Sunteți pe pagina 1din 13

Croitor Daria, Cucu Diana, Lăiu Teodora

DALTONISMUL
CUPRINS

A
Introducere

Cauze

Tipuri de Daltonism

De ce daltonismul afectează mai


frecvent bărbaţii decât femeile?

Alte cauze

Diagnostic

Tratament
2
INTRODUCERE
Daltonismul afectează o parte substantială a populatiei umane. Protanopia
si deuteranopia, cele mai frecvente două forme de mostenire a
daltonismului, sunt defecte ale vederii culorilor rosu-verde cauzate de
absenta fotoreceptorilor retinieni rosii sau verzi. Aproape în toate
cazurile, daltonismul este congenital şi se manifestă la aproximativ 7%
dintre bărbaţi şi sub 1% dintre femei. În cazul Daltonismului persoanele
în loc de culoarea verde sau rosu, văd negru sau gri indiferent de gradul
de iluminare.

3
4
CAUZE
La nivelul retinei se găsesc 2 tipuri speciale de celule pigmentare fotoreceptoare care sunt sensibile la lumină. Acestea sunt celulele cu
conuri si celulele cu bastonase. Celulele cu conuri receptează cantităti mari de lumină. Sunt responsabile de vederea diurnă si colorată si
la rândul lor sunt de 3 tipuri. Fiecare din acest tip fiind sensibil la o anumită lungime de undă (culoare), astfel:
• Celule care sunt sensibile la lungimi de undă mari (rosu);
• Celule care sunt sensibile la lungimi de undă medii (verde);
• Celule care sunt sensibile la lungimi de undă scurte (albastru).
Celulele cu bastonase receptează lumina slabă si sunt responsabile de vederea nocturnă. Cu ajutorul acestora ochiul vede în situatii de
luminozitate scăzută, fără să dea informatii despre culorile din jur. Celulele cu bastonase sunt de un singur tip.
În cazul daltonismului există un deficit sau chiar inexistenta unuia sau a mai multor tipuri de celule cu conuri, explicând deficitul de a
distinge anumite culori. Forma usoară a cecitătii cromatice apare când toate cele trei celule con sunt prezente, dar una dintre ele nu
functionează corect. Astfel, creierul percepe o culoare diferită de cea normală.
Atunci când celulele pentru rosu lipsesc (protanopie), este foarte dificil ca persoana să distingă culoarea rosie de cea verde. În schimb,
în cazul în care lipsesc celulele fotoreceptoare pentru verde (deuteranopie), persoana reuseste să distingă culoarea rosie de cea verde pe
baza nuantelor culorii. O persoană care suferă de daltonism are deuteranopie si protanopie.

5
6
TIPURI DE DALTONISM
Deuteranomalie
Deuteranomalia este cea mai frecventă formă de daltonism. Cele mai multe cazuri sunt întalnite la bărbati, femeile fiind rar afectate.
Această afectiune este caracterizată prin disfunctii ale fotopigmentului verde de la nivelul retinei. Conurile responsabile pentru culoarea
verde sunt prezente, dar percep lumina cu o lungime de undă mai apropiată de cea percepută de conurile responsabile de culoarea rosie. Ca
urmare a sensibilitătii scăzute la lumina verde, culorile verde si galben sunt percepute cu nuante de rosu. De asemenea, cei afectati întalnesc
si dificultăti în a diferentia culorile albastru si violet. Intensitatea culorilor nu este afectată.
Tritanomalie
În cazul tritanomaliei, celulele cu conuri pentru culoarea albastră sunt afectate. Aceasta determină ca perceperea culorii albastre să se
realizeze cu dificultate, putând fi văzută ca verde sau rosu, în functie de intensitatea nuantei acesteia.
Protanopie
Protanopia este caracterizată prin lipsa celulelor cu conuri pentru culoarea roșie. Cei diagnosticati percep culoarea rosie ca fiind neagră. O
altă particularitate este reprezentată de faptul că pacientul nu percepe distinctia între culorile verde, rosu si galben.
Deuteranopie
Caracteristica deuteranopiei constă în lipsa conurilor responsabile pentru distingerea luminii verzi si rosii. Ca urmare, cel diagnosticat nu va
diferentia între culorile verde, rosu si galben. În ceea ce privește culorile violet, mov, albastru, acestea sunt percepute aproximativ la fel.
Tritanopie
Tritanopia este rar întâlnită. Se manifestă prin absenta celulelor receptoare pentru culoarea albastră. Astfel, mediul va fi perceput doar în
nuante de rosu si verde. Monocromatia reprezină o tulburare care se caracterizează prin absenta a doua sau trei tipuri de fotoreceptori
pentru culori.

