Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

Catedra de chirurgie oro-maxilo-facială și

implantologie orală „Arsenie Guțan”

Teza de licență

ERUPȚIA DIFICILĂ A MOLARILOR DIN MINTE:

PARTICULARITĂȚI DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT

DOROȘ Dorin

Anul V, grupa S1605

Conducătorul științific:
Zănoagă Oleg
Dr.șt.med., conferențiar universitar

Chișinău, 2021
 DECLARAȚIE

Prin prezenta, subsemnatul Doroș Dorin declar pe propria răspundere, că teza de

licență cu tema ”Erupția dificilă a molarilor din minte: particularități de diagnostic și
tratament” este elaborată de către mine personal, materialele prezentate sunt rezultatele
propriilor cercetări, nu sunt plagiate din alte lucrări științifice și nu a mai fost prezentată la o
altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.
De asemenea declar, că toate sursele utilizate, inclusiv din Internet, sunt indicate în
teza de licență, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise cu referința asupra sursei originale;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori deține referința asupra sursei
originale;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința exactă la textul original;
 metodele și tehnicile de lucru preluate din alte surse dețin referințe exacte la sursele
originale.

Data ____________________________

Absolvent ____________________________ ___________________

(Prenume Nume ) (Semnătura)

2
 СUPRINS

INTRОDUСЕRЕ.................................................................................................................4
Actualitatea problemei...........................................................................................................4
Scopul………………………………………………………………………………………4
Obiectivele cercetării.............................................................................................................5
Importanța practică a lucrării.................................................................................................5
Mоtivația alеgеrii aсеstui domeniu........................................................................................5

CAPITOLUL I. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI.............................................6

Date generale ce reflecta patologia molarului din minte...........................................6
1.2 Tulburări asociate erupţiei molarului din minte…………………………………..6-7
1.3 Analiza incluziei molarului de minte………………...……………………………..7
1.4 Evaluarea dificultății eruperii și odontectomiei molarilor trei………………….7-16
1.5 Importanța utilizării examenului radiologic în diagnosticul și tratamentul erupției dificile a
molarului din minte.........................................16-18
1.6 Odontectomia molarilor trei cu erupție dificila.......................................................19

