1 PRACTICA MEDICALÅ

REFERATE GENERALE

Sisteme de sånåtate europene

European Health Systems
Dd. Ec. I. BÂRLIBA1, Prof. Dr. GEORGETA SINIºCHI2
1
Spitalul de Urgen¡å „Sf. Spiridon“, Ia¿i
2
Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Gr. T. Popa“, Ia¿i

REZUMAT
Asigurarea sånåtå¡ii este un obiectiv esen¡ial al unui sistem sanitar. Realizarea unui nivel ridicat de sånåtate
¿i distribuirea echitabilå a serviciilor de asisten¡å medicalå este un scop important al acesteia.
Sistemul sanitar al fiecårei ¡åri trebuie så implice respectul pentru individ (confiden¡ialitate ¿i autonomie) ¿i
orientarea bolnavului prin servicii prompte ¿i dotåri de calitate, deci så corespundå a¿teptårilor popula¡iei.
Sistemele de sånåtate sunt definite prin modul de finan¡are dominant, iar cele folosite în Europa sunt
urmåtoarele: sistemul Bismarck, sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge, sistemul centralizat de asiguråri
de sånåtate tip Semasko, sistemul privat de asiguråri de sånåtate.
În ¡ara noastrå s-a creat un sistem de finan¡are a actului medical compus din resurse publice ¿i private, pentru
a se baza pe ¿anse egale pentru servicii medicale ¿i asigurarea unei echitå¡i în problema plå¡ilor serviciilor
prestate. Sistemul de sånåtate în România este revizuirea modificatå a modelului Bismarck, având influen¡e
model din Semasko ¿i Beveridge.
Toate sistemele de sånåtate se stråduiesc så satisfacå nevoile popula¡iei în materie de sånåtate ¿i de servicii
medicale, cererea de sånåtate trebuie så reflecte nevoile reale ale popula¡iei, oferta de îngrijiri medicale ¿i
utilizarea serviciilor så fie satisfåcåtoare. Sånåtatea poate avea coindicatori (speran¡a de via¡å, morbiditatea,
mortalitatea), fiecare stat din Europa ¿i-a dezvoltat propriile mecanisme de finan¡are, toate sistemele se sprijinå
pe o combina¡ie de surse de finan¡are, dar majoritatea sunt controlate de stat (direct sau indirect), sistemele de
sånåtate din Uniunea Europeanå sunt finan¡ate prin contribu¡ii publice ¿i contribu¡ii directe. Obiectivul principal
al sistemelor este: de a repartiza costurile serviciilor medicale între persoanele bonave ¿i sånåtoase, a modera
costurile în func¡ie de resursele de care dispune fiecare stat, nici un sistem de sånåtate nu este exclusiv de stat,
ingrijirile medicale primare combinå medicina liberalå privatå cu medicina publicå în majoritatea ¡årilor
Uniunii Europene, ¡årile Uniunii Europene au un consens, un mecanism de solidaritate conform cåruia sånåtatea
nu poate fi abandonatå mecanismelor pie¡ei.

Cuvinte cheie: sisteme de sånåtate europene, protec¡ie sanitarå, costuri

ABSTRACT
The assurance of health is an essential objective of any health system. The quality and the correct distribution
of health services are important purposes of the health systems.
The health system of any country must involve the respect for the individual (confidentiality and autonomy)
and must guide the population to prompt and quality services, witch must correspond to the population
expectation.
The health systems are defined by the major finance source, the most used in Europe being : Bismarck System,
National Health System type Beveridge, Centralized Health Assurance System type Semasko, Private Health
Assurance System.

116 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008

 SISTEME DE SÅNÅTATE EUROPENE

In our country it has been created a system witch sources of finance are both public and private, in order to
offer equal chances and correct distribution of services payment. The health system in Romania is a modified
version of Bismarck model, but also includes influences of Semasko and Beveridge models.
All health systems intend to satisfy the population needs in health and medical services; the medical and care
services offer must reflect the real needs of the population; the health have co indicators (morbidity, mortality,
life expectation); every European state developed its own mechanisms of finance sources, all of them including
a combination of these, but the majority are under the government control (directly or indirectly); health system
in European Union are financed by public contribution and direct contribution, the main objective of these
being to distribute the costs of medical services between the sick and health people, to moderate the costs
depending on any state resources, no system being exclusively public; the primary care including both private
medicine and public medicine; the European Union have a consensus, a solidarity mechanism witch states that
health can not be abandoned to the market mechanisms.

