Capitolul VII

FI$A 7. PARTICUT,anTTATI DE ADMINISTRARE A UNOR MEDICAMENTE:

7. 1. Administrarea anticoagulantelor
7 . 2. Administrarea antibioticelor
7. 3. Administrarea cortizonului
7. 4. Administrarea insulinei

Fisa 7. PARTTCULARTTAIT nn ADMINTSTRARE A UNOR

MEDICAMENTE

7. 1. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR

DEFINITIE - Anticoagulantele sunt medicamente care impiedicd procesul de

coagulare, fiind administrate pentru prevenirea qi tratarea diferitelor forme ale
maladiei tromboembolice.

FACTORII CARE FAVORI ZE AZA BOALA TROMBOEMBOLICA :

r Alterarea peretelui vascular
c Staza circulatorie din eauza imobilizirii
o Hipercoagulabilitatea
INDICAIII :
r Flebitele membrelor inferioare in:
o Obstetrici - dupd nagtere sau avort
o Chirurgie - pentru bolnavul imobiliz at in aparat gipsat, intervenJii pelvine
la femei cu obezitate sau cu boli venoase; dupd intervenlii pentru protezd,
de qold sau genunchi
o Medicald - bolnavi cardiaci, eu flebite latente, ?n imobilizareaprelungitd
o Embolie: pulmonard, perifericd in membrele inferioare, in teritoriul
mezenteric, in cardiopatii embolice
r Tromboza coronariand,: infarct miocardic
. Arterite gi tromboze arteriale ale membrelor inferioare
o Chirurgia cardiacd, avaselor mari
 MEDICAMENTE UTILIZATE
FORME DE PREZENTARE

I INJECTABILE CU HEPARINA :

o Se administreazd, strict intravenos, in amestec cu solu{ie salini izotond

urmatd de perfuzie continud
Aclioneazd prin blocarea ultimei faze a coaguldrii, inhibi trombina gi
impiedicd transformarea fi brinogenului in fi brin
Nu se amesteci in perfuzie cu preparate de calciu, papaverini, sau cu alte
medicamente.
Heparina este inactivatd de sucurile digestive qi nu trece prin membrane.

FORME DE PREZBNTARE

Heparina sol injectabila , greutate moleculara mare, fiole de lml, 5 ml-

5000 u., 25000 u. strict I.V.
o Heparina greutate moleculara mica :
o Reviparinum(Clivarin multi) 0,25 ffiI, 0,6 ffil, seringi preumplute
unidoza, se adm inaintea sedintei de draliza in bolus intraarterial sau in
pliu cutanat intre ombilic si creasta iliaca, pe fata anterioara a coapsei,
perpendic uIar, far a aspiratie.
Enoxaparinum : Clexane seringi preumplute de 0,2m1, 0,4 mL0,6 ml,
0,8 ml, nu se adm IM, NU se elimina bula de aer inainte de injectare !
Nadroparinum:Fraxiparine seringi preumplute de 0,3 ml, 0,4 ml, 0,6
ml, 0,8 ml
Dalteparinum Fragmin seringi preumplute de 0,2m1,0,3m1, 0,6m1, se
adm SC in peretele abdominal prin intepatura perpendiculara.Se poate
adm si IV, prin perfuzie continua si intraarterial in blous inaintea sedintei
de draliza.
 PRECAUTIUNI SPECIALE PRIVIND ADMINISTRAREA SC

o Injectarea subcutanatd se preteazdla cantitdli mici de solulie.

a Se folosesc ace subliri, lungi de rz ffiffi, care garanteazd injectarea
medicamentului in tesutul subcutanat.
o Acul sublire scade riscul antrendrii germenilor.
a Se preferd introducerea verticald la 90o scdzAnd riscul lezdrii unor filete
nervoase qi vaselor de s6nge, ceea ce face ca durerea sd fie mai micd qi
riscul de hematom scdzut.
Acele mai lungi pot fi introduse sub un unghi de 45" , cu atenlie, pentru a
nu ajunge in grosimea mugchiului.
Dupb dezinfeclia 1oca15 se face un pliu cutanat care va fi menlinut tot
timpul injectdrii, pentru a evita introducerea solu{iei intramuscular.
Dupd injectare se menline acul in lesut aproximativ 5 secunde pentru a
evita re ful area me di c amentului prin inlep dturd.
a Nu se maseazd,locul pentru a nu favoriza apaifia hematoamelor.
o Nu se amestecd in soluJie cu alte preparate.
o Administrarea se face la interval de 12 h, conform indica{iei medicale.
o Locul injectdrii nu influen\eazdrata de absorblie.