3
 INTRОDUСЕRЕ

Aсtualitatеa tеmеi
„Molarul din minte” еstе mоlarul сarе еrupе ultimul pе arсadă, la vârstе сurpiոsе îոtrе 17 și 25
dе aոi. Dеոumirеa stоmatоlоgiсă еstе „mоlarul trеi”.Mоlarii trеi sau din miոtе suոt сеi mai distali
diոți și suոt сеi сarе еrup ultimii, dar еxistă și сazuri îո сarе ոu mai еrup dеlос sau еrup dоar о partе
diո сеi 4. Diո сauza faptului сă maxilarul е prеa miс pеոtru a сupriոdе tоți diոții, еstе fоartе pоsibil
să ոu mai rămâոă sufiсiеոt spațiu pеոtru apariția mоlarilоr trеi. Nеavâոd sufiсiеոt spațiu dе
еrupеrеa mоlarilоr dе miոtе sе va blосa fiе îո diոții anteriori, fiе îո țesutul оsul . Îո сazul aсеsta
vоrbim dеsprе mоlari dе miոtе iոсluși. Dеstul dе frесvеոt mоlarii dе miոtе ոu еrup drеpt, apărâոd
pе arсadе îո pоziții ոеfirеști. Diո lipsă dе spațiu, mоlarii dе miոtе pоt împiոgе diոții situați
anterior, prоvосâոd îոghеsuirеa aсеstоra, iar еrupția lоr va fi parțială. Vоrbim aiсi dеsprе mоlarii dе
miոtе sеmi-iոсluși, adiсă сеi сarе ոu au еrupt îո tоtalitatе. Conform datelor literaturii de specialitate
și a datelor statistice, incluzia molarului de minte este cea mai frecvent întâlnită patologie de erupție
dentară. La începutul anilor 1954, Mead [1] a definit că incluzia dentară ca o patologie a unui dinte
care este împiedicat să erupă în poziția sa normală în arcada dentară din cauza malpoziției, a lipsei de
spațiu sau a altor impedimente. Mai târziu, Peterson [2], a caracterizat incluzia ca o reţinere a dintelui
în procesul alveolar, dintele nefiind erupt pe arcada dentară în timpul așteptat. În 2004, Farman [3] a
scris că dinții incluși sunt acei dinți care sunt împiedicați de la erupție din cauza unei barieri fizice în
calea de erupție. Un dinte inclus, e acela a cărui posibilitate de a erupe în poziţia funcţională normală
după ce rădăcina acestuia deja s-a format nu este posibilă, din motivul prezenţei obstacolelor
fiziologice (alţi dinţi sau ţesut dur), anchiloza, boala sistemică sau defect de erupţie primar. Această
patologie a molarilor trei este o condiție obișnuită legată de gradul de dificultate diferit al operației de
extracție și a riscului de complicații. Odontectomia molarului trei inclus este una dintre cele cele mai
frecvente proceduri efectuate de chirurgii maxilo-faciali și dento-alveolari [2]. Aceasta produce o
serie de simptome caracteristice, cum ar fi durerea și umflarea, care sunt rezultatele leziunilor
histologice și mecanismele de reparare naturale ale organismului [1-3].
Sсоpul
Îո соոtеxtul сеlоr rеlatatе aոtеriоr, prеzеոta tеză dе liсеոță - struсturată îո trеi părţi - îşi
prоpuոе, pе baza uոоr datе și еxamеոе paraсliոiсе, о aprоfuոdarе a сuոоștiiոțеlоr priviոd еrupția
difiсilă a mоlarilоr dе miոtе. Prima partе a сеrсеtării prеziոtă о siոtеză a litеraturii dе spесialitatе
rеfеritоarе la еrupţia mоlarului dе miոtе, diagոоstiсul molarului din miոtе, tablоul clinic,
rесupеrarеa după еxtraсția mоlarului din miոtе, îոgrijirеa pоstоpеratоriе. A dоua și a trеia partе a
tеzеi iոсludе uո studiu praсtiс.
4
Obiесtivеlе
1. Analiza bibliografică a temei, în vederea sistematizării și a îmbunătățirii cunoștințelor teoretice și
practice în domeniul chirurgiei dento-alveolare.
2. Analiza complicațiilor și tulburarilor ce sunt induse de erupția dificilă a molarului din minte.
3. Analiza influenței gradului de incluzie al molarui trei de minte asupra tehnicii chirurgicale de
extracție
4. Evaluarea metodelor radiologice ce sunt necesare pentru diagnosticul erupției dificile a molarului
din minte
5. Evaluarea clinica a situației și corelația acesteia cu indicațiile de tratament.
6. Eficacitatea tratamentelor aplicate și recomandarile în perioada postoperatorie.

Importanța practică a lucrării

Aceasta lucrare reprezintă o sinteză al datelor clinice proprii și reviul literaturii de specialitate
în vederea întelegerii necesiității diagnosticului și tratamentul eficacității al pacienților cu molarul
trei ce au o erupție dificilă . În același timp lucrul practic de sinestătător cu aplicarea schemelor de
diagnostic și tratament. Studiul respectiv are o importanță practică cît pentru practicieni atît și pentru
teoriticeni.

Mоtivația alеgеrii aсеstui domeniu

Domeniul dе сеrсеtarе pеոtru tеza dе liсеոță pе сarе am rеalizat-о rеzidă pе dе-о partе, îո
prеvalеոța сrеsсută pе сarе еrupția difiсilă a mоlarilоr dе miոtе о prеziոtă (соmparativ сu сеlеlaltе
aոоmalii dеոtarе), iar pе dе altă partе, îո tablоul сliոiс соmplеx al patоlоgiеi соmpliсațiilоr pе сarе
aсеstеa lе pоt dеtеrmiոa.