Key words: european sanitary systems, health care, costs

A
sigurarea sånåtå¡ii este un obiectiv
esen¡ial al unui sistem sanitar.
Realizarea unui nivel ridicat de
sånåtate ¿i distribuirea echitabilå a
serviciilor de asisten¡å medicalå re-
prezintå un scop important al acesteia.
Sistemul sanitar al fiecårei ¡åri trebuie så implice
respectul pentru individ (confiden¡ialitate ¿i
autonomie) ¿i orientarea bolnavului prin servicii
prompte ¿i dotåri de calitate, deci så corespundå
a¿teptårilor popula¡iei.
Receptivitatea fa¡å de exigen¡ele popula¡iei ¿i
modul de distribuire trebuie corelatå cu scopurile
urmårite de sistemul sanitar pentru men¡inerea
sånåtå¡ii.
Riscul de îmbolnåvire, finan¡area ¿i cheltuielile
sunt ultimul obiectiv al sistemului sanitar.
Metodele utilizate pentru evaluarea obiecti-
velor sunt corelate cu cheltuielile pentru, îngrijirea
sånåtå¡ii, ajustate conform pre¡urilor locale ¿i asi-
gurarea stårii de sånåtate (dupå Evans DB ¿i
colaboratorii în Raportul OMS 2001).
Un factor determinant pentru sånåtate este
nivelul de educa¡ie al popula¡iei.
Sistemul sanitar este definit (dupå World
Health Report) astfel: „toate activitå¡ile al cåror
scop principal este de a promova, restabili sau
men¡ine sånåtatea“.
Sistemul de îngrijire a sånåtå¡ii utilizeazå majo-
ritatea resurselor alocate la nivelul întregului sis-
tem sanitar.
Fiecare guvern are responsabilitatea fa¡å de
propriile sisteme sanitare pe care le coordoneazå,
deci are rol activ în promovarea sånåtå¡ii, dupå OMS.
Obiectivele sistemelor sanitare ¿i necesitatea
stabilirii impactului pe care acestea le au asupra
sånåtå¡ii sunt, subliniate de asemenea, în raportul
OMS (an 2000 Saltman ¿i colab.).
În Uniunea Europeanå se promoveazå o
politicå deschiså în domeniul sånåtå¡ii, dar
sistemele sanitare din cele 15 state membre sunt
diferite ca organizare ¿i finan¡are.
Sistemele de sånåtate publicå urmåresc asi-
gurarea drepturilor omului bolnav ¿i accesul ne-
îngrådit la asisten¡a medicalå, prin informarea
privind starea clinicå, dreptul la o îngrijire atentå,
caracterul confiden¡ial al bolilor sale, acceptarea
restric¡iilor confesionale ¿i a convingerilor filozo-
fice, respectarea considerentelor de imagine, a
celor de demnitate umanå ¿i posibilitatea de a
accepta sau respinge actul terapeutic prescris ¿i
capacitatea de a sesiza dacå existå o incorecti-
tudine în administrare.
Boala în societatea modernå apare prioritar
ca produsul unui mod de via¡å, astfel cå sånåtatea
unei popula¡ii se apreciazå dificil ca mod de
evolu¡ie.
Cre¿terea cheltuielilor pentru sånåtate con-
duce la aprecierea cå serviciile de sånåtate func-
¡ioneazå defectuos, iar sistemele de asigurare nu
constituie decât paleative la unele alternative ¿i
nu o solu¡ie realå.
„Nevoia de sânåtate“ este o problemå care
apar¡ine administra¡iei locale sau centrale.
„Riscul“ de îmbolnåvire este repartizat prin
sisteme de asigurare colectivå.
Sistemele de sånåtate din Europa au o serie
de caracteristici (tabelul 1).
Obiectivele sistemulor de sånåtate sunt în
prezentate în tabelul 2.
Func¡iile sistemelor de sånåtate
Dupå OMS, orice sistem de sånåtate trebuie
så aibå 28 de func¡ii care cuprind 4 categorii
(tabelul 3).
Func¡iile unui sistem na¡ional de sånåtate
trebuie så fie bine stabilite, coordonate ¿i
controlate.

