SCOALA F.E.

G FILIALA PLOIESTI SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE
DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NDRUMTOR: IANCOVICI ANA

ABSOLVENT: SPIRACHE DANIELA

SESIUNEA AUGUST 2011

LUZIA FIZIOLOGIC II.1 LAUZIA - este perioada de 6 saptamani care incepe odata cu expulzia placentei pana cand vindecarea plagilor obstetricale si involutia modificarilor genitale si extragenitale, isi recapata starea de dinainte de sarcina. II.2. N LAUZIE DISTINGEM TREI PERIOADE: II.2.1. LAUZIA IMEDIATA- sau post- partumul imediat - primele 24 de ore - incepe dupa expulzia placentei- perioada in care atentia trebuie sa fie indreptata spre complicatiile hemoragice posibile, motiv pentru care primele 4 ore dupa delivrenta sunt incadrate dupa obstetrica moderna-in perioada a IV-a a nasterii, supranumita si ,,perioada marilor hemoragii. Parturienta se tine sub stricta supraveghere. II.2.2. LAUZIA PROPRIU-ZISA- imediata sau secundara cuprinde primele 10-12 zile dupa nastere. La sfarsitul acestei perioade uterul devine, in mod normal, organ pelvin.Este posibil sa apara,drept complicatiiinfectii localizate la nivelul sferei genitale.

II.2.3. LAUZIA TARDIVA- sau indepartata care in conditiile lauziei fiziologice, dureaza pana la sfarsitul celor 6-8 saptamani, perioada in care organismul isi reia in mod treptat functionalitatea obisnuita. Modificarile anatomice ale organelor genitale interne si externe prezinta importanta in evolutia lauziei. II.3.1. Modificarile organelor genitale externe a)Vulva-isi reia tonicitatea, edemul dispare, iar orificiul vulvar (fanta vulvara)se reface chiar a doua zi, ramane insa usor deschis. b) Vaginul-mult destins si traumatizat de expulzia fatului revine treptat la dimensiuni normale iar micile fisuri- se cicatrizeaza. -canalul vaginal- este hiperemiat si ramane ceva mai destins- devine mai neted. -columnele vaginale- sunt mai putin reliefate decat inainte de sarcina. -la nivelul orificiului vulvar- membrana himeneala rupta profund se cicatrizeaza,rezultand carunculii mirtiformi. c) Perineul:destins la maxim la nastere, poate prezenta leziuni traumatice- de la fisuri neinsemnate pana la rupturi de diverse grade sau epizioperineotomii.

II.3.2. Modificarile organelor genitale interne a. Involuia uterului a.1. Involuia miometrului: - dup natere fundul uterin se situeaz la nivelul ombilicului (sau 2cm sub ombilic). - involueaz cu 1-1,5 cm pe zi, dup 10 zile devine organ pelvin i nu mai poate fi palpat deasupra simfizei. - n postpartum-ul imediat uterul cntrete 1000g, la o sptmn de la natere 500g, la 2 sptmni 300g, iar la sfritul luziei 60g. Mecanismul involuiei uterine se datoreaz revenirii fibrelor uterine (hipertrofiate n gestaie) la dimensiunile din afara gestaiei, prin dispariia edemului interstiial. Numrul fibrelor miometriale este acelai - se reduc numai dimensiunile fibrei. a.2. Reconstituirea endometrului ncepe dup eliminarea complet a deciduei, prin eliminarea lohiilor.Etape: - faza de regresie - 4-5 zile: prezena de funduri de sac glandulare,celule deciduale, cheaguri fibrinohematice, leucocite - faza de cicatrizare - 15-25 zile: acoperirea suprafeei cu celule derivate din glande, fr dependen hormonal. - faza de proliferare (hormonal) - 25-42 zile: endometru cu acelai aspect din faza proliferativ a ciclului menstrual (sub dependena estrogenic. - faza de reluare a ciclului menstrual - dup 45 zile, pentru femeile care nu alpteaz. La cele care alpteaz ciclul menstrual poate s nu apar pe ntreaga perioad sau s apar la 3-5 luni de la natere.

a.3. Modificrile colului: Colul involueaz lent, dup 2 zile admite un deget, se nchide dup aproximativ 2 sptmni de la natere. b. Modificrile vaginului: -vaginul revine treptat la dimensiuni normale (dup 3 sptmni) epiteliul vaginal devine mai neted, columnele vaginale se reduc. -la nivelul orificiului vulvar, himenul se cicatrizeaz rezultnd carunculii mirtiformi, caracteristici femeilor multipare. II.3.3. Modificri sistemice: a. Modificrile aparatului cardiovascular: debitul cardiac, frecvena cardiac (pulsul), TA, revin la normal n cursul primei sptmni de luzie. b. Modificrile respiratorii dispar n primele 2 zile. c. Modificri renale i urinare - poliurie fiziologic, prin eliminarea apei din sectorul interstiial; - hipotonie a vezicii urinare i relativ insensibilitate la presiunea urinar traduse clinic prin retenie acut de urin. Sondajele repetate pot induce infecii urinare iatrogene; - modificrile bazinetului i calicelor retrocedeaz n aproximativ 4 sptmni.