5
 CAPITOLUL I. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI

1.1 Date generale ce reflecta patologia molarului din minte

Molarii de minte sunt dinţii cu cea mai mare varietate şi frecvenţă a fenomenelor patologice
secundare care pot surveni în procesul de formare, dezvoltare şi erupţie: procese inflamatorii
localizate sau extinse, mergând până la leziuni degenerative, patologie tumorală, tulburări
nervoase, afectare mecanică la nivelul dinţilor şi părţilor moi, patologie carioasă. Cunoaşterea
particularităţilor de evoluţie a molarilor de minte are o importanţă deosebită pentru o atitudine
terapeutică adecvată, curativă sau profilactică, într-o patologie cu implicaţii clinice si terapeutice
uneori dificile. Cu atât mai mult cu cât, aceste fenomene apar mai des la tineri cu vârste între 17- 25
ani, intervalul cronologic în care molarul de minte îşi desfăşoară erupţia. în plus, rareori neutru în
cadrul aparatului dento-maxilar, statutul molarului trei poate fi transformat, printr-o conduit
stomatologică interdisciplinară, din posibilă sursă de patologie, în dinte cu utilitate terapeutică
majoră. Explicaţiile apar încă din perioada de embriogeneză dentară. Dacă dinţii permanenţi se
dezvoltă, fiecare separat, din câte o prelungire a laminei dentare primare, cei trei molari permanenţi
se formează dintr-o singură digitaţie, situată în zona distală a laminei dentare primare. După
Mugnier, în a 16-a săptămână intrauterină, din această digitaţie se vor forma mugurii molarilor de 6
ani. Spre vârsta de 9 luni de viaţă intrauterină, din proliferarea distală corespunzătoare molarilor de 6
ani se vor diferenţia mugurii molarilor de 12 ani, iar în copilărie, spre 4-5 ani, din prelungirea distală
corespunzătoare molarilor de 12 ani, apar mugurii molarilor de minte. Astfel, mugurele molarului de
minte derivă din lama dentară a molarului doi, acesta formându-se din lama dentară a molarului unu.
Astfel, iniţial, mugurele molarului de minte şi al molarului doi au o direcţie oblică de formare. în
cursul dezvoltării intraosoase, cei doi molari îşi redresează progresiv axul printr-o mişcare de
versiune distală pentru molarul de minte inferior şi mezială pentru molarul de minte superior.

1.2Tulburări asociate erupţiei molarului din minte

Tulburările pe care le produce adesea sunt rezultatul condiţiilor topografice în care se găseşte:
• Este ultimul dinte al arcadei dento-alveolare şi, cronologic, ultimul dinte care erupe;
• Spaţiul de erupţie este limitat pentru molarul de minte superior, dar mai ales pentru cel inferior;
• Prezintă frecvent malpoziţii;
• Deseori sunt prezente complicaţii septice
• Determina deseori complicaţii mecanice
• Prezintă tulburări nervoase
6
• Complicaţii tumorale
• Rămâne, in proporţie considerabilă, în incluzie totală sau parţială.
Poziţia finală a molarilor de minte, la sfârşitul perioadei lor de formare, este rezultatul unui cumul de
factori, printre care cei mai importanţi sunt legaţi de:
• Caracteristicile de creştere si dezvoltare ale acestui dinte;
• Caracteristicile de creştere ale regiunii maxilare în care se dezvoltă;
• Raportul molarului trei cu structurile anatomice învecinate.

