Defectele septale atriale și riscurile

pentru chirurgia dento-alveolară

A realizat: Caterinici Ion

 Definiţie.

Defectul septal
interatrial (DSA)
reprezintă o
comunicare
persistentă între atriul
stâng şi atriul drept la
nivelul septului
interatrial.
 Epidemiologie.

DSA tip ostium secundum reprezintă aproximativ 6-10% din totalul BCC;
apare la 1 din 1500 nou- născuți vii şi este de 2 ori mai frecvent la sexul
feminin.
 Tablou clinic.

Consecința șuntului stânga-dreapta la nivel atrial este supraîncărcarea de

volum a ventriculului drept (VD) şi a circulației pulmonare. Astfel,
simptomatologia este rezultatul fluxului sangvin pulmonar crescut și al
insuficienței cardiace drepte:
• infecții pulmonare frecvente,
• fatigabilitate,
• scăderea toleranţei la efort,
• palpitații (aritmii atriale-fibrilatie/ flutter atrial, boală de nod sinusal).
La copil, DSA poate fi asimptomatic sau cu simptome fruste (dispnee la
eforturi fizice mari); la adult devine simptomatic din deceniul 3-4 cu dispnee
de efort sau tahiaritmii supraventriculare secundare dilatării cavităților drepte.
 Tratament.

De obicei acest tip de pacienți primesc urmatoarele grupe de

medicamente:
1.Antiaritmice:pentru restabilirea și menţinerea ritmului sinusal sau de
controlul frecvenței.
2.Anticoagulante dacă ritmul sinusal nu poate fimenţinut (în caz de
fibrilație atrială).
La pacienții cu HTP considerată ireversibilă şi neavând astfel indicație
de închiderea DSA se indică terapia medicamentoasă a HTP arteriale.
 Tratamentul stomatologic-chirurgical

• Medicul trebuie să fie avertizat din anamneza medicală de patologiile

concomitente pentru a efectua o pregătire corectă a pacientul din punct de
vedere psihic, fizic şi medicamentos .
• Este esenţială colaborarea interdisciplinară cu specialistul cardiolog. Acesta
stabileşte gravitatea afecțiunii, apreciază riscurile anesteziei şi ale actului
chirurgical, stabileşte conduita terapeutică, amploarea şi locul intervenţiei
propuse.
• În faţa oricărui pacient cu cardiopatii asupra căruia se intervine este necesară:
• o anamneză riguroasă;
• un examen clinic general atent şi complet;
• evaluarea corectă a riscului operator;
• alegerea indicaţiei de anestezie şi tehnică chirurgicală cât mai puţin nocivă;
 Reguli de conduită

Pentru a preveni accidentele care pot să apară în cazul pacienţilor cu cardiopatii trebuie
să se respecte legile lui MONHEIM (1981), care sunt şi astăzi valabile:

Medicul stomatolog sau chirurg este obligat să se consulte cu specia- listul cardiolog
despre natura şi severitatea bolii cardiace, despre stadiu de evoluţie şi să ceară avizul
intervenţiei. Trebuie să ia în considerare şi să verifice dacă indicaţiile cardiologului au
fost respectate.

Timpul de staţionare al pacientului în sala de aşteptare să fie cât mai scurt, respectând
ora de tratament programată
 Regulu de conduită
Premedicaţia sedativă este obligatorie, dar se administrează în cantităţi moderate. Şedinţele
operatorii sau tratamentele stomatologice să fie planificate în concordanţă cu starea
prezentă a pacientului.

Se vor evita manoperele obositoare, brutale, traumatizante şi tracţiunea zonelor

reflexogene.

Este indicată palparea pulsului carotidian sau radial, măsurarea frecventă a presiunii arteriale
şi dacă este posibilă monitorizarea pacientului. Modificările pulsului sau ale presiunii
arteriale se urmăresc atent.

Oxigenarea corectă în limite optime trebuie asigurată permanent cu o bună supraveghere

 Regulu de conduită

intervenţiile se efectuează doar cu avizul medicului cardiolog;

medicaţia se administrează fără întrerupere, cu excepţia

anticoagulantelor;

măsurarea preoperator a tensiunii arteriale şi a pulsului;

 Regulu de conduită

nu se folosesc corective vasoconstrictoare în soluţiile anestezice deoarece pot

duce la apariţia crizelor de angină sau la tahicardii;

aspiraţia este obligatorie pentru a evita injectarea intravasculară a substanţelor

anestezice deoarece acestea au efecte aritmogene sau pot declanşa accidente
toxice de supradozaj.