B" FORME PEI\TRU ADMINISTRARE PE CALE ORALA

Anticoagulante cumarinice (Antivitamine K):

. +.
Impiedicd sinteza hepaticd a factorilor coaguldrii dependentd de vitamina
K
o Se recomandd in profilaxia trombozelor venoase gi accidentelor
tromboembolice dupd intervenjii chirurgicale la pacienlii cu risc crescut,
la bolnavii cu proteze valvulare, grefe vasculare, stenozd, mitrald"
o Acenocumarolum cp 2 mg
o Sintrom cp 4 mg
o Trombostop cp 2 mg

l0#ntrn$ir

Iromsustqdln6
*i{siry'

i
 - se pdstreazdla l5-25o, ferit de lumind
- atenlie - vdrsdturi - disfunctii hepatice
Reaclii adverse:
- Hemoragii gastrointestinale, cerebrale, la nivelul tractului urogenital
(hematurie), uter (menoragii sau metroragii)
Reac{ii adverse: greatd, vlrsdturi, reaclii alergice, urticarie, dermatite,febrS,
alopecie reversibild

Noile anticoagulante:
Dabigatran(Pradaxa)
Rivaroxaban(Xarelto)
Apixaban(EIiquis)

SUPRAVE GHBREA PACIENTULI]I :

A. inaintea tratamentului :
r Se determind grupul sanguin $i Rh
o Medicul stabileqte bolnavii cu risc de hemoragie: ulcerul gastroduodenal,
boli hemoragice, insuficienta hepaticd gi renald, AVC recent; gravide,
hipotensiunea arteriald severd
o Se determind timpul de protrombind inaintea tratamentului cu
anticoagulante cumarinice (este crescut in cirozd gi hepatitd)

B. tn timpul tratamentului :
o Nu se fac injec{ii i.m. qi s.c, existd risc de hematom !!!
r Se supraveghezd aparifia hemoragiilor:
- gingivoragii,epistaxis
- hemoragii dupd ras
- hematuria - se colecteazd,urinaintr-un borcan gi se examineazd
- scaunul cu sAnge
- in cazul s6ngerdrilor, la recomandarea medicului, se administreazd
PROTAMINA in tratamentul cu Heparini qi Fitomenadiond in
tratamentul cu trombostop
o Nu se fac endoscopii gi nici puncfii
o Se face controlul biologic al coagulSrii: timpul Howell in heparinoterapie
qi timpul de protrombin5(INR) in tratamentul cu anticoagulante orale
. in timpul perfuziei, recoltarea sAngelui se face de la celdlalt brat
. i.t cazul administrdrii subcutanate recoltarea se face la 6-8 ore de la
injeclie
r Se monitorizeazS, starea generald,intrucdt pot apare: frison, febrd, vom6.
o Pacientul este informat sd nu ia alte medicamente fdrd recomandare
medicald deoarece unele potenleazd efectul iar altele il diminueazb
 o Atentrie deosebit[ se acord6 pacientului tratat cu anticoagulante
cumarinice, deoarece tratamentul se face ambulator gi nu poate fi
supravegheat permanent
o Medicamentele care cresc efectul anticoagulantelor:salicilali,
paracetamol, fenilbutazond,laxative, hormoni tiroidieni, unele antibiotice
(tetraciclind, cloramfenicol), sulfamide, analgetice
o Medicamente care scad efectul anticoagulantelor:pansamentele
gastrice, antiacide, barbiturice, unele tranchilizante gi neuroleptice,
diuretice, digitalice, inhibitori tiroidieni"

EDUCATIA PACIBNTULUI
Se instruieqte pacientul:
. SA ia medicamentele dupd orarul stabilit de medic; administrarea se face
mai ales seara pentru ca medicul sd poatd corecta la nevoie doza dupd
valoarea timpului de protrombind determinat in timpul zilei
o Daci omite o dozd, o poate lua in interval de 8 ore, dupd care se sare peste
prtzd qi se ia doza la ora obiqnuitd inziuaurmdtoare
o Si nu-gi modifice singur dozele
o Si nu intrerupi brusc tratamentul, existd risc de hipercoagulabilitate qi
tromboembolie
. Se se autosupravegheze qi sd depisteze semnele de supradozare
(hemoragii)
o Se se prezinte cu regularitate la medic pentru recoltarea probelor de
coagulare
o Sd anunle stomatologul sau alt medic, dacd" este cazul, cd este in tratament
cu anticoagulante orale (ACO)
o Sd nu practice sporturi violente care presupun lovituri, cdderi sau munci
intense
. SA continue autosupravegherea pe perioada intreruperii treptate a
tratamentului (2-4 sdptdm6ni) pentru cd acliunea se menline intre 2-5 zile
dupi incetarea administrdrii, in funclie de anticoagulantul folosit
. SA evite expunerea la cdldurd, canicula creqte efectul
o Sd consume o alimentalie echilibrati qi sd nu exagereze cu alimente
bogate in vitamina K: brocoli, spanac, varzd, conopidd, sparanghel,
mdrar, mazdre verde, soia, tomate, urzici, gdlbenuq de ou, ficat (porc,
vitd), salatd verde, suc de grape-fruit.
o Si nu consume alcool in exces, potenfeazi efectul ACO
. SA nu foloseascd plante medicinale care influenteazd efectul ACO:
- scad timpul de protrombind:sundtoarea) lucerna, ceaiul verde,
gingseng, coacdze negre
- cresc timpul de protrombind sau riscul de hemoragie: usturoiul, ceaiul
verde, ginko biloba
 o SA evite fumatul, deoarece fumul de ligard poate scddea efectul ACO
. Sd informeze familia asupra tratamentului anticoagulant
. Se evite tdieturile; in caz de hemoragie sd aplice un pansament compresiv
qi sd se prezirfie de urgen{d la spital
. Se poarte asupra lui cartea de identitate, un card cu grupa sanguind gi
anticoagulantul folosit; data inceperii tratamentului qi durata probabilS,
doza administratd, modul de administrare

7 . 2. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR

DEFINITIE - Antibioticele sunt agenli antimicrobieni care introduse in

organism exercitd efecte toxice specifice fa\6 de anumite rnicroorganisme,
parazili sau celule atipice, avAnd efecte toxice mult mai reduse sau absente fald
de celulele organismului gazdd.

