INSTALATII DE OXIGEN

CURS 5
GENERALITATI

Oxigenul
 este un gaz incolor, inodor si insipid
 se gaseste in stare libera in aerul atmosferic in proportie de 20,94%
 la temperatura de 0oC si presiune atmosferica normala pN = 1.01325 bar (760 mm Hg) are
densitatea ρN = 1.429 kg/m3;
 la temperatura de – 183 oC forma lichida (culoare albastruie)
 este un agent oxidant care formeaza usor compusi
 formeaza amestecuri explozive cu acetilena, butan, vapori de benzina, metan, precum si cu
diferite uleiuri si grasimi
UTILIZAREA OXIGENULUI

 oxigenul medical este esential in spitale si clinici

 sudura si taierea metalelor
 tratarea si purificarea apelor uzate
 in industria siderurgica
 in industria chimica- sporeste eficienta reactiilor de oxidare
 pentru oxigenarea apelor in crescatoriile de peste
 in amestec cu azot si heliu – amestecuri pentru scufundari
CLASIFICARE

 STAS 2031/77 - 5 tipuri

Tip A B C D E

% O2 99,7 99.5 99 98 97

N2 si alte gaze 0,3 0.5 1 2 3

% max
OBTINEREA OXIGENULUI

 Distilare fractionata a aerului lichid

 Concentratoare de oxigen prin adsorbtia selectiva a azotului pe site moleculare

 Electroliza apei

 Reactii chimice cu diferite substante

DISTILAREA FRACTIONATA A AERULUI LICHID

 permite obtinerea oxigenului molecular de inalta puritate care poate fi stocat sub
forma lichida sau incarcat in recipiente sub presiune
 realizeaza separarea aerului in componentele lui naturale (N2, Ar, O2) prin utilizarea
proprietatilor termodinamice specifice fiecarui component
 cele trei gaze principale din aer au urmatoarele puncte de fierbere la presiune
atmosferica:
 Azot : - 195.8 oC (-320.4 oF)
 Argon: - 185.9 oC (-302.6 oF)
 Oxigen: - 183 oC (-297.4 oF)
Aceste temperaturi permit clasificarea componentelor in “usoare” sau “grele” . In principiu, un component usor
are punctul de fierbere mai scazut – este mai volatil decat un component greu.
DISTILAREA FRACTIONATA A AERULUI LICHID

 Azot : - 195.8 oC (-320.4 oF)

 Argon: - 185.9 oC (-302.6 oF)
 Oxigen: - 183 oC (-297.4 oF)
CONCENTRATOARE DE OXIGEN CU SITE MOLECULARE (PSA)
LIVRAREA SI DEPOZITAREA OXIGENULUI

 se face in recipiente butelii in cazul oxigenului gazos

 se face in cisterne in cazul oxigenului lichefiat
BUTELIE DE OXIGEN
Tip Volum Continut Presuine Greutate Greutate
butelie (l) (m3) butelie continut
goala(kg) (kg)

butelie 10 2.1 200 14 2.8

clasica

butelie 20 4.2 200 26 5.6

clasica

butelie 40 6.4 150 60 8.4

clasica

butelie 50 10.5 200 55 14

clasica

baterie 600 126 200 890 168

VERIFICARI ALE RECIPIENTELOR BUTELII INAINTE DE INCARCARE:

 examinarea suprafetei exterioare a recipientelor butelii

 verificarea existentei si continutului marcajelor
 verificarea neconformitatilor care nu permit utilizarea buteliilor in conditii de siguranta
 ESTE INTERZISA UMPLEREA RECIPIENTELOR BUTELII
DACA SE CONSTATA:

 LA INSCRIPTIE : - lipsa inscriptiei sau inscriptie incomplete

- depasirea scadentei de verificare periodica ISCIR
- rectificari ale insriptiilor poansonate
- neconcordante intre valoarea presiunii de incarcare sau masa incarcaturii indicate pe butelie si cele
corespunzatoare gazului

 LA PARTILE EXTERIOARE : - peretii prezinta deformatii, taieturi, coroziuni avansate

- robinetul cu ventil este defect
- lipsa sau deteriorarea capacului sau garzii de protectie sau a inelelor de cauciuc
- vopsirea necorespunzatoare conform prescriptiilor tehnice
- postament lipsa, deteriorate sau fixat defectuos
CALCULUL RAMPEI DE UMPLERE A BUTELIILOR DE OXIGEN

[m3]

Vo – volumul de oxigen introdus in butelie [m3]

