuseste inducerea travaliului, este necesara interventia chirurgicala.
De asemenea, se recomanda efectuarea cezarienei atunci cand:
Mama are herpes genital care poate fi transmis fatului in timpul trecerii prin canalul nasterii.
Fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloanei vertebrale (spina bifida) sau
acumularea excesiva de lichid cefalorahidian (hidrocefalie).
5
Mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie practicata si de numerosi
alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa cezariana.
Complicatii
Convalescenta in urma unei nasteri prin cezariana este mai indelungata decat dupa o nastere
vaginala, deoarece este vorba de o interventie chirurgicala. Cezariana implica de asemenea un
numar mai mare de riscuri.
Complicatiile care pot afecta copilul
Probleme respiratorii. Copiii nascuti prin cezariana sunt mai predispusi aparitiei unor dificultati
in respiratie, care se manifesta prin accelerarea anormala a frecventei respiratorii in primele zile
dupa nastere (tahipnee).
Leziuni ale fatului. Desi foarte rar, mici taieturi ale pielii fatului se pot produce in timpul
operatiei de cezariana.
Complicatiile care pot afecta mama
-Inflamarea si infectarea membranei uterine (endometru). Aceasta afectiune poarta denumirea
de endometrita si se manifesta prin febra, frisoane, dureri de spate, secretii vaginale urat
mirositoare si dureri uterine. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice.
-Sangerari abundente. In timpul unei nasteri prin cezariana se poate pierde de ori mai mult sange
decat in cazul unei nasteri naturale. Cu toate acestea, transfuziile de sange sunt rareori necesare.
-Infectii ale tractului urinar Infectiile vezicii urinare sau ale rinichilor sunt posibile complicatii
ale cezarienei.
-Reducerea frecventei scaunelor. Interventiile chirurgicale abdominale pot creste timpul de
tranzit prin intestinul gros. Unele medicamente analgezice pot accentua aceasta problema,
ducand la constipatie.
-Reactiile alergice la anestezicul local utilizat in timpul operatiei de cezariana, sau efectele
adverse non-alergice la acesta sunt alte posibile complicatii.
-Aparitia trombilor venosi – in special la nivelul gambelor sau organelor pelviene – este de trei
pana la cinci ori mai ridicat in cazul cezarienei decat al nasterii naturale. Daca un cheag de sange
ajunge la plamani, viata mamei este in pericol. Medicul va preveni formarea cheagurilor de
sange prin administrarea anticoagulantelor.
- Infectia dupa incizie. Infectarea zonei de incizie este o complicatie posibila a nasterii prin
cezariana.
Operatia cezariana
In general, operatia de cezariana dureaza intre 30 si 45 minute si cuprinde mai multe etape:
Pregatirea pre-operatorie
Pregatirea inaintea operatiei consta in spalarea abdomenului viitoarei mamici. O sonda
(cateter) este plasata in vezica urinara, o perfuzie pentru hidratarea sau administrarea de
medicamente intravenos.
Anestezia
Anestezia locala - care suprima sensibilitatea doar in partea inferioara a corpului - este cea mai
comuna.