d. Modificri hematologice -hemoglobina i hematocritul scad datorit hemoragiei fiziologice din timpul naterii. -leucocitoz (granulocitoz cu limfopenie, scderea limfocitelor) care se remediaz la sfritul primei sptmni de luzie. -trombocitoz. -Echilibru fluido-coagulant: fibrinogenul (crescut n ultimul trimestru) scade n luzie; cresc factorii de coagulare, numrul de trombocite i vscozitatea sngelui. scade activitatea fibrinolitic. e. Modificri hormonale: -steroizii placentari scad dup delivren; -FSH i LH revin la valorile dinaintea sarcinii; -estrogenii cresc din prima sptmn la femeile care nu alpteaz i dup 2 sptmni la cele care alpteaz; -progesteronul se menine la valori sczute pn aproape de reluarea ciclului; -prolactina scade imediat dup natere i are valori normale dup 4-6 sptmni, pentru femeile care nu alpteaz.

II.3.4. Conduit Temperatura - msurarea curbei termice: hipertermie fiziologic (pn la 37,5 grade C) ziua 3-4 prin angorjarea snilor (furia laptelui). - orice alt stare febril n luzie trebuie investigat fiind considerat expresia unei infecii. Pulsul i tensiunea: urmrite n special n luzia imediat. Pulsul poate fi uor bradicardic n primele 2 zile. Involuia uterului: - dup natere fundul uterin la ombilic sau 2 cm sub ombilic. - ziua a 6-a - la distanei ombilic-simfiz. - ziua a 12-a la nivelul simfizei pubiene. - dup ziua 12 - organ pelvin. - 6-8 sptmni - aspect normal. Aspectul lohiilor: - lochia rubra (lohii sanguinolente): hematii, leucocite, celule epiteliale i celule deciduale - n primele 3-4 zile; - lochia serosa (lohii serosanghinolente): mai palide zilele 5-10; - lochia alba (lohii glbui-albicioase): leucocite - dup ziua 10. Persistena lohiilor serosanghinolente peste 8-10 zile semnaleaz un aspect patologic, fie resturi placentare n cavitatea uterin, fie o involuie deficient a patului placentar. Mirosul lohiilor este fad, asemntor sngelui proaspt. Modificarea culorii (maronie), mirosului (lohii fetide): infecie pueriperal.

Sni - aspect: sni angorjai, fr fisuri sau ragade - toaleta nainte de fiecare alptat prin splarea areolei i mamelonului cu ap i spun; - ungerea areolei i a mamelonului cu soluie de glicerin cu stamicin; - fisuri i ragade: oprirea alptrii minim 24 ore (+ golirea artificial). ngrijirea vulvei i perineului (epiziotorafie): splturi de dou ori/zi cu soluii antiseptice, folosirea toroanelor sterile; toronul trebuie schimbat dup miciuni i tranzit, cu toalet local riguroas; plaga perineal: supl, nedureroas, cu tegumente normale; firele se suprim la 5 zile. Diureza - prima miciune - dup 4 ore de la natere - cantitate - > 400ml n primele 24-48 ore; - retenia acut de urin (dup traumatisme obstetricale) necesit sondaj vezical sau administrare de Miostin 2 fiole a 1ml/zi + perfuzii cu vitamine. Dac dup 4 ore luza nu a urinat sau cantitatea este mai mic de 100ml se realizeaz cateterism vezical.

Tranzit intestinal: se reia dup 36-48 ore de la natere. La parturientele fr tranzit,se recomand a II-a zi dup natere administrarea unui laxativ,iar n a III-a zi introducerea unui supozitor. Dac totui luza nu are scaun se face o clism de evacuare simpl sau uleioas. Dieta: - n primele zile dupa natere regim lacto-vegetarian: ceai,sup,iaurt compoturi. - a treia zi va trece la un regim normal, echilibrat,bogat n proteine,lipide,glucide. - lichide n cantitate normal - pentru a evita furia laptelui. Mobilizare: precoce primele 24 ore pentru ameliorarea strii generale, prevenirea complicaiilor urinare, i a bolii tromboembolice. Stare depresiv: posibil n primele 2-3 zile, care dispare treptat, fr tratament. Dac persist peste 10 zile sau se agraveaz - consult psihiatric. Externarea din spital: - 3-4 zile dup natere eutocic i luzie fiziologic; - dup rezolvarea i cicatrizarea soluiilor de continuitate; - dup reluarea diurezei i a tranzitului intestinal. Reluarea menstruaiilor: - pentru femeile care nu alpteaz - 6-8 sptmni dup natere; - pentru cele care alpteaz -variabil, la 2-3 luni dup natere sau dup oprirea lactaiei.