VB – capacitatea buteliei [m3]
P- presiunea la care este incarcata butelia [at]
P0 – presiunea atmosferica normala [at]
T – temperatura absoluta la care se incarca butelia [K]
T0 – temperatura absoluta de referinta la care are loc incarcarea buteliei [ K] – se considera de
regula 293,15 K = +20oC
CALCULUL RAMPEI DE UMPLERE A BUTELIILOR DE OXIGEN

[m3]

∆V – Volumul de oxigen consumat din butelie [m3]

Vo – volumul de oxigen introdus in butelie [m3]
P- presiunea la care este incarcata butelia [at]
P’ – presiunea din butelie [at]
CALCULUL RAMPEI DE UMPLERE A BUTELIILOR DE OXIGEN

Presiunea P1 de umplere cu oxigen la temperatura aboluta T1 a unei butelii care la

temperatura absoluta T a fost umpluta cu oxigen la presiunea P este data de relatia:
CALCULUL RAMPEI DE UMPLERE A BUTELIILOR DE OXIGEN

La ce presiune trebuie umpluta cu oxigen o butelie cu

capacitatea de 40l, daca temperatura mediului inconjurator
este -10 oC pentru ca sa contina acelasi volum de oxigen ca
atunci cand a fost umpluta la presiunea de 150 at si
temperatura de 20oC?
CALCULUL RAMPEI DE UMPLERE A BUTELIILOR DE OXIGEN

Numarul de butelii corespunzator unei rampe de umplere cu oxigen se

determina cu relatia:

n – numarul de butelii de O2
Lo2 – debitul orar al compresorului de O2 [m3/h]
tu – durata de umplere la rampa in ore (0.5 – 0.65 h)
Vo – volumul de O2 al unei butelii
REZERVOR PENTRU OXIGEN LICHID

1 – rezervor sferic din alama;

2 - termoizolatie;
3 – manta din otel;
4 – gura de vizitare;
5 – conducta;
6 – robinet.
SCHEMA DE PRINCIPIU A INSTALATIEI DE GAZEIFICARE
A OXIGENULUI LICHID

1- robinet de umplere a
rezervorului cu lichid
2- conducta de umplere
3- conducta de iesire a
oxigenului lichid din rezervor
4- serpentina principala
5- serpentina secundara;
6- conducta de legatura
7- conducta de intrare a
oxigenului gazos
8- ventil de retinere
9- conducta de iesire a
oxigenului gazos
10- vaporizator
11- reductor de presiune
pentru oxigen gazos
 INSTALATII PENTRU DISTRIBUTIA SI UTILIZAREA OXIGENULUI
p
3 q1, p1
1- sursa de oxigen
2 2- conducta principala de distributie
1 3 q2, p2 3 – retea secundara de distributie
VO2 , pi q1.2.3.. – debitele nominale ale
consumatorilor [m3/h]
3 q3, p3 P1.2.3… - presiunile nominale ale
consumatorilor [bar]

∆P = 𝑝 − 𝑝 = (0.2 ÷ 5)%𝑝
𝜑 – coeficientul de utilizare al
consumatorului de O2
qi – debitul nominal al consumatorului
de O2
𝑉 = 1,2 𝜑 𝑞
SURSA DE OXIGEN

Alimentarea cu oxigen:
 Centralizat - de la o statie de distributie a oxigenului, printr-o retea de
conducte la care sunt racordate posturile de distributie a oxigenului
pentru punctele de lucru permanente;
 Local – direct din butelie, cand posturile de lucru sunt in numar mic si
raspandite la distante mari in incinta respectiva.
STATII CENTRALIZATE (RAMPE) DE DISTRIBUTIE A OXIGENULUI

1- butelie oxigen
2- serpentine din cupru
3- colector
4- conducta
5- reductor de presiune
6- robinet
7- manometru
8- robinet de control
9- sifon de condensat
10- robinet de purjare
CALCULUL RAMPEI DE DISTRIBUTIE A OXIGENULUI

Volumul total de oxigen distibuit prin rampa Vr – capacitatea rampei de distributie :

[m3]

V0 – debitul orar de O2 consumat la temperatura de +20oC si presiunea P0 = 1 at

[m3/h]
Pr- presiunea maxima a oxigenului in rampa [at]
Pu- presiunea maxima de utilizare a oxigenului [at]
r – timpul in ore, pentru care se calculeaza rezerva de O2 in rampa
CALCULUL RAMPEI DE DISTRIBUTIE A OXIGENULUI

