II.

OBIECTE ŞI METODE DE CERCETARE

Pentru realiazarea scopului și a obiectivelor trasate în studiul respectiv am recurs la
metode investigaționale epidemiologice, clinice și complementare.
Pentru analiza clinico-epidemiologică a morbidității pacienților cu complicații cauzate
de molarul de minte a fost întocmit un chestionar, care conținea date despre nr. fișei medicale
din arhiva CNȘPMU pe parcursul anului 2013, numele și prenumele pacientului, sexul,
vârsta, data internării și a externării, starea generală la adresare, diagnosticul clinic definitiv.
Acest studiu cu date retrospective a permis:
 aprecierea frecvenței complicațiilor inflamatorii provocate de molarul de minte raportate
la totalitatea complicațiilor ale teritoriului OMF;
 aprecierea frecvenței complicațiilor provocate de molarul de minte în funcție de sex,
vârstă, regiunea dintelui cauzal.
Pentru analiza eficacităţii tratamentului pericoronaritei acute și pentru stabilirea
conduitei de tratament au fost examinați și tratați 18 pacienți cu pericoronarită. Pentru analiza
datelor acestor pacienți a fost întocmit un chestionar, care conținea date despre numele și
prenumele pacientului, vîrsta, sexul, acuzele la adresare, anamneza, examenul obiectiv exo- și
endobucal, rezultatul ortopantomografiei, diagnosticul cliniv definitiv, tratamentul
medicamentos și chirurgical efectuat, precum și date desăre evidența în dinamică a
pacientului.
În cadrul cercetării personale s-au folosit următoarele metode de investigare.
Examenul clinic:
 date personale: numele, prenumele, vârsta, sexul, starea civilă, profesia,
domiciliul;
 anamneza:
 acuzele;
 istoria actualei maladii;
 istoria vieții: antecedentele eredo-familiale; antecedentele personale;
 examenul obiectiv general (după sisteme);
 examenul loco-regional:
 examenul extraoral:
- inspecția facială;
- palparea masivului osos facial;
- palparea nodulilor limfatici regionali;
- examenul articulației temporo-mandibulare.
  examenul intraoral:
- inspecția vestibulului bucal;
- examenul deschiderii gurii;
- inspecția cavității bucale propriu-zisă;
- examenul arcadelor dentare;
- examenul apofizelor alveolare;
- examenul mucoasei bucale.
Explorări paraclinice:
 ortopantomografia.
Tratamentul pacienților cu pericoronarită acută a fost efectuat în 2 etape. La I etapă
(în faza acută a procesului inflamator) a fost administrat un tratament medicamentos complex:
 antimicrobian (Tab. Augmentin 1,0; câte 1 p. de 2 ori/zi);
 antiinflamator (Tab. Aksen Fort 550 mg N.10, câte 1 p. de 2 ori/zi);
 hiposensibilizant (Tab. Citerizină 10 mg; câte 1 pastilă/zi);
 antifungic (Tab. Fluconazol 150 mg; la a 3 zi de tratament).
La a 2-a, a 3-a zi de tratament medicamentos (la retrocedarea fenomenelor
inflamatorii) urma a II-a etapă: tratamentul radical (extracția dintelui cauzal).
Pentru colectarea datelor au fost create fișiere de tip ,,bază de date”, în care au fost
introduși toți parametrii luați în considerare pentru a fi studiați. Pentru stocarea, analiza și
redarea datelor s-a utilizat componentele Word, Excel și Power Point a pachetului de
programare Microsoft Office 2007 Professional.

2
 III. PARTEA PERSONALĂ
3.1 Rezultatele obţinute şi discuţia lor
Analiza clinico-epidemiologică a morbidității pacienților cu complicații cauzate de
molarul de minte conform datelor Centrului Național Științifico-Practic Medicină Urgentă pe
parcursul anului 2013
Pe parcursul anului 2013 în secţia de chirurgie oro-maxilo-facială (OMF) a Centrului
Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă (CNȘPMU) au fost spitalizați 1379 de
pacienți, dintre care 220 (16%) au fost cu procese inflamatorii cauzate de molarii de minte
(figura 3.1).

