Manualul

ESO
pentru managementul
Accidentului Vascular Cerebral

Steiner T.
Turc G.
Dawson J.
Sunnerhagen K.
Christensen H.
Ce reprezintă acest manual?
Acest manual include recomandări practice privind tratamen-
tul accidentului vascular cerebral acut și îngrijirea pacienților
adulți cu accident vascular cerebral ischemic, atac ischemic
tranzitor și hemoragie intracerebrală. Manualul a fost alcătuit
pentru a veni în ajutorul implementării Planului de Acțiune al
ESO pentru Accidentul Vascular Cerebral în Europa (SAP-E),
constituind un instrument ușor de utilizat pentru asigurarea
îngrijirilor și tratamentului bazate pe dovezi. Acest manual
este gândit astfel încât să încapă în buzunarul medicilor
curanți. Doar problemele fundamentale sunt vizate de acest
document.
Ce nu reprezintă manual?
Conform procedurii standard a ESO de concepere a ghidurilor
acest manual nu reprezintă un ghid.
Cum a fost conceput acest manual?
Acest document a fost pregătit de un sub-comitet stabilit de
către Comisia de Ghiduri a ESO la cererea Comitetului SAP-E.
Acest manual include recomandări din ghiduri de înaltă calita-
te. Recomandările au fost transpuse în instrucțiuni practice. Au
fost folosite ghiduri ESO acolo unde ele au existat. Dacă nu au
fost disponibile, au fost preferate ghiduri bazate pe sistemul
GRADE.
 Dacă nu au existat nici acestea, s-a ales prin consens la nivelul
comitetului cel mai bun ghid. Forma finală a documentului a
fost aprobată de către Comisia de Ghiduri și de către Comitetul
Executiv al ESO.

Ce acoperă acest manual de instrucțiuni?

Acest manual de instrucțiuni include etapele de îngrijire
intraspitalicească în stadiul acut și de reabilitare în cadrul
UAVCA (Figura 1). Am enumerat acțiunile principale din cadrul
acestor etape și am identificat ghidurile existente. Instrucțiu-
nile vizează problemele întâlnite frecvent în populația
generală. Am armonizat în mod pragmatic recomandările,
rezumându-le la „trebuie efectuat”, „se ia în considerare” și
„nu trebuie efectuat”. Referința legată de sursa bibliografică
este însoțită de informații legate de tipul de sursă (ex.
recomandare bazată pe dovezi (evidence-based recommen-
dation (EBR)), recenzie sistematică (systematic review (SR)),
meta-analiză (meta-analysis (MA)), studiu controlat
randomizat (randomized controlled trial (RCT)), declarație de
consens (consensus statement (CS)), articol de cercetare
(research article (RA)) pentru a permite cititorului să evalueze
calitatea dovezilor. Abrevierile sunt enumerate la finalul
textului (Tabelul 1).
 Pre-spital Figura 1
Recunoașterea accidentului vascular cerebral
Alertă de acident vascular cerebral
ABC
Evaluarea în stadiul acut
Evaluarea neurologică
Examinarea imagistică
Evaluarea pentru reperfuzie
Administrarea de aspirină
Analize sanguine uzuale și ECG
Reperfuzie
Tromboliză intravenoasă în AVC-ul ischemic acut <4,5 ore
Trombectomie mecanică în ocluzia de vas mare <6 ore
Reperfuzie în fereastra de timp mai mare după examinări
imagistice mai avansate
Îngrijirea în cadrul unității de AVC
Testarea deglutiţiei
Prevenţia infecţiilor, escarelor,
trombembolismului venos, deliriumului
Mobilizare precoce
Evaluare de către fizioterapeut, terapeut
ocupaţional; iniţierea terapiei
Monitorizarea și controlul tensiunii arteriale
Explorări
Vasculare - cel puţin ultrasonografie carotidiană
Cardiace - ECG, monitorizare Holter, ecocardiografie
Analize de sânge
Prevenția secundară
Controlul tensiunii arteriale
Tratamentul antitrombotic în AVC-ul ischemic acut
Administarea de statine
Terapia non-farmacologică
Reabilitarea
Managamentul prespitalicesc
(Thorsten Steiner)