II.3.5. LACTAIA -reprezint fenomenul prin care se realizeaz i se menine secreia lactat n glandele mamare. 1.FAZELE LACTAIEI: Mamogeneza: dezvoltarea glandelor mamare (canale galactofore + acini glandulari) pe parcursul sarcinii. Lactogeneza: iniierea lactaiei dup natere; dup natere ziua a 5 colostrul; se transform treptat n lapte n 4 sptmni. Lactopoieza - meninerea secreiei lactate pe parcursul perioadei de alptare: ncepe din ziua a 5 pe o perioad variabil: secreia lactat se automenine prin actul suptului care elibereaz prolactin. La 2 sptmni de la natere secreia lactat are un volum de 500ml. La 2 luni 800-1000ml. Galactochineza - ejecia laptelui: se realizeaz prin contracia celulelor mioepiteliale care are la baz un reflex neuroendocrin. 2. MECANISMUL LACTAIEI : Mecanism hormonal Pe parcursul sarcinii, progestronul, estrogenii, hormonul lactogen placentar, prolactina, insulina i cortizonul acioneaz pentru dezvoltarea glandei mamare. Secreia lactat n sarcin este oprit de nivelul crescut de estrogeni i progesteron placentar. Stimularea secreiei de prolactin n sarcin se datoreaz creterii nivelului estrogenic. Creterea nivelului estrogenic stimuleaz formarea receptorilor de prolactin, dar peste un anumit nivel se produce inhibarea lor.

Receptorii de prolactin se activeaz dup delivren datorit scderii brute a nivelului seric al progesteronului i estrogenilor i determin secreia albuminelor specifice (alfa-lactalbumina i lactoza). Oxitocina contract celulele mioepiteliale i stimuleaz eliminarea laptelui, reflex reprodus de actul suptului. Suptul stimuleaz eliberarea de oxitocin care la rndul ei suprim eliberarea de la nivelul hipotalamusului a PIF (prolactin inhibiting factor) cu eliberarea reflex de prolactin. Reflexul de supt inhib eliberarea FSH i a LH. II.3.6. Ciclul lactaiei: Cuprinde 3 faze: - de golire - 8 minute. - refractar - 3 ore. - de umplere 20-30 minute. II.3.7. Stimularea secreiei lactate: - punerea frecvent la sn elibereaz prolactin. - golirea complet a snilor. - administrarea de Oxitocin 2f/zi. - consum raional de ceai sau cafea. II.3.8. Contraindicaiile alptrii la sn: - infeciile snului. - boli materne grave (boli infecioase, TBC pulmonar evolutiv). - administrare de medicamente care trec n lapte.

CAPITOLUL II PLANURI DE NGRIJIRE ALE PACIENTELOR CU LEHUZIE FIZIOLOGIC II.1 CULEGEREA DATELOR SURSA DE INFORMAIE: - parturienta - aparintorii - foaia de observaie - echipa de ngrijire Cazul 1 Nume: D. Prenume: C. Vrsta:26 ani. Ocupaia: contabil. II.2 CULEGEREA DATELOR SURSA DE INFORMAIE: - parturienta - aparintorii - foaia de observaie - echipa de ngrijire Cazul 2 Nume: A. Prenume: M. Vrsta:28 ani. Ocupaia: casnic.

D.C. Motivele internarii: Pacienta se interneaz pentru problemele: - dureri lomboabdominale. - contractii uterine dureroase. - anxietate. -tahipnee. Diagnostic medical: - IVG IIP . - sarcina 40 sptmni. - fat viu, prezentatie craniana O.I.S.A. - membrane intacte. - CUD de intensitate moderat. DATA INTERNRII 24.03.2011 Diagnostic secundar: - lehuzie fiziologic-dup natere spontan asistat,ft viu.

A.M. Motivele internarii: Pacienta se interneaz pentru problemele: - contractii uterine dureroase. - anxietate. - tahipnee. Diagnostic medical: - IVG IIP. - fat viu, prezentatie craniana O.I.S.A. - membrane intacte. - bazin eutocic. - n travaliu. DATA INTERNRII 26.02.2011 Diagnostic secundar: - lehuzie fiziologic-dup natere spontan asistat,ft viu.

II.2.Analiza si interpretarea datelor: Probleme actuale: - deficit de cunostinte privind autongrijirea. -posibila alterare a ritmului cardiac din cauza sangerarii (determinat de resturile placentare sau tromboflebitei post-partum). -posibila stare de disconfort n legatur cu instalarea secreiei lactate. -posibila alterare a eliminrilor (determinate de constipaie i retenia de urin). - deficit de cunotine privind igiena snilor i alptarea,alimentaia n luzie. Probleme poteniale: - risc de complicaii infecioase sau hemoragice.

II.3.Analiza si interpretarea datelor: Probleme actuale: - deficit de cunostinte privind autongrijirea.

- posibila alterare a ritmului cardiac datorat eventualelor hemoragii (cauzate de resturile placentare sau tromboflebitei post-partum). - posibila stare de disconfort n legtur cu instalarea secreiei lactate. - posibila alterare a eliminrilor (determinate de constipaie i retenia de urin). - deficit de cunotine privind igiena snilor i alptarea,alimentaia n luzie.

Probleme poteniale: - risc de complicaii infecioase sau hemoragice.