Fig.3.1 Frecvența proceselor inflamatorii cauzate de molarii de minte (%) la pacienții

spitalizați în secţia chirurgie OMF a CNȘPMU în anul 2013

Din cei 220 de pacienți internați cu procese inflamatorii cauzate de molarii de minte,
114 au fost bărbaţi (57,1%) şi 106 - femei (42,9%). În următoarea figură (figura 3.2) este
reprezentată structura pacienţilor internați cu procese inflamatorii cauzate de molarii de minte
în funcţie de gen (%).

3
 Fig. 3.2 Structura pacienţilor internați cu procese inflamatorii cauzate de
molarii de minte în funcţie de gen (%)

Vârsta celor 220 de pacienţi incluşi în studiu a fost cuprinsă între 18 şi 82 de ani,
constituind în medie 25,7 ani. Mai frecvent au fost afectate persoanele cu vârsta cuprinsă
între 18-29 de ani (61 femei, 54 barbați), apoi persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-39 de ani
(22 femei, 21 bărbați), între 40-49 de ani (19 bărbați, 14 femei). Cel mai rar au fost afectați
bărbații cu vârsta cuprinsă între 50-59 de ani (10 pacienți), urmați de cei cu vârsta peste 60 de
ani (8 pacienți), iar foarte rar s-au dovedit a fi femeile cu vârsta de peste 60 de ani (6
pacienți), femeile cuprinse între 50-59 de ani au fost doar 4 pacienți (figura 3.3).

Fig.3.3 Frecvenţa pacienţilor internați cu procese inflamatorii cauzate de

molarii de minte în funcţie de gen şi vârstă (%)
Analiza clinică a eficacităţii tratamentului medicamentos la pacienţii cu
pericoronarite acute. Stabilirea conduitei de tratament al pacienţilor cu pericoronarite acute.
Pentru analiza eficacităţii tratamentului pericoronaritei acute și pentru stabilirea
conduitei de tratament au fost examinați și tratați 18 pacienți cu pericoronarită.

4
 Vârsta medie a acestor pacienți a constituit 25,3 ani cu predominarea genului femenin
(83,3%) (figura 3.4).

Fig. 3.4 Structura pacienţilor cu pericoronarită acută în funcţie de gen (%)

Pericoronarita acută seroasă a fost diagnosticată la 16 pacienți (în 89,9% cazuri), iar
cea purulentă - la 2 (11,1% cazuri) (figura 3.5).

Fig. 3.5 Frecvența pacienților cu pericoronarită acută (%)

Tratamentul pacienților cu pericoronarită acută a fost efectuat în 2 etape. La I etapă

(în faza acută a procesului inflamator) a fost administrat un tratament medicamentos complex:
 antimicrobian (Tab. Augmentin 1,0; câte 1 p. de 2 ori/zi);
 antiinflamator (Tab. Aksen Fort 550 mg N.10, câte 1 p. de 2 ori/zi);
 hiposensibilizant (Tab. Citerizină 10 mg; câte 1 pastilă/zi);
 antifungic (Tab. Fluconazol 150 mg; la a 3 zi de tratament).