TREBUIE EFECTUAT

• Campanii educaționale pentru a crește conștientizarea populației cu

privire la necesitatea apelării imediate a sistemului medical de
urgență pentru persoanele la care este suspectat un accident
vascular cerebral.
• Operatorii sistemului medical de urgență și paramedicii ar trebui
instruiți pentru a putea utiliza o scală simplu de aplicat în etapa
prespitalicească care să faciliteze recunoașterea pacienților care au
suferit un accident vascular cerebral.
• Sistemul medical de urgență ar trebui să implementeze un protocol
de „alertă de accident vascular cerebral” care să includă dispece-
rizarea cu cea mai mare prioritate, notificarea prespitalicească și
transferul rapid la cel mai apropiat spital unde se poate face
managementul unui accident vascular cerebral acut.

NU TREBUIE EFECTUAT

• Utilizarea de rutină a O₂; a se utiliza doar la SpO₂ < 95%.

• Administrarea prespitalicească de insulină.
• Hipotermia prespitalicească.

5
La sosirea pacientului cu suspiciune de
accident vascular cerebral acut
(Thorsten Steiner)

TREBUIE EFECTUAT
• Pacienții ar trebui internați într-un spital unde se poate realiza
managementul unui accident vascular cerebral, care are un
protocol definit pentru accidente vasculare cerebrale acute și
unde există personal cu experiență în managementul
acestora.
• Pacienții ar trebui să beneficieze de o evaluare clinică rapidă,
dar atentă, care să includă examinarea neurologică; se va
utiliza o scală de severitate a accidentului vascular cerebral
ex. NIHSS.
• Examinare imagistică imediată CT sau IRM nativ (DWI,
T2*/SWI, FLAIR).
• Angiografia CT sau RM ar trebui realizată la toți pacienții care
sosesc la spital în fereastra de 6 ore și care sunt potențial
eligibili pentru trombectomie.
• La pacienții la care nu se știe ora debutului și care sosesc în
primele 6-24 ore și sunt potențial eligibili pentru tromboliză
intravenoasă sau tratament endovascular, ar trebui realizate
un examen IRM cu angiografie-RM și secvențe RM de
perfuzie sau un examen CT cu angiografie-CT și cu secvențe
CT de perfuzie.
• Analize de sânge (incluzând ionogramă, creatinină cu calcu-
larea eRFG, INR, aPTT, hemogramă) și ECG.

SE IA ÎN CONSIDERARE
!
• Examen IRM cu secvențele DWI, FLAIR, T2*/SWI și TOF ±
angiografie-RM cu substanță de contrast a arterelor cervicale
la pacienții cu atac ischemic tranzitor după evaluarea
efectuată de către un specialist.
Tratamentul acut de reperfuzie
(Guillaume Turc)

TREBUIE EFECTUAT

• Măsurarea glicemiei înaintea efectuării trombolizei intravenoase.

• Tromboliză intravenoasă cu alteplază în cazul accidentului

vascular cerebral cu potențial dizabilitant sau minor, în primele
4.5 ore de la debut, indiferent de vârstă.
2020 ⁄
• Trombectomie mecanică în ocluzia de vas mare din circulația
anterioară sau arteră bazilară în primele 6 ore de la debut, în
asociere cu tromboliza intravenoasă sau per primam în caz de
contraindicație pentru tromboliză intravenoasă.
⁄
• Terapie de reperfuzie (tromboliză intravenoasă și/sau trombec-
tomie mecanică) la pacienți selectați, cu profile imagistice
favorabile, conform ghidurilor specifice (tromboliză intrave-
noasă bazată pe mismatch-ul DWI/FLAIR atunci când nu se
cunoaște ora debutului; trombectomie mecanică în ocluzia de
vas mare la pacienții care se prezintă la spital în primele 6-24
ore de la ultimul moment când au fost văzuți bine, atunci când
explorările imagistice dovedesc că există suficient țesut
cerebral cu potențial de a fi salvat și că volumul regiunii
infarctate este redus). 2020 ⁄

