Raport de Simulare PDF

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR
Raport de Simulare
Instalația de obținere a Clorurii de Alil
Student: Ioana CHISELEV

Grupa: IIPCB
Profesor Coordonator: Valentin PLESU
1
Cuprins
Scurtă introducere ......................................................................................................................................... 3

Proprietăți fizice și chimice ale clorurii de alil ............................................................................................. 4
Reactorul și partea de reacție ........................................................................................................................ 4
Cinetica reacțiilor .......................................................................................................................................... 5
Informații suplimentare ................................................................................................................................. 6
Date de operare ............................................................................................................................................. 8
Proprietățile Dowtherm A ™ - lichid de transfer de căldură ...................................................................... 10
Simularea instalației de obținere a clorurii de alil ....................................................................................... 16
Rezultatele simulării ................................................................................................................................... 39
Schema instalației din softul Aspen Hysys ................................................................................................. 47
Studiu de caz ............................................................................................................................................... 48
Bibliografie ................................................................................................................................................. 49
2
Scurtă introducere
Tema aleasă este simularea procesului de obținere a clorurii de alil. Scopul

proiectului constă în aranjarea echipamentelor astfel încât să se obțină o producție
de 25000 tone/an. Acest proces este constituit de o parte de reacție și o parte de
separare. Reacțiile dintre componenții de alimentare se desfășoară în reactor, iar
partea de separare cuprinde coloane de distilare și absorție.
Simularea începe cu studiul de literatură, extragerea datelor despre proces,

extragerea datelor despre substanțe, dar și unele decizii pe care noi trebuie să le
luăm. Alegerile pe care trebuie să le facem sunt foarte importante, cum ar fi
alegerea reactorului sau a echipamentelor de separare, cât și a utilităților si
folosirea reciclului.
În procesul de obținere a clorurii de alil, reactorul folosit este cel cu strat fluidizat.
Deoarce în Aspen HYSYS nu implementat reactorul cu strat fluidizat, se pot folosi
alte reactoare: cu deplasare totală sau reactor cu deplasare perfectă.
Schema de proces corespunzătoare obţinerii clorurii de alil este arătată în fig.1.
Propenă
Propenă
Propenă Clorură de alil
ETAPA DE nereacționată ETAPA DE
HCl;Clorură
Clor REACȚIE SEPARARE
de alil;C3H5Cl;
C3H4Cl2
Fig. 1 Schema de proces.
3
Proprietăți fizice și chimice ale clorurii de alil
Stare fizică lichid incolor

Culoare Incolor
Miros Înţepător
Factor de conversie 1 ppm
Presiune de vapori 295 mmHg
Vâscozitate 42 mPa s la 20°C
Temperatura de topire -135°C
Temperatura de fierbere 45 °C
Flash Point -32°C
Solubilitate în apă 0.36g/100 mL
apa (20°C)
Densitate 0.938 kg/m3
Formula moleculară C3H5Cl
Masa moleculară 76.5248 g/mol
Reactorul și partea de reacție
Reactorul ales este cel cu deplasare. Procesul este unul adiabat. Clorura de alil este
obținută prin clorinarea termică a propilenei la presiuni joase și temperaturi mari.
Odată cu obținerea produsului de interes, se mai formează și alți produși printre
care se numără: 1,2-dicloropropan, 2,3-dicloropropenă. Reacțiile sunt exoterme, iar
temperatura trebuie să fie între 470-510⁰C. Peste limita de 510⁰C, viteza de formare
a cocsului este foarte mare, iar sub limita de 470⁰C, produsul obținut nu va fi
clorura de alil, ci 1,2-dicloropropanul.
Reacția principală în procesul de obținere a Clorurii de Alil este:
Main Reaction
H
C3H6  Cl2  C3H5Cl+ HCl reac, 298K = - 112 kJ / mol
allyl chloride
Side Reaction
H
C3H6  Cl2  C3H5Cl + HCl reac, 298K = - 121 kJ / mol
2 chloro propene
Side Reaction
4
C3H6  2 Cl2  C3H4Cl2 + 2 HCl H reac, 298k  - 222 kJ / mol

di chloro propene
Side Reaction
H
C3H6  3 Cl2  3C + 6 HCl reac, 298K = - 306 kJ / mol
carbon
Procesul are loc într-un reactor adiabat.Reacţiile sunt exoterme şi temperatura

creşte de la aproximativ 470 la 510 ⁰C.Temperaturile peste 510 ⁰C sunt
nefavorabile,din cauza accelerării procesului de formare a cocsului.Pe de altă
parte,temperatura nu trebuie să fie mai mică de
⁰C,deoarece produl principal va fi 1,2-dicloropropanul.Cu scopul de-a se evita o

temperatură de reacţie prea mare,un exces de propenă este alimentat în reactor.
Cinetica reacțiilor
Pentru simularea procesului este nevoie de studiul cineticii reacțiilor. În

documentele date, au fost găsite mai multe opțiuni privind această etapă. Acestea
s-au verificat și s-a ales cea mai bună variantă, după cum este prezentată în
rândurile de mai jos:
Pentru reacţia principală
C3H6 + Cl2 → C3H5Cl + HCl ;

