TERENUL FIZIOLOGIC LA COPIL

La copii, anestezia loco-regionala prezinta o serie de particularitati determinate de:

-factori anatomici

-factori fiziologici

-factori psihologici

1.Factorii anatomici influenteaza tehnicile de anestezie datorita diferentelor de

dimensiuni ale segmentelor, organelor si sisstemelor aflate in dezvoltare.

Pentru anesteziile tronculare periferice a nervilor maxilari se vor lua in considerare

urmatoarele variabilitati anatomice:

o GAURA SUBORBITARA- este situata mai jos in raport cu distant dintre

marginea inferioara a orbitei si marginea procesului alveolar superior
o TUBEROZITATEA MAXILARULUI- este mai inclinata, iar orificiile de patrundere
in osul maxilar al nervilor alveolari supero-posteriori sunt situate mai sus.Din
acest motiv pentru a mentine contactul cu osul acul este mai inclinat,
formandu-te un unghi mai mare de 45 grade intre acesta si planul de ocluzie al
molarilor superiori .
o GAURA RETROINCISIVA-este mai aproape de marginea gingivala
o GAURA PALATINA POSTERIOARA-variaza cu ultimul molar erupt pe
arcada.Diametrul lor este mult mai mare decat la adulti deci accesul este mult
mai usor.

Pentru anesteziile troculare periferice a nervului mandibular se va tine seama de

urmatoarele variabilitati anatomice:

o RAMUL ASCENDENT al mandibulei este mai scurt in raport cu ramul orizontal

o SPINA LUI SPIX pana la 6-10 ani este situata la nivelul planului de ocluzie al
molarilor inferiori, iar la 12 ani se gaseste la 0,5 cm deasupra acestuia.
o UNGHIUL MANDIBULAR este mult mai deschis
o APOFIZA CORONOIDA este maai voluminoasa iar incizura sigmoida aproape
stearsa
o INALTIMEA RAMULUI ORIZONTAL al mandibulei este redusa deoarece procesul
alveolar nu este dezvoltat
o GAURA MENTONIERA este foarte aproape de marginea bazilara
o OSUL MANDIBULAR are o structura spongioasa pe toata suprafata lui deci
anesteziile plexale se pot folosi cu succes.

2.Factorii fiziologici alcatuitesc “tripla infirmitate fiziologica”reprezentata de nevoi

metabolice mari, rezerve reduse si mecanisme de reglare imperfect, copilul avand un
metabolism foarte active.Accidentele pot surveni din cauza tipului respirator care este
in acest caz de tip diafragmatic si a ritmului respirator care este rapid, variabil si
instabil.

3.Factorii psihologici trebuie controlati printr-o buna comunicare cu pacientul si

pregatirea emotionala a acestuia cu ajutorul parintilor, dar si cu prin pregatirea
preanestezica cu ajutorul anesteziilor locale topice in maniera atraumatica.

Se vor folosi solutii anestezice cu concentratie scazuta si intr-o cantitate redusa

pentru a evita accidentele toxice de supradozare.

Nu se vor folosi la copiii sub 14 ani corective adrenergice vasoconstrictoare deoarece

produc tahicardie .

Din cauza metabolismului ridicat substantele anestezice sunt metabolizate si

eliminate rapid deci durata anesteziei va fi mai scurta.

Este indicate anestezia locala de contact sub forma de pasta, gel sau dischete
impregnate cu solutie anestezica.Se va evita utilizarea anestezicelor sub forma de
sprat deoarece prin pulverizare se anesteziaza si alte zone determinand discomfort
pacientului

TERENUL FIZIOLOGIC LA FEMEIA GRAVIDA

Pentru efectuarea unui tratament stomatologic este necesara colaborarea cu medical

specialist de obstetrica ginecologie care va preciza trimestrul de sarcina pentru a
preveni aparitia eventualelor complicatii.

Din acest motiv se impune o anestezie buna, securitate pentru mama, dar si siguranta
pentru fat.

