UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACOLOGIE

,,NICOLAE TESTEMITANU”

Coarctatia
aortica
Coordonator: Dr. Asistent
universitar Cheptanaru Eduard
A efectuat: Dr. Rezident Mitachi Constantin
Definitie: Coarctația aortei presupune o îngustare congenitală a peretelui aortic, ceea ce va determina tulburări circulatorii. Partea inferioară a corpului este cea mai afectată în cazul manifestării acestui defect congenital.    
Coarctația de aortă este prezentă la naștere și există mai multe grade de severitate a acestei afecțiuni, ceea ce determină descoperirea ei mai devreme sau mai târziu pe parcursul vieții.
Cu cât îngustarea este mai severă, cu atât
simptomatologia este mai accentuată. 
Coarctația de aortă se poate manifesta ca o
malformație singulară, fie este însoțită de alte
probleme cardiace. Ea poate apărea oriunde de-a
lungul arterei, dar în principal apare la nivelul
arcului aortic. Malformația congenitală poate fi
prezentă la naștere sau se poate instala mai
târziu, ca o consecință a unor boli precum
ateroscleroză, vasculite sau a unor traumatisme.
Care sunt cauzele coarctației de aorta?
Cauzele acestui defect congenital nu sunt
pe deplin cunoscute, dar sunt corelate cu
defecte apărute în perioada embrionară. În
unele cazuri, pot exista în familie cazuri de
malformații cardiace. De asemenea,
coarctația de aortă se poate manifesta și în
cadrul unor sindroame genetice (sindromul
Turner). 
 Ductul arteriosus permiabil

Defect de sept ventricular

Defecte Stenoza aortica
asociate:
Valva aortica bicupsida- 66%

Anomalii ale V Mt

Anomalia Taussing-Bing

Ventricul sting cu dublu intrate

Atrezia tricuspidiană cu transpunerea arterelor mari

Sindromul inimii stângi hipoplazice

Fiziopatologie:

Impune o postîncărcare semnificativă asupra ventriculului stâng (LV) creșterea stresului

pe perete  hipertrofie ventriculară compensatorie.
Pe măsură ce canalul se constrânge, postsarcina ventriculară stângă crește rapid  creștere
a presiunii ventriculare stângi (sistolice și diastolice creșterea presiunii atriale stângi:
• Deschiderea foramenul oval, provocând șunt stânga-dreapta și dilatarea atriului drept și a
ventriculului drept.
• Dacă foramenul oval nu se deschide, presiunile venoase pulmonare și presiunile arterei
pulmonare cresc și se dezvoltă dilatația ventriculului drept.
Tabloul clinic

• La copiii cu o afecțiune mai gravă,

semnele precoce includ de obicei:
piele palida
iritabilitate
transpirație abundentă
respiratie dificila
Diagnostice diferențiale

Hiperplazia
Cardiomiopatie Fibroelastoza
suprarenală Hipertensiune
dilatativă endocardică
congenitală

Insuficiență
Sindromul inimii
Cardiomiopatie suprarenală
stângi hipoplazice Sepsis pediatric
hipertropica pediatrică (boala
pediatrice
Addison)

Stenoza aortică Miocardită virală ŞocTraumatism cu

valvară pediatrică pediatrică disecție aortică
Diagnostic de laborator

La Nou-nascuti: La pacienții vârstnici care prezintă

hipertensiune arterială :
Examenul septic include culturi de sânge,
urină și lichid cefalorahidian (LCR). Analize de urină,
Nivelurile electroliților, creatinina și
concentrațiile de glucoză trebuie testate. Niveluri de electroliți,
Echilibrul acidobazic.
Citirile pulsoximetriei Creatinine și concentrații
preductale și postductale pot arătade glucoză.
dovezi de
șuntare ductală de la dreapta la stânga, în special la nou-născut.
Electrocadiografie
• ECG la nou-născut sau sugar cu
debut precoce a coarctației aortei
poate evidenția hipertrofia
ventriculului drept mai degrabă
decât a ventriculului stâng (LV).
• ECG la pacienții cu debut tardiv a
coarctației aortei pot fi normale sau
pot evidenția hipertrofie VS și pot
prezenta semne de ischemie sau
încordare VS. Uneori, hipertrofia VS
se poate manifesta ca unde S
crescute în derivațiile V5 și V6, așa-
numita hipertrofie posterobazală VS.
Prezentarea precoce a coarctației aortei
(CoA). Tratament initial

