Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
avansate. Aceasta procedura terapeutica este foarte populara si ajuta sute de mii de pacienti sa isi
desfasoare activitatile curente, sa se bucure de viata si sa isi exercite profesiile si hobby-uriule, in
ciuda suferintei renale cronice.
Boala renala cronica si insuficienta renala acuta sunt afectiuni care reduc capacitatea rinichilor
de a-si indeplini in mod corespunzator functiile in organism, in principal cele de metabolizare si
excretie a unor substante cu potential toxic. Daca aceste substante sau metabolitii lor nu sunt
eliminati prin urina, se pot acumula in interiorul organismului si pot influenta nefavorabil alte
organe si sisteme.
Hemodializa este un proces care foloseste o membrana artificila (facuta de om) pentru a:
- Elimina din organism produsi metabolici precum uree;
- Restabili echilibrul electrolitic in sange;
- Elimina fluidele in exces din organism.
In timpul dializei aparatele fac o parte din actiunile pe care intr-un organism normal le
indeplinesc rinichii. Exista doua tipuri de dializa: hemodializa si dializa peritoneala. Ambele
tipuri se desfasoara dupa un plan terapeutic foarte bine pus la punct, in care pacientul trebuie sa
respecte cu strictete administrarea unor medicamente, si adesea, si modificari ale dietei.
Hemodializa implica o responsabilitate foarte mare din partea pacientului, insa este foarte
important ca acesta sa stie ca se poate baza si pe o echipa de specialisti care il poate ajuta si ii
poate raspunde la intrebari oricand.
In vederea realizarii hemodializei pacientul este conectat la un filtru (dializor) prin tuburi
conectate la vasele sangvine periferice. Sangele este pompat prin aceste tuburi in dializor unde
are loc filtrarea metabolitilor si substantelor cu potential periculos dar si eliminarea lichidelor in
exces. Sangele filtrat si curatat este ulterior reintrodus, prin alte tuburi conectate la vasele
pacientului, in organism.
In prezent exista mai multe tipuri de hemodializa. In vederea alegerii celei mai bune alternative,
medicul si pacientul trebuie sa discute avantajele si dezavantajele fiecareia dintre acestea. Dializa
se efectueaza cel mai frecvent in spital, in unitati speciale. Mult mai putin frecvent se poate
realiza si la domiciliul pacientului. In aceasta situatie tratamentul poate fi initiat si desfasurat de
pacient, adesea ajutat de un alt membru al familiei, antrenat pentru a se putea ocupa de o anumita
parte a tratamentului.
Tipuri de hemodializa
Principalele tipuri de hemodializa sunt:
- Hemodializa in centru: pacientul se prezinta pentru fiecare sedinta de dializa la spital sau la
un centru medical specializat. Hemodializa este efectuata de obicei trei zile pe saptamana si o
sedinta dureaza intre 3 si 5 ore;
- Hemodializa la domiciliu: pacientul isi realizeaza dializa acasa, insa doar dupa ce este pregatit
intr-un mod adecvat de catre specialist. In aceasta situatie pacientul isi poate face dializa la doua
zile (in total 3 sedinte saptamanale). In functie de sfaturile medicului si particularitatile clinice se
va stabili durata unei sedinte. Uneori sedintele pot dura si 6 ore si sunt influentate si de starea
generala a pacientului;
- Hemodializa zilnica la domiciliu: se realizeaza de catre pacient, doar dupa ce medicul curant
ii explica procedura. O astfel de procedura se poate face 5 - 7 zile pe saptamana iar o sedinta
dureaza aproximativ 3 ore;
- Hemodializa nocturna la domiciliu: hemodializa in aceasta situatie se realizeaza de catre
pacient (dupa o pregatire atent acordata de medic), se pot face 3 - 7 sedinte nocturne pe
saptamana. Sedintele se fac peste noapte, si dureaza intre 6 - 8 ore. Inainte ca tratamentul sa fie
inceput, medicul trebuie sa stabileasca locul de acces pentru tuburi. Acesta se numeste loc de
acces al dializei si va fi folosit la fiecare sesiune de dializa. Accesul venos se stabileste si in
functie de cat de rapid trebuie initiat tratamentul.
Adesea locul fistulei este la nivelul vaselor din membrul superior (antebrat), insa intotdeauna se
alege membrul nondominant (care nu este folosit foarte mult). Cel mai adesea fistula este
realizata intre artera radiala si vena cefalica (la nivelul antebratului) sau intre artera brahiala si
vena cefalica (la nivelul cotului). O data creata, fistula permite accesul la fiecare sedinta de
hemodializa. Trebuie precizat insa ca uneori pot trece chiar si cateva luni pana cand fistula se va
matura. In timpul tratamentul in fistula sunt introduse doua ace: unul sa scoata sange iar celalalt
sa il readuca in vas.