Anestezia loco-regionala necesita temporizare, iar daca se impune este bine suportata
si cu riscuri reduse in lunile IV-VIII.

In primele 3 luni(perioada embrionara) exista o predispozitie a fatului la teratogenitate

sau risc de avort spontan.In ultima luna exista riscul de nastere premature, de
aparitie a hipertensiunii arteriale sau a sincopei.

Datorita modificarilor fiziologice se constata o scadere a proteinelor plasmatice ceea ce

determina cresterea toxicitatii medicamentelor.

Din acest motiv trebuie alese anestezicele, antiiflamatoriile si antibioticele cu toxicitate

redusa, care strabat cat mai putin sau deloc bariera transplacentara.

o ARTICAINA(ubistezin)-trece bariera transplacentara <25%

o LIDOCAINA(xilina))-traverseaza bariera transplacentara aproximativ 55%
 o MEPIVACAINA(scandonest) traverseaza placenta in procent de 70%
o BUPIVACAINA are risc toxic pentru fat
o SPARTOCAINA(lidocaina si sparteina) are efect ocitocic crescut(favorizeaza
contractiile)
o ADRENALINA poate fi folosita, dar numai in concentratie de maximum
1:200.000(effect tocolitic-relaxare uterine,impiedica contractiile)
o PARACETAMOLUL poate fi administrat, dar fara a depasi 4 g/zi petru a preveni
afectarea hepatica a fatului.
o ANTIINFLAMATOARELE NESTEROIDIENE(ASPIRINA, IBUPROFEN,
DICLOFENAC)trebuie evitate- existat cazuri de sindrom Reye la copiii a caror
mame au utilizat aspirina in timpul lactatiei.
o ANTIBIOTICE:AMOXACILINA, AUGMENTIN, AMOXIKLAV sunt recomandate:la
pacientele alergice se recomanda ERITROMICINA(oral 1-2 g/zi sau parenteral 1-
4 g/zi), dar mai pot fi administrate si AZITROMICINA si ROXITROMICINA.
o TETRACICLINELE nu pot fi folosite in timpul sarcinii sau in perioada lactatiei
deoarece produc tulburari de crestere si displazii dentare .
o AMINOGLICOZIDELE(GENTAMICINA SI KANAMICINA) sunt contraindicate
o BARBITURICELE SI BENZODIAZEPINELE se pot folosi in ultimele 2 trimestre
de sarcina-in primul trimestru cresc incidenta despicaturilor labio-maxilo-
palatine.

Pozitia gravidei in fotoliul stomatologic in primele luni de sarcina este sezanda, semi
sezanda.Din luna a V-a se evita decubitul dorsal si se prefer decubit lateral stang
pentru a evita compresiunea pe vena cava inferioara a uterului gravid care are ca
rezultat scaderea tensiunii arteriale pana la stadii sincopale.

Examenele radiologice sunt contraindicate deoarece pot determina, in functie de doza

efecte mutagene si teratogene.Este necesar ca acestea sa se efectueze sub protective
cu sorturi de plumb, cu un numar al expunerilor cat mai redus.

INFARCTUL DE MIOCARD

Infarctul de miocard este o leziune miocardica ireversibila ca rezultat al unei ischemii

prelungite.

Clinic se manifesta prin:durere localizata retrosternal sau precordial cu iradiere in

bratul stang dispnee, palpitatii, senzatie de greata si voma.

Constituie contraindicatie pentru orice tratament stomatologic sau chirurgical daca a

avut loc in mai putin de 6 luni (infarct miocardic acut), iar urgentele chirurgicale se
rezolva numai in conditii de spitalizare.
La pacientul cu infarct miocardic cronic(mai mult de 6 luni) se va tine cont de
urmatoarele:

o Avizul cardiologului inaintea procedurilor stomatologice sau chirurgicale

o Medicatia coronodilatatoare nu va fi intrerupta
o Se vor evita pranzurile copioase si stresul in preziua si ziua interventiei
o PREMEDICATIE SEDATIVA OBLIGATORIE cu jumatate de ora inaintea
interventei (7,5 mg MIDAZOLAM per os sau 0,25 mg ALPRAZOLAM per os)
o Masurarea tensiunii arteriale inaintea inceperii tratamentului chirurgical
stomatologic
o Anestezie locala prin injective dupa anestezie de contact
o Utilizarea corectivelor vasocontrictoare este permisa doar in concentratie dde
1:200.000

TULBURARI DE CONDUCERE CARDIACA

In mod normal pulsul este de 60-80 batai/minut la adult si 80-120 batai/minut la

copil.