7
Inițierea terapiei acute farmacologice
(Guillaume Turc)

TREBUIE EFECTUAT
• Doza de încărcare cu agent antiplachetar se administrează la
internare, după prima evaluare imagistică, dacă nu se
efectuează terapie de reperfuzie, de obicei 250-300 mg acid
acetilsalicilic.
• Tensiunea arterială ar trebui menținută < 185/110 mmHg în
primele 24 ore după tromboliza intravenoasă și/sau
trombectomia mecanică prin intervenții terapeutice
farmacologice și non-farmacologice.
• În hemoragia intracerebrală acută tensiunea arterială trebuie
scăzută la o valoare sistolică de sub 140 mmHg cât mai
repede posibil, dar nu cu mai mult de 90 mmHg față de
valoarea inițială.
• În cazul crizelor epileptice din primele 7 zile de evoluție se va
administra medicație antiepileptică pentru 3 luni.
• În cazul crizelor epileptice care apar după primele 7 zile de
evoluție se va iniția terapia antiepileptică pe termen lung.

• În hemoragia intracerebrală asociată tratamentului cu anti-

coagulante orale se va lua în considerare antagonizarea
terapiei anticoagulante în funcție de agentul medicamentos.

NU TREBUIE EFECTUAT
• Tensiunea arterială nu trebuie scăzută la pacienții care nu
primesc terapie de recanalizare decât dacă este foarte
ridicată (>220/120 mmHg)
• Tensiunea arterială sistolică nu ar trebui scăzută cu mai mult
de 90 mmHg față de valoarea inițială în cazul hemoragiei
intracerebrale acute pentru a preveni afectarea renală.

• Nu se vor utiliza medicamente antiepileptice pentru

prevenția primară a crizelor epileptice.
Îngrijirea în cadrul UAVCA
(Thorsten Steiner)

TREBUIE EFECTUAT

• Internare în UAVCA odată ce pacientul a ajuns la spital, UAVCA

fiind destinată pacienților cu orice tip de accident vascular
cerebral acut/atac ischemic tranzitor.
• Testarea deglutiției trebuie realizată la internare și înainte ca
pacientul să primească per os mâncare, lichide sau medicație.
Dacă sunt constatate probleme de deglutiție, este indicată eva-
luarea efectuată de către un specialist, de preferat în primele 24
de ore, pentru a decide dacă este necesară ajustarea dietei sau
hrănirea pe sondă nazo-gastrică și pentru a iniția terapia acestor
tulburări de deglutiție.
• Pacientul trebuie ajutat să se ridice din pat, să stea în picioare sau
să meargă, după cum îi permite starea, din primele 24 de ore.

• Screeningul inițial și evaluarea de către specialiștii în reabilitare

(fizioterapie, terapie ocupațională, terapie logopedică) trebuie
efectuat în primele 48 de ore și utilizând un protocol standar-
dizat.

NU TREBUIE EFECTUAT

• Dacă pacientul necesită ajutor pentru a se ridica din pat, a sta în

picioare sau a merge, nu se va efectua mobilizare de mare
intensitate în primele 24 de ore.

9
Neurorecuperarea și îngrijirea
în cadrul unității de terapie acută AVC
și externarea timpurie asistată
(Katharina Sunnerhagen)

TREBUIE EFECTUAT
• Toți pacienții care necesită neurorecuperare în mediul
spitalicesc post-AVC necesită internarea într-o unitate de
neurorecuperare dedicată.
• În cadrul UAVCA, este necesară existența unei echipe
multidisciplinare compusă din profesioniști cu expertiză în
îngrijirea pacienților cu AVC incluzând medici, asistenți
medicali, specialiști în terapie ocupațională, logopezi,
kinetoterapeuți, asistenți sociali și dieteticieni. [14] - EBR
• Evaluarea de bază a pacientului cu AVC trebuie sa includă:
funcția de deglutiție, dispoziția și cogniția, temperatura,
nutriția, funcția sfincteriană, leziunile de decubit,
mobilitatea, evaluarea funcțională, planul de externare și
profilaxia TVP.
• Atât pacienții cât și personalul de îngrijire trebuie implicați în
procesul de neurorecuperare, cu educarea pacientului asu-
pra afecțiunii sale.
• Echipa de neurorecuperare va implementa cele mai bune
practici conform ghidurilor de practică în vigoare.
• Externarea asistată timpurie (Dacă este posibilă, este
benefică pentru pacienții cu dizabilitate redusă sau
moderată post-AVC, care sunt stabili clinic și prezinta resurse
pentru îngrijirea la domiciliu) – ar trebui oferită de către
echipa de neurorecuperare deja implicată în îngrijirea
pacientului in mediu spitalicesc si ar trebui inițiată în
maximum 3 zile de la externarea propriu-zisă.