administrarea premedicaţie anxiolitice de tipul derivaţilor de benzodiazepine

pentru a evita descărcările de catecolamine endogene;
Prevenția hemoragiilor
postchirurgicale
Datorita tratamentului urmat, de pacienți cu
DSA ,aceștia prezintă risc hemoragic crescut
după intervențiile stomatologice sângerânde și
necesită o abordare specială.
• În funcție de riscul de sângerare al manoperei
stomatologice și tipul de tratament protocolul
intervenției POATE fi urmatorul:
• În cazul manoperelor cu risc mic de sângerare, NU se
întrerupe tratamentul antiagregant;  anticoagulantele
se POT intrerupe cu 24 de ore înaintea intervenției
chirugicale; chiar in cazul unor intervenții cu risc
mic de sangerare,  pacienții care urmează tratament
anticoagulant anti vitamina k ( trompostop, sintrom)
este obligatoriu să aibă o evaluare INR (International
Normalized Ratio) minim cu 3-4 zile (ideal 1 zi) 
înaintea intervenției chirurgicală sângerânde.
• În cazul manoperelor complicate cu risc
moderat de sângerare, pacientul va fi
îndrumat către medicul care i-a stabilit
tratamentul anticoagulant (cardiolog,
neurolog sau chirurg vascular), acesta
urmând să specifice detaliile legate de
schema administrării tratamentului
anticoagulant în condițiile intervenției
stomatologice chirurgicale .
• În cazul manoperelor cu risc mare de
sângerare asociate cu alte afecțiuni se
recomadă spitalizarea pacienților și
efectuarea în condiții de control și
siguranță a acestora.
• O Metodă de asigurare a hemostazei la
acest gen de pacienți este prin
aplicarea locală a trombinei umane şi
acidului aminocaproic de 5%
Combaterea aritmiilor
• Pentru pacienții care nu urmează un tratament specific pentru DSA, există riscul
apariției aritmiilor în timpul intervenției chirurgicale. Din acest motiv este
necesar administrarea de:
• Chinidina,
• Propafenona,
• Flecainida,
• Sotalol,
• Amiodarona
• Anestezia se recomandă cu lidocaină.
 Precauții

Unii pacienți pentru combaterea aritmiilor, pot purta dispozitive

antiaritmice implantabile cum ar fi:
Cardiostimularea şi implantul de pacemaker
Cardiodefibrilatorul implantabil (ICD)
• nu se vor folosi: micromotorul acţionat electric, electrocauterul
monopolar, bisturiul electric, deoarece câmpurile electromagnetice
generate de acestea pot interfera cu pacemaker-ul.
• Laserul şi aparatul Roentgen nu interferă cu pacemaker-ul.
• Pacienţii cu defibrilatoare implantate se rezolvă numai în condiţii de
spitalizare.
 Defecte septale atriale operate

Profilaxia endocarditei infecțioase nu este

indicată pacienţilor cu DSA izolat înainte sau
după închidere, decât în primele 6 luni
postintervenție de închidere, acest tip de
pacienți prrzintă risc major sau mediu
înaintea efectuării oricăror manevre
sângerânde în cavitatea orală.
Regimul de profilaxie a endocarditei
recomandat de AHA (American Heart
Association), 2007 presupune administrarea
unei singure doze de antibiotic indiferent de
gradul de risc sau de tipul intervenţiei.
 Antibioticoprofilaxia
• Acesta presupune administrarea de Amoxicilină 2 gr per
os cu o oră înaintea intervenţiilor chirurgicale. În cazul
în care medicaţia nu poate fi administrată per os se
recomandă Ampicilină 2g intramuscular / intravenos
sau Ceftriaxon 1g intramuscular / intravenos cu 30
minute înaintea intervenţiei.
• În cazul pacienţilor alergici la peniciline se administrează
per os Cefalexin 2g, Clindamicin 600mg sau Azithromicin
500 mg cu o oră înaintea intervenţiei. Atunci când nu se
pot administra oral aceste antibiotice se preferă calea
intramusculară sau intravenoasă: Cefazolin sau
Ceftriaxon 1g sau Clindamicin 600 mg cu o oră înaintea
intervenţiei.
• La copii se va utiliza aceeaşi schemă de profilaxie doar că
doza de Amoxicilină, Ampicilină şi Cefalexin este de
50mg/kg; Clindamicina 20mg/kg ; Azithromicin 15 mg/kg
şi Cefazolin 25mg/kg fără a depăşi doza recomandată
adulţilor.
 Bibliografia:
• https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/defectul-septal-atrial-ds
a-cauze-simptome-si-tratament/
• https://cardioped.ro/category/malformatii-cardiace-congenitale/
• https://www.csid.ro/boli-afectiuni/defectul-septal-atrial-dsa-cauze-si
mptome-investigatii-imagistice-tratament-preventie-13579101/
• https://library.usmf.md/sites/default/files/2020-05/Botnaru%20V.%2
0Medicina%20interna.%20Breviar%20Modulul%20Cardiologie%2020
08.pdf
• https://ro.scribd.com/document/492898645/cardiologie-MANUAL
• https://www.cdc.gov/ncbddd/heartdefects/atrialseptaldefect.html
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-septal-defect/s
ymptoms-causes/syc-20369715
• https://kidshealth.org/en/parents/asd.html