Modificarile care pot sa apara sunt:

o TAHICARDIE:80 BATAI/MINUT in repaus

o BRADICARDIE:SUB 60 BATAI/MINUT in repaus

La pacientii cu tulburari de ritm stabile(extrasistole, tahicardie paroxistica atriala)

sunt necesare urmatoarele:

o Interventiile se efectueaza doar cu avizul medicului cardiolog

o Medicatia se administreaza fara intrerupere, cu exceptia anticoagulantelor
o Masurarea preoperator a tensiunii arteriale si a pulsului
o Administrarea premedicatiei anxiolitice de tipul derivatilor de benzodiazepine
o Nu se folosesc corective vasoconstrictoare in solutiile anestezice deoarece pot
duce la aparitia crizelor de angina si tahicardie.
o Aspiratia este obligatorie pentru a evita injectarea intravasculara a substantelor
anestezice deoarece acestea au efecte aritmogene sau pot declansa accidente
toxice de supradozaj.

O categorie aparte o reprezinta pacientii cu aritmii tratate cu pacemaker sau

defibrilatoare implantate:

o Consult cardiologic preoperator obligatoriu

o Continuarea medicatiei pentru afectiunea de baza
o Monitorizarea pulsului pe durata tratamentului pentru a depista eventualele
modificari
o Nu se vor folosi:micromotorul actionat electric, aparatul de detartraj cu
ultrasunete, electrocauterul monopolar,pulpotestul, bisturiu electric.

Pacientii cu defibrilatoare implantate se rezolva numai in conditii de spitalizare.

Pacientii cu tulburari de ritm instabile de tipul:tahicardie paroxistica

supraventriculara, fibrilatie atriala paroxistica, boala de nod sinusal, vor fi tratati
in conditii de spitalizare.

HIPERTENSIUNE ARTERIALA

Reprezinta o crestere anormala a presiunii arteriale sistolice oeste 140 mmHg

si/sau a presiunii diasistolice peste 90 mmHg.

o OPTIMA:120/80 mmHg
o NORMALA:120-129/80-84 mmHg
o HIGH NORMAL:130-139/85-89 mmHg
o HTA GR I:140-159/90-99 mmHg
o HTA GR II:160-179/100-109 mmHg
o HTA GR III:>180 mmHg

Atitudinea terapeutica este urmatoarea:

PACIENTII CU HTA STADIUL I:

o Masurarea tensiunii arteriale de 3 ori inaintea tratamentului, daca valorile

tensiunii sunt mari necesita consult cardiologic
o Premedicatie sedative cu 7,5 mg MIDAZOLAM per os numai dupa consult
cardiologic

PACIENTII CU HTA STADIUL II:

o Control cardiologic inaintea tratamentului chirurgical/stomatologic

o Anestezie loco-regionala cu sedare in conditii de spitalizare

PACIENTII CU HTA GRADUL III:

o ESTE CONTRAINDICATA ORICE INTERVENTIE SI SE RECOMANDA

INTERNARE PENTRU EVALUARE MEDICALA DE SPECIALITATE SI
TRATAMENT.
o Premedicatie sedative, anxiolitica este obligatorie si de obicei se administreaza
tranchilizante minore de tipul Midazolam 7,5 mg sau 0,25 Alprazolam per os cu
o ora inaintea interventiilor.
 DACA SE UTILIZEAZA VASOCONTRICTOARE CONCENTRATIA TREBUIE SA
FIE DE 1:200.000 si se verifica prin aspiratie ca acul sa nu fie intravascular.
NU se foloseste noradrenalina ca vasoconstrictor deoarece stimuleaza alfa
receptorii si creste valorile tensiunii arteriale.
La pacientii cu alfa metildopa nu se folosesc solutii anestezice cu
vasoconstrictor.
LEZIUNILE VALVULARE CRONICE

