Sunteți pe pagina 1din 3

4

jl

j.t

i
!
1

t
!'l

parazite ale e

protozogl-o.Sia.studiaz4 doar protozo4rele


-2
parazitologiei medicale,
tn cadrul
avdnd ca ssop p,i"'il;it*Ji"r
f,or*ot p;;
u""'ttu le produc' rnijloacelor de ,4

{
organismului uman,
diignosticare.prevenire 9i combatere a lor' *

, ,: ^^r^ rn'*or
Aceasta celula este formati
I

forr44t dlntr-o singur6 celui4-


corp este
Frotozoareie sunt fiinle al cdror
din:
- masi ProtoPlasmatic6
- un nucleu
- o membrani de inveliq
locomolie: flageli sau cili
- uneori, organite specifrce pentru

Celemaimuiteprotozoaretrdiescliber,inspecialinapadinmediulextern.incondiliioptimede
posibile dezvoltarea
qi u*iait t",-iro*"o*"te suJi" forma o"g*t"ti"e' activS' fiind (uscSciune'
kmperaturd de mediu devin nefavcrabile
inrnurfirea pi exer"itarea'efecteror
p"r#;;. canJ
"""gtttile mai rezistenta de inveiig'
i$i dG;;".orpo1::.:membrana
remperarura scazutd), protoz:T{ conaidile externe devin din nou
favorabile'
--rransform6ndu_se informa chistici. A;;ad
p*t"t"*.fe iqi reiau forma vegetativ['
t*1"'T:Li;"ffitffi:""j!ff"ffi |!tfr" eril]1f1 de om in mediur extern' Din secrefile
se poate imboln'vi omul s'nitos
;'l*";;; aii upu ir##;f";" chistice,
inftctat intr-un
g;;;;i"r""""Ji*a pentru u t""* din organsimul
omuiui
- indirect, avind nevoie A* o
aitul s6nltos'
i

separate in 4 mari clase:


punct de vedere medical sunt
Frotozoarele importante din a *"*rt*i de inveliq' cu
un contur in continu'
1. Clasa rhizopode cuprindg pr;;;;-f' care se formeaz' in diverse
El" ," mi$c6 qi u"inllr*" cu ajutorur pu*.rJopoa"lor,
schimbare.

,. 5gffiffi:t::*:Y,#:X::"3:XX:Louuac.orpuruiqiprinmodurde
ir-e-ribi. ixemplu: Lambtia intestinatis
ro.o*o1l*i,iffi;1 *d;;;;;;"[ire sexuat6" urmati de e]aborare de
3. casa sporozoarelor r" "*u#r#"'"#prit
membranr de invelie bine dezvortat''
4. frx;Htffff'{;y,:'X''ififfiI?p'o::":T*iu
Ex: Balantidium coli
acoperit6 parlial sau total
t";ild;ili'

.reunegteprot'ozoarecucorplipsitdemembraniceiularE"careemitpseudopodecuajutorul
at6t
r amibe,or ei pot imbr'ca
" aii:ru;3g#rj;::r*m**'J?i:
veget"itlff il;itr;;:$in*ut1*t"
!fi:iHlrainu
prin diviziune directi'
forme

din
A-MIBELE nul uman fac parte din patru
genuri.-cele mai importante
produce
noi'iluni ui*totv'i"a' care
.l::ll;l: ffi':ffi:ffi"ri"?ffi'J;i*'""u" 'p""iu
";;;
iizenteria amibiana"
2
f'
/
{

Amiba este o fiinld microscopici' unicelulard-


Forma corpului
s[u este madificata continuu
producerea de pseudopode (false picioare),
r"pr"""i,ur"-ae frerungiriiemporare ale protoprasmei, prin
aiutorui cerora animalul se mi$ce qi fdiegte. cu
Acestparaeit aie corpul forrnat din aucleu gi
protoplasmd.
Protoplasm a are 2 podiuni:
-
externE, hialina numitE ectoplasml
-
centrali, granulat6" numiti endoplasmi""

Nucleul se gdsegte in endoplasma" fari a


o pozilie stabile. Este format dintr-o
eu mici grdmezi de cromatin6 dispuse pe lvea membran' nucreard,
fafa inti*a'gidi,rir; masa de cromatini
central'_
x{rinirea unei amibe s3 face. tot cu ajutorul pseldopodelor.
pafiiculd alirnentarS' o ?nconjoar6 din toate un pseudopod care vine in contact cu o
i"tli" ii"-rr"r"al in ,nasa prctoprasm€i. se constituie
astfel o vacuoli digestiva, ?n care particula;Iil;;ril;;;;;lucratd
gi asimilatd. pdrf;e neurilizabile
rdmdn ln vacuoli" care se transformi astfel
in iacuola excretoare, care va fi eliminat6
:fr**:'tei la
L'