5
 La a 2-a, a 3-a zi de tratament medicamentos (la retrocedarea fenomenelor
inflamatorii) s-a efectuat extracția dintelui cauzal.
În urma examenului clinic al acestor pacienți s-a constatat că perioada postoperatorie a
decurs fără complicații inflamatorii.
3.2 Caz clinic
Pacienta C.E., în vârstă de 20 de ani, s-a adresat în Clinica Stomatologică Universitară
nr.2 cu acuze la prezenţa durerilor la nivelul molarului de minte pe stânga, limitarea
deschiderii gurii şi dereglarea funcţiei de masticaţie din cauza durerilor.
Din anamneză – durerile au apărut cu 3 zile înainte de adresare, cu iradieri otice.
Durerile cedau la analgeticele uzuale pe o perioadă scurtă de timp, apoi reapăreau.
Din antecedente – pe parcursul vieţii nu a prezentat reacţii alergice medicamentoase.
Tuberculoză, sifilis, SIDA, hepatită sau alte patologii de ordin general neagă.
Examenul obiectiv general (după sisteme)
Inspecția generală. Starea generală este satisfacătoare, neurologic adecvat. Conștiința
este clară, poziția activă. Tipul constituțional normostenic. Tipul de nutriție este normotrofic.
Tegumentele și mucoasele vizibile sunt de culoare roz-pală, curate, fără particularități.
Umiditatea și turgorul pielii sunt păstrate. Limba este umedă, fără depuneri, abdomenul și
toracele participă la actul de respirație. Părul cu luciu păstrat, unghiile de formă obişnuită, fără
manifestrări de dereglări trofice. Ţesutul adipos subcutan este în limitele normei. Ganglionii
limfatici occipitali, retroauriculari, preauriculari, submandibulari, cervicali, supra- şi
subclaviculari , axilari , inghinali, poplitei nu se palpează. Forma şi dimensiunile capului sunt
obişnuite, proporţionale în raport cu corpul. Semne de turgescenţă a venelor jugulare lipsesc.
Muşchii dezvoltaţi moderat, tonusul bun, fără de semne de atrofiere, dureri la palpaţie nu se
atestă.Oasele nu sunt deformate, fără dureri la palpare. Articulaţiile de formă obişnuită, fără
schimbări conformaţionale. Ţesuturile adiacente fără schimbări patologice.
Sistemul respirator. Acuze nu prezintă. Inspecţia: Participarea aripelor nazale în actul
de respiraţie este simetrică. Respiraţia nazală nu este dereglată. Ambele hemitorace participă
simetrică în actul de respirație. Forma cutiei toracice este normostenică. Frecvenţa mişcărilor
respiratorii este 25 respiraţii pe minut. Palpaţia: Elasticitatea cutiei toracice este în limiteie
normei. Arii dureroase nu s-au depistat. Freamătul vocal se transmite simetric pe ambele părti
ale cutiei toracice. Auscultaţia: pe întreaga arie pulmonară se auscultă murmur vezicular.
Sistemul cardio-vascular. Acuze nu prezintă. Pulsul este de 76/min., ritmic, plin,
tensiunea şi amplitudinea pulsului pe artera radială sunt normale. Pulsul se determină bine pe
arterele femurale, poplitei, tibialis posterior şi dorsalis pedis ale ambelor picioare. Auscultația

6
cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 66/min. Contracţiile sânt ritmice, regulate,
sonore. La inspecția venelor jugulare nu se determină pulsaţie patologică sau turgescenţă. Pe
membrele inferioare vizual şi palpator nu se determină segmente de vene dureroase sau mărite
în volum. Nu se atestă semne de tromboflebită sau flebotromboză. Tensiunea arterială: TA
este 110/70 mmHg.
Sistemul digestiv. Acuze nu prezintă. La inspectia cavitații bucale buzele sunt de
culoare roz-pală. Cavitatea bucală se deschide uşor. Limba umedă, fără depuneri. Ducturile
glandelor salivare nu sunt evidenţiate. Saliva este de culoare și aspect obișnuit. Abdomenul
moale, indolor la palpare. Ficatul și splina nu se palpează. Scaunul oformat, regulat.
Sistemul renal. Acuze nu prezintă. La inspecţia regiunii lombare nu se determină
modificări patologice. Simptomul Pasternaţki negativ bilateral. La palpare rinichii nu se
percep, puncte dureroase nu se atestă. Micțiunile sunt libere și indolore.
Sistemul endocrin. Acuze nu prezintă. Pacienta este bine dezvoltată, obiectiv dereglări
ale aparatului endocrin nu sunt prezente. Nu stă la evidenţă la endocrinolog. Pacienta nu
suferă de diabet zaharat.
Sistemul nervos. Acuze nu prezintă. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este
normală. Zone de hipo, an și hiperstezii cutanate nu se determină. Dureri pe parcursul nervilor
periferici nu se determină. Mersul este coordonat, vorbirea clară, pacientul răspunde clar și
adecvat la întrebări.
Examenul loco-regional
Examenul exobucal
Inspecţia. Fața asimetrică pe contul edemului țesuturilor moi din regiunea
submandibulară pe stânga. Forma feţei este ovală. Plicile naziolabiale şi mentoniere sunt
pronunţate. Profilul feţei este uşor concav. Absenţa expresivităţii faciale. Buza inferioară este
acoperită puţin de buza superioară. Buzele contactează uşor, au dimensiuni medii. Nu se
observă o prăbuşire a buzelor sau a obrajilor. Culoarea buzelor este roz-pală. Culoarea
tegumentelor este obişnuită. Tegumentele sunt umede şi elastice. Deformaţii faciale nu sunt
prezente. Fistule, ulceraţii, excoriaţii nu sunt prezente. Mentonul este puţin proeminat.
Respiraţie nazală.
Palparea. Temperatura locală nu este crescută. Contururile osoase ale maxilarului,
nasului, marginile orbitei, ale osului şi arcadei zigomatice, relieful mandibular se palpează
uşor şi nu sunt dureroase. Mobilitatea patologică a fragmentelor osoase nu este prezentă.
Ţesuturile epiteliale sunt elastice. La palparea formaţiunilor anatomice nu sunt depistate zone
dureroase.