Diagnostic de nursing - posibila alterare a ritmului cardiac- din cauza sngerrii manifestat prin complicaii hemoragice sau infecioase. - posibil stare de disconfort-n legtur cu instalarea secreiei lactate ,,furia laptelui,manifestat prin modificri temporare ale temperaturii pn la 37,3 grade C,angorjarea snilor. - posibil alterare a eliminrilor intestinale - din cauza scderii peristaltismului intestinal manifestat prin constipaie. - posibil alterare a eliminrilor urinare - cauzat de scderea tonusului musculaturii de evacuare a vezicii i edemul colului vezical manifestat prin retenie de urin.

Diagnostic de nursing - posibila alterare a ritmului cardiac- din cauza hemoragiei manifestat prin complicaii hemoragice sau infecioase. - posibil stare de disconfort-n legtur cu instalarea secreiei lactate ,,furia laptelui,manifestat prin modificri temporare ale temperaturii pn la 37,5 grade C,angorjarea snilor. - posibil alterare a eliminrilor intestinale - din cauza scderii motilitii intestinale manifestat prin constipaie. - posibil tulburare a eliminrilor urinare - cauzat de scderea tonusului musculaturii de evacuare a vezicii i edemul colului vezical manifestat prin retenie de urin.

- posibil risc de infecii puerperale cauzat de deficitul de cunotine privind igiena snilor,alptare.

- posibil risc de infecii puerperale cauzat de deficitul de cunotine privind igiena snilor,alptare.

II.3. PLANIFICAREA I APLICAREA NGRIJIRILOR PLANIFICAREA INTERVENIILOR Cazul 1 OBIECTIVE IMEDIATE Luza: - s fie capabil s se autongrijeasc. - s nu apar complicaii hemoragice. - s cunoasc semnele ,,furiei laptelui. - s elimine normal. - s-i efectueze igiena snilor. OBIECTIVE PE TERMEN LUNG - s nu apar complicaii infecioase. Cazul 2 OBIECTIVE IMEDIATE Luza: - s fie capabil s se autongrijeasc. - s nu apar complicaii hemoragice. - s cunoasc semnele ,,furiei laptelui. - s elimine normal. - s-i efectueze igiena snilor. OBIECTIVE PE TERMEN LUNG - s nu apar complicaii infecioase.

APLICAREA PLANULUI DE NURSING

Interventii autonome si cu rol delegat a)explic luzei importana ngrijirilor, a igienei pentru prevenirea infeciilor puerperale, instruiesc luza s se autongrijeasc: - dupa natere rezistena organismului fa de infecii este sczut, iar organismul matern este mai receptiv la infectii - de aceea, luza se va feri de orice surs de infecii (persoane ,,rcite,cu furuncule, nepturi etc.). - frecvena i durata vizitelor vor fi reduse n intervalele i condiiile autorizate de conducerea maternitii, deoarece luza are nevoie de linite i relaxare. Interventii autonome si cu rol delegat a)explic luzei importana ngrijirilor, a igienei pentru prevenirea infeciilor puerperale, instruiesc luza s se autongrijeasca: - in primele zile igiena genaral va consta n splarea corpului cu ap i spun, dupa 8-10 zile luza poate face du cu ap cald , iar dupa 2 sptmni baie general (n funcie de scderea lohiilor). - corpul se va spla de sus in jos;

- n cadrul cureniei corporale, se face nti splarea general i apoi toaleta genital. - n primele zile ale luziei igiena corporal se va menine prin splarea intregului corp cu ap i spun. - dup 8-10 zile luza poate face dus cu ap cald, iar dupa 2-6 sptmni baie general (n funcie de scderea lohiilor). - corpul se va spla de sus in jos, stnd n picioare. - avand in vedere ca s-ar putea sa nu aiba inca stabilitatea necesara atunci cand va face dus va pasi cu atentie iar, pentru evitarea caderii sau alunecarii langa cada de baie se va pune un gratar de lemn.

- nu va face splturi vaginale prin care se pot propaga i produce infecii grave. - va folosi lenjerie de bumbac i rochii cu deschiztura n fa; - pentru a evita murdrirea saltelei, pun o aleza de cauciuc sau material plastic sub cearceaf. - schimb lenjeria de corp i pat ori de cte ori este nevoie. - ingrijirea sanilor are drept scop prevenirea infectiei si vindecarea fisurilor si eroziunilor mamelonului, care se produc in urma suptului. in acest scop recomand stergerea mamelonului inainte si dupa fiecare supt de resturile de lapte, cu solutie de acid boric 3% (30 grame de acid boric se dizoolva in 1000 ml. apa fiarta);

- pentru profilaxia infectiilor unghiile vor fi taiate scurt. - lenjeria de pat si lenjeria de corp se schimba des, se va folosi lenjerie de bumbac si rochii subtiri cu deschizatura in fata. - alimentatia consta in primele zile dupa nastere dintr-un regim lacto vegetarian (ceai,limonada, supa, iaurt,compoturi, branza proaspata), iar dupa reluarea tranzitului intestinal va trece la un regim normal, ehilibrat bogat in : proteine, hidrocarbonate, lipide, saruri minerale si vitamine. Se vor evita: - alimentele flatulente (fasole, mazare, varza murata etc). - grasimile-in general carnea grasa. - alimentele iuti, condimentate. - mezelurile, carnea afumata.