R'espira{ia amibei se face pe toati zuprafafa


corpului, iar apa necesari vieliieste absorbitE
inconjurdtor. din mediul

in condifii.nefavorabile, amibere se inchisteazd"


Hlli::: i.",*,?:*t::X1ytE.
j'^?l:f,1-lT':l:*:: j;ry"*1;#il;ffiilffi form6nd un
;T':'::,:r,:,': :u[Tff ff il:?T:,
3i",1;liiliJl;,::"_f:jli"ll;:",3gjj::1:T;F;;;ffi#1['Jffi:'fiil',llii,l."J,,"
al unei noi gazde, se va rgpe gi din el vor iesi
reql un numdr corespunzdtor de amibe
mici, care oo.."iuu
ciclul biologic" e

E"ntamoepa histolyfica este un parazital intestinului


gros al omului, care produce boala numiti
dizenterie amibianl.
- caractere morfologi ce forma vegetdivda acestei
amibe are dimensiuni de 30-40pr gi are
ectoplasma net delimitati de endoplasmd. Ectoplasma
elabo**" pr""?"p"de, care conferd
amibei o mare mobilitate, asigurend deplasarea parazitului,
a* ,"guia il; singurd direclie
- in intestin, forma vegetativd se poate giui tn 2 stadii: forma
minuta, nepatogeni gi forma
magna, patogend
- forma chisticd se produce doar din forma minuta chistul format este rotund,
rnembrand dubl6. Con{ine 4 nuclei
invelit cu o
ciclul biologic al parazitulyi este simplu: purtitorul elimina
odat6 cu fecalele chisturi, care
?1api, vor putea fi ingerate de om, care se va inibolnavi.
3:nsg
Risplndirea geografici: boala este rispdnditi mai utes in ,on"le
tropicale" in ultimii ani s-au
semnaiat cazuri tot mai numeroase in zonele temperate
Patogenia: amibele atacd peretele intestinallp* ;r" iioistrug,
patrund ?n submucoasd, unde se
inmullesc masiv, formdnd.o guls6 cu puroi ?n profunzi*"u
p'.t"t"lui intestinal. punga se
mdreqte formdnd o ulcerafie intinsi gi profundi, putand
auce ta multiple perforalii inrestinale
"o;#:l,TJr?,:;:.i:Hl.*$l jiilll;1ll*.r::Tl:
TablOU Clin!e: diafee r?Er^soFm.,innla-rE
,*n",**,au.e;;;;ff j,",f
Pot surveni complicalii-ca: perforatii intestinale, abcese Flj;
l" airr*ia O"
agrat'eaz,6 evolugia bolii gi pun ?n pericor viala bolnavuJr,,*-'r.'*i :,-,
il;;h;i),
-'-*i''^*"" care
--,--=:;-: " ":- ?
I
I
I

a bolii mai Pot


Epla"-r"ltei;,'t 'ial*po-*: t-:l::,*t*:li-l,lli"T*."te (musca, gandacul de
'[il"i;pj'r""i'J**,11"1?i:::::,,9llll;?3'-TJ:f
fi il|ifr'#*';;::,ililiffi ;
J,':*':"':e*j{:::l::I*prinapasauarirnenteie
::"ffi ;;il;;
f iffi #:::";1H"i:ffitr:':xil:f;
'i# ffi; "t'1":' : :1ry:-i::::-":lf :*
ilffi;xlL*l",Xl: 1H#';"1 ffi ilf;
I
;i T I afecteaziin mod e gal toate grupere
de

vArstl
Diagnosticul de laborato;"ffi::tiklor
vegltatiu: dl1::uune diareice proaspete,
ou*i** imediat duP6 emisie' la 37oC prin
fecalele purtatoriior sinatogi,
Evidenliereu mr**ioi"t istice din
examen coproparazitolo gic

cu medicamente tip Metronidazol


traramenrur ,. a"l ""TH:;:t#" care vor fi izola-ti qi tratali'
bolii *ar*i ae *"pistare a purtator'or sSnatogi,
proriraxia cuprinde consumarea de api
ce dezinfe4i" p"r**"n'a a closetelor' surselor de ap4
se vor lua m6sun gi fructrlor, igiaia personar', mai ales
a
spllarea r"grmelo.
fia*n in zonele epidemice, "r"#"
mSinilor, dezinsec{ia'

S-ar putea să vă placă și