7
Deuteranomali
Tritanopie e

8
Deuteranopie
DE CE DALTONISMUL AFECTEAZĂ MAI
FRECVENT BĂRBAŢII DECÂT FEMEILE?
Acest lucru se datorează faptului că daltonismul este ereditar, iar gena responsabilă este localizată în
cromozomul X. Gena este recesivă, la fel şi daltonismul. Caracterul recesiv al genei se pierde când vine în
conflict cu o altă genă pentru aceeaşi caracteristică. Există două tipuri principale de discromatopsie: în spectrul
verde şi respectiv în spectrul roşu. Ambele sunt determinate de gene recesive localizate în cromozomul X.
Cromozomii X şi Y determină sexul individului. Bărbaţii posedă câte unul din fiecare, iar femeile, doi
cromozomi X (şi nici un cromozom Y). Dacă o genă ce determină o boală este recesivă, atunci boala nu se va
manifesta, dacă în organism există şi o genă normală. Gena normală „câştigă lupta”. Acest lucru este posibil în
cazul femeilor, deoarece posedă doi cromozomi X. Dacă unul dintre aceştia poartă gena daltonismului, iar
celălalt gena „normală”, atunci gena normală are caracter dominant, iar daltonismul nu se va manifesta.
Bărbaţii au un singur cromozom X, iar dacă acesta este purtătorul genei daltonismului, atunci bărbatul va fi
daltonist. Pentru ca un bărbat să fie daltonist, este nevoie doar de o genă, pe când în cazul unei femei este
nevoie de două gene, câte una pentru fiecare cromozom X. Şansele de a moşteni două gene ale daltonismului
(una de la tată şi una de la mamă) sunt mult mai mici.

9
ALTE CAUZE
Daltonismul care apare mai târziu în cursul vietii este
dobândit prin:
• Traumatisme ale retinei, ale nervului optic sau
cerebrale;
• Medicamente- unele medicamente care tratează
problemele cardiace, hipertensiunea arterială,
disfunctia erectilă, infectiile, tulburările nervoase si
problemele psihologice.
• Expunerea la toxine, precum sulfura de carbon sau
anumite îngrăsăminte;
• Consumul de droguri;
• Anumite boli, precum: anemia falciformă, diabetul,
degenerescenta maculară, boala Alzheimer,
glaucomul, boala Parkinson, alcoolismul cronic si
leucemia.
În cazul Daltonismului dobândit, boala poate să nu
afecteze ambii ochi simultan si în aceeasi măsură. De
asemenea, există tendinta de a se agrava în timp.

10
DIAGNOSTIC
Diagnosticul poate fi stabilit prin metode de denumire a culorilor, teste pseudoizocromatice Ishihara, atlasul
Polack, planse pseudoizocromatice Stilling, Rabkin si prin teste de clasificare si asortare Farnsworth. Pentru
diagnosticul Daltonismului se utilizează cel mai frecvent testul pseudoizocromatic Ishihara, care este format
dintr-o serie de planse cu puncte colorate. O cifră (de obicei, una sau mai multe cifre arabe) este încorporată în
imagine ca un număr de puncte de culoare putin diferită fată de restul si poate fi văzută de cei cu vedere
normală, dar nu si de cei care suferă de daltonism. Setul complet de teste are o varietate de combinatii de culori
pentru cifră sau fundal si permite diagnosticarea tipului de discromatopsie. Testele pseudoizocromatice Stilling,
Polack si Rabkin se bazează pe acelasi principiu ca si testele Ishihara, doar că au reprezentate alte simboluri în
loc de cifre.
TRATAMENT
Nu există tratament care să vindece Daltonismul. Doar
în cazul daltonismului dobândit prin medicamente,
expunere la toxice sau datorită unor boli, întreruperea
medicatiei care cauzează probleme de vedere,
toxicului sau tratarea afectiunilor oculare pot avea ca
rezultat o îmbunătătire a vederii cromatice. Purtarea
unui filtru colorat pe ochelari sau o lentilă de contact
colorată poate îmbunătăti perceptia asupra contrastului
dintre culori. Acest filtru schimbă spectrul luminii care
îl traversează în asa fel încât acesta să producă un
stimul în ochiul persoanei care suferă de daltonism
asemănător celui al unei persoane cu vedere cromatică
sănătoasă. Efectul este pe lungimile de undă mare si
medie (rosie-verde), în timp ce pe lungimile de undă
scurtă (albastră) efectul este mai redus. Folosind
lentilele de corectie, daltonistii pot să perceapă si
nuantele cromatice pe care anterior nu le puteau
distinge. Prin acest tip de lentile se poate îmbunătăti
capacitatea unui daltonist de a distinge culorile, iar în
80% din cazuri poate determina corectia completă.

12
VA MULȚUMIM PENTRU ATENȚIE!

S-ar putea să vă placă și