EFECTE $I MOD DB ACTIUNE

ANTIBIOTICE BACTERICIDE

o Produc distrugerea germenilor, sunt indicate in infectii grave, supraacute,

sau cdnd mecanismele imunitare sunt reduse (nou ndsculi, bdtrdni, infec{ii
cronice), in
uruna administrdrii citotoxicelor, corticoterapicelor, dupd
radioterapie.
o Principalele antibiotice bactericide sunt: penicilinele, cefalosporinele,
aminoglicozidele, rifampicinao polimixinele gi bacitracina.

ANTIBIOTICE BACTERIOSTATICE

o Inhibi multiplicarea germenilor gi favorizeazd acliunea fo4elor de apdrare

ale organismului.
o Principalele antibiotice bacteriostatice sunt: tertraciclina,
cloramfenicolul, eritromicina. Sunt recomandate in infeclii u$oare sau
medii.
o Antibioticele pot avea:
L Spectru tngust - asupra cocilor qi bacililor gram-pozitivi gi
gramnegativim. Permit terapia bine tintitd.
2. Spectru larg - tip tetraciclind qi cloramfenicol care actioneazd" asupra
cocilor gi bacililor gram-pozitivi qi gram-negativi, a rickettsiilor,
micoplasmelor, chlamidiilor.
3. Spectru limitat (antituberculoase) - active numai fa!6 de bacterii.
o Eficacitatea depinde de:
 - Rezistenla germenilor - care rcprezintd, insensibilitatea la un anumit
antibiotic, gi care poate fi naturalS sau dobdnditd (urmare a unei
transformdri genetice stabile transmise de la o generalie la alta).
- Realizarea concentra{iei active - la locul de ac}iune care trebuie sd se
menlind un timp suficient pentru a intoxica microorganismele, fiind
condilionatd de absorb{ia antibioticului din tubul digestiv sau de la
locul injectdrii.

INDICAIII:
o Prevenirea qi tratamentul infecliilor.
Tratamentul poate fi
- prin terapia directd (impotriva unui organism specific identificat prin
culturb qi antibiogramd) sau
-empiric (impotriva agenlilor patogeni cel mai probabil pdnd cdnd
organismul specific este identificat). in general sunt uttlizate ca
profi lactice urmdtoarele:
. Penicilina pentru prevenirea infeclilor streptococice din grupul A, a
gonoreei qi sifilisului imediat dupd expunere.
o Antibiotice pentru a preveni endocarditele bacteriene la pacien{ii cu boli
cardiace valvulare.
o Antibiotice pentru prevenirea infecliilor postoperatorii la pacienlii cu
rezistenld scdzutd, datoritd vArstei, nutriliei deficitare, inaintea
intervenliilor chirurgicale cu risc crescut (chirurgia cardiacd, chirurgia
gastrointestinald, proceduri chirurgicale in ortopedie).