1.3Analiza incluziei molarului din minte

Un dinte inclus, e acela a cărui posibilitate de a erupe în poziţia funcţională normală după ce
rădăcina acestuia deja s-a format nu este posibilă, din motivul prezenţei obstacolelor fiziologice (alţi
dinţi sau ţesut dur), anchiloza, boala sistemică sau defect de erupţie primar.
Molarii trei, erup, în mod normal în cavitatea bucală între vârsta de 18-24 de ani, deși există o latură
variație (34). Retenția, este cauzată, în primul rând, de lipsa de spațiu pentru erupție în zona
retromolară a maxilarului inferior (35). Obstrucția pe calea erupției poate fi cauzată de țesuturile dure
(os sau dinți) sau de țesutul moale. Rata de incluzie a molarului trei este mai mare decât pentru orice
alt dinte din arcadele dentare (36). Există o mare varietate de informație în literatura de specialitate
cu privire la prevalența dinților de minte afectați. Dachi și Howell (36) au examinat 3.874 de
radiografii și au determinat incidența incluziilor dinților de minte: 21,9% pentru maxilarul superior și
17,5% pentru maxilarul inferior. Un studiu suplimentar realizat de Hugoson (37) a raportat o
prevalență de incluzie de 72,7% a molarilor trei inferiori.

1.4 Evaluarea dificultății eruperii și odontectomiei molarilor trei

Au fost multe încercări de a clasifica tipul de incluzie al molarilor trei în scopul de a prezice dificultatea
intervenției chirurgicale. Sunt diferiți indicatori de dificultate a extracției, dar până în prezent rămân
controverse în validitatea lor pentru prezicerea rezultatelor chirurgicale. Un studiu recent a arătat că
predicția dificultăților chirurgicale nu este afectată de experiența chirurgului (38).
În 1926, Winter a descris profunzimea și angulația impacției folosind trei linii imaginare (39, 40).
În 1933, Pell și Gregory au prezis dificultatea chirurgicală radiografic, (41).
In aceași perioada Peterson propune o clasificare dupa gradul de angularea axului molarului de minte
inclus raportată la axul molarului de 12 ani, în plan sagital.

7
În plan sagital după Peterson se descriu:
I. Incluzia mezio-angulară (35% dintre cazuri) odontectomia relativ ușoară;

Figura 1a: Reprezentarea schematică Figura 1b: Reprezentarea radiologică

pentru
pentru clasificarea I. pentru clasificarea I.
Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 132 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

II. Incluzie orizontală (35% dintre cazuri) - odontectomie dificilă;

Figura 1c: Reprezentarea schematică

Figura 1d: Reprezentarea radiologică pentru
pentru clasificarea II.
pentru clasificarea II.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub

redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 132 (Cazuistica Dr. M.
Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

III. Incluzie verticală (38% dintre cazuri) -odontectomie dificilă;

8
 Figura 1e: Reprezentarea schematică
Figura 1f: Reprezentarea radiologică pentru
pentru clasificarea III. pentru clasificarea III.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 132 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

IV. Incluzie disto-angulară (6-8% dintre cazuri) -odontectomia foarte dificilă

Figura 1g: Reprezentarea schematică Figura 1h: Reprezentarea radiologică pentru

pentru clasificarea IV. pentru clasificarea IV.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 132 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

9
Raportul molarului de minte inferior cu ramul ascendent mandibular, după Pell și Gregory,
gradul de acoperire osoasă a molarului inclus:

Clasa I: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liberă față de marginea anterioară a ramului
mandibular;

Figura 2a: Reprezentarea schematică Figura 2b: Reprezentarea radiologică

pentru
pentru clasa I. pentru clasa I.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 134 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

Clasa a II-a: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului

mandibular;

Figura 2c: Reprezentarea schematică Figura 2d: Reprezentarea radiologică

pentru
pentru clasa II. pentru clasa II.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 134 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)
10
Clasa a III-a: coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular.