Unele interventii chirurgicale dento-alveolare pot produce bacteriemie

tranzitorie.La pacientii cu defecte anatomice cardiac aceste bacteriemii pot
determina aparitia endocarditei bacteriene, complicatie infectioase cu risc vital,
cu o rata de mortalitate de 10%.
Pentru prevenirea ei este necesara profilaxia endocarditei bacteriene, in
colaborarea cu medical cardiolog.
PROFILAXIA ENDOCARDITEI INFECTIOASE SE FACE LA PACIENTII CU:
1.RISC MAJOR:
o Proteze valvulare
o Malformatii congenital cianogene
o Endocardite bacteriene in antecedente
o Sunturi sistemico-pulmonare operate

2.RISC MEDIU:

o Afectiuni valvulare
o Prolaps de valva mitrala cu regurgitatie
o Defecte septale necorectate
o Persistent de canal arterial
o Transplant de cord
o Proteze intravasculare

Profilaxia endocarditei bacteriene este indicate pacientilor cu risc major sau mediu
inaintea efectuarii oricaror manevre sangerande in cavitatea orala.

Regimul de profilaxiei consta in administrarea unei singure doze de antibiotic

indifferent de gradul de risc, acesta presupune administrarea de AMOXACILINA 2 g
per os cu o ora inaintea interventiilor chirurgicale.

In cazul in care medicatia nu poate fi administrate per os se recomanda AMPICILINA

2g intramuscular/intravenous sau CEFTRIAXON 1 g intramuscular/intravenous cu
30 minute inaintea interventiei.

IN CAZUL PACIENTILOR ALERGICI la peniciline se administreaza per os CEFALEXIN

2g, CLINDAMICIN 600 mg sau AZHITROMICIN 500 mg cu o ora inaintea interventiei.
La COPII se va utilize aceeasi schema de profilaxie doar ca doza de AMOXACILINA,
AMPICILINA SI CEFALEXIN este de 50 mg/kg;CLINDAMICINA 20
mg/kg;AZHITROMICIN 15 mg/kg si CEFAZOLIN 25 mg/kg.

NU SE RECOMANDA PROFILAXIE IN URMATOARELE PROCEDURI DENTARE:

o Stomatologie restaurativa
o Indepartarea firelor de sutura
o Tratamente endodontice fara instrumentare
o Plasarea aparatelor ortodontice sau protetice mobile
o Amprentare
o Fluorizare
o Radiografie orala

SE RECOMANDA PROFILAXIE IN URMATOARELE PROCEDURI DENTARE:

o Extractia dentara
o Implanturile dentare
o Interventii parodontale(chirurgie parodontala, detartraj, sondaj parodontal)
o Tratamente endodontice ce depasesc apexul dentar
o Plasarea inelelor ortodontice
o Punctiile anesstezice
o Igienizara dintilor sau implantelor cand se anticipeaza sangerare.

TERENUL PATOLOGIC HEMORAGIPAR

A.Afectiuni vasculare
B.Afectiuni trombocitare
C.Coagulopatii
D.Leucemii

A.AFECTIUNILE VASCULARE(MIELOM MULTIPLU, BOALA CUSHING, SINDROMUL

MARFAN, PURPURA TROMBOTICA TROMBOCITOPENICA)

!Pacientii cu aceste afectiuni sunt tratati numai in clinicile de chirurgie orala si

maxilo-faciala dupa determinarea constantelor coagularii (TS, TC, PT, APTT)

SE VOR EVITA anesteziile tronculare periferice si administrarea de antiinflamatorii

nesteroidiene sau aspirina.Hemostaza trebuie sa fie foarte buna si pentru calmarea
durerilor postoperatorii se pot administra :PARACETAMOL, EFERALGAN, VIOXX,
CELEBREX.
B.AFECTIUNILE TROMBOCITARE(TROMBOCITOPENIA, SCADEREA NUMARULUI DE
TROMBOCITE )

Orice interventie sangeranda este precedata de determinarea numarului de

trombocite(Normal= 150.000-400.000/dL)

Pacientii la care se constata un numar de trombocite intre 30.000/dL-50.000/dL

ssunt temporizati si trimisi la hematologie pentru tratament.Urgentele sunt rezolvate
dupa transfuzie de masa trombocitara.

