Sunteți pe pagina 1din 4

ALCHINE

Definitie. Se numesc alchine hidrocarburile aciclice nesaturate care contin in molecula lor o
tripla legatura intre doi atomi de carbon
─C≡C─
si in care raportul dintre numarul de atomi de carbon si hidrogen este exprimat prin formula generala:
CnH2n-2
Cu exceptia primului termen din seria omologa, acetilena, moleculele de alchine
contin atomi de carbon in doua stari de hibridizare: sp3 si sp. Atomii de carbon care poarta
legatura tripla sunt atomi hibridizati sp iar toti ceilalti sunt sp3 ca la grupa alcanilor. Legatura
covalenta tripla mai este denumita si σ2π (sigma doi pi) deoarece prima legatura stabilita
intre cei doi atomi este sigma, formata din orbitalul hibridizat sp iar celelalte doua sunt pi,
(doi orbitali p nehibridizati) si formeaza doua plane perpendiculare intre ele pe axa legaturii
sigma. De aceea, legatura covalenta tripla nu poatefi decat liniara.
Seria omologa a alchinelor contine termei succesivi, obtinuti dand valori lui n in
formula generala. Denumirea alchinelor este asemanatoare cu cea a alcanilor corespondenti, la
care se inlocuieste terminatia “an” cu “ina”. Compusii prezinta si denumiri tehnice uzuale.
Ex. HC ≡ CH etina (acetilena)
HC ≡ C ─ CH3 propina
HC ≡ C ─ CH2 ─ CH3 butina
HC ≡ C ─ CH2 ─ CH2 ─ CH3 pentina… etc
Prezenta triplei legaturi in molecula alchinelor determina aparitia izomerilor de
pozitie, obtinuti prin schimbarea locului legaturii triple in catena de carbon a alchinei
respective.
Ex. HC ≡ C ─ CH2 ─ CH3 H3C ─ CH ≡ CH ─ CH3
1 – butina 2 – butina
Cel mai important termen al seriei este acetilena, C2H2

Metode de preparare
1. Obtinerea acetilenei din metan

a) Cracarea in arc electric. Caldura necesara reactiei este obtinuta printr-o descarcare
electrica intre doi electrozi metalici alimentati la current continuu, intre care se formeaza
un arc electric. Inafara de acetilena se obtin mari cantitati de hydrogen.
2CH4 1500°C C2H2 + 3H2

Pentru a se evita descompuerea acetilenei in elemente, produsii de reactie sunt raciti


brusc cu un jet de apa rece.

b) Procedeul arderii incomplete. In acest procedeu, caldura necesara este data de arderea
unei parti din metan, in cuptoare de tip special; o alta parte se descompune in acetilena si
hidrogen conform reactiei anterioare. In asemenea conditii de reactie pot rezulta si alti
produsi dintre care mai important este gazul de sinteza:
CH4 + ½ O2 CO + 2H2

2. Obtinerea din carbura de calciu. Din carbura de calciu sau carbid, prin tratare cu apa
se obtine acetilena.
CaC2 + 2H ─ OH C2H2 + Ca(OH)2
Carbidul reactioeaza violent cu apa, reactia fiind puternic exoterma. Acetilena obtinuta
prin aceasta metoda se foloseste la aparatele de sudura cu flacara oxiacetilenica.
Carbura de calciu este obtinuta in cuptorul electric prin reactia oxidului de calciu cu
carbune:
CaO + 3C CaC2 + CO

Proprietati fizice: Acetilena este un gaz incolor, fara gust, cu miros usor eterat in stare
pura, putin mai usoara ca aerul, este solubila in apa in proportia 1:1 (parti de volum). Este
solubila in solventi organici, solubilitatea crescand odata cu presiunea. Pentru a putea fi
imbuteliata, acetilena este introdusa in cilindri de otel umpluti cu un material poros (azbest),
care impiedica propagarea unei explozii. Acesta se imbiba cu acetona in care acetilena se
dizolva sub presiune(1l acetona dizolva 300l acetilena la 12 atm). Aceste tuburi pot fi
manipulate fara pericol.

Proprietati chimice. Factorul determiant al comportarii chimice a acetilenei il


constituie tripla legatura. Aceasta, fiind formata dintr-o legatura sigma si doua legaturi pi
cu stabilitati diferite, imprima moleculelor un character nesaturat mai accentuat decat
dubla legatura.

1. Reactiile de aditie ale acetilenei decurg in doua etape, uneori separabile, alteori nu. In
prima etapa se obtin produsi de reactie cu o dubla legatura, deci nesaturati, iar in a doua
etapa produsi de aditie saturati.

a) Hidrogenarea. Aditia hidrogenului la acetilena poate duce la etena sau la etan, in


functie de catalizatorii utilizati.
Pd otravit cu saruri de Pb
HC ≡ CH + H2 CH2 ═ CH2
Ni fin divizat
CH ≡ CH + 2H2 CH3 ─ CH3

b) Aditia halogenilor. Dintre elementele grupei VIIA, clorul si bromul dau produsi de
aditie. Aditia bromului decurge dupa urmatoarea reactie:
Br
CH ≡ CH + Br2 CHBr ═ CHBr 2 CHBr2 ─ CHBr2
acetilena 1,2 – dibrometena 1,1,2,2 – tetrabrometan
(cis – trans)
In cazul clorului reactia in faza gazoasa este violenta si poate da nastere la explozii,
obtinandu-se acid clorhidric si carbine.
HC ≡ CH + Cl2 2C + 2HCl