PRINCIPIILE TERAPIEI MEDICAMENTOASE

ANTIINFECTIOASE

o Limitele utilizdrii
- Sunt indicate numai cdnd o infecfie bacteriani semnificativi este
diagnosticati sau suspectati puternic, sau c6nd existi o indicafie
stabiliti pentru profilaxie.
- Nu trebuie utilizate pentru infecfiite virale qi infecfii neinsemnate.
Sunt ineficiente in infecliile virale, permit cregterea rezistenlei.
o Colectarea probelor
-Colectarea pentru cultur[ qi antibio gramd inainte de a se administra
prima dozd de antibiotic
- Culturile trebuiesc recoltate corect gi duse la laborator, in timp util.
Dac6 se intdrzie poate creqte contaminarea
o Selectarea medicamentului
- Alegerea antibioticului ar trebui sd fie bazatd pe rezultatul de la
cultura microbiani gi antibiograml, pe studii privind sensibilitatea,
pentru a putea determina care medicamente sunt cele mai eficiente.
 Unele microorganisme sunt in intregime sensibile Ia anumite
medicamente gi in cazul unor infeclii, nu mai este necesari efectuarea
testelor de sensibilitate.
- Culturile qi studiile de sensibilitate sunt imporlante pentru suspectarea
infecliilor gram negative datoritd inciden{ei mari a rezistenlei la
microorganisme
- Deoarece aceste teste cer 48 - 72 de ore, medicul prescrie imediat
administrarea unui medicament care sd fie eficient
Calea de administrare
- Depinde mult de severitatea infecliei
- Calea oral6 - administrarea ora16 este preferatd pentru inilierea terapiei
numai in infecliile relative u$oare
- Calea injectabild (I.M., I.V., intrarahidiand) - in infec{iile serioase este
preferati ruta i.v"
- Aplicare locald (pe tegumente)
Durata terapiei
- Yariazd de la o singurd dozdla doze multiple
- in infectiile acute durata medie este de 7-10 zile sau pini c6nd
pacientul este afebril qi asimptom atic 48-72 h
(Jt iI iz ar e a p er i op er at or i e
- Se administreazl, preventiv cu o ori inainte de operafie" Furnizeazd
concentratia eficientd a lesuturilor pe perioada procedurii chirurgicale,
cAnd contaminarea este mare. Alegerea medicamentului depinde de
agentul patogen, o singurd dozd este suficientd, putAnd fi repetatd dacd
interventia se amdnd sau se prelungeqte.
(ltilizarea in insuficienla renald: se cere precau{iune extremd, deoarece
multe medicamente sunt excretate primar prin rinichi, unele fiind
nefrotoxice. Totuqi in doze reduse sunt necesare.
Utilizarea tn bolile hepatice
- itt bolile severe ale ficatului medicamentele antiinfec{ioase care sunt
excretate prin ficat ar trebui sd fie reduse ca doz6., unele sunt
hepatotoxice. Acestea includ eritromicina, clidamycin qi
cloramfenicolul.
Utilizurea lu copii
- Medicamentele antimicrobiene sunt utilizate in spital qi ambulatoriu
pentru otite medii gi infeclii ale tractului respirator. Penicilinele qi
cefalosporinele sunt considerate sigure pentru cele mai multe grupe de
v6rst6, totugi ele sunt eliminate mult mai incet la nou ndsculi datoritd
functiei renale imature qi de aceea trebuie administrate cu precaujiune.
Aminoglicozidele (ex. gentamicina) pot cauza nefrotoxicitate qi
ototoxicitate. La nou ndscuti riscul este mare datoritd func{iei renale
imature. Tetraciclinele sunt contraindicate la copii sub 8 ani, datoritd
efectelor asupra dinlilor (ingdlbenire) qi oaselor.
Utilizurea lu persounele in vhrsfi
- Peniciline sunt sigure, dar pot produce hiperkalemia dupd
administrarea dozelor mari i.v. de penicilind G potasicd qi
hipematremia dupi admini strarea de carbenicilin.
- Cefalosporinele sunt in general considerate sigure, dar pot aauza sau
agrava insuficien{a rena16, in special c6nd sunt utilizate gi alte
medicamente nefrotoxice.
- Aminoglicozidele sunt contraindicate. Persoanele in vdrstd au un risc
mare de nefrotoxicitate gi ototoxicitate.
- Tetraciclinele exceptdnd doxicilina qi nitrofurantoinul sunt
contraindicate.

PRECAUTII SPECIALE:
Se face o anamn ezd amdnunfiti privind funcfiile renalin hepatici,
auditivd gi eventuale antecedente alergice
Se respecti medicamentul recomandat avdnd in vedere efectele qi
reacliile adverse
Se respecti orarul, doza qi calea de administrare pentru a menline o
concentralie activd la locul de actiune
Se respecti durata tratamentului pentru prevenirea dezvoltdrii
germenilor rezistenti
Se vor urmiri reacfiile adverse:
- Reacfii alergice mai frecvente la penicilind,, apar in cadrul aceleiaqi
grupe de antibiotice sau apropiate ca structurd. intre 5-r0% din
pacientii sensibili la penicilini pot prezenta alergie la cefalosporine.
- Reacfii toxice - intereseazd unele organe; aminoglicozidele sunt
ototoxice gi nefrotoxice, iar tetraciclinele, eritromicinele sunt
hepatotoxice, cloramfenicolul este toxic pentru hematopoeza,
penicilinele in doze mari qi polimixinele au efect neurotoxic.
- Reacfii idiosincrazice- ca urunare a unor enzimopatii genetice
(ex.hemoliza produsd de sulfamide sau manifestirile polinevritice la
izontazidd)
- Reacfii de ordin biologic:
- Reaclii de exacerbare (Herxheimer)- rezultatul distrugerii masive de
germeni cu eliberare de endotoxine in tratamentul cu penicilind al
luesului sau cu cloramfenicol in febra tifoidS. Medicul prescrie la
inceput doze mici.
- Rezisten{a microbiand la un anumit antibiotic, favorizatl, de
concentra[ia scdzuta la locul acliunii, tratament de scurti duratS.
- Fenomene de dismicrobism - distrugerea unor germeni concomitent cu
inmullirea celor rezistenli care pot fi sau pot deveni patogeni, pot
produce suprainfeclii grave mai frecvent la copii, b6trani qi la
antibiotice cu spectru larg. Administrarea locald a antibioticelor trebuie
 limitatd, existd risc mare de sensibilitate qi dezvoltare de tulpini
rezistente. Se prescriu cele care nu se administreazd pe cale generald
datoritd toxicitelii mari, cu capacitate alergizantd redusd, bine toleratd
de {esuturi.

INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE :

Cloramfenicolul reduce metabolismul anticoagulantelor qi

anticonvulsivantelor
o Ototoxicitatea aminoglicozidelor este potenJatd de diuretice
(ex.furosemid)
e Combinarea substanlelor "in vitro" poate modifica starea fizico-chimicd qi
activitatea antimicrobiand (amestecarea soluliei de meticilind qi
gentamicind sau kanamicind).
. Soluliile cu pH prea alcalin sau prea acid folosite pentru perfuzie
inactiv e azd antibi oti cul (ex. b enzi lp eni ci I ina).
Heparina gi hidrocortizonul hemisuccinat (HHC) sunt incompatibile
cu: penicilina, meticilina, kanamicina, cloramfenicolul, tetraciclina.
Dacd nu se cunosc date suficiente cu privire Ia incompatibilitatea
antibioticelor cu aceste substante, este preferabil ca acestea sb fie
administrate pe cale intravenoasd separat sau in perfuzii scurte,
intermitente.
Sulfamidele potenJeazd, efectul sulfamidelor antidiabetice cu hipoglicemie
consecutivS, potenleazd anticoagulantele cumarinice; substanlele
ac idi fi ante favorize azd pr e cipitar e a in c 5i I e urinare.