NU TREBUIE EFECTUAT

• A nu se exclude de la îngrijirile oferite în cadrul UAVCA

pacienții cu potențial de neurorecuperare incert.
Prevenția complicațiilor post-AVC
(Thorsten Steiner, Hanne Christensen)

TREBUIE EFECTUAT

• Folosirea ciorapilor cu compresie pneumatică intermitentă

(plasați până la nivelul coapsei) pentru prevenția TVP sau TEP la
pacienții imobilizați. Dacă aceștia nu sunt disponibili, se va utiliza
anticoagularea profilactică cu HGMM.
• Evaluarea volumului rezidual post-evacuare vezică urinară prin
ultrasonografie și folosirea cateterizării intermitente pentru a
preveni ITU.
• Prevenția delirium-ului prin supravegherea sistematică a pacien-
tului, intervenție non-medicamentoasă sau medicamentoasă,
conform practicilor locale.
• Prevenirea căderilor.

NU TREBUIE EFECTUAT

• Folosirea ciorapilor elastici cu compresie progresivă.

• Folosirea heparinelor nefracționate, exceptând pacienții cu BRC
în stadiu avansat.
• Folosirea cateterizării urinare pe perioadă prelungită, având în
vedere riscul de ITU și de sindrom de tract urinar inferior.

11
Bilanț suplimentar în timpul internării
pe secția de terapie acută AVC
(Hanne Christensen, Jessen Dawson, Thorsten Steiner)

TREBUIE EFECTUAT

• Bilanțul biologic: glicemie à jeun sau Hb1Ac, profil lipidic,

funcție hepatică.
• Măsurarea repetată a tensiunii arteriale.
• Monitorizarea ECG/telemetrie pentru minimum 24 de ore.

• Evaluarea clinică pentru boala cardiacă structurală (anam-

neză, examinare clinică, auscultație).
• Examinarea arterelor carotide pentru posibilă stenoză
(EcoDoppler, CTA, MRA)
• Monitorizarea ECG pe termen lung la pacienții cu suspiciune
de mecanism cardio-embolic al AVC, candidați pentru anti-
coagulare pe cale orală.

SE IA ÎN CONSIDERARE
!
• Ecocardiografia ar trebui efectuată când mecanismul
suspicionat este cel cardio-embolic.
• CTA de trunchiuri supra-aortice (cuprinzând obligatoriu și
crosa aortică).
Prevenția secundară medicamentoasă
(Hanne Christensen, Jessen Dawson, Thorsten Steiner)

TREBUIE EFECTUAT

• Tratament personalizat pentru factorii de risc cardiovascular,

incluzând atât terapie medicamentoasă, cât și modificarea
stilului de viață.
• Evaluarea dizabilității fizice și afectării cognitive post-AVC;
evaluarea capacității pacientului de a înțelege și de a-și
administra medicația.
• Aplicarea măsurilor de prevenție secundară cât mai curând
posibil, de preferat pe parcursul primei săptămâni.

Antihipertensive
• TA țintă sistolică < 130 mmHg, la măsurători repetate. O valoare
mai mare poate fi justificată pentru pacienții cu stenoze caroti-
diene bilaterale, la pacienții vârstnici sau la pacienții fragili, cu
speranță de viață redusă.
• Alegerea medicației antihipertensive diferă în funcție de
practica clinică locală. Complianța, numărul de administrări și
efectele adverse trebuie luate in considerare.
• Tratamentul pe termen lung cu statină trebuie administrat, în
lipsa contraindicațiilor.
• La pacienții cu hemoragie cerebrală intraparenchimatoasă,
statinele pot fi administrate, dacă pacientul prezintă o indicație
pentru acestea, însă nu sunt recomandate de rutină în
contextul hemoragiei cerebrale.