- inainte de fiecare supt mainile se vor spala cu grija, unghiile vor fi taiate scurt, parul lung va fi ridicat si strans. - se incepe cu ridicarea bandajului si a compreselor sterile ce acopera mameloanele, compresele se indoaie cu fata ce acopera mamelonul in interior, bandajul se strange corect si se pun ambele sub perna. - compresele sterile se schimba zilnic,sutienul si/sau bandajul se scimba de indata ce se murdaresc. - explic parturientei ca murdaria si microbii de pe comprese, bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). - pentru cicatrizarea eroziunilor recomand expunerea sanilor fara pansament, la aer sau la razele soarelui

- alcoolul, tutunul. b) pentru prevenirea complicatiilor hemoragice si infectioase - amplasez parturienta in salon in functie de starea sa ( pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici, cu anturaj reconfortant); - asigur repaus la pat. - asigur conditii de microclimat salon spatios, luminos, bine aerisit, cald; - supraveghez si controlez scurgerea lohiilor (aspect, miros) - si notez in F.O. in caz de modificari (culoare maronie, miros fetid), anunt medicul.

- pentru a grabi vindecarea micilor fisuri aplic comprese imbibate cu un amestec de glicerina si alcool in parti egale. - sanii vor fi inveliti in doua bucati de panza, vor fi tinuti in pozitie ridicata, fie print-un sutien special fie cu un bandaj suspensor. b) pentru prevenirea complicatiilor hemoragice si infectioase - asigur repaus la pat,asigur conditii de micriclimatic salon curat, luminos, aerisit, cald. - supraveghez si controlez scurgerea lohiilor (aspect, miros) - si notez in F.O. in caz de modificari (culoaremaronie, miros-fetid) - anunt medicul;

- inspectez pansamentul vulvar observand astfel cantitatea lohiilor si notez in F.O. I zi: lohii sanguinolente, cantitate moderata, miros fad - caracteristic (asemanator sangelui proaspat); II zi: lohii sanguinolente, cantitate moderata, miros fad; III zi: lohii sanguinolente, cantitate moderata, miros fad. - inspectez integritatea vulvei si a perineului. - efectuez toaleta locala a organelor genitale externe -(toaleta vulvei si a perineului)- de 2 ori pe zi, de preferat, dupa fiecare scaun si dupa fiecare mictiune si in functie de abundenta lohiilor - in conditii de perfecta sterilitate (la Sala de nasteri) cu:

- inspectez pansamentul vulvar observand astfel cantitatea de sange eliminat la nivelul cailor genitale (lohiile) si notez in F.O; I zi: lohii sanguinolente, miros fad, cantitate moderata; II zi: lohii sanguinolente, miros fad, cantitate moderata; III zi: lohii sanguinolente, miros fad, cantitate moderata. - inspectez integritatea vulvei si a perineului. - efectuez toaleta organelor genital externe (toaleta vulvara) de 2 ori pe zi, in functie de abundenta lohiilor, dupa fiecare scaun si mictiune respectand legile asepsiei si antisepsiei (la Sala de nasteri).

 apa sterila (solutie de NaCl 9%) la care adaug un antiseptic slab ca: solutie-hipermanganat de potasiu 1/4000, cloramina 1/1000, sau sapun steril. - toaleta vulvara se va efectua intotdeauna dinspre partea vulvara spre perineu. - dupa terminarea toaletei se usuca foarte atent pielea - (pentru a evita macerarea pielii) prin tamponaj (nu prin frecare) - cu comprese sterile si se aplica la nivelul vulvei un pansament steril (torson). - in functie de cantitatea pierderilor de sange (lohiilor) schimb pansamentul steril (torsonul). - protejez patul cu musama si aleza la nevoie pentru a evita murdarirea saltelei.

- pentru toaleta vulvara folosesc: apa sterila la care adaug solutie de hipermanganat de potasiu 1/4000. - toaleta vulvara se va face intotdeauna dinspre vulva spre perineu (pentru a impiedica patrunderea germenilor saprofiti existenti in vagin). - dupa terminarea toaletei tamponez pielea cu comprese sterile si aplica la nivelul vulvei pansament steril (torson). - schimb pansamentul steril(torsonul) in functie de cantitatea lohiilor. - la nevoie protejez patul cu musama si aleza. - nu se vor face spalaturi vaginalepentru ca pot produce infectii grave (prin patrunderea florei saprofite existente in vagin- in uter);

- nu se fac spalaturi vaginale, prin care se pot produce si propaga infectii grave - supraveghez involutia uterului prin palpare externa- pentru a aprecia forma si consistenta sa: I zi uter nedureros, contractat,fundul uterului coboara 1cm si se palpeaza la nivelul ombilicului, II zi- uter nedureros, contractat, fundul uterului coboara 2 cm., III zi uter nedureros, contractat, fundul uterului coboara 3 cm. - pentru prevenirea tromboflebitei: observ membrele inferioare la nivelul moletului (aparitia de zone rosii, temperatura locala ridicata, induratia de-a lungul venei, dureri severe).