ACTIUNILE GENERALE :

Administrures c u ucurutele
Stabilirea orarului de administrare la intervale egale - pentru mentinerea
nivelului terapeutic in sdnge
Se adminrstreazl, pe stomacul gol (cu th inainte de masd sau la 2h dupd
masd) pentru a preveni inactivarea de cdtre secrelia gastricS qi a favoriza
absorblia
a Se citesc recomanddrile de amestecare gi stocare din prospect.
a Medicamentele antimicrobiene ambalate sub formd de pulbere sunt
instabile in solutii, se dizolv6 inaintea administrdrii folosind o cantitate
adecvatd de solvent, concentralia fiind exprimatd in mg/ml. Cele mai
multe solulii se pdstreazdla frigider pentru perioade lungi de stabilitate"
Nici o solu{ie nu trebuie utilizatd dupd termenul de expirare deoarece este
posibild descompunerea.
Parenteral solufiile cu antibiotice se administreazi singure, nu se
amestecl cu nici un alt medicament in sering[ sau solufii i.v. - pentru a
evita incompatibilitS{ile chimice gi fizice care pot cauza precipitarea sau
inactivarea medicamentelor
Antibioticele se administreazd i.m.o profund in masa musculari gi se
roteqte locul de injecfie
Pentru administrarea i.v. a antibioticelor.
- Se utilizeazd solulii pentru dilu{ie
- Se administreazd incet
- Dupi administrare se mai introduc i.v.cel pulin 10 rnl de solulie pentru
a nu rdmdne o parte din doza de medicament in tubul perfuzorului
(10% din doza amestecatd in 100 ml poate rdmdne pe tubul
perfuzorului).
- Este de preferat administrarea separatd qi intermitentd, diluate cu 50-
100 ml ser fiziologic qi introdus in 20-60 min.
- Administrarea lentd gi intermitentd determind mai putind fuitalie la
nivelul venelor, evitd dezactivarea medicamentului qi asigurd nivelul
terapeutic.
Observarea efectelor terapeutice
- Se observd reducerea rogelii, edemului, cdldurii qi durerii. Semnele qi
simptomele inflamatiei qi infecliei uzuale se diminueazd. sau dispar in
aproximativ 48 de ore de la inceperea terapiei cu antibiotice.
- In infecliile sistemice se observd scdderea febrei qi a leucocitelor,
cregte apetitul gi pacientul se simte mai bine.
- In plSgile infectate se observd descreqterea semnelor locale de
inflamalie gi scdderea drenajului. Lichidul de drenaj se poate schimba
de la purulent la seros.
- In infectiile respiratorii se obserud scdderea dispneei, tusei gi
secreliilor. Secretiile pot sd se schimbe de la gros la sublire qi de la
colorate la alb.
- itt infecliile tactului urinar se observ[ scdderea frecvenlei mic{iunilor qi
disparilia disuriei. Se verificd rezultatul examenului de urind, pentru a
observa scdderea bacteriilor gi leucocitelor.
Observarea interacfiuni medicamentelor - cele mai semnificative
interacliuni sunt cele care altereazd" eficienJa antiinfectioaselor sau cresc
toxicitatea medicamentelor
Observarea efectelor adverse
- Hipersensibilitatea - se poate produce dupd administrarea celor mai
multe antiinfeclioase, dar cea mai comund este penicilina.
- Anafilaxia - hipotensiune, distress respirator, urticarie, angioedem,
vdrsaturi, diaree. Anafilaxiauzual se produce in primele minute dupd
 administrarea medicamente lor.Hipertensiunea se datoreazd
vasodilata{iei gi colapsului circulator. Distressul respirator se
dator eazd bronhospasmului qi edemului laringian.
- Boala serului - febrd, vasculitd, limfadenopatie generalizatd, edeme
ale articulatiilor, bronhospasm, urticarie. Aceasta este o reaclie alergicd
intdrziatd. care se produce la o siptdmdnd sau mai mult dup6 ce a
inceput administrarea medicamentului. Semnele gi simptomele sunt
cauzate de inflamalie.
- Suprainfec{ia este o infectie noui sau secundard, care se produce pe
durata terapiei infecliei primare. Suprainfecliile sunt relativ comune qi
potenlial grave deoarece microorganismele responsabile stafilococii,
germenii gram negativ (Proteus sau Pseudomonas) sau fungi (Candida)
sunt adesea rezistente Ia medicamente. Infec{iile cu aceste
microorganisme sunt greu de tratat.
- stomatitele - gura inflamati, pete de culoare albd pe mucoasa bucalb.
- Diareea
-Vaginita pustuloasd infeclioasd - iritalie ?n zona perineald, mdncdrime,
scurgeri vaginale
- Semne qi simptome noi localizate - roqeaJS, cdldurd, edem, durere,
drenaj, expectorafie.
- Revenirea semnelor qi simptomelor sistemice - febrd, indispozifie"
-Flebiti la locul puncliei venoase, durere la locul injec{iei i.m.. Solu{iile
parenterale gi multe medicamente antiinfeclioase sunt iritante pentru
!esuturi.
-Simptome gastrointestinale - greala, vdrsdtura, diareea
o Educafia pacientului
- Se informeazdpacientul asupra riscurilor qi beneficiilor
-S e monit orizeazd starea pacientului
-Se instruieqte pacientul privind administrarea orald, sau locald:
- respectarea dozei gi orarului (pentru a men{ine nivelul eficient in
sdnge), a cdii de administrare
- evitarea asocierii cu alte medicamente
- respeclarea administrdrii in raporl cu mesele, alimentele scad
absorblia mai multor antinfeclioase orale. Dacd medicamentele
cauzeazd. greatd gi vSrsdturd intolerabild, pot fi luate cdteva inghilituri
de alimente.
-Se explicd pacientului sd ia medicamentele cu un pahar plin cu apd,
pentru a scddea iritalia gastricd gi a cregte ritmul dizolvdrii qi absorbliei
(tablete gi capsule).
-Se explicd pacientului efectul medicamentului qi faptul c5, tratamentul nu
trebuie intrerupt chiar dacd manifestdrile au dispdrut gi trebuie continuat
pe toatd perioada indicati.
 -SA ia toate medicamentele antiinfectioase prescrise chiar dacd,
simptomele au dispdrut, pentru a preveni revenirea infecliei qi aparilia
rezistentei microorganismului la medicament.
-Se informeazd pacientul care sunt reacliile adverse mai frecvente:
tulburiri digestive (greturi, vdrsdturi, uneori sdngerdri intestinale),
manifestlri cutanate (eruplii, urticarie), tulburiri urinare (la sulfamide -
oligurie, anurie), tulburiri nervoase (nevrite periferice, cefalee,
insomnie), tulburiri respiratorii (bronhospasm), reaclii anafilactice
- Se instruieqte pacientul sd raporteze greala, vdrsdtura, diareea, eruplia
cutanatd, revenirea simptomelor pentru care au fost prescrise
antiinfectioasele, sau semnele unei infeclii noi (.*. febri, tuse, gurd
inflamati, drenaj). Aceste probleme pot indica efecte adverse ale
medicamentului, lipsa rdspunsului terapeutic Ia medicament, sau
suprainfectia. Unele din acestea cer evaluare gi pot indica schimbdri in
ter apia me di c amento as d.
-Se instruieqte pacientul:
- sd anunle medicul dacd este in tratament cu alte medicamente pentru a
evita incompatibilitdlile
- sd pdstreze medicamentele in condilii recomandate de producdtor (in
prospect)
- sd se adreseze medicului la apailia primelor semne de intolerar\d
cunoscute sau a altor manifestdri iegite din comun

