2.

OBIECTE ŞI METODE DE CERCETARE

Pentru realizarea scopului și a obiectivelor trasate în studiul respectiv am recurs la
metode investigaționale epidemiologice, clinice și complementare. Pentru analiza clinico-
epidemiologică a morbidității pacienților cu erupție dificilă a molarilor din minte a fost întocmit
un chestionar, care conține date despre nr. fișei medicale din arhiva Clinicii Stomatologice
Universitare nr. 2 pe perioada anilor 2018-2020, numele și prenumele pacientului, sexul, vârsta,
data adresării, starea generală la adresare, diagnosticul clinic definitiv.
Acest studiu cu date retrospective a permis:
 aprecierea frecvenței complicațiilor provocate de erupție dificilă a molarilor din minte
raportate la totalitatea complicațiilor ale teritoriului OMF;
 aprecierea frecvenței complicațiilor provocate de erupția dificilă a molarilor din minte în
funcție de sex, vârstă, regiunea dintelui cauzal.
Pentru analiza clinico-epidemiologică a morbidității pacienților incluși în studiu au fost
studiate fișele medicale a 191 de pacienți cu erupție dificilă a molarului de minte. Pentru analiza
datelor a fost întocmit un chestionar, care conținea date despre numele și prenumele pacientului,
vîrsta, sexul, acuzele la adresare, anamneza, examenul obiectiv exo- și endobucal, rezultatul
ortopantomografiei, diagnosticul clinic definitiv, tratamentul chirurgical efectuat, precum și date
de evidența în dinamică a pacientului.
De asemenea, s-a efectuat examenul clinic și paraclinic, întocmirea planului de tratament
la 10 pacienți cu erupția dificilă a molarului de minte. În cadrul cercetării personale s-au folosit
următoarele metode de investigare.
Examenul clinic:
 date personale: numele, prenumele, vârsta, sexul, starea civilă, profesia, domiciliul;
 anamneza:
 acuzele;
 istoria actualei maladii;
 istoria vieții: antecedentele eredo-familiale; antecedentele personale;
 examenul obiectiv general (după sisteme);
 examenul loco-regional:
 examenul extraoral:
- inspecția facială;
 - palparea masivului osos facial;
- palparea nodulilor limfatici regionali;
- examenul articulației temporo-mandibulare.
 examenul intraoral:
- inspecția vestibulului bucal;
- examenul deschiderii gurii;
- inspecția cavității bucale propriu-zisă;
- examenul arcadelor dentare;
- examenul apofizelor alveolare;
- examenul mucoasei bucale.
Explorări paraclinice:
 ortopantomografia.
 CBCT.
 3. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI DISCUȚII
3.1 Rezultatele obţinute şi discuţia lor
Analiza clinico-epidemiologică a morbidității pacienților cu erupției dificile a molarilor
din minte conform studiului efectuat pe perioada anilor 2018-2020 a inclus 191 de pacienți
tematici. Din cei 191 de pacienți 86 au fost bărbaţi (45,03 %) şi 105 – femei 54,97 %. În
următoarea figură (figura 3.1) este reprezentată structura pacienţilor ce s-au adresat cu erupții
dificile a molarilor din minte în funcţie de gen (%).

45.03%

Femei
0.5497 Bărbaţi

Fig. 3.1 Structura pacienţilor ce s-au adresat cu erupții dificile a molarilor din minte în
funcţie de gen (%)
Vârsta celor 191 de pacienţi incluşi în studiu a fost cuprinsă între 18 şi 70 de ani,
constituind în medie 44,8 ani. Mai frecvent au fost afectate persoanele cu vârsta cuprinsă între
18-40 de ani (73,82%), apoi persoanele cu vârsta cuprinsă între 41-70 de ani (26,18%).
Structura pacienţilor ce s-au adresat cu erupții dificile a molarilor din minte în funcţie de vârstă
este reflectată în figura 3.2.
 0.2618