- supraveghez involutia uterului prin palpare externa- pentru a aprecia forma si consistent sa. I zi uter nedureros, contractat,fundul uterului coboara 1cm, se palpeaza la nivelul ombilicului, II zi uter nedureros, contractat, fundul uterului coboara 2 cm; III zi uter nedureros, contractat, fundul uterului coboara 3 cm. - pentru prevenirea tromboflebitei: mobilizez lauza in functie de starea sa generala cat mai curand posibil: coborarea din pat si miscarea este una din masurile pentru profilaxia trombozelor, stimularea diurezei si favorizarea tranzitului intestinal; mobilizarea se face progresiv, fara a face eforturi ;

 observ eventuala discordanta intre temperatura si puls; - daca lauza prezinta temperatura peste 37 grade C o accelerare a pulsului sau pierde sange coborarea din pat va fi temporizata; mobilizez lauza cat mai curand posibil in functie de starea sa generala: - lauza se va misca progresiv, fara a face eforturi,si fara a parasi salonul. Sfatuiesc lauza: sa consume lichide permise (6-8 pahare pe zi); sa se odihnesca in decubit, cu picioarele ridicate de doua sau mai multe ori pe zi, sa faca masaje usoare ale membrelor inferioare in sensul circulatiei de intoarcere

observ eventual discordanta intre temperatura si puls: - daca lauza prezinta temperatura peste 37 gradeC si accelerarea pulsului coborarea din pat va fi temporizata; - masor de 2 ori pe zi temperatura si pulsul pentru depistarea posibilelor complicatii (tromboflebite, infectii, complicatii) si le notez in F.O. n caz de modificari anunt medicul; Recomand lauzei: consum crescut de lichide (permise) ceaiuri de plante (tei, musetel, sunatoare) zaharate sau sucuri de fructe diluate cu apa; aplicarea de bandaje speciale(fasa elastica) la nivelul membrelor inferioare cu zone varicoase pentru a evita stagnarea sangelui in aceste zone;

 in timpul noptii sa doarma cu picioarele ridicate fata de planul patului. - masor de 2 ori pe zi pulsul si temperatura, pentru depistarea eventualelor complicatii (hemoragii, infectii, tromboflebita) si le notez in F.O.- anunt medicul in caz de modificari I zi: P = I zi: T = II zi: P = II zi: T = III zi: P = III zi: T = -dupa revenirea acasa este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de doua saptamani. Orice ascensiune peste 37,4 grade C va fi anuntata medicului. informez pacienta cu privire la semnele instalarii secretiei lactate ,,furia laptelui- care poate fi insotita de:

pozitia in pat va fi orizontala, iar lauza cu varice va aseza sub saltea, la picioare, o patura facuta sul pentru a usura scurgerea sangelui din gambe spre inima; - recomand lauzei ca dupa externare, pe langa repausul de noapte, sa-si asigure un repaus la orizontala de mai multe ori pe zi; exercitii de gimnastica se incepe cu exercitii de respiratie abdominala, avand grija ca in exercitii sa se contracte muschii peretelui abdominal, apoi daca lauza nu are perineotomie, incepand din ziua a 5-a poate face si alte exercitii. explic lauzei modul de instalare a secretiei lactate - ,,furia laptelui- care poate fi insotita de: cresterea temperaturii pana la 37,5 grade C.

 neliniste si indispozitie. durere in regiunea axilara (ca urmare aunei reactii a ganglionilor axilari); sani angorjati (congestionati,foarte sensibili) temperatura pana la 37,5 grade C. - pentru a calma durerea si senzatia de apasare: sanii vor fi tinuti cu un bandaj suspensor; aplic pe sani cu o ora inainte de supt o compresa calduta cu alcool diluat (1/3 alcool 70 grade si 2/3 apa). expun sanii la lampa de ultraviolete timp de 2 minute de mai multe ori pe zi. Masurile pentru calmarea durerii si a senzatiei de apasare a sanului se vor aplica cu prudenta si pentru scurt timp

sani congestionati, foarte sensibili, jena dureroasa in miscarea bratelor (din cauza unei reactii a ganglionilor axilari); neliniste si indispozitie. - punerea la san a nou- nascutului duce la scaderea tensiunii lor la disparitia durerilor si crestere secretiei lactate; - daca sanul nu este golit in timpul suptului se va evacua laptele, manual sau cu pompa, dupa fiecare supt de 2 ori pe zi. - explic lauzei tehnica mulsului manual: se sprijina sanul in palma unei maini, iar cu cealalta mana se fac miscari de masaj pornind de la baza sanului spre areola. apoi sanul se sprijina in palma mainii drepte, iar policele se plaseaza la jumatatea distantei intre baza si areola deplasanduse spre areola si executand o presiune usoara.