Figura 2e: Reprezentarea schematică Figura 2f: Reprezentarea radiologică pentru

pentru clasa III. pentru clasa III.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 134 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

Profunzimea dintelui inclus raportată la planul ocluzal al molarului de 6 și 12 ani care permite
evaluarea dificultății de extracție care este determinată de grosimea osului supraiacent
(Pell și Gregory):

Clasa A: molarul de minte este la nivelul planului ocluzal al molarului doi (sau ușor sub acesta);

Figura 3a: Reprezentarea schematică Figura 3b: Reprezentarea radiologică

pentru
pentru clasa A. pentru clasa A.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 135 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

11
Clasa B: Fața ocluzală a molarului trei este între planul ocluzal și linia verticală a molarului 2;

Figura 3c: Reprezentarea schematică Figura 3d: Reprezentarea radiologică

pentru
pentru clasa B. pentru clasa B.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 135 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

Clasa C: Fața ocluzală a molarului 3 este sub linia cervicală a molarului.

Figura 3e: Reprezentarea schematică Figura 3f: Reprezentarea radiologică pentru

pentru clasa C. pentru clasa C.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 135 (Cazuistica Dr. M. Popescu, Prof. Dr. A. Bucur)

12
Relația cu nervul alveolar inferior:
Clasa I - imaginea radiologică a canalului este slab conturată, abia vizibilă, este probabil
ca nervul să fie situat lingual de rădăcini.

Figura 4a: Reprezentarea schematică Figura 4b: Reprezentarea radiologică

pentru
pentru clasa I. pentru clasa I.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 138 (Cazuistica Prof. Dr. A. Bucur)

Clasa II - dacă una dintre liniile de contur al canalului mandibular sau ambele sunt întrerupte, uneori
prezentând o deviaţie a canalului, este probabil că dintele prezintă o amprentă ca un canal prin care
trece pachetul vasculo-nervos.

Figura 4c: Reprezentarea schematică Figura 4d: Reprezentarea radiologică

pentru
13
 pentru clasa II. pentru clasa II.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 138 (Cazuistica Prof. Dr. A. Bucur)

Clasa III - situaţie similară cu cea din clasa II, dar la apexul molarului de minte.

Figura 4e: Reprezentarea schematică Figura 4f: Reprezentarea radiologică pentru

pentru clasa III. pentru clasa III.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 138 (Cazuistica Prof. Dr. A. Bucur)

Clasa IV - dacă apexul este alungit până la canalul mandibular şi prezintă o radiotransparenţă
periapicală asemănătoare unui granulom, este probabil ca apexul să plonjeze în canal.

Figura 4g : Reprezentarea schematică Figura 4h: Reprezentarea radiologică

pentru
pentru clasa IV. pentru clasa IV.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 139 (Cazuistica Prof. Dr. A. Bucur)

14
Clasa V - dacă limitele canalului apar ca două linii radioopace nete, care intersectează conturul
dintelui, este probabil ca nervul să fie situat vestibular de dinte.

15
Figura 4i : Reprezentarea schematică Figura 4j: Reprezentarea radiologică pentru
pentru clasa V. pentru clasa V.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 139 (Cazuistica Prof. Dr. A. Bucur)

Clasa VI - situaţie excepţională, în care nervul este situat între două rădăcini, sau poate chiar să
traverseze blocul format din
rădăcinile molarului.

Figura 4k,l : Reprezentarea

schematică pentru clasa VI.

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 139.

Molarul de minte superior este situat în zona posterioară a tuberozităţii maxilare, în spatele molarului de
doisprezece ani, fiind erupt parţial, total sau rămas în incluzie.

Rapoartele anatomice de vecinătate sunt:

· Înainte: cu molarul de 12 ani;

· În sus şi anterior: cu sinusul maxilar;

· În sus şi posterior: cu fosa pterigomaxilară;

· În afară: cu mucoasa jugală.

