Colegiul National "Ana Aslan" Timisoara

Nicolae Alexandu Adrian

Anul I E AMG

Daltonismul
sau
Cecitate cromatică
 Denumit şş tiintşific cecitate cromatică eşte o ştare patologicaă , o
tulburare a vederii cromatice, conştaâ nd îân incapacitatea de a deoşebi unele
culori de altele (mai aleş roşş ul de verde), deoarece fie receptorul
reşponşabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roşş ie nu
functşioneazaă deloc şi aştfel perşoanele vad in negru şau gri.
Prima perşoanaă care a deşcriş daltonişmul eşte chimiştul şş i fizicianul
englez John Dalton (1766–1844). Dalton eşte celebru pentru caă eşte primul
om de şş tiintşaă modern care a dezvoltat teoria atomicaă .
Totuşş i, el a foşt intereşat şş i de multe alte aşpecte. Probabil era
intereşat de aceşt şubiect avaâ nd îân vedere caă ataâ t el caâ t şş i fratele şaă u
şufereau de aceaştaă afectşiune. ÎÎn onoarea cercetaă rilor şale, boala şe numeşş te
daltonişm.
De ce daltonismul afectează mai frecvent bărbaţii decât
femeile?

Aceşt lucru şe datoreazaă faptului caă daltonişmul eşte ereditar, iar gena
reşponşabilaă eşte localizataă îân cromozomul X. Gena eşte receşivaă , la fel şş i
daltonişmul. Caracterul receşiv al genei şe pierde caâ nd vine îân conflict cu o
altaă genaă pentru aceeaşş i caracterişticaă . Exiştaă douaă tipuri principale de
dişcromatopşie: îân şpectrul verde şş i reşpectiv îân şpectrul roşş u. Ambele şunt
determinate de gene receşive localizate îân cromozomul X.
Cromozomii X şş i Y determinaă şexul individului. Baă rbatşii poşedaă caâ te
unul din fiecare, iar femeile, doi cromozomi X (şş i nici un cromozom Y). Dacaă
o genaă ce determinaă o boalaă eşte receşivaă , atunci boala nu şe va manifeşta,
dacaă îân organişm exiştaă şş i o genaă normalaă . Gena normalaă „caâ şş tigaă lupta”.
Aceşt lucru eşte poşibil îân cazul femeilor, deoarece poşedaă doi cromozomi X.
Dacaă unul dintre aceşş tia poartaă gena daltonişmului, iar celaă lalt gena
„normalaă ”, atunci gena normalaă are caracter dominant, iar daltonişmul nu şe
va manifeşta.
Baă rbatşii au un şingur cromozom X, iar dacaă aceşta eşte purtaă torul
genei daltonişmului, atunci baă rbatul va fi daltonişt. Pentru ca un baă rbat şaă
fie daltonişt, eşte nevoie doar de o genaă , pe caâ nd îân cazul unei femei eşte
nevoie de douaă gene, caâ te una pentru fiecare cromozom X. Şş anşele de a
moşş teni douaă gene ale daltonişmului (una de la tataă şş i una de la mamaă ) şunt
mult mai mici.
Femeile care şunt purtaă toare ale unei gene a daltonişmului, deci care
nu au daltonişm, pot totuşş i şaă tranşmitaă gena urmaşş ilor (îân 50% dintre
cazuri). Mecanişmul eşte şimilar ca îân cazul altor boli ereditare care şunt
mult mai frecvente la baă rbatşi decaâ t la femei, ca de exemplu hemofilia claşicaă .
Celulele cu bastonase şi conuri

ÎÎn retinaă exiştaă douaă tipuri de celule fotoreceptoare. Aceştea şunt

celulele cu baştonaşe şş i conuri. Cu baştonaşele nu putem vedea toate
culorile, dar ele pot functşiona şş i caâ nd lumina eşte şlabaă . De aceea eşte greu
şaă ne daă m şeama, de exemplu, ce culoare are o maşş inaă pe care o vedem îân
lumina amurgului. Conurile permit diştingerea culorilor. Aceştea şunt
localizate îân majoritate îân macula lutea, o zonaă a retinei. Lumina reflectataă
de obiectul pe care îâl privim intenş ajunge la macula lutea, acolo unde şunt
concentrate majoritatea celulelor cu conuri. Lumina de diferite culori are
diferite lungimi de undaă . Exiştaă trei tipuri de conuri: cele care abşorb cel
mai bine lumina cu lungimi de undaă cuprinşe îântre 445 şi 450 nm (violet),
cele care abşorb cel mai bine lumina cu lungimi de undaă îântre 555 şi 570 nm
(galben). Celule diferite pot „vedea” culori diferite, deoarece contşin
pigmentşi diferitşi, molecule care şe modificaă la contactul cu
lumina. Daltonişmul şe poate datora lipşei unuia dintre cele trei tipuri de
celule cu conuri şau diferentşelor pigmentare dintre conuri.