7. 3. ADMII\ISTRAREA CORTIZONULUI

DEFINITIE : Glucocorticoizii sunt hormoni ai corticosuprarenalei sau

analogi de sintez6 cu efect antiinflamator marcat qi acliuni importante asupra
metabolismului glucoproteic.

EFECTE:
Inhibi procesele inflamatorii, diminueazd formarea edemului local gi
menlin r5spunsul vaselor la catecolamine
o Au proprietSji antialergice marcate
a Sunt eficace in toate tipurile de qoc circulator
o Influenleazi constantele hemogramei
o Scad apdrarea organismului la infectii intdrziind cicatrizarea
a Cresc secretia gastricd de HCI
o Stimuleazd sistemul nervos central crednd o stare de bine dar pot declanga
reaclii psihotice
a Favorizeazdretentia de sare qi apd
o F av orize azd glic one o geneza p e s e ama prote ine I or
 INDTCATII :

o Boli reumatismale, lupus eritematos sistemic

a Scleroza multipli
a Stdri edematoase (glomerulonefrita sau nefrita lupicd)
a Boli neoplazice in stadiul terminal pentru imbundtd{irea calitdlii vielii gi
pentru profilaxia stdrilor de greald qi vdrsdturi provocate de chimioterapia
antineoplazicd
Boli alergice

MBDICAMENTE UTILIZATB. FORME DE PREZENTARE

A. CORTTZON
1. Dexametasonul solu!ie injectabild, fiole de ffil,

iil
r;?liu
.;'; I
i:.- I

W
Y'i'ii
i:iil

2. Hidrocortisonum
-t25mg+lfsolvent4ml;
-fl 100 mg + 1 f solvent2 ml,
-fl 500 mg +1 f solvent 4 ml
3. Methylprednisolon suspensie inj, IM,, nu se amesteca cu alte solutii

4. Prednisolon 5-go 20 mg
5. Prednison 5 mg
 PRECAUTII SPECIALE:
c Doza este strict individualizatd de cdtre medic
o Preparatele cortizonice se administreazl,2l3 din doza zilnicd dimineala gi
1/3 dupi amiaza pentru a respecta nivelul maximal al secretiei fiziologice
acortizolului
o Doza de intrelinere se administreazd diminea\a
. itt boli reumatismale, lupus eritematos sistemic (LES), scleroza multipld
(SM) se face puls-terapie lglzi timp de 3 zile in perfuzie cu glucozd, 5o/o in
cel pulin 30 minute
o Dozele sub 250 mg se pot administra i.v. lent in cel puJin 5', iar cele peste
250 mg in PEV, in cel putin 30'
o Doza se scade treptat conform recomanddrii medicale

SUPRAVEGHEREA PACIBNTULUI

e Se monitorizeazil TA, existi risc de creqtere prin retenfie hidrosalin[.