Antitrombotice
• În AVC ischemic sau AIT în context de fibrilație atrială, se va
administra tratament anticoagulant pe termen lung, în lipsa
contraindicațiilor.
• Tratamentul cu anticoagulante variază în funcție de practica
clinică locală, însă NOAC prezinta un profil de siguranță
superior VKA.
13
Prevenția secundară medicamentoasă
(Hanne Christensen, Jessen Dawson, Thorsten Steiner)

SE IA ÎN CONSIDERARE
!

• În cazul intoleranței la statine, se va lua în considerare o

alternativă.
• Se va lua în considerare procedura de închidere de foramen
ovale patent la pacienții până în 60 de ani și fără o altă
etiologie pentru AVC ischemic.
• Se va lua în considerare direcționarea pacientului către
efectuarea procedurii de închidere de auricul stâng în cazul
pacienților cu fibrilație atrială și cu contraindicație pentru
anticoagulare.
• În cazul hemoragiei intraparenchimatoase în context de fibri-
lație atrială, sub tratament cu anticoagulante orale se va lua
în considerare reluarea tratamentului anticoagulant pe
termen lung, după evaluarea individuală a riscurilor și bene-
ficiilor.

NU TREBUIE EFECTUAT

• Nu se vor administra antiagregante plachetare în fibrilația

atrială, decât în cazul unei alte indicații specifice.
• Nu se va administra tratament de tranziție (bridging) cu
heparină înaintea inițierii anticoagulării pe cale orală.
Boala ateromatoasă carotidiană
(Thorsten Steiner, alții)

TREBUIE EFECTUAT
• Exceptând pacienții fragili sau care au comorbidități care ar putea
contraindica intervenția, bilanțul unei stenoze carotidiene (CTA
sau EcoDoppler) ar trebui realizat preferabil în primele 48 de ore
după debutul simptomelor.
• În cazul unei stenoze carotidiene de peste 50%, pacientul ar
trebui evaluat de către un chirurg vascular fără întârziere.
• Endarterectomia carotidiană sau angioplastia carotidiană cu
plasare de stent ar trebui efectuată în primele 14 zile de la
debutul simptomelor, în lipsa unor alte contraindicații.
• Endarterectomia carotidiană este preferată angioplastiei cu stent
la pacienții cu vârsta peste 70 de ani.

Prevenție secundară non-medicamentoasă

( Jesse Dawson)

TREBUIE EFECTUAT
• Descurajarea fumatului, cu oferirea ajutorului și asistenței în acest
sens (inclusiv ajutor medicamentos).
• Descurajarea consumului de etanol, cu limitarea acestuia la 14
unități de alcool/ săptămână pentru bărbați și 7 unități/ săptă-
mână pentru femei, cu oferirea de asistență în acest sens.
1 unitate alcool = 10 ml sau 8 g alcool pur.
• Oferirea de sfaturi cu privire la dietă. Poate varia în funcție de
practica locală:
- sau mai multe porții de fructe şi legume zilnic,
- reducerea sau înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi mono-
sau polinesaturate,
- reducerea consumului de sare.
• Exercițiul și activitatea fizică trebuie încurajate, conform
capacității fizice individuale.
15
După externare
(Katharina Sunnerhagen)