Unul din cele mai importante avantaje ale acestei metode de acces este reprezentat de faptul ca
fistula nu se va bloca cu trombi si cheaguri (nu se va obstrua) atat de des ca alte cai de acces.
Este considerata drept cea mai eficienta metoda de acces pentru dializa si cea mai durabila, in
plus sedintele dureaza mai putin folosind aceasta metoda deoarece viteza sangelui este mai mare.
Principalele complicatii asociate formarii ei sunt infectii locale si tromboza. Uneori poate sa
apara sindromul de furt volemic (exista un flux sangvin foarte crescut prin fistula, in timp ce
vascularizarea restului membrului este redusa). Ca urmare a acestui furt pacientul poate prezenta
dureri, modificarea temperaturii locale si chiar leziuni cutanate importante.
2. Graft: este o metoda de acces vascular care foloseste un tub sintetic implantat sub pielea
bratului
In mare este foarte similar fistulelor, cu exceptia ca anastomoza arterio-venoasa este obtinuta
prin intercalarea unui tub artificial. Se recomanda in cazul pacientilor cu vene subtiri sau cu
calibru redus. Tubul montat devine astfel o vena artificiala ce poate fi utilizat de mai multe ori in
vederea obtinerii accesului vascular (venos) in timpul hemodializei.
Graftul nu necesita perioada de maturare de care are nevoie fistula pentru a deveni in totalitate
functionala, din acest motiv graftul putand fi folosit inca din prima saptamana de la montare.
Spre deosebire de fistula, graftul are mai multe complicatii deoarece este un material strain, se
poate infecta sau bloca mult mai frecvent si uneori trebuie inlocuit destul de des.
Grafturile se pot ingusta, mai ales in aval de zona de legatura cu vena, iar aceste modificari de
calibru sunt factori de risc pentu trombozare. Cel mai frecvent tip de graft folosit pentru
hemodializa este cel facut din politetrafluoroetilen, insa se pot folosi si vene sterilizate si tratate
cu substante chimice speciale, aceste vene avand provenienta animala.
Deoarece cateterul se poate infecta sau se poate obstrua, el nu este considerat intotdeauna o cale
eficienta de acces pentru dializa si este folosita de aceea doar rar. Daca insa pacientul are
indicatie imediata de dializa, cateterul poate fi o optiune, cel putin pana cand se realizeaza o cale
permanenta de acces. In cazul insuficientei renale acute hemodializa se poate realiza pana cand
functia renala revine la parametri normali.
Sedintele se pot desfasura la spital, acasa sau intr-un centru special. Majoritatea pacientilor au
programate 3 sedinte pe saptaman, o sesiune durand intre 3- 5 ore. Aceasta este considerata
dializa conventionala, deoarece exista si dializa zilnica. Desi dializa conventionala este cea mai
comuna forma, unele studii sugereaza faptul ca daca dializa este efectuata mai frecvent, calitatea
vietii pacientului este mai buna, starea de bine creste si simptomele se reduc considerabil.
Util pacientilor
Anterior hemodializei
Cand ajungeti la centrul de dializa ar trebui sa vi se inregistreze greutatea, tensiunea arteriala,
pulsul si temperatura. Nu trebuie sa va faceti griji, acestea sunt masuratori normale care se fac de
rutina tuturor pacientilor ce urmeaza sa fie hemodializati. Inainte ca hemodializa sa inceapa, se
va curata cu atentie locul de acces (zona prin care sangele va iesi din corpul dumneavoastra si se
va reintoarce dupa ce a fost filtrat prin dializor).
In timpul hemodializei
In timpul hemodializei in brat vor fi introduse doua ace prin zona de acces si vor fi prinse cu
leucoplast ca sa nu se deplaseze. Fiecare ac este atasat la un tub flexibil din plastic care il
conecteaza cu dializorul. Dializorul este cel care contine membranele artificiale prin care se va
filtra sangele. Se filtreaza incet pentru a permite produsilor de metabolism sa fie corect inlaturati
din sange. Ulterior, sangele filtrat se intoarce in organism prin celalalt ac.
In timpul hemodializei veti sta intr-un scaun in timp ce sangele se scurge incet prin dializor. In
acest timp puteti citit, va puteti uita la televizor sau chiar atipi. Daca veti fi hemodializat pe
timpul noptii, puteti dormi in tot acest timp. Hemodializa (procedura) in sine nu doare. Totusi, nu
este ferita de un oarecare disconfort. In timpul realizarii ei puteti simti o usoara stare de greata
sau chiar crampe abdominale, pe masura ce fluidul in exces este eliminat din organism.
Cand hemodializa s-a incheiat, acele vor fi extrase din locul de acces si se va pune local un
pansament compresiv care sa previna hemoragiile. Veti fi din nou cantarit si veti fi externat pana
la urmatoarea sedinta.