Se recomandi dieti hiposodati"
o Se cintireqte periodic in timpul tratamentului de lungi durat6, existd risc
de obezitate
o Apar pirozisul gi epigastralgii, se administreazd inhibitori ai secreliei
gastrice qi regim alimentar de protecfie.
o Se supravegheazd scaunul, existd risc de acutizarc a ulcerului gastro
duodenal.
r Se monitorizeazd glicemia - cregte prin gluconeogenezd. Se recomandd
regim hipoglucidic, se supravegheazd" atent pacienlii cu diabet" Existd risc
de diabet cortizonic.
o Pacientul poate acuza slSbiciune muscularS, se pierde potasiu in timpul
tratamentului. Se recomandd dieta hiperpotasici gi hiperproteici
r Se supravegheazd comportamentul pacientului; pot apare stdri de
agitalie, insomnie, tulburdri psihotice
o Se observl aspectul tegumentelorn pot apare edeme.

EDUCATIA PACIENTULUI :
Pacientul trebuie instruit:
o Si ia medicamentele dupd masd sau impreund cu gustarea
. Se respecte orarul de administrare: 213 din doz|la ora 8 gi 1/3 din dozdla
ora 16oo
o Sd nu omitd nici o dozd de medicamente
. SA aibd asupra lui gi la indemdnd medicamentele pentru a putea fi folosite
in caz de urgen!6
 . Se evite situa{iile de stres accentuate (febr6, infecJiile, lucrdri dentare,
accidente, crize personale sau familiale)
o Sd nu modifice dozele fdr6 acordul medicului
. Si-$i monitorizeze semnele gi simptomele care pot apare: anorexie, greal6",
virsbturi, sldbiciune, depresie, ameleald.. poliurie, pierdere in greutate qi sd
anunle medicul
o Sd se cdntdreascd periodic, si observe modificarea felei (fa{6 in lund
plind), prezenla edemelor, sd-qi misoare TA. in cazul creqterii ponderale
sd se adreseze medicului
o Sd consume o dietd hiposodatd qi hiperproteied in timpul tratamentului qi
sb consume moderat glucide.
. SA echilibreze efortul ftzic ctt repausul
. Se evite activitAflle suprasolicitante
r Sd nu facd vacciniri, existi risc de complicalii neurologice
o SA nu intrerupd tratamentul brusc sau fdrd acordul medicului, sciderea
dozelor se face treptat
o Se aten{ioneazdpacientul s5 nu ia medicamente frrd acordul medicului

7. 4. ADMINISTRAREA INSULINEI

DEFINITIE : Insulina este medicamentatul care asigurd supravieluirea

pacienlilor cu diabet zaharat tip 1 qi controlul glicemiilor pentru un numdr
semnificativ (in creqtere) dintre pacien{ii cu diabet zaharat 2 qi gravide cu diabet
gestalional.

OBIECTIVE :
o Promovarea qi men{inerea stdrii de bine, clinic qi psihologic
pacien{ilor
atr
r Evitarea hipoglicemiilor severe, a hiperglicemiei simptomatice qi a
cetoacidozei.

INDICAIII :
o Diabet zaharat tip 1 (indicalie absolutd)
o Diabet zaharattip 2:
- Atunci cdnd cu dozele maxime tolerate ale preparatelor
antihiperglicemice orale combinate cu dieta nu se ating obiectivele
terapeutice
- Episoade de stres metabolic acut (infarct miocardic, AVC, infectii
moderate sau severe)
- lr.- qi intra- qi postoperator c6nd se suspendd medica[ia orald
- In cazul, contraindicaliilor preparatelor orale (insuficienla hepatici gi
renald)
 - Reaclii adverse ale unor preparate orale
o Diabetul zaharut gestalional care nu se rczolvdprin dietd
r Urgenle hiperglicemice (cetoacidoz6, hiperglicemie osmolard

TIPURI DE INSULINA:

o Insuline rapide: Actrapid, Humalog, cu actiune scurtd sunt singurele care

se folosesc in situafii de urgenfi metabolicl pentru ci se pot
administra intravenos ac(ionind in mai pufin de 10 min.
o Insuline intermediare (c.r acliune prelungitd): Monotard, Insulatard,
Humulin basal, Insuman basal
t Insuline lente; Ultratard, Humulin lente, Huminsulin Long"
e Insuline premixate (cu acliune rapidd qi intermediard). Mixtard. Humulin.
Insuman Comb "

FORME DE PREZBNTARE INSULINE UMANE

(Producdtor LILY France SAS)
Humulin M 3

- Suspensie injectabild 40ulmI gi 100 u/ml - flacon de 10 ml, cartuge de

3 ml, pen-uri preumplute 3 ml-
Humulin N
- Suspensie injectabild 100 u/ml-flacon de 10 ml, cartuqe de 3 ml, pen-
uri preumplute 3 ml
- Suspensie injectabili 40ul1 ml - flacon de 10 ml
llumulin R
- Suspensie injectabild 100 u/ml, flacon 10 ml, cartuqe de 3 ml
- Suspensie injectabild 40 ulml - flacon 10 ml