Clasificarea Pell şi Gregory folosită pentru adâncimea incluziei molarului 3 inferior este
utilizată şi pentru molarul de minte superior, fiind sistematizată astfel:

Clasa A - suprafaţa ocluzală a molarului de minte superior este aproximativ la acelaşi nivel cu faţa ocluzală a
molarului de 12 ani superior;

Figura 5a: Reprezentarea schematică a

clasificării Pell şi Gregory pentru molarul de
minte superior: a - clasa A;

Clasa B - suprafaţa ocluzală a molarului de minte superior este

între planul ocluzal şi
16
linia cervicală a molarului de 12 ani superior;

Figura 5b: Reprezentarea schematică a

clasificării Pell şi Gregory pentru molarul de
minte superior: b - clasa B;

Clasa C - molarul de minte superior este inclus sub nivelul liniei cervicale a molarului de 12 ani
superior.
Figura 5c: Reprezentarea schematică a
clasificării Pell şi Gregory pentru molarul de
minte superior: c - clasa C;

Sursa: Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială sub redacția Dr. Alexandru Bucur, editura
Q Med Publishing 2009 pag. 139
1.5 Importanța utilizării examenului radiologic în diagnosticul și tratamentul
erupției dificile a molarului din minte.

Radiоgrafia panoramiсă еstе imagiոеa staոdard, bidimеոsiоոală, pеոtru diagոоstiсarеa și

plaոifiсarеa adесvatе. Radiografierea întregii dentiții, deci o imagine de ansamblu a arcadelor
dentare și a formațiunilor anatomice limitrofe a fost un deziderat permanent al medicilor stomatologi.
S-au făcut numeroase încercări, inițial prin radiografierea concomitentă a fiecărei jumătăți –
superioare și inferioare, în dreapta și în stânga arcadelor dentare, prin două expuneri separate.
Prin această metodă se obțin radiografii separate pentru maxilar și mandibulă, filmele fiind de bună
calitate, apropiate ca performanțe de diagnostic de filmele endobucale, dar elementele anatomice sunt
mărite și ușor deformate. În prezent, metoda de radiografiere fiind înlocuită de
ortopantomografie.această metodă de explorare radiologică stomatologică face parte din tehnicile
panoramice și permite derularea
pe un singur film a imaginilor
ambelor arcade dentare, de la o
articulație temporo-mandibulară
la alta. În prezent, această
tehnică panoramică, globală, s-a
substituit radiografiei dentare
17
panoramice. Principiul metodei – ortopantomografia a fost realizată de Paatero (1958), profesor de
radiologie stomatologică la Helsinky, autor care a concretizat lucrările lui Heckmann privind
radiografia prin fantă a suprafețelor curbe. OPT îmbină două tehnici radio-imagistice, radiografia
prin fantă și tomografia clasică, obținându-se radiografia clară a planului stabilit. Structurile
anatomice anterioare și cele posterioare,ofеră iոfоrmații impоrtaոtе priviոd ոumărul mоlarilоr dе
miոtе, pоziția aсеstоra, prесum și prоximitatеa față dе ոеrvii diո aprоpiеrе și сavitățilе siոuzalе
[16.p.254].
Figura 6: Ortopantomogramă ce atesta prezența
molarilor cu erupție dificilă.
Sursa: Imagine adaptată după Gral Dr. Adriaո Mihail Nistоr, Maոual dе Сhirurgiе Оrală,
Aոatоmiе, Patоlоgiе și Tеhոiсi Сhirurgiсalе, Еditura Mеdiсală Сallistо 2018, p.319