Indicatii
Hemodializa este o metode terapeutica recomandata mai ales dupa ce apar simptome grave sau
chiar complicatii ale insuficientei renale.
Aceste simptome sau complicatii, care subliniaza necesitatea dializei pot include:
- Simptome si semne sugestive pentru sindromul uremic: greturi, varsaturi, diminuarea apetitului,
astenie, aparitia chiciurei uremice (tegumentele capata aspect catifelat, si la suprafata lor se
depune un material albicios);
- Simptome ale hiperkalemiei;
- Semne ale incapacitatii rinichilor de a elimina fluidele acumulate in exces: edeme generalizate;
- Semne ale acidozei (acumulare de acid in sange);
- Inflamatia pericardului (sacul fibros care adaposteste inima) - pericardita.
Principalele afectiuni care prin evolutia lor cronica determina insuficienta renala sau boala
renala terminala, ambele cu indicatie de hemodializa sunt:
- Diabetul zaharat (nefropatia diabetica);
- Hipertensiunea reno-vasculara;
- Glomerulonefrita;
- Vasculite;
- Boala polichistica renala.
Hemodializa este indicata si cand apar semne ale insuficientei renale acute. Intr-o astfel de
situatie dializa este realizata cu foarte mare precautie, deoarece ea poate scadea tensiunea
arteriala, poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace (tulburari ale ritmului normal) sau poate
induce aparitia altor modificari ce agraveaza insuficienta renala deja existenta.
Hemodializa este indicata in momentul in care pacientul nu mai are decat 10 - 15% din rinichi
functional. Reducerea dramatica a functiei poate sau nu sa fie anuntata prin simptome si semne
de alarma (precum cele prezentate mai sus). In mod normal, daca pacientul se prezinta la spital in
vederea tratarii si tinerii sub observatie a unor afectiuni renale cronice, dializa este inceputa cu
mult inainte ca starea rinichilor sa se degradeze atat de mult incat sa apara riscul de complicatii
vitale.
Dializa poate ajuta foarte mult organismul sa faca fata hipertensiunii arteriale si sa mentina un
echilibru acido-bazic si hidroelectrolitic in limite normale, chiar si in prezenta afectiunii renale
cronice. Medicul personal este cel care decide momentul din care se va realiza hemodializa, in
functie de mai multi factori printre care: starea generala de sanatate, stare functionala a rinichilor
(determinata prin teste specifice - atat sangvine cat si urinare), semne si simptome clinice,
calitatea vietii si preferinta personala a pacientului.
Eficienta
Hemodializa poate ameliora semnificativ calitatea vietii pacientilor si poate creste speranta de
viata. Totusi, hemodializa suplineste doar 10% din functia renala. Nu poate sa vindece boala
renala cronica si nici sa anuleze leziunile asociate evolutiei indelungate a acesteia.
Nu influenteaza si nici nu anuleaza evolutia insuficientei renale acute, insa este foarte eficienta
cand apar probleme de natura hidroelectrolitica ce determina aparitia unor simptome severe. Unii
pacienti care dezvolta insuficienta renala acuta raman dependenti de hemodializa si chiar si in
prezenta acesteia vor dezvolta in final insuficienta renala cronica.
Atentionari speciale
Alegerea intre hemodializa si dializa peritoneala este o optiune care tine seama si de stilul de
viata al fiecarui pacient, de alte afectiuni medicale coexistente, de particularitati ale organismului
(greutate, inaltime). Pacientii care au valori fluctuante ale tensiunii arteriale ca urmare a
hemodializei (situatie numita instabilitate hemodinamica) vor trebui chiar sa intrerupa acest tip
de tratament si se poate trece la dializa peritoneala.
Unii pacienti sunt dializati pana cand se poate aplica o alta forma de tratament, in principal pana
cand pot primi un rinichi compatibil pentru realizarea unui transplant. In cazul in care
transplantul nu are succes, se va trece din nou la dializa.
Chiar daca pacientul este hemodializat, acesta trebuie sa isi administreze tratamentul
medicamentos conform recomandarilor medicului, pentru a asigura succes global al terapiei. Cat
timp se realizeaza dializa, pacientul va primi un tratament specific. Acesta poate include
medicamente care sa mentina echilibrul hidroelectrolitic al organismului, regland in principal
concentratia ionilor de sodiu si potasiu.
Pentru prevenirea aparitiei cheagurilor sangvine (trombilor) care sa blocheze calea de acces
pentru dializa se pot prescrie anticoagulante. Hipertensiunea trebuie si ea controlata adecvat, atat
prin terapie cat si prin regim dietetic si pacientul poate primi si eritropietina care sa stimuleze
producerea medulara de eritrocite (celule rosii) pentru tratarea anemiei.