7
 Palparea glandelor salivare (parotidă, submaxilară) este fară durere.
Examenul nodulilor limfatici. Limfonodulii preauriculari, retroauriculari, genieni,
retroangulomandibulari, submentonieri, cervicali superficiali, cervicali profunzi, au
dimensiuni obişnuite şi nu sunt dureroşi la palpare. Examinarea articulaţiei
temporomandibulare. Gradul de deschidere a gurii este de 3 cm. Excursia condilului
mandibular este liberă. Cracmente, cripitaţii, frecături, salturi nu sînt prezente. La deschiderea
gurii, mandibula se deplasează fără devierea de la linia mediană. Dureri în articulaţie lipsesc.
Examenul endobucal
La examenul endobucal se observă că mucoasa în regiunea retromolară pe stânga este
hiperemiată, edemațiată, acoperă 1/3 posterioară din suprafața ocluzală a molarului 3 (figura
3.6). De sub capușon sunt puse în evidență eliminările seroase .

Fig. 3.6 Aspectul clinic endobucal al pacientului

cu pericoronarită acută seroasă

În urma examenului clinic a fost stabilit diagnosticul prezumtiv de pericoronarită

acută seroasă la nivelul dintelui 38.
În urma efectuării radiografiei panoramice (figura 3.7) s-a pus în evidență prezența
dintelui 38 în poziție coronară verticală, dar cu rădăcina mezială recurbată spre distal. De
asemenea, se observă că în 1/3 posterioară a suprafeței ocluzale a molarului 3 există țesut
osos. Rădăcinile dintelui 38 sunt în apropierea nemijlocită cu canalul mandibular.

8
 Fig. 3.7 Imaginea radiografiei panoramice la nivelul
molarilor inferiori pe stânga

În urma examenului clinic și paraclinic a fost stabilit diagnosticul definitiv:

pericoronarită acută seroasă la nivelul dintelui 38.
Tratamentul efectuat: a fost administrat un tratament medicamentos complex:
 antimicrobian (Tab. Augmentin 1,0; câte 1 p. de 2 ori/zi);
 antiinflamator (Tab. Aksen Fort 550 mg N.10, câte 1 p. de 2 ori/zi);
 hiposensibilizant (Tab. Citerizină 10 mg; câte 1 pastilă/zi);
 antifungic (Tab. Fluconazol 150 mg; la a 3 zi de tratament).
S-a recomandat efectuarea băilor bucale cu soluții antiseptice (sol.Trahisan) de 3-4
ori/zi.
În urma examenului clinic al pacientului, la a 3-a zi de tratament medicamentos s-a
constatat diminuarea durerilor, ameliorarea deschiderii gurii (4 cm), o ameliorare a
fenomenelor inflamatorii (micșorarea edemului și a hiperemiei mucoasei retromolare) (figura
3.8).

9
 Fig. 3.8 Aspectul clinic endobucal al pacientului
cu pericoronarită acută seroasă la a 3-a zi de tratament medicamentos

La a 3-a zi de tratament medicamentos (la retrocedarea fenomenelor inflamatorii) s-a

efectuat extracția dintelui 38. Perioada postoperatorie a decurs fără complicații.

10