TREBUIE EFECTUAT

• Externarea trebuie organizată cu implicarea pacientului și a

apropriaților pentru asigurarea îngrijirilor necesare, iar
pacientul și cei care vor efectua îngrijirile trebuie informați
asupra asistenței minime pe care o vor necesita.
• Tensiunea arterială trebuie monitorizată în mod regulat după
externare.
• Se va urmări regulat planul de prevenție secundară, medica-
mentoasă și non-medicamentoasă.
 AIS = Accident vascular ischemic acut
CAS = Angioplastie carotidiană cu plasare de stent
CEA = Endarterectomie carotidiană
CEMRA = Examen IRM cu substanță de contrast
CT = Examen computer tomograf
CTA = Angiografie-CT
DWI = Secvență de difuzie (IRM)
ECG = Electrocardiogramă
EBR = Recomandare bazată pe dovezi
EMS = Sistemul medical de urgență
ESO = European Stroke Organisation
ESD = Externare timpurie asistată
FLAIR = Fluid-attenuated inversion recovery
(secvență IRM)
GRADE = Grading of Recommendation Assessment
Development and Evaluation
HbA1c = Hemoglobină glicozilată
ICH = Hemoragie intracerebrală
IPC = Dispozitiv de compresie pneumatică intermitentă
IVT = Tromboliză intravenoasă
LAAO = Închidere a urechiușei atriului stâng
LMWH = Heparină cu greutate moleculară mica
LVO = Ocluzie de vas mare
mmHg = Milimetri coloană de mercur
MA = Meta-analiză
MRA = Angiografie-RM
MRI = Imagistică prin rezonanță magnetică
MT = Trombectomie mecanică
NASCET = North American Symptomatic Carotid
Endarterectomy Trial
Tabelul 1: Abrevieri
OAC = Anticoagulante orale
OT = Terapie ocupațională
PFO = Forman ovale patent
PT = Fizioterapie
PTT=aPTT = Timpul parțial (activat) al tromboplastinei
RCT = Studiu randomizat controlat
SaO2 = Saturație în oxygen
SWI = Secvență IRM
SR = Recenzie sistematică
T2 = Secvență IRM
TIA = Atac ischemic trazitor
TOF = Time-of-flight (secvență IRM) 17
1. Steiner T, Norrving B, Bornstein NM, et al. Update on The European Stroke
Organisation Guidelines standard operating procedure on guideline preparation
and publishing. Eur Stroke J 2020
2. GRADE. GRADE your evidence and improve your guideline development in health
care. https://gradepro.org, 2020
3. Kobayashi A, Czlonkowska A, Ford GA, et al. European Academy of Neurology and
European Stroke Organization consensus statement and practical guidance for
pre-hospital management of stroke. Eur J Neurol 2018;25:425-433
4. Powers WJ, Rabinstein AA, Ackerson T, et al. Guidelines for the Early Management
of Patients With Acute Ischemic Stroke: 2019 Update to the 2018 Guidelines for
the Early Management of Acute Ischemic Stroke: A Guideline for Healthcare
Professionals From the American Heart Association/American Stroke
Association. Stroke 2019: STR0000000000000211
5. Expert Panel on Neurologic I, Salmela MB, Mortazavi S, et al. ACR Appropriateness
Criteria(®) Cerebrovascular Disease. Journal of the American College of Radiology
: JACR 2017;14:S34-S61
6. Turc G, Bhogal P, Fischer U, et al. European Stroke Organisation (ESO) - European
Society for Minimally Invasive Neurological Therapy (ESMINT) Guidelines on
Mechanical Thrombectomy in Acute Ischaemic StrokeEndorsed by Stroke
Alliance for Europe (SAFE). Europen Stroke Journal 2019;4:6-12
7. European Stroke Organization E. Guidelines for management of ischaemic stroke
and transient ischaemic attack 2008. Cerebro-vascular Disease 2008;25:457-507
8. Boulanger JM, Lindsay MP, Gubitz G, et al. Canadian Stroke Best Practice
Recommendations for Acute Stroke Management: Prehospital, Emergency
Department, and Acute Inpatient Stroke Care, 6th Edition, Update 2018.
International journal of stroke: official journal of the International Stroke Society
2018;13:949-984
9. National Instiute for Health and Care Excellence (NICE). Stroke and transient
ischaemic attack in over 16s: diagnosis and initial management.
www.nice.org.uk/guidance/ng128, 2019
10. Christensen H, Cordonnier C, Kõrv J, et al. European Stroke Organisation Guideline
on Reversal of Oral Anticoagulants in Acute Intracerebral Haemorrhage. Eur
Stroke J 2019;4:294-306
11. Ahmed N, Audebert H, Turc G, et al. Consensus statements and recommendations