Vârsta cuprinsă între 18-40 ani

Vârsta cuprinsă între 41-70 ani

0.7382

Fig. 3.2 Structura pacienţilor ce s-au adresat cu erupții dificile a molarilor din minte în funcţie
de vârsta (%)
Conform analizelor efectuate din numărul total de cazuri cu erupție dificilă a molarilor
din minte:dintele 18 reprezintă o erupție dificilă în 17(8,90 %) cazuri din 191(100%), dintele 28
atesta o erupție dificila în 28(14,66 %) cazuri din 191(100%), dintele 38 în 67(35,08 %) cazuri
din 191(100%) și respectiv dintele 48 are o erupție dificilă în 79(41,36 %) cazuri din 191(100%).

Fig. 0.089
3.3
41,36 %
0.1466

Dintele 18 Dintele 28 Dintele 38

0.3508
dintele 48

Structura pacienţilor ce s-au adresat cu erupții dificile a molarilor din minte în funcţie de
dintele cauzal (%)
3.2. Caz clinic Nr.1
Pacienta C.T., 32 ani
Domiciliu: mun. Chișinău, str. M. Kogalniceanu, 73A
Diagnostic: Erupția dificilă a dintelui 38.
Acuze: Disconfort în regiunea retromolară pe stîngă, miros fetid.
Boli antecedente și concomitente: HTA, Hepatite virale, TBC, Sifilis, HIV-SIDA – neagă
Reacții la medicamente – neagă.
Evoluția bolii actuale: Din spusele pacientei disconfortul a început cu 2-3 luni în urmă. S-a
adresat la medicul stomatolog, care a recomndat extracția dintelui 38.
Examenul clinic (exobuxal și endobucal): S-a efectuat după protocolul standartizat: Exobucal
fară particularități. Endobucal, la inspecție se atestă prezența porțiunii distale a coroanei dintelui
38, mucoasa acoperitoare roz pală, fără modificari patologice (figura 3.4).
 Fig. 3.4 Aspectul clinic endobucal

Examen paraclinic: Pe ortopantomografie s-a pus în evidență prezența dintelui 38 în poziție

orizontală, cu treimea coronară distală situată extraosos, cu apexurile formate aflate la o distanță
de circa 2 mm față de canalul mandibular (figura 3.5).

Fig.3.5 Aspectul radiologic al dintelui 38

Pentru extracția dintelui 38 sunt necesare urmatoarele isntrumente (figura 3.6):

masuța operatorie cu instrumentele necesare pentru intervenție de odontectomie: Setul
standart pentru examinare, elevator, foarfece, portac, pensă, mâner de bisturiu cu lamă de
unică folosință 15, decolator mucoperiostal, departător Farabeuf, sutură, seringă metalică
pentru anestezie, carpule de anestezie Septanest 1:100000.
 Fig. 3.6 Instrumentarul chirurgical necesar
Tratamentul
1. Prelucrarea câmpului operator cu sol. Clorhexidină 0,05% (figura 3.7).

Fig. 3.7 Antiseptizarea câmpului operator

2. Anestezia tronculară periferică cu sol. Septanest 1:100 000, 3,4 ml (figura 3.8).
 Fig. 3.8 Anestezia
3. Incizia mucoperiostală
longitudinală pe creasta
alveolară de la ramul
ascendent al mandibulei spre

porțiunea distală a molarul doi, completată de o incizie de degajare pe suprafața

vestibulară până la nivelul fundului de șanț vestibular, pentru realizarea lamboului “în
L” (figura 3.9).
Fig3.9 Incizia

4. Decolarea lamboului mucoperiostal (figura 3.10).

 Fig. 3.10 Decolarea lamboului mucoperiostal
5. Secționarea corono-radiculară realizată cu fiziodispenser, micromotor cu piesa contra
unghi, freza de os și irigare continuă cu ser fiziologic 0,9% (figura 3.11).