 la recomandarea medicului lauza poate lua un calmant usor, pentru a dormi in timpul noptii; punerea la san a nou- nascutului duce la scaderea tensiunii lor la disparitia durerilor si cresterea secretiei lactate; daca nou- nascutul suge slab si sanul nu este golit, se va evacua laptele manual sau cu pompa, dupa fiecare supt, de 2 ori/zi, astfel -(tehnica mulsului manual): - se va sprijini sanul in palma unei maini; cu cealalta mana se fac miscari de masaj, pornind de la baza sanului spre areola, de jur imprejurul sanului. - apoi sanul este sprijinit in palm mainii drepte; policele se plaseaza la jumatatea distantei intre baza si areola;

la marginea areolei se exercita o compresiune mai puternica si laptele tasneste din canale (apasarea numai pe mamelon comprima canalele si impiedica evacuarea laptelui). - la recomandarea medicului lauza poate lua un calmant usor, pentru a dormi in timpul noptii. Recomand lauzei: - sa-si spele mainile inainte si dupa fiecare alaptare; - sa evite prelungire suptului pentru a evita instalarea ragadelor; - sa alapteze copilul alternativ la ambii sani. orice modificare a mameloanelor (sangerari, fisuri, roseate) sau a sanilor (mastita!), durei mari impune anuntarea medicului care va face recomandarile necesare.

- se deplaseaza spre areola, executand o presiune usoara; - la marginea areolei se exercita o compresiune mai puternica si laptele tasneste din canale; - apasarea numai pe mamelon comprima canalele si impiedica evacuarea laptelui. Instruiesc lauza: - sa-si spele mainile si sanii inainte si dupa alaptare, - sa evite prelungirea suptului pentru a evita instalarea ragadelor (fisurilor), - nou- nascutul sa fie alaptat alternativ la ambii sani. - in caz de modificari a mameloanelor (fisuri, sangerari) sau a sanilor (mastita) anunt medicul care vaafec recomandarile necesare. d)supraveghez reluarea mictiunilor, si a tranzitului intestinal:

d)supraveghez reluarea tranzitului intestinal (pentru a preveni constipatia): I zi: tranzit intestinal normal ; II zi: tranzit intestinal normal; III zi: transit intestinal normal. Pentru prevenirea constipatiei recomand lauzei: sa consume ceaiuri laxative regim alimentar care sa contina vegetale din abundenta (fructe, salata de cruditati). sa consume alimente bogate in reziduri (cereale integrale, paine neagra, Graham); miere de albine; sa faca miscari in limita posibilitatilor; urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa scaunelor.

 I zi: mictiuni spontane. Ii zi: mictiuni spontane. III zi mictiuni spontane. - in caz de retentie de urina (din cauza - atoniei vezicale): verific prezente globului vezical, - incerc stimularea evacuarii vezicii, astfel: introduc bazinet cald sub parturienta, pun comprese calde pe regiunea pubiana, introduc mainile parturientei in apa calda. efectuez sondaj vezical pentru eliminarea urinii al indicatia medicului, in conditii de perfecta sterlitate. I zi: tranzit intestinal normal. II zi: tranzit intestinal normal. III zi: tranzit intestinal normal.

la indicatia medicului - laxative, clisme evacuatoare simple (200 ml apa calduta + 1-2 lingurite sapun lichid), sau uleioase (200 ml.apa calduta +1-2 lingurite ulei de parafina). - supraveghez reluarea mictiunilor pentru a preveni retentia de urina: I zi: mictiuni spontane; II zi: mictiuni spontane; III zi: mictiuni spontane. - verific prezenta globului vezical care va fi pus in evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene). - in caz de atonie vezicala incerc evacuarea vezicii pe cale naturala astfel: aplicarea de comprese calde (buiota) pe regiunea pubiana.

 - pentru prevenirea constipatiei recomand lauzei: sa consume mai multe lichide (6-8 pahare/zi). regim de fructe. zarzavaturi (salata de cruditati). cereale integrale (paine neagra, Graham). miere de albine. sa faca miscari in limita posibilitatilor; urmaresc si notez in F.O. consistenta si frecventa scaunelor. la indicatia medicului laxative, clisme evacuatoare simple (200-300 ml apa calduta+1-2 lingurite sapun lichid), sau uleioase(200 ml apa calduta+1-2 lingurite ulei de parafina). - explic parturientei ca tendinta la constipatie se poate mentine si in timpul lauziei, deoarece uterul gravid a apasat pe rect.

las robinetul deschis sa curga apa ( sa fie auzita de parturienta), introduc bazinetul cald sub parturienta introduc mainile parturientei in apa calda, mobilizarea precoce; stimularea contractiei musculare a vezicii prin administrarea ocitocicelor (Oxistin) -daca nu s-a declansat evacuarea vezicii si dupa ce s-au epuizat toate mijloacele conservative pentru a ajuta lauza sa urineze spontan in caz de retentie urinara - efectuez cu totul exceptional (din cauza usurintei cu care se produce infectia urinara ascendenta) sondaj vezical la indicatia medicului luind toate masurile de prevenire a infectiei (asepsie si antisepsie).