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008 117

SISTEME DE SÅNÅTATE EUROPENE

Tabelul 1. Caracteristicile sistemelor de sånåtate din Tabelul 2. Obiectivele sistemelor de sånåtate

Europa (dupå Roemer)

Tabelul 3. Func¡iile sistemelor na¡ionale de sånåtate (dupå OMS 1988)

118 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008


Dupå OMS, etapele procesului de evaluare
ale unor programe de sånåtate în cadrul proce-
sului de evaluare sunt (tabelul 4):
Tabelul 4. Etapele procesului de evaluare
stabilirea subiectelor propuse
asigurarea suportului informa¡ional
verificarea releva¡ei
aprecierea caracterului adecvat
reevaluarea progresului
aprecierea eficien¡ei eficacitå¡ii impactului, alåturi de
elaborarea concluziilor
formularea de propuneri pentru activitå¡ile viitoare
Sistemele de sånåtate sunt definite prin modul
de finan¡are dominant.
Sistemul Bismarck de asigurare socialå obliga-
torie de sånåtate.
Caracteristicile structurii acestui sistem sunt:
• sursa de finan¡are este prin contribu¡ia pentru
sånåtate, care este obligatorie atât din partea
angajatorului, cât ¿i din a angajatului.
Sistemul func¡ioneazå respectând urmåtoarele:
a. contribu¡iile stabilite prin lege sunt egale
procentual, dar se reflectå diferit la nivelul
persoanelor contribuabile în raport cu ve-
nitul real ob¡inut;
b. cota de participare a institu¡iei ¿i a angaja-
tului este dependentå politica executivului
¿i poten¡ialului economic (resurse supli-
mentare);
c. contribu¡iile de asiguråri sunt încasate de
Casa de Sånåtate, institu¡ie independentå
de guvern;
d. politicile de sånåtate sunt stabilite de exe-
cutiv împreunå cu Ministerul Sånåtå¡ii ¿i
Casele de Asiguråri;
e. Casele de Asiguråri selecteazå modelele de
furnizare a serviciilor de sånåtate, modele
de platå, încheie contracte cu spitale, poli-
clinici, cabinete medicale.
Sistemul Bismarck are numeroase avantaje
(tabelul 5).
Tabelul 5. Avantajele sistemului Bismarck
1. Fonduri virate personalizate stabile
2. Fluxuri båne¿ti vizibile pe elementele componente
ale sistemului
3. Furnizarea serviciilor realizate eficient ¿i oportun
4. Programele de sånåtate în concordan¡å cu politicile
în domeniu
5. Casa are o independen¡å func¡ionalå în raport cu
executivul
6. Combinå „riscurile bune“ cu „riscurile rele“
7. Alocå serviciile de sånåtate în func¡ie de nevoi
8. Eliminå testele
9. Sprijinå drepturile asigura¡ilor
SISTEME DE SÅNÅTATE EUROPENE
Dezavantajele sistemului Bismatck sunt (tabelul
6):
Tabelul 6. Dezavantajele sistemului Bismarck
1. Costuri administrative mari
2. Serviciile de sånåtate sunt pentru:
- persoane asigurate
- grupuri defavorizate
3. Controlul costurilor serviciilor medicale cu execu¡ie dificilå
Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge
Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge are
urmåtoarele caracteristici (tabelul 7):
Tabelul 7. Caracteristicile sistemului na¡ional de sånåtate tip
Beveridge
1. Sursa de finan¡are prin impozite, taxe generale – buget public
2. Func¡ionare:
- guvernul este plåtitorul serviciilor de sånåtate
- bugetul (venit global) este: divizat, repartizat dupå destina¡ii, dupå
criterii de importan¡å socialå (dupå educa¡ie, sånåtate, apårare,
ordine publicå)
- sumele care revin Ministerului Sånåtå¡ii se repartizeazå pe zone
administrative
Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge are
urmåtoarele avantaje (tabelul 8):
Tabelul 8. Avantajele sistemului na¡ional de sånåtate tip
Beveridge
1. Asigurå acoperirea universalå a popula¡iei
2. Plata serviciului se realizeazå dupå administrarea actului terapeutic
3. Grupurile cu risc au prioritate
Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge are
urmåtoarele dezavantaje (tabelul 9):
Tabelul 9. Dezavantajele sistemului na¡ional de sånåtate tip
Beveridge
1. Liste de a¿teptare pentru e¿alonarea plå¡ii actelor terapeutice, pentru
boli ¿i categorii de bolnavi
2. Personalul medical nu are stimulente
Statele europene unde func¡ioneazå sistemul
Beveridge: Marea Britanie, Suedia, Norvegia,
Islanda, Finlanda, Danemarca, Grecia, Italia,
Portugalia, Spania.
Sistemul centralizat de asiguråri de
sånåtate tip Semasko
Caracteristicile sistemului Semasko:
1. sursa de finan¡are: impozite, taxe generale
care formeazå bugetul de stat;
2. controlarea procesului de vânzare – cum-
pårare se face în plan teritorial prin progra-
mare centralizatå ¿i execu¡ie stadialå;
3. accesul la serviciile medicale pare gratuit,