Numarul de butelii care trebuie montate in rampa de distributie:

Vb – volumul unei butelii

Vr – capacitatea rampei de distributie
POST DE DISTRIBUTIE A OXIGENULUI

1- conducta exterioara pentru

distributia oxigenului;
2 – perete exterior;
3 – tub de protectie;
4 – retea interioara pentru distributia
oxigenului;
5 – robinet principal;
6 – distribuitor cu patru prize;
7 – robinet de colt cu ventil;
8 – redactor de presiune pentru oxigen;
9 – furtun din cauciuc;
10 – separator de condens;
11 – robinet de purjare;
RETEAUA DE CONDUCTE DE DISTRIBUTIE A OXIGENULUI

 In functie de presiunea din instalatie – de inalta presiune

– de joasa presiune
MATERIALE FOLOSITE

 Otel
 Cupru
 Furtun de presiune din cauciuc

 Conductele pentru oxigen medical se realizeaza cu tevi si fitinguri din

cupru medical (continut de carbon < 32mg/dm3)
 DIMENSIONAREA CONDUCTELOR DE DISTRIBUTIE A OXIGENULUI
 Deoarece procesul de curgere a oxigenului gazos in conducte are loc cu destindere izoterma, la dimensionarea
conductelor se aplica aceleasi relatii generale de calcul ca si la aerul comprimat
 Diametrul interior al conductelor se calculeaza cu relatia:

 𝑑 = 0.96 [m ]
∆

ρ - densitatea oxigenului [Kg/m3]

λ – coeficientul de rezistenta hidraulică (se recomanda valoare medie λ = 0.02)
l – lungimea tronsonului de conducta [m]
V -debitul volumic de oxigen gazos [m3/s]
∆pa = pi - pf este caderea de presiune admisa pentru dimensionarea conductelor, numeric egala cu pierderea de sarcina
[Pa]. Se recomanda: ∆pa =(0.002....0.05) pi;
pi – presiunea initiala (in sectiunea de intrare a oxigenului in conducta) [Pa];
pf – presiunea finala, la iesirea oxigenului din tronsonul de conductă care se dimensioneaza [ Pa]
Exemplu de calcul: Sa se dimensioneze o conducta dreapta cu lungimea l=20m pentru transportul unui debit de
0.30 kg/s oxigen gazos, la temperatura de 20 oC, cunoscand urmatoarele date:
pi = 150 bar;
∆pa =0.01 pi;
λ =0.02.
Rezolvare:
Densitatea oxigenului la temperatura de 20oC = 293.15 K si presiunea absoluta de 150 bar, este:
.
𝜌=𝜌 = 1.429 = 197.1 kg/m3
. .

unde 𝜌 =1.429 kg/m3 este densitatea oxigenului la starea de referinta normala (la temperatura de 0oC= 273.15 K si
presiune atmosferica normala pN = 1.01325 bar)

Debitul volumic de oxigen gazos va fi:

.
𝑉= = .
= 1.52 10 m3/s
Exemplu de calcul: Sa se dimensioneze o conducta dreapta cu lungimea l=20m pentru transportul unui debit de 0.30
kg/s oxigen gazos, la temperatura de 20 oC, cunoscand urmatoarele date:
pi = 150 bar;
∆pa =0.01 pi;
λ =0.02.
Rezolvare:

Caderea de presiune admisa pentru dimensionarea conductei:

∆pa =0.01 pi = 0.01·150 = 1.5 bar = 1.5 · 105 Pa
Diametrul interior al conductei de oxigen:

𝜆 𝜌 𝑙 𝑉 0.02 197.1 20 (1.52 10 )

𝑑 = 0.96 = 0.96 = 0.016 𝑚 = 16 𝑚𝑚
∆𝑝 1.5 10
PROBELE DE PRESIUNE

 proba de rezistenta se face la presiunea de incercare de 1,5 pn

 proba de etanseitate – max 3% pierderi admise
DIMENSIONAREA CONDUCTELOR

Ecuatiile fundamentale care se aplica la calculul conductelor de oxigen sunt:

 Ecuatia de continuitate, sub forma:

o Debitul masic:
M = ρAv=const. [kg/s] (7)
o Debitul volumic:
V = Av = const. [m3/s] (8)
Unde:
ρ - densitatea oxigenului [Kg/m3]
A – aria sectiunii transversale a conductei:
𝐴= [m2] (12)

v- viteza medie a oxigenului in sectiunea transversala a conductei [m/s]