 Evolutia post-partum:- favorabila La externare: stare generala buna, afebrila, uter in involutie fiziologica (lohii sanguinolente), lactatie prezenta. Recomandari la externare: - repaus fizic si sexual 6 saptamani, - igiena sanilor si a organelor genitale externe. - sa foloseasca tampoane absorbante, - nu va face irigatii vaginale decat in cazul cand sunt recomandate in mod special de medic. - dispensarizare (monitorizare) prin medicul de familie. - reexaminare la sfarsitul lauziei - (6 saptamani) la medicul obstetrician, care va trebui sa constate revenirea la pozitia normala a organelor genitale interne si vindecarea totala a ranilor cauzate de nastere.

- retentia de urina se evidentiaza prin absenta mictiunilor si prezenta globului vezical (distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene). Evolutia post-partum: - favorabila. La externare: stare generala buna, afebrila, uter in involutie fiziologica (lohii sanguinolente), lactatie prezenta. Recomandari la externare: - repaus fizic si sexual 6 saptamani, - igiena sanilor si a organelor genitale externe. - sa foloseasca tampoane absorbante, - nu va face irigatii vaginale, chiar in caz de scurgeri, in afara de cazul cand sunt in mod special recomandate de medic. - dispensarizare prin medicul de familie.

- radiografie pulmonara de efectuat in termen de 30 de zile, - sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele se elimina prin secretia lactata, - sfatuiesc familia sa ajute mama in ingrijirea copilului, precum si in plan emotional, pentru a se adapta noului rol.

- reexaminare la sfarsitul lauziei la medicul obstetrician, care va trebui sa constate revenirea la pozitia normal a organelor genitale interne si vindecarea totala a leziunilor cauzate de nastere, - radiografie pulmonara de efectuat in termen de 30 de zile. - sa nu ia medicamente fara recomandare medicala deoarece unele se elimina prin secretia lactata, - sfatuiesc familia sa ajute mama in ingrijirea copilului, precum si in plan emotional, pentru a se adapta noului rol.

EXTERNAREA / DATA EXTERNRII 28.03.2011 BILANUL AUTONOMIEI In urma obiectivelor si a interventiilor autonome si delegate aplicate in timpul spitalizarii pacienta prezinta o stare generala buna,si isi poate realiza singura nevoile. Este o persoana independenta,nu are voie sa faca efort fizic si trebuie sa se fereasca de suprasolicitari psihice. Pacienta se externeaza cu temperatura,puls,respiratia,T.A,diureza,tran-zit intestinal-normale si echilibrata psihic. Doarme 8 h/noapte, se alimenteaza si se hidrateaza,isi realizeaza ingrijirile igienice singura,este comunicativa. La externare pacienta prezinta: T.A.=130/80 mm Hg. A.V.=70 b/min. T = 36,5 grade C. R = 17 r/min.

EXTERNAREA / DATA EXTERNRII 30.02.2011 BILANUL AUTONOMIEI

In urma obiectivelor si a interventiilor autonome si delegate aplicate in timpul spitalizarii pacienta prezinta o stare generala buna,si isi poate realiza singura nevoile. Este o persoana independenta,nu are voie sa faca efort fizic si trebuie sa se fereasca de suprasolicitari psihice. Pacienta se externeaza cu temperatura,puls,respiratia,T.A,diureza, tranzit intestinal-normale si echilibrata psihic. Doarme 8 h/noapte, se alimenteaza si se hidrateaza,isi realizeaza ingrijirile igienice singura,este comunicativa. La externare pacienta prezinta: T.A.=130/80 mm Hg. A.V.=70 b/min. T = 36,5 grade C. R = 17 r/min.

SUBSTANTE ANTISEPTICE Cloramina: - solutie neutra,diluata,de hipoclorit de sodiu,se prepara din tablete de cloramina (hipoclorit de sodiu),punandu-se 1 g de cloramina peste 100 ml apa distilata( sau apa fiarta si racita).Actiunea sa dezinfectanta se datoreaza clorului,care este pus in libertate in contact cu plaga.Solutia este cunoscuta si sub numele de SOLUTIA DAKIN,dupa numele celui care a introdus pentru prima oara aceasta solutie in arsenalul antiseptic. - are miros specific si intrebuintare destul de larga,mai ales pentru curatirea plagilor desfaceluri,puroi,etc.In solutii mai concentrate,de 5-6% se foloseste pentru dezinfectarea rufelor imbibate cu puroi.In acest scop,rufele sunt puse la inmuiat,timp de 2 h,in aceasta solutie. Permanganatul de potasiu: - se prezinta sub forma de cristale de culoare violeta.Are o putere de dizolvare foarte mare.Solutia se prepara din 1 g cristale de permanganat in 1000 ml apa distilata.Trebuie stiut ca o solutie diluata ( roz-rosiatica) este un antiseptic mai bun decat o solutie concentrata (violet-inchis). - este un bun antiseptic degajand oxigen,fiind putin toxic daca nu se depaseste doza de mai sus,are o larga utilizare in tratamentul infectiilor sau plagilor infectate si mari,profunde.Este indicat si pentru tratarea mucoaselor infectate ( se stie ca mucoasele absorb foarte usor solutiile cu care vin in contact).Este un bun dezodorizant,ceea ce il face util si pentru spalarea plagilor urat mirositoare.