6
 In cazul anesteziei epidurale (peridurale), se injecteaza anestezicul in partea inferioara a
spatelui, in jurul meningelor maduvei spinarii; iar in cazul unei rahianestezii, in interiorul
acestor meninge. Anestezia locala prezinta avantajul de a-i permite mamicii sa vada si sa auda
copilul imediat dupa expulzare. In cazul unei urgente, anestezia generala devine necesara.
Femeia nu va vedea, simti sau auzi nimic in timpul nasterii.
Incizia abdominala
Pentru operatia de cezariana se practica o incizie in peretele abdominal, la inaltimea culmii
pubisului, in sens orizontal. Daca este necesara o incizie mare, sau daca fatul trebuie extras foarte
repede, se practica o incizie verticala de la ombilic pana la pubis.
Incizia uterina (histerotomia)
Incizi auterina se face in sens orizontal peste portiunea inferioara a uterului (incizie
transversala inferioara). Alte tipuri de incizii pot fi practicate in functie de pozitia fatului in uter
sau de complicatiile din timpul sarcinii.
Extragerea fatului din uter
Chiar daca pacienta se afla sub efectul anesteziei epidurale sau a
rahianesteziei, este posibil ca ea sa simta atunci cand fatul este extras din
uter, dar nu va simti durere. Medicul indeparteaza lichidul din gura si
din narile fatului si taie cordonul ombilical. Placenta este extrasa din
uter, iar planurile incizate sunt suturate.
Recuperarea dupa cezariana
Recuperarea in spital
In urma unei operatii de cezariana, mamicile si copiii trebuie sa stea in spital trei zile. Pentru a
calma durerea ce se face simtita pe masura ce anestezia isi pierde efectul, mamicii i se
administreaza medicatie antialgica intai intravenos, apoi pe cale orala. La scurt timp dupa
operatie pacienta va fi incurajata sa mearga. Ridicarea din pat si miscarea contribuie la
accelerarea recuperarii, previn constipatia si formarea trombilor venosi. Cateterul si tuburile
intravenoase sunt scoase in 12-24 ore dupa operatie. Medicul va supraveghea incizia pentru a
observa semnele unei infectii. De asemenea, apetitul, aportul de lichide si functionarea vezicii
urinare si a intestinului vor fi atent monitorizate.
Recuperarea la domiciliu
Incizia practicata in timpul operatiei de cezariana necesita intre patru si sase saptamani pentru a
se vindeca. In acest interval de timp se recomanda:
- Odihna. Pastreaza toate obiectele de care ai nevoie la indemana. Nu ridica obiecte grele in
aceste sase saptamani.
- Sustinerea abdomenului in timp ce stranuti, tusesti sau razi.
- Consumul de lichide. Aportul generos de lichide contribuie la hidratarea si la inlocuirea
lichidelor pierdute in timpul nasterii, prin alaptare si previne constipatia.
- Evitarea contactului sexual. Medicii recomanda- sase saptamani inainte de a relua raporturile
sexuale.

7
-Luarea medicamentelor prescrise. Medicul poate recomanda paracetamolul pentru calmarea
durerii sau un laxativ usor (lapte sau magneziu) in cazul constipatiei.
-Consultarea prompta a medicului atunci cand apar semnele unei infectii - durere abdominala
acuta, inrosirea sau umflarea zonei inciziei; prezenta puroiului sau a simptomelor asemanatoare
gripei; durere la unul din sani. 
-Depresia   post-partum este un alt semn de alarma.-se solicita imediat ajutor.

LAUZIA PATOLOGICA
In timpul lauziei pot aparea hemoragii cauzate de resturi placentare, de inertia uterina.
Asistenta anunta medicul , nu paraseste lauza , se comformeaza indicatiilor medicale.
- Infectia puerperala este prevenita prin protectie cu antibiotice la gravidele si lauzele
cu risc ( ruptura prematura a membranelor, infectii vaginale sau alte focare infectioase).
Manifestari , semne; febra, tahicardie, subinvolutie uterina, modificarea aspectului si mirosului
lohiilor, dureri.
- Infectiile glandei mamare apar, mai ales,la primipare, din cauza conformatiei anormale a
mamelonului si a lipsei de igiena.
La inceput apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt porti de intrare pentru microbi, apoi daca
nu se ia masuri ,pot aparea limfangita, galactoforita, abcesul sanului.
Interventii pentru prevenirea si depistarea infectiei;
Tractul genital
- respectarea regulilor de asespsie si antisepsie
- igiena riguroasa post-partum
- pansamente aseptice
- verificarea aspectului membranelor inferioare , asigurarea repausului pentru prevenirea
accidentelor tromboembolice in caz de tromboflebita
- controlul temperaturii si pulsului ; observarea discordantei dintre acestea
- izolarea lauzei bolnave
- la indicatia medicului- tratament cu antibiotice glandele mamare
- reducerea duratei suptului, in caz de ragade- suspendarea alaptarii concomitent cu golirea
sanului prin muls
- badijonarea fisurilor cu nitrat de Ag 1% , mentinerea sanului la aer , evitarea frecarii
- in caz de abces mamar, alaptarea este intrerupta , medicul evacueaza colectia; ingrijirea plagii.