INSULINE UMANE - Producdtor NOVO NORDISK

o Mixtard 30 Novolet - suspensie injectabild 100u/ml, cartuqe a 3 ml

Actrapid 100 u/ml

 INSULINE UMANE - Producdtor AVENTIS PHARMA
Insuman basal suspensie fl 5 ml, Insuman comb 25,50
INSULINUM ASPART - Producdtor Novo Nordisk : Novomix 30,
Novorapid
INSULINUM DETBMIR - Producdtor Novo Nordisk : Levemir
INSULIN LISPRO - Producdtor Eli Lilly - Nederland: Humalog
Pen,Humalog Mix 25, 50

pAsTnaREA INSULINEI :
e Se pistreazi de reguli la frigider intre 2 - 8o, nu in congelator sau
aproape de acesta.
. itt vederea administririi flaconul se scoate din frigider cu 60 min
inainte. Nu se incllzegte inainte de administrare.
I Flaconul integru gi/sau cel din care se face administrarea se poate pdstra
sub 30o la intuneric, nu mai mult de 28 de zile. Dacd timpul este depdqit
se pierde valabilitatea.

STABILIREA DOZEI SI TIPULUI DE INSULINA :

o Se face de cdtre medic, individualizat
o Medicul instruiegte pacientul cum s6-qi ajusteze dozele in funclie de
conlinutul de hidrocarbonali din dietd
o Tipul de insulind este ales in funclie de toleranla pacientului
o Administrarea insulinei se face conform unei scheme stabilite de medic

PRECAUTII GBNERALE:
o Se verificd aspectul pentru a observa dacd nu au apdrut modificdri:
insulinele rapide au aspect limpede, claro
o insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, firi
fl ocoa n e. P r ezenla fl ocoanelor pre supune schimbar ea fl aconului.
o Insulinele intermediare sau lente se omogenizeazd prin culcarea
flaconului in pozifie orizontali gi rulare bldndi intre palme de 30-40
de ori. Agitalia in pozilie verticald produce bule gi imperfecliuni la
dozare. Dacd nu se omogenizeazd., nu se administreazd.
o Nu se amesteci insuline cu concentrafii diferite qi nici tipuri diferite
de insulini. Dacd este necesar se folosesc seringi separate.
PRECAUTII SPECIALE :
o Insulinele rapide sunt singurele insuline care se folosesc in situatii de
urgenld metabolic5, in stdri febrile, boli infec{ioase, traumatisme,
intervenlii chirurgicale.
r Insulinele rapide sunt singurele care se pot administra pe cale i.v.
intrind in ac{iune in mai pufin de 10 minute. Deasemenea se pot
administra pe cale S.C.
o Alegerea locului in func{ie de tipul de insulina:
- Pentru insulinele rapide - abdominal - cu exceplia a 5 cm in jurul
ombilicului, zond, in care absorblia e cea mai rapidd
- Insuline intermediare: coaps6, fesd,
- Pentru pacienfii slabi, normoponderali, copii, injectarea se face in
zon deltoidiani gi coapsin intr-un unghi de 45o
- itt regiunea abdominali sau fesieri injectarea se face in{epind
sub un unghi de 90o
- - Exerciliul fizic creqte rata absorbliei prin cregterea fluxului sanguin
Deasemenea expunerea la cdldurd (baie, masarea zonelor, plaja)
favorizeazd absorb{ia mai rapidd qi glucidele se administreazd" cu
cdteva minute mai devreme
r Expunerea la frig incetineqte absorbfia, alimentele fiind administrate cu
c6teva minute mai tdrziu.
r Rotatia locului de injecfie (in aceeagi arie finf,nd seama de timpul de
absorb{ie al insulinei) este importanti pentru prevenirea
complicafiilor (lipohipertrofia depunere excesivi de grisime sau
lipoatrofia - topirea fesutului grlsos subcutanat).
o Daci sdngereazd sau iese lichid se aplicd un tampon pentru 5-8 secunde
fird
sd se maseze pentru a nu grdbi absorblia insulinei
o Reducerea durerii este posibilb dac6:
- Solufia se injecteazil la temperatura camerei
- Aerul se elimini corect
- Zona se spali sau se dI cu alcool gi se agteapti evaporarea
- Zonatrebuie sd fie relaxatS
- Pdtrunderea in piele se face rapid
- Nu se schimd direc{ia acului
- Se folosesc ace adecvate (6,8,12,16 mm) in funclie de regiune

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI :
r Pot apare complicafii:
- Hipoglicemia - pacientul trebuie sd aibi asupra lui l5 gr
hidrocarbonali (3 bucSli de zahdr)
- Edemul insulinic - apare la pacienJii nou descoperili din cauza
retenJiei hidrosaline la inceputul inilierii tratamentului cu insulina
- Lipodistrofia hipertroficd - creqterea in volum a lesutului adipos
nevasculafizat ceea ce incetinegte mult absorb{ia insulinei
- Lipodistrofia atroficd - diminuarea tesutului adipos subcutanat la locul
administrdrii insulinei, mai frecventd la femeile tinere
- Alergia 1oca15 - edem, noduli, eritem pruriginos sau dureros
- Alergia generalizatd, - de la urticarie pdnd la qocul anafilactic - Cu
exceplia hipoglicemiei pe care o sesizeazd, bolnavul, celelalte vor fi
interpretate qi evaluate de medicul specialist