Tratamentul la pacienții cu insuficiență cardiacă congestive

(ICC) include utilizarea de diuretice și medicamente inotrope.
Prostaglandina E1 (0,05-0,15 mcg/kg/min) este perfuzată
intravenos pentru a deschide canalul arterios.
Asistența de ventilație este oferită pacienților cu activitate
respiratorie semnificativ crescută.
Infuzia de medicamente inotrope (dopamină, dobutamina,
epinefrină) este utilă atunci când este prezentă disfuncția
ventriculară, în special în cazul hipotensiunii.
Se introduce un cateter Foley pentru a monitoriza perfuzia
renală și debitul de urină.
ABG-urile sunt testate pentru a monitoriza acidoza.
Prezentare tardivă a coarctației aortei.
Tratament initial
1. Reducerea hipertensiunii
preoperatorii la nivelul
extremităților superioare.
2. Terapia cu beta-blocante înaintea
intervenției chirurgicale poate
reduce severitatea hipertensiunii
postoperatorii.
• Hipertensiunea postoperatorie poate fi tratată pe
termen scurt cu vasodilatatoare, cum ar fi
nitroprusiatul de sodiu și beta-blocante
intravenoase, cum ar fi esmololul.
• Când este necesară terapia antihipertensivă pe
termen mai lung, beta-blocantele pot fi continuate,
iar dacă nu există o obstrucție reziduală a arcadei,
pot fi adăugați inhibitori ai ECA sau antagonişti ai
angiotensinei II (doza pediatrică nu este stabilită
pentru antagoniştii angiotensinei II) dacă
hipertensiunea persistă în ciuda beta-blocantelor.
Tratament chirurgical

• Dacă nu este prezentă nici hipertensiunea arterială, nici insuficiența cardiacă,

se recomandă o terapie chirurgicală electivă sau cu balon la copiii cu vârsta
cuprinsă între 2-5 ani.
• după vârsta de 5 ani intervenția chirurgicală sau terapia cu balon pentru
ameliorarea obstrucției aortice nu este recomandabilă din cauza dovezilor de
hipertensiune reziduală
Relatia dintre Coartatia de aorta si infectiile dento-alveolare acute?

Endocardita bacteriană este o infecţie severă a valvelor inimii sau a suprafeţei

endoteliale a cordului care poate aparea in urma infectiilor dento alveolare acute.
În ciuda progreselor considerabile în domeniul intervenţiilor medicale şi
chirurgicale, rata de mortalitate prin endocardită bacteriană este de circa 10%.
Printre afecţiunile cu risc pentru endocardita
bacteriana sunt:
• afecţiuni valvulare reumatice
• alte afecţiuni valvulare dobândite
• afecţiuni congenitale cardiace:
• proteză valvulară;
• endocardite anterioare;
• anomalii vasculare sau proteze intravasculare(coarctaţia aortei)
Manoperele care necesita profilaxie cu
antibiotice