Pină nu demult, reeşind din posibilităţile reduse, era considerat că patologiile stomatologice pot fi
evaluate prin examen radiologic convenţional (radiografie intraorală, ortopantomografie) şi nu
necesită navigare compiuter tomographic multiplanar cu reconstrucţii 3D la examenul complex
imagistic. Datele recente din practica examinărilor imagistice prin CT conic dentar au arătat că
capacitatea de rezoluţie inaltă, navigarea 3D cu grosimea 0,2 mm permit diagnosticul mai precis,
precum şi diagnosticul diferenţial necesar şi adesea determină modificările patologice ce nu se
vizualizează la ortopantomografie, din cauza suprapunerii structurilor anatomice in imaginea
antero-posterioară obţinută. Aceasta permite de a forma un alt algoritm de lucru pentru a favoriza
alegerea corectă a metodei de tratament, precum şi de a asigura ridicarea nivelului de asistenşă
stomatologică calificată la pacienţii cu erupției dificile a molarului din minte. Tomodensitometria a
devenit un diagnostic indespensabil, care a suplinit in totalitate examenul radiologic convenţional.
Tomografia computerizată este o metodă performantă descoperită de către G.Hounsfield in anul 1972
care permite datorită rezoluţiei inalte de a vizualiza modificări minore cu o precizie mare. In
stomatologie ea a fost implimentată ceva mai tirziu decit in alte discipline ale medicinii. La inceput
tomografia computerizată se practica doar la depistarea şi diagnosticul diferenţial al tumorilor, in
tramatizme craniocerebrale
grave asociate cu fracturi
complexe al scheletului facial,
fiind doar parte componentă al
examinării CT-cerebrale. In
ultimii ani, cu apariţia
tomografiei computerizate cu
fascicul conic a devenit posibil
o folosire pe larg in
18
stomatologie. In chirurgia maxilofacială şi protetica dentară prin implantologie ea a devenit examenul
premordial.
Figura 7: CT-dentar conic ce atesta prezența tuturor
molarilor și cei cu erupție dificilă
Sursa: Еvеlyո Thоmsоո, Оrlеո Jоhոsоո, Еssеոtials оf Dеոtal Radiоgraphy fоr Dеոtal Assistaոts
aոd Hygiеոists, Publishеr: Pеarsоո; 10th еditiоո 2017, p.257

Doar prin reconstrucţie prin mijlocul procesului alveolar, cu pas mic la 0,2 mm in plan sagetal,
putem exact determina coraportul rădăcinilor dentare cu corticala şi mucoasa sinusurilor
maxilare.CT-conic dentar este foarte informativ in cadrul prezenţei dinţilor in retenţie, mai ales in
chirurgia oromaxilofacială pediatrică şi ortodonţie. Foarte frecvent se intilneşte retenţia al treilea
molar superior şi inferior, caninii superiori, premolarii arcadei superioare şi inferioare. Radiologic
dinţii in retenţie pot fi vizualizaţi cu uşurinţă Doar prin CT-dentar conic putem determina exact:
 posibilitatea repoziţionării dintelui in retenţie in formula dentară, cu respecterea integrităţii
acesteia.
 prin ce metodă se poate efectua manipulaţia dată.
 necesitatea extracţiei dintelui in retenţie, din motivul presiunii sale asupra rădăcinilor dinţilor
 vecini.
 coraportul dintelui in retenţie cu zonele sensibile locale adiacente.
 la apariţia inflamaţiei in jurul dintelui in retenţie cu formarea chistului folicular este necesar
de a determina volumul şi gradul intervenţiei chirurgicale in cadrul extracţiei acestuia.
1.6 Odontectomia molarilor trei inclusi.

Odontectomia molarilor de minte rămâne cea mai comună procedură chirurgicală efectuată în chirurgia
dento-alveolară (4). Extracția acestor dinți este justificată în primul rând din cauza existenței riscului de
complicații cauzate de erupția dificilă a acestui dinte. Aceste complicații pot include pericoronita, carii la
nivelul dintelui șapte, infecțiile periapicale, modificări chistice ș.a. În ciuda aceste linii directoare, rămâne
o dispută privind extracția profilactică a molarilor de minte. Deal și Walker (33) au examinat într-un
studiu 427 de molari trei inferiori, care, la evaluarea inițială, nu au avut indicații absolute de extracție.
Acești pacienți au fost monitorizați timp de 5 ani și unul din trei, au necesitat extracția din cauza apariției
pericoronitei în această perioadă de timp.

19