from the ESO-Karolinska Stroke Update Conference, Stockholm 11-13 November
2018. Eur Stroke J 2019;4:307-317
12. National institute for Health and Care Excellence (NICE). Nutrition support for
adults: oral nutrition support, enteral tube feeding and parenteral nutrition.
nice.org.uk/guidance/cg32, 2013
13. National institute for Health and Care Excellence (NICE). Rehabilitation after a
stroke. nice.org.uk, 2013
14. Lanctôt KL, Lindsay MP, Smith EE, et al. Canadian Stroke Best Practice
Recommendations: Mood, Cognition and Fatigue following Stroke, 6th edition
update 2019. International journal of stroke : official journal of the International
Stroke Society 2019:1747493019847334-1747493019847334
15. Hebert D, Lindsay MP, McIntyre A, et al. Canadian stroke best practice
recommendations: Stroke rehabilitation practice guidelines, update 2015. Int J
Stroke 2016;11:459-484
16. Steiner T, Salman RA, Ntaios G. The European Stroke Organisation (ESO)
guidelines. Int J Stroke 2014;9:838-839
17. (NHS) NHS. Delirium: prevention, diagnosis and management .
https://www.nice.org.uk/guidance/cg103, 2010
18. (NHS) NHS. Falls in older people: assessing risk and prevention.
https://www.nice.org.uk/guidance/cg103, 2013
19. Dennis M, Caso V, Kappelle LJ, Pavlovoc A, Sandercock PA. European Stroke
Organisation (ESO) guidelines for prophylaxis for venous thromboembolism in
immobile patients with acute ischaemic stroke. European Stroke Journal 2016;1:6-
19
20. Pepi M, Evangelista A, Nihoyannopoulos P, et al. Recommendations for
echocardiography use in the diagnosis and management of cardiac sources of
eolism: European Association of Echocardio-graphy (EAE) (a registered branch of
the ESC). European journal of echocardiography: the journal of the Working Group
on Echocardio-graphy of the European Society of Cardiology 2010;11:461-476
21. Intercollegiate Stroke Working Party National clinical guideline for stroke, Fifth
Edition, Royal College of Physicians, London, 2016
22. Williams B, Mancia G, Spiering W, et al. 2018 ESC/ESH Guidelines for the
management of arterial hypertension. Eur Heart J 2018;39:3021-3104
23. Klijn CJ, Paciaroni M, Berge E, et al. Antithrombotic treatment for secondary
prevention of stroke and other thromboembolic events in patients with stroke or
transient ischemic attack and non-valvular atrial fibrillation: A European Stroke
Organisation guideline. Eur Stroke J 2019;4:198-223
24. Messe SR, Gronseth GS, Kent DM, et al. Practice advisory update summary:
Patent foramen ovale and secondary stroke prevention: Report of the Guideline
Subcommittee of the American Academy of Neurology. Neurology 2020
25. National Institute for Health and Care Excellence. Atrial fibrillation: management -
Clinical guideline. www.nice.org.uk/guidance/cg180, 2014
26. Steffel J, Verhamme P, Potpara TS, et al. The 2018 European Heart Rhythm
Association Practical Guide on the use of non-vitamin K antagonist oral
anticoagulants in patients with atrial fibrillation. Eur Heart J 2018;39:1330-1393
27. Naylor AR, Ricco JB, de Borst GJ, et al. Editor's Choice - Management of
Atherosclerotic Carotid and Vertebral Artery Disease: 2017 Clinical Practice
Guidelines of the European Society for Vascular Surgery (ESVS). Eur J Vasc
Endovasc Surg 2018;55:3-81
28. Abbott AL, Paraskevas KI, Kakkos SK, et al. Systematic Review of Guidelines for
the Management of Asymptomatic and Symptomatic Carotid Stenosis. Stroke
2015;46:3288-3301
29. Wein T, Lindsay MP, Cote R, et al. Canadian stroke best practice
recommendations: Secondary prevention of stroke, sixth edition practice
guidelines, update 2017. Int J Stroke 2018;13:420-443
Referinţe

30. Philp I, Brainin M, Walker MF, et al. Development of a poststroke checklist to

standardize follow-up care for stroke survivors. J Stroke Cerebrovasc Dis
2013;22:e173-180
31. Ward AB, Chen C, Norrving B, et al. Evaluation of the Post Stroke Checklist: a pilot
study in the United Kingdom and Singapore. International Journal of Stroke 2014;9
Suppl A100:76-84
19
 Material tipărit cu sprijinul
Societății de Neurologie din România