• extracții dentare;
• proceduri parodontale;
• aplicarea de implanturi;
• tratamente endodontice;
• anestezii intraligamentare;
• implantarea subgingivala de fibre de antibiotice;
• detartraj profesional;
• montarea de aparate ortodontice.
Profilaxia cu antibiotice este indicată în cazul practicării de intervenţii
sângerânde. Astfel, conform ghidurilor American Heart Associations (AHA) și
European Society of Cardiology (ESC) , 2015 se poate administra o singură doză
de antibiotic cu 30-60 min. înaintea efectuării intervenţiei chirurgicale, după cum
urmează:
Adult : Amoxicilină - 2 g oral sau Ampicilină - 2 g IM sau IV sau 61 Cefazolin sau
Ceftriaxone -1 g IM sau IV în cazurile în care nu se poate administra medicatia pe
cale orala La pacienţii alergici la peniciline sau ampicilină se poate administra per
os :
Cephalexin – 2 g sau Clindamicină - 600 mg sau Azitromicină sau Claritromicină -
500 mg La pacienţii alergici la peniciline sau ampicilină şi incapabili să ia medicaţie
per os se recomandă :
Cefazolin sau Ceftriaxone – 1 g IM sau IV sau Clindamicină - 600 mg - IM sau IV
În cazul în care pacienţii prezintă istoric de anafilaxie, angioedem sau urticarie, nu
trebuie să li se administreze cefalosporine indiferent de generaţia acestora
. La copii
se utilizează aceleaşi tipuri şi clase de antibiotice cu aceleaşi precauţii în cazul alergiilor,
dar dozele sunt calculate pe Kg/corp. Astfel , se poate administra : Amoxicilină – 50
mg/kg corp - oral sau Ampicilină - 50 mg /kg corp , IM sau IV sau Cefazolin sau
Ceftriaxone - 50 mg/kg corp IM sau IV în cazurile în care nu se poate administra
medicaţia pe cale orală 62 La pacienţii alergici la peniciline sau ampicilină se poate
administra per os :
Cephalexin – 50 mg/kg corp sau Clindamicină – 20 mg/kg corp sau Azitromicină sau
Claritromicină - 15 mg/kg/corp La pacienţii alergici la peniciline sau ampicilină şi
incapabili să ia medicatie per os se recomandă : Cefazolin sau Ceftriaxone – 50mg/kg
corp IM sau IV sau Clindamicină – 20 mgkg/corp - IM sau IV La adulţi cât şi la copii cu
risc înalt de apariţie a endocarditei bacteriene se indică următorul regim medicamentos:
Amoxicilină sau Ampicilină – 2 g oral sau IV ( la adulti) Amoxicilină sau Ampicilină 50
mg/kg corp oral sau 50 mg/kg corp oral sau IV ( la copii) În cazul alergiei la penicilină se
poate administra Clindanicină 600 mg oral sau IV. La copii doza uzuală este de 20 mg
/kg corp , oral sau IV.
• In concluzie putem spune ca trebuie sa luam o serie de masuri si precautii
in timpul tratarii infectiilor dento-alveolar cand printre afectiuninle
generale se enumare o maladie ca coartatia de aorta, necatand la
cunostitele noastre despre aceasta corelatie, trebuie sa avem avizul medical
de la medical cardio chirurg al pacientului, deoarece este mai informat si
cunoaste specificul individual al pacientului, pe langa aceasta nu trebuie sa
neglijam antibiotico terapia pre si intro operatorie, cantitatea de anestezie
utilizata atat cea cu epinefrina-articaina cat si xilina ca tot poate induce
modificari la parametrii cardiac, specificul manoperelor trebuie sa fie bine
organizate, prompte, corect si rapid efectuate.
Biografie :

• https://emedicine.medscape.com/article/895502-treatment#d6
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430913/
• https://www.annalsthoracicsurgery.org/article/S0003-4975(17)30566-0/fulltext
• https://www.annalsthoracicsurgery.org/article/S0003-4975(16)30480-5/fulltext
• https://www.researchgate.net/figure/The-two-main-theories-for-the-pathogenesi
s-of-aortic-coarctation-A-Skodaic-hypothesis_fig2_41579326

• Extracția dentară / Eugenia Popescu. - Iaşi : Editura Gr.T. Popa, 2016