dar este eronat (nu este plåtit de pacient);
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008 119
SISTEME DE SÅNÅTATE EUROPENE
4. personalul medical nu ob¡ine prin muncå
date suplimentare;
5. competi¡ia este absentå deci este neperfor-
mant;
6. calitatea actului terapeutic este afectatå de
insuficien¡a financiarå.
Sistemul Semasko mai func¡ioneazå în ¡åri care
au avut un sistem economic centralizat în Europa
Centralå ¿i de Est.
Sistemul privat de asiguråri de sånåtate
În Europa, spre deosebire de SUA, unde acest
sistem este func¡ional cu prioritate, reprezintå
cam 20% din asiguråri. Categoriile defavorizate
sunt acoperite de programe speciale.
Bolnavul, prin modelul de asigurare privatå
selecteazå institu¡ia, serviciul calitativ ¿i include o
rela¡ie financiarå bolnav – medic.
Dezavantaje:
1. cei cu riscuri mari de boalå vor fi exclu¿i
din sistem;
2. cei cu riscuri prezumtive vor avea intrare
(„selec¡ie adverså“).
În ¡ara noastrå s-a creat un sistem de finan¡are
a actului medical compus din resurse publice ¿i
private, pentru a se baza pe ¿anse egale pentru
servicii medicale ¿i asigurarea unei echitå¡i în
problema plå¡ilor serviciilor prestate.
Sistemul de sånåtate în România este revizuirea
modificatå a modelului Bismarck, având ca
influen¡e ¿i modelele Semasko ¿i Beveridge.
Asigurårile private de sånåtate „costituie un
sistem facultativ“ suplimentar celui de asiguråri
de sånåtate obligatorii, acoperind organizarea ¿i
func¡ionarea sistemului de asiguråri sociale de
sånåtate de tip: complementar, suplimentar,
substitutiv.
BIBLIOGRAFIE
1. Cassels A, Janovsky K – Strengthening Health
Management in Districts and Provinces, World Health
Organization, 1995.
2. Enachescu D, Marcu MG – Sånåtate publicå ¿i management
sanitar, Editura ALL, 1998.
3. Evans DB, Tandon A, Murray CJL, Lauer JA – Eficien¡a
comparatå a sistemelor sanitare na¡ionale, BMJ 2001;323;307-
10.
4. Flett P, Curry A, Peat A – Reengineering Systems in General
Practice – A case study review, International Journal of
Information Management 28, 2008.
5. Luchian M – Management sanitar, Ia¿i, 2005.
6. Marcu MG, Minca DG – Sånåtate publicå ¿i management
Sanitar, Ed. Universitarå „Carol Davila“, 2003.
7. McKee M – Dezbatere – Îngrijirile medicale salveazå vie¡i?,
Jurnal medical croat 1999;40:123-8.
120 PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008
În concluzie:
• toate sistemele de sånåtate se stråduiesc
så satisfacå nevoile popula¡iei în materie
de sånåtate ¿i de servicii medicale;
• cererea de sånåtate trebuie så reflecte ne-
voile reale ale popula¡iei;
• oferta de îngrijiri medicale ¿i utilizarea
serviciilor så fie satisfacåtoare;
• sånåtatea poate avea coindicatori:
– speran¡a de via¡å;
– morbiditatea;
– mortalitatea.
• fiecare stat din Europa ¿i-a dezvoltat pro-
priile mecanisme de finan¡are;
• toate sistemele se sprijinå pe o combina¡ie
de surse de finan¡are, dar majoritatea sunt
controlate de stat (direct sau indirect);
• sistemele de sånåtate din Uniunea Europeanå
sunt finan¡ate prin contribu¡ii publice ¿i
contribu¡ii directe;
• obiectivul principal al sistemelor este:
– de a repartiza costurile serviciilor me-
dicale între persoanele bonave ¿i så-
nåtoase;
– a modera costurile în func¡ie de re-
sursele de care dispune fiecare stat.
• nici un sistem de sånåtate nu este exclusiv
de stat;
• îngrijirile medicale primare combinå me-
dicina liberalå privatå cu medicina publicå
în majoritatea ¡årilor Uniunii Europene.
• ¡årile Uniunii Europene au un consens, un
mecanism de solidaritate conform cåruia
sånåtatea nu poate fi abandonatå me-
canismelor pie¡ei. ‰
8. Perrot A – Ouverture a la concurrence dans les reseaux –
Rapproche strategique de l’economie de reseaux, Rev.
Economie et Previsions, no. 119/ 1995.
9. Pineault R, Daveluy C – La planification de la sante:
concepts, methodes, strategies, Editions Nouvelles, 1995.
10. Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii – Raport asupra stårii de
sånåtate mondialå, 2000. Sistemele sanitare: îmbunåtå¡irea
performan¡ei, Geneva: OMS, 2000.
11. Robinson R – Economic Evaluation and Health Care – Cost
and cost-minimization analisys, BMJ, 307: 726-728, 1993.
12. Saltman RB, Ferroussier-Davis O – Conceptul de
administrare în politica de sånåtate, Buletin OMS 2000;78:
732-9.
13. OMS Regional Publications, Serie europeene de la sante pour
tous, no. 6 – Sante 21 – La politique – cadre de la sante pour
tous pour la region europeene de l’OMS, 1999.