Vederea normalaă preşupune exiştentşa pe retinaă a unor celule

denumite celule cu conuri. Aceştea şunt de trei feluri: albaştre, verzi şş i roşş ii
care permit identificarea unui şpectru larg de culori. Uneori celulele cu
conuri nu functşioneazaă normal. Caâ nd şe îântaâ mplaă aceşt lucru, perşoana
reşpectivaă nu poate identifica culorile. Cele trei tipuri de daltonişm şunt:

-daltonismul roşu-verde care eşte cea mai comunaă formaă de daltonişm.

Aceaştaă boalaă afecteazaă 8% dintre baă rbatşi şş i 0,5% dintre femei. Pacientşii
deoşebeşc roşş u de verde dacaă cele douaă culori şe aflaă una laâ ngaă alta, dar nu
pot identifica cele douaă culori dacaă ele şunt şeparate. De exemplu, ei pot
alege roşş u şş i verde din o graă madaă de creioane colorate dar nu pot şpune caă
un creion eşte roşş u.

-daltonismul albastru eşte o afectşiune raraă . Pacientşii care şuferaă de

aceaştaă afectşiune nu pot diştinge culorile galben şau albaştru. Ambele culori
şunt vaă zute ca alb şau gri. Boala apare cu aceeaşş i frecventşaă la baă rbatşi şş i la
femei şş i uneori eşte îânşotşitaă de alte afectşiuni cum ar fi cele hepaticeş au
diabet zaharat.

-daltonismul total, denumit şş i acromatopşie reprezintaă lipşa identificaă rii

oricaă rei culori. Aceaştaă formaă eşte cea mai raraă . Pacientşii care şuferaă de
aceaştaă afectşiune vaă d totul alb, negru şau îân unele nuantşe de gri. Aceaştaă
boalaă afecteazaă o perşoanaă la 33.000 îân Ştatele Unite şş i eşte ereditaraă .
Acromatopşia eşte acompaniataă de alte tulburaă ri de vedere cum ar fi
şenşibilitate creşcutaă la luminaă .
Test Isihara pentru diagnostic
Etiologie

Majoritatea formelor de daltonişm şunt ereditare, baă rbatşii find mai frecvent
afectatşi decaâ t femeile. Mai şunt şş i alte cauze dobaâ ndite ale aceştei afectşiuni
şş i anume:

-boli cronice cum ar fi boala Alzheimer, diabet, glaucom, leucemie, afectşiuni

hepatice, alcoolişm cronic, şcleroza multiplaă şş i retinita pigmentaraă , o
afectşiune a retinei.

-traume, cum ar fi cele din accidente şau atac vaşcular cerebral

-medicamente ca antibiotice, ca cele foloşite îân tratamentul tuberculozei, al

hipertenşiunii şş i a afectşiunilor nervoaşe.

-toxine induştriale (otraă vuri), incluşiv monoxidul de carbon, şulfatşi etc.

-îâmbaă traâ nirea, perşoanele peşte 60 de ani avaâ nd un rişc mai creşcut.
Nu exista tratament

Aceaşta boala nu poate nici şa devina mai grava, dar nici şa fie tratata.
Daltoniştii reuşeşc şa compenşeze abşenta perceperii culorilor
dezvoltandu-şi propriul şiştem de referinta. De exemplu, aşociaza o anumita
tenta de gri şau alta nuanta culorii pe care ei nu reuşeşc şa o vada.

Meserii interzise

Daltonişmul poate pune probleme reale in orientarea profeşionala. De aici

apare şi intereşul ca boala şa fie depiştata cat mai devreme poşibil, aştfel
incat copilul şa ştie ce meşerie poate şa faca şi ce nu. Aştfel, daltonişmul eşte
contraindicat in numeroaşe meşerii precum:

* Meşerii de tranşport:
- În armata: piloti, şoferi şi mecanici
- În aviatia civila: piloti, mecanici şi controlori aerieni
- În marina: marinari
- În caile ferate: conductori şi mecanici
- În tranşportul in comun; conductori de autobuz, metrou...

* Meşerii de şecuritate publica: politişti, jandarmi, vameşi, pompieri

* Alte profeşii: electricieni şi electronişti, farmacişti, meşerii din induştria

textila şi imprimerie, pictura şi fotografie, in teatru şi TV, meşerii din
induştria alimentara şi anumite şpecializari medicale (de exemplu,
chirurgia).
Bibliografie
www.Înteractiuni.ro !
www.Şfaturi medicale.ro