Clorura de alil
r1=k1pppCl kmol/kg∙cat∙s∙kPa2
63⁡200
1 = 0.322exp⁡(− RT)
Pentru reacțiile secundare:
C3H6 + Cl2 → C3H5Cl + HCl;

2-clorpropenă
5
r2=k2pppCl kmol/kg∙cat∙s∙kPa2
−5
2 = 1.83 ∙ 10 exp⁡(−
16000
RT)
C3H6 + 2Cl2 → C3H4Cl2 + 2HCl ;

di-cloropropena
r3=k3ppp2Cl kmol/kg∙cat∙s∙kPa2
−3 72⁡100
3 = 1.27 ∙ 10 exp⁡(− RT)
Unitatea de măsură a energiei de activare (E) este kJ/kmol,a presiunii în kPa şi

temperatura în Kelvin.
Informații suplimentare
1. Temperatura din reactor nu trebuie să depășească 525 ° C, deoarece peste

această temperatură există o producție excesivă de cocs care conduce la probleme
de funcționare în unitățile cu flux de jos. Se recomandă, de asemenea, ca
temperatura reactorului să fie menținută la o temperatură apropiată de 510 ° C în
timpul oricăror modificări ale operațiilor de proces.
2. Toate schimbătoarele de proces care utilizează apă de răcire sunt proiectate să

aibă o presiune de presiune de 5 psi (0,34 bar) pe partea de apă de răcire pentru
debitul de proiectare al apei de răcire. Viteza apei de răcire în condițiile de
proiectare a fost stabilită la 2 m / s și nu se recomandă funcționarea pe termen lung
la viteze mai mari de 3,5 m / s datorită eroziunii crescute.
3. Pentru reactorul cu pat fluidizat se poate presupune că scăderea presiunii în
stratul de nisip rămâne în esență constantă, indiferent de debit.
4. Ciclonul și regeneratorul au fost proiectate de către vânzătorul echipamentului

pentru a fi supradimensionate considerabil și sunt capabile să manipuleze orice
sarcini suplimentare care ar putea fi necesare în timpul acestei schimbări temporare
de operațiuni.
6
5. Este cunoscut faptul că coeficientul de transfer de căldură dintre patul fluidizat

și bobinele de transfer de căldură imersate (coeficientul exterior) nu variază mult
cu debitul de fluidizare a fluidului și poate fi considerat constant, indiferent de
debitul de gaze de proces.
6. Tuburile de transfer de căldură în interiorul patului fluidizat sunt în mod curent

dispuse ca trei rânduri paralele în serie. Supapele există astfel încât să fie dispuse
în trei rânduri de 9 tuburi în paralel.
7. Debitul tuturor fluxurilor de procese și utilități poate fi considerat a fi un flux

turbulent complet dezvoltat. Astfel, căderea de presiune prin echipament va fi
proporțională cu pătratul vitezei.
8. Conversia propilenei și a clorului în patul fluidizat nu va fi efectiv influențată de

modificările de trecere a gazului. Aceasta se datorează timpului lung de reținere a
gazului în reactor. De fapt, scopul principal al reactorului este acela de a asigura o
suprafață mare pentru depunerea cocsului și de a asigura un transfer bun de
căldură.
9. Clorura de alil brută (fluxul 5 din figura 1) trebuie livrată în secțiunea de

separare la o presiune minimă de 2,10 bari.
10. O curbă a pompei producătorului pentru pompele circulante Dowtherm A ™

este furnizată pentru utilizarea dvs. și este dată în figura 2 a acestei alocări.
11. Un set de calcule originale de proiectare care conturează proiectarea unităților

sunt furnizate pentru informațiile dvs.
De asemenea, ați făcut un tur al instalației recent și în plus față de confirmarea

unora dintre punctele de mai sus cu operatorii pe care îi faceți următoarele
observații:
1. Pompa de recirculare Dowtherm A ™ (P-601 A) produce un zgomot mare.
2. Aburul este scos din supapa de siguranță plasată pe partea de sus a E-602 (nu
este prezentată pe PFD).
7
3. Unele dintre izolațiile de pe conducta care conduc din reactorul R-601 până la E-
602 s-au prăbușit și au fost atârnate de pe conductă.
Date de operare
Stream No. 1 2 3 4 5
Temperature (°C) 25 25 511 400 50
Pressure (bar) 11.7 6.44 2.77 11.34 2.09
Vapor Fraction 1.0 1.0 1.0 0.0 1.0
Molar Flowrate (kmol/h)
propylene 75.89 - 58.08 - 58.