v ap
Revista e medicale
presei m ic
A major study links a chemical
widely used in plastic products, inclu-
ding baby bottles, to health problems
in humans like heart disease and
diabetes, but U.S. regulators said on
Tuesday they still believe it is safe.
Health worries about a chemical
found in many plastic products have
created opportunities for companies
catering to the growing market for
products made without bisphenol A.
But the plastics and food packaging
industries, which defend the safety of
bisphenol A or BPA, argue that parti-
cularly for certain uses there are no
alternatives that can do everything
BPA can do.
And they caution that chemicals that
may be embraced now as safer alterna-
tives to BPA eventually might turn out
to pose their own set of health con-
cerns.
Some scientists and activists said a
major study published on Tuesday
linking BPA to heart disease and dia-
betes will put more pressure on regula-
tors to crack down on the compound.
They want BPA banned at a minimum
in children’s products such as baby bottles.
BPA has been used in many pro-
ducts for decades. It is used to make
polycarbonate plastic, a transparent,
durable and shatter-resistant material
SOCIETźII ACADEMICE
Adresa de coresponden¡å:
Dd. Ec. I. Bârliba, Spitalul de Urgen¡å „Sfântul Spiridon“, Bd. Independen¡ei, Nr. 1, Ia¿i, Cod po¿tal 700111, Ia¿i
Common plastics chemical linked
to heart problems
in products including water bottles,
plastic utensils and medical devices.
But it can leach out of plastic into
liquid such as baby formula, water or
food inside a container.
Some retailers, including Wal-Mart
and Target, are phasing out products
made with BPA.
“Large retailers are moving away
from BPA products. I think it’s going
to force manufacturers to switch to
BPA-free products only, in feeding
(products) or in toys or whatever else
you can think of that has BPA,” Ron
Vigdor, president of Florida-based
company BornFree, said in a tele-
phone interview.
Vigdor said BornFree has seen big
increases in sales of its range of BPA-
free products including plastic baby
bottles and cups made of Polyamide
PA, a form of nylon.
Nalgene launched a line of water
bottles made from a new type of plastic
made by Eastman Chemical Company
called Tritan copolyester, which is not
made with BPA but boasts BPA’s good
qualities such as transparency and
shatter resistance. Nalgene is owned
by Thermo Fisher Scientific Inc.
Spokeswoman Tracy Broadwater
said Eastman Chemical is scaling up
production capacity for Tritan, intro-
Source: REUTERS/HEALTH, Rockville, Maryland
Vizita¡i site-ul
DE MEDICINÅ
www.samf.ro
PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008
SISTEME DE SÅNÅTATE EUROPENE
duced last year, with new facilities to
be ready by late 2009.
Industry officials said the big
chemical companies and food package
manufacturers are exploring alterna-
tives to BPA, but said banning the
chemical would be unwise and unwar-
ranted.
“An alternative would have to be
found that, number one, works, that
provides the necessary function. The
second big hurdle is that the alter-
native should be at least as safe,” Steven
Hentges of the American Chemistry
Council industry group said in a
telephone interview.
BPA makers include Dow Chemical,
Bayer, Sunoco Chemicals and Hexion
Specialty Chemicals, Hentges said.
John Rost, chairman of the North
American Metal Packaging Alliance,
representing the food and beverage
packaging industry, said there is no
alternative that works as well to
prevent spoilage and extend shelf life
for canned foods as the epoxy resins
made with BPA used as lining in cans.
These epoxy coatings became the
“gold standard” 25 years ago, replacing
an earlier generation of materials.
“With the use of epoxy coatings, shelf
life of foods virtually doubled
overnight,” Rost said.
A FAMILIEI
121