La pacientii cu un numar de trombocite cuprins intre 80.000-100.000/dL se pot

efectua interventii stomatologice si de chirurgie orala in conditii de ambulator.

NU se vor efectua anestezii tronculare periferice si nu se vor administra

antiinflamatorii nesteroidiene.

Daca pacientii sunt sub tratament de corticoizi se administreaza ANTIBIOTICE pentru

a preveni infectiile.

C.COAGULOPATIILE pot fi CONGENITALE (HEMOFILIA A, HEMOFILIA B, BOALA VON

WILLEBRAND) sau DOBANDITE(AFECTIUNILE HEPATICE, DEFICIT DE VITAMINA K,
TRATAMENT CU ANTICOAGULANTE SI ANTIAGREGANTE PLACHETARE).

Pentru interventiile stomatologice sau chirurgicale pacientii sunt spitalizati in clinicile

de chirurgie orala si maxilofaciala.

Interventiile se fac dupa consult cu medical hematology si dupa administrarea

preoperatorie de crioprecipitat sau concentrate de factor VIII.

Se vor evita punctiile anestezice in spatiile bogat vascularizate(spina Spix si

tuberozitate).Dupa interventiile sangerande se va face o hemostaza riguroasa si nu se
vor administra antiinflamatorii nesteroidiene.

Deficitul de vitamina K poate fi cauzat de afectiunile hepatice cronice sau de un regim

alimentar inadecvat.

La acesti pacienti cu 10 ore inaintea interventiilor sangerande se vor administra

parenteral 10 mg de vitamina K.

La pacientii aflati sub tratament cu anticoagulante sau antiagregante se temporizeaza

interventia sangeranda si se intrerupe tratamentul anticoagulant/antiagregant pana
la revenirea testelor de coagulare la normal.

Se intervine chirurgical doar daca INR in ziua interventiei este mai mic de 1,5 iar
celelalte constant ale coagulogramei (APTT, NUMARUL DE TROMBOCITE) sunt in
limitele normale.
Pacientii la care nu poate fi interupt tratamentul anticoagulant(purtatorii de valve
mecanice) vor fi tratati numai in conditii de spitalizare, deoarece anticoagulantul oral
poate fi inlocuit cu heparina.

Pentru interventiile scurte se recomanda anestezie terminal de contact sau inflitratie

locala.Se evita anesteziile tronculare in lojele bogat vascularizate, iar anestezia
generala de scurta durata este de electie.

D.LEUCEMIILE ACUTE:este recomandata colaborarea cu hematologul.Interventiile

chirurgicale si anesteziile loco-regionale sunt interzise datorita riscului hemoragic si
infectios.

LEUCEMIILE CRONICE-Manoperele sangerande sunt permise doar in perioada de

remisie a bolii dupa administrarea de antibiotice.

TERENUL PATOLOGIC PULMONAR

Cele mai frecvente afectiuni cu care se intalneste medicul stomatolog sunt:

1.Astmul bronsic

2.Bronhopneumopatia obstructiva cronica(BPOC)

1.ASTMUL BRONSIC:este de 2 tipuri:alergic si nealergic.

Astmul alergic are la baza o reactie alergica a bolnavului la un antigen din mediul
ambient:puf, praf, polen, alimente, medicamente.

Astmul nealergic nu are la baza o etiologie bine definita.

Clinic se manifesta prin crize repetitive de dispnee paroxistica si wheezing, acesti

bolnavi fiind sub medicatie bronhodilatatoare si terapie corticosteroida.