Pentru a se evita acest lucru, componentele reactiei se dizolva in tetraclorura de carbon


sau tetracloretan.
Avand ca model aditia bromului, scrieti singuri reactiile de aditie ale clorului.

c) Aditia acizilor. Acetilena aditioneaza cu usurinta acizi anorganici si organici formand


produsi de aditie cu un grad de nesaturare mai mic (legatura tripla devine legatura
dubla) de tipul monomerilor vinilici.
- Aditia acidului clorhidric. In prezenta clorurii de mercur (II) (depusa pe carbine activ)
la temperature cuprinse intre 120-170°C, aditia conduce la cloretena sau clorura de
vinil:
CH ≡ CH + HCl CH2 ═ CHCl

- Acidul acetic aditioneaza la acetilena, in prezenta acetatului de zinc la 200°C si


formeaza acetatul de vinil.
CH ≡ CH + CH3 ─ COOH CH2 ═ CH ─ O ─ CO ─ CH3

- Acidul cianhidric aditioneaza la acetilena in prezenta unui amestec de clorura de cupru


(I) si clorura de amoniu la 80°C, formandu-se cianura de vinil sau acrilonitril.

CH ≡ CH + HCN CH2 ═ CH ─ CN
Toti acesti monomeri au proprietatea de a polimeriza usor, formand polimerii
respective. Ei au utilizari diverse la obtinerea maselor plastice, firelor si fibrelor
sintetice, lacurilor sintetice si se produc in cantitati mari.

d) Aditia apei la acetilena are loc intr-o solutie de acid sulphuric in prezenta sulfatului de
mercur. Intermediar se obtine alcool vinilic nestabil care se izomerizeaza (prin
fenomenul numit tautomerie) la acetaldehida. Procedeul este cunoscut sub denumirea
de reactia Kucerov. Alcoolul vinilic si acetaldehida sunt doua substante izomere
numite tautomere.
HC ≡ CH H2C ═ CH
+ │ CH3 ─ CHO
H ─ OH OH

acetilena + apa alcool vinilic acetaldehida

2. Reactia de dimerizare. In prezenta unui catalizator mixt de clorura de cupru (I) si


clorura de amoniu, la 80 - 100°C, are loc aditia reciproca a doua molecule de acetilena
sau o dimerizare:

HC ≡ CH + HC ≡ CH H2C ═ CH ─ C ≡ CH
acetilena vinilacetilena
Prin aditia acidului clorhidric la vinilacetilena se obtine 2-clorbutena sau cloroprenul.
Acesta este un monomer important in sinteza cauciucului.
H2C ═ CH ─ C ≡ CH + HCl H2C ═ CH ─ C ═ CH2

vinilacetilena Cl cloropren

3. Reactia de trimerizare. Daca acetilena aste trecuta prin tuburi de ceramica incalzite
la 600-800°C se formeaza un amestec complex de hidrocarburi, numit gudron, in care
produsul principal este benzenul. Este o trimerizare ciclica.
3 CH ≡ CH C6H6

4. Reactii de oxidare.

- Cu agenti oxidanti slabi (solutie de KMnO4) acetilena poate forma acid oxalic:
CH ≡ CH + 4[O] COOH

COOH acid oxalic
- Oxidata energic, acetilena arde cu degajarea unei cantitati mari de caldura (3000°C).
Procesul este utilizat la aparatul de sudura cu flacara oxiacetilenica (sudura autogena).
C2H2 + 5/2 O2 2CO2 + H2O + energie

5. Reactii de substitutie. Legatura C ─ H din acetilena este slab polara; ca urmare


acetilena va avea un caracter slab acid, deci va ceda usor protonul in reactie cu metalele
sau cu substantele cu caracter basic, formandu-se o clasa importanta de compusi, numita
acetiluri.

a) Acetiluri ale metalelor din grupele principale I si II. Reactia are loc la cald.
CH ≡ CH + Na C:- ≡ CH + ½ H2 C:- ≡ C:- +1/2 H2
+
Na Na+ Na+
acetilena acetilura monosodica acetilura disodica

b) Acetilurile metalelor tranzitionale se obtin ca precipitate in solutie prin reactia dintre


acetilena si o sare complexa solubila a metalului respectiv.
Ex. Acetilura de cupru (I):
CH ≡ CH + 2 [Cu(NH3)2]Cl C:- ≡ C:- + 2NH4Cl +2NH3
Cu+ Cu+
clorura de diamino Cu(I) acetilura de Cu clorura amoniac
de amoniu
Acetilura de Ag:
CH ≡ CH + 2[Ag(NH3)2OH] C:- ≡ C:- + 4NH3 + 2H2O
Ag+ Ag+
hidroxid diamino Ag acetilura de Ag amoniac apa
Aceste acetiluri sunt stabile fata de apa dar in stare uscata, la incalzire sau la
temperatura obisnuita si la lovire se descompun spontan, cu explozie.

Utilizarile acetilenei se desprind usor din materialul expus anterior:


- obtinerea solventilor
- a maselor plastice
- prepararea cauciucului sintetic
- fibre sintetice(melana)
- acid acetic
- alcool etilic
- aparatul de sudura autogena
- intermediar in alte reactii chimice