Fig. 3.11 Secționarea corono-radiculară

6. Corticotomia cu realizarea unui șanț vestibular la interfața dintre dinte și corticala

vestibulară (figura 3.12).
 Fig. 3.12 Corticotomia
7. Extracția dintelui 38 s-a efectuat cu elevatorul drept (figura 3.13).

Fig. 3.13 Extracția propriu zisă a dintelui 38

8. Inspecția dintelui extras în vederea observării integrității acestuia, prezența/absența
unor modificari patologice, ulterior cu revizia alveolei, inspecția integrității pereților
alveolei, lipsa modificarilor patologice (figura 3.14).
 Fig. 3.14 Aspectul alveolei postextracționale și a dintelui 38 extras
9. Aplicarea suturilor nerezorbabile de matasă (DENTAL-A 4/0, cu ac înțepător), prin
tehnica cu fir separat, aspectul postoperator al plăgii imediat după extracție și
aplicarea suturilor (figura 3.15).

Fig. 3.15 Suturarea plăgii postoperatorii

Recomandări postoperatorii:
1. Tratament medicamentos complex cu preparate antimicrobiene, antiinflamatoare.
2. Băi bucale cu sol. Trachisan.
3. Vizita repetată la a 3-a, a 7-a zi.
4. Suprimarea suturilor la a 7-a zi.
3.3. Caz clinic Nr.2
Pacientul: S.S., 21 ani
Domiciliu: or. Orhei str. Mihai Eminescu 23
Profesia: Student USM, Facultatea de Drept
Diagnostic: Erupția dificilă a dintelui 18
Acuze: Extracție cu scop ortodontic
Boli antecedente și concomitente: HTA, Hepatite virale, TBC, Sifilis, HIV-SIDA – neagă
Reacții la medicamente – neagă.
Evoluția bolii actuale: Din spusele pacientului medicul ortodont a recomandat extrația dintelui
18 pentru a urma un tratament ortodontic.
Examenul clinic (exobucal și endobucal): S-a efectuat după protocolul standartizat. Exobucal
fară particularități. Endobucal, la inspecție se atestă lipsa dintelui 18, mucoasa acoperitoare roz
pală, fără modificari patologice.
Examen paraclinic: Pe clișeul radiologic s-a depistat dintele 18 inclus submucos in poziție
verticală,situat la nivelul liniei cervicale a dintelui 17 (figura 3.16).

Fig.
3.16 Aspectul radiologic al dintelui 18
 Tratamentul
1. Dupa efectuarea anesteziei locale infiltrative (vestibular și palatinal) la nivelul molarului
trei cu sol. Septanest 1:100 000-1,7 ml, s-a efectuat incizia „în baionetă” creându-se un
lambou „în L”, extins retrodentar pe mijlocul crestei la nivelul tuberozităţii şi cu o incizie
de descărcare în dreptul dintelui 17 (figura 3.17).

Fig. 3.17 Incizia mucoperiostală „în baionetă”

2. Decolarea lamboului mucoperiostal (figura 3.18).
 Fig. 3.18 Decolarea lamboului mucoperiostal

3. Luxația și extracția propriu-zisă a dintelui 18 cu ajutorul elevatorul drept (figura 3.19).

Fig. 3.19 Luxația și extracția propriu-zisă a dintelui 18

4. Efectuarea chiuretajului după extracție pentru înlăturarea membranei foliculare și a

eventualelor eschile osoase (figura 3.20).
 Fig. 3.20 Chiuretajul postextracțional
5. Efectuarea manevrei Valsava pentru a cofirma prezența sau absența comunicării oro-
sinusale (figura 3.21).

Fig. 3.21 Manevra Valsalva

6. Aplicarea suturilor resorbabile de mătasă (figura 3.22).
 Fig. 3.22 Suturarea plăgii postoperatorii

Recomandări postoperatorii:
1. Băi bucale cu sol. Clorhexidină 0,05%.
2. Vizita repetată la a 3-a, a 7-a zi.
3. Suprimarea suturilor la a 7-a zi.