Tratamentele stomatologice pentru acesti pacienti se for efectua in sedinte scurte, sub
premedicatie anxiolitica si anestezie buna pentru reducerea stresului.

Postoperator nu se administreaza antiinflamatoare nesteroidiene deoarece accentueaa

bronhospasmul.

Pacientii cu crize rare fara medicatie pot fi tratati in cabinete fara precautii special, iar
pentru anestezie nu se utilizeaza substante cu vasoconstrictor deoarece acestea contin
sulfiti (conservanti )care ar putea declansa crize severe .

Pacientii cu tratament astmatic si crize frecvente de astm pot fi tratati in ambulator

sau spital in functie de severitatea afectiunii.

Acestia necesita evaluare medicala de specialitate, sedare preoperatorie si

antibioterapie daca sunt sub terapie cu steroizi
2.BPOC:clinic prezinta tuse productiva, wheezing, dispnee, infectii recidivante.

Acesti pacienti primesc tratament cu bronhodilatatoare .

Tratamentele stomatologice se planifica in concordanta cu accesele de tuse.

Nu se programeaza dimineata devreme, ci mai tarziu dup ace si-au efectuat toaleta
arborelui traheo-bronsic.

Premedicatia cu sedative se prescrie cu prudent deoarece deprima functia

respiratorie;substantele cu vasoconstrictor sunt interzise.

TERENUL PATOLOGIC ENDOCRIN SI METABOLIC

DIABETUL ZAHARAT

Indiferent de amploarea interventiei sunt necesare un consult diabetolgic cu

determinarea glicemiei(N=80-120 mg/dl) si a hemoglobinei glicozilate(N=4-6%)

Se recomanda medicatie anxiolitica cu exceptia pacientilor cu neuropatie diabetic cu

tendinta la hipotensiune ortostatica.

Pentru prevenirea infectiilor locale postoperatorii se recomanda

antibioterapie:Amoxacilina 2 g per os, o ora postoperator(la adult) sau Clindamicina
300 mg per os, cu o ora preoperator.

Daca antibioticele nu pot fi administrate per os, sunt injectate intravenos sau
intramuscular cu 30 minute preoperator.

Sedintele vor fi scurte si programate astfel incat dieta si tratamentul cu insulina sa nu

fie intrerupte.

ANESTEZICUL utilize NU trebuie sa contina adrenalina deoarece aceasta are efect

hiperglicemiant ;daca se impune se va utiliza noradrenalina deoarece aceasta
influenteaza foarte putin glicemia.

Interventiile stomatologice si chirurgicale pot fi effectuate in conditii de ambulator

daca glicemia este mai mica de 200 mg/dl iar hemoglobin glicozilata sub 7%.

Daca nivelul glicemiei este ded 250 mg/dl, iar hemoglobin glicozilata intre 7-9%
interventiile se vor efectua in conditii de spitalizare cu posibila ajustare a dozei de
insulina.

AFECTIUNILE TIROIDIENE

Producerea in exces de tiroxina determina hipertiroidie(tireotoxicoza) iar insuficienta

de hormon tiroidian produce hipotiroidie(mixedemul).
Pacientii cu aceste afectiuni necesita un consult endocrinologic inaintea tratamentului
stomatologic.

Pacientii cu hipotiroidie prezinta un deficit de irigatie coronariana, bradicardie si

hipotensiune arterial de aceea se impune monitorizarea pulsului pe parcursul
interventiei.

NU se recomanda medicatie sedativa si solutii anestezice cu vasoconstrictor.

Se recomanda control riguros al sangerarii deoarece hipotiroidia este insotita de

anemie.

Pacientii cu hipertiroidie prezinta un nivel metabolic ridicat cu suferinta cardiaca

secundara, de aceea pacientului ii trebuie monitorizate pulsul si tensiunea arteriala.

Se vor utiliza solutii anestezice fara vasoconstrictor, iar anestezia loco-regionala se va

realize dupa o sedare preoperatorie.

LA PACIENTII CU HIPOTIROIDIE/HIPERTIROIDIE interventiile chirurgicale se vor

efectua in conditii de spitalizare sau chirurgie de o zi.

AFECTIUNILE GLANDEI CORTICOSUPRARENALE

Bolnavii cu insuficienta corticosuprarenala(boala Addison) sau cu hiperfunctie

corticosuprarenala (sindromul Cushing) sunt sub tratament cronic de cortizon si
prezinta o rezistenta scazuta la infectii.

Atunci cand se fac interventii stomatologice tratamentul cu cortizon NU trebuie oprit.

Se recomanda o pregatire medicamentoasa cu anxiolitice de tip benzodiazepine si

antibioterapie atat preoperator cat si postoperator.

Solutiile anestezice pot avea sau nu vasoconstrictor.

HIPERFUNCTIA MEDULO-SUPRARENALA

Clinic, acesti pacienti prezinta hipertensiune arterial paroxistica si tulburari de ritm

cardiac.

Anestezia loco-regionala prezinta risc de HTA cu producerea de accidente vasculare.

Se recomanda consult de specialitate si temporizarea tratamentelor stomatologice

pana la normalizarea tensiunii arteriale si a pulsului.

Pacientii cu FENOCROMOCITOM vor fi tratati doar spitalizati.

PREANESTEZIC se vor administra sedative si se va prinde o linie venoasa pentru

administrarea de necessitate de alfablocante(MINIPRES) pana se ajunge la o valoare de
siguranta a tensiunii arteriale si de betablocante(PROPRANOLOL) pana la un puls de
70-80 batai/minut.

Se vor evita substantele anestezice cu vasoconstrictor .

TERENUL PACIENTILOR IMUNODEPRIMATI

Riscul major al pacientilor imunodeprimati este reprezentat de aparitia infectiilor

locale in cursul tratamentelor stomatologice si chirurgicale.

In cazul pacientilor cu LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC, POLIARTRITA REUMATOIDA

SCLERODERMIE SISTEMICA conduit in cabinetul de medicina dentara este
urmatoarea:

o Se face o pregatire psihica preoperatorie

o Nu se fa intrerupe tratamentul afectiunii de baza
o Se realizeaza o antiseptizare cutanata si mucoasa
o Se administeaza antibiotic de tipul AMOXACILINA 2 g per os cu o ora
preoperator; CLINDAMICINA 300 mg per os cu o ora preoperator.
o ANTIBIOTICELE pot fi administrate si i.v sau i.m cu 30 minute inainte.
o Se prefer anesteziile tronculare periferice pentru a evita punctiile anestezice
repetate cu risc de infectare.
o SE UTILIZEAZA solutii anestezice cu toxicitate redusa :ARTICAINA CU
ADRENALINA DE ELECTIE !!(daca nu sunt probleme cardiovasculare).

Conduita in cabinet pentru pacientii cu SINDROMUL DEFICIENTEI IMUNE

DOBANDITE(HIV, SIDA):
o LA PACIENTII CU INFECTIE HIV, SEROPOZITIVI dar care NU au SIDA,
interventiile se fac fara pregatire medicamentoasa preoperatorie, dar cu
respectarea regulilor e asepsie si antisepsie.
o LA PACIENTII CU INFECTIE HIV, SEROPOZITIVI CU SIDA este necesara
efectuarea hemoleucogramei si antibioprofilaxia infectiilor locale.
Se va intervene doar pentru TERAPIA DE URGENTA cu asanara focarelor
dento-pardonontale.

Masurile de prevenire a transmiterii virusului se fac prin:

o Purtarea echipamentului de protective(halat, ochelari, masca, 2 perechi de

manusi)
o Se utilizeaza instrumentar ascutit de unica folosinta ce se va arunca in
containtele separate, protejate
o Spalarea mainilor inainte si dupa efectuarea manoperelor.
o Instrumentarul folosit se dezinfecteaza si sterilizeaza de 2 ori
o Suprafetele contaminate cu sangee infectat vor fi curatate cu glutaraldehida2%
sau hipoclorit de sodiu.
 In caz de intepare accidentala personalul medical va intrerupe orice manopera, va
spala plaga cu apa si antiseptic(Betadine, Iodosept) si nu va stoarce plaga,
adresandu-se unei clinici de boli infectioase.

BOALA RENALA CRONICA:pacientii cu aceasta boala vor fi tratati in conditii de

spitalizare in colaborare cu medicul specialist nefrolog.

o Masurarea si monitorizarea TA
o Se allege solutie anestezica cu efecte nefrotoxice reduse(ARTICAINA)
o Sedintele de tratament sunt scurte fara a necesita anestezii repetate.
o Hemostaza atent controlata
o Se pot administra in doze reduse antiinflamatoare nesteroidiene

Pacientii cu HEMODIALIZA necesita urmatoarele precautii:

o Colaborarea cu medicul specialist nefrolog
o Deoarece pacientii in ziua dializei sunt sub tratament cu heparina (care
are efect anticoagulant pana la 7 ore de la administrare) manevrele
sangerande se pot efectua la cel putin 7 oree de la efectuarea dializei.
SE PREFERA CA INTERVENTIILE SA NU FIE EFECTUATE IN ACEEASI
ZI CU SEDINTA DE DIALIZA

ESTE OBLIGATORIE ANTIBIOPROFILAXIA datorita riscului crescut de

infectare .

TERENUL PATOLOGIC HEPATIC

Cele mai cunoscute hepatite sunt A, B si C.

La acesti pacienti inaintea oricarei interventii stomatologice este necesara evaluarea

functiei hepatice prin examene clinice si de laborator.

Explorarile paraclinice vor cuprinde testele de coagulare(T.S, T.C, INR, APTT, PT) si
determinarea numarului de trombocite(N 150.000-400.000 T/dl).

NU se vor efectua interventii daca INR este mai mare de 1,5 si nici in cazul in care nr
de trombocite este mai mic de 80.000 T/dl.

NU se administreaza aspirina si nici AINS deoarece sunt hepatotoxice si agraveaza

tulburarile de coagulare cu sangerarea plagii.

Interventiile vor fi effectuate in sedinte seriate pentru a reduce aparitia intoxicatiilor

cu substante anestezice.
Se impune metoda anesteziei cea mai putin toxica deci anestezia loco-regionala cu
anestezice amidice (ARTICAINA, MEPIVACAINA). In dozaj redus.

ANESTEZIA GENERALA ESTE CONTRAINDICATA CU EXCEPTIA CAZURILOR DE

NECESITATE.

La pacientii cu insuficienta hepatica nu se administreaza sedative datorita riscului de

encefalopatie portal, iar la cei cu ciroza hepatica se evita vasoconstrictorul pentru ca
acesta reduce fluxul sanguin hepatic.

TERENUL PATOLOGIC NEUROLOGIC

Pacientii care au suferit accidente vasculare in urma cu 6-12 luni necesita inaintea
tratamentelor stomatologice sau chirurgicale consult neurologic, deoarece acestia se
afla sub medicatie antiagreganta si/sau anticoagulanta.

SE PREEFRA ANESTEZIE LOCO-REGIONALA FARA VASOCONSTRICTOR SI

SPITALIZARE.

Pacientii care au suferit accidente vascultare cu o vechime mai mare de 6-12 luni au
risc de recidiva mai mic.

Tratamentele stomatologice sau chirurgicale vor fi instituite dupa intreruperea

medicatiei anticoagulante si antiagregante, numai cu avizul neurologului.

PACIENTII EPILEPTICI sub tratament continuu si crize rare (mai putin de un ape
luna) pot fi tratati in conditii de ambulator, sedati preoperator.Se contraindica
utilizarea solutiilor anestezice cu vasoconstrictor.

PACIENTII EPILEPTICI cu crize convulsivante repetate sub tratament anticonvulsivant

se recomanda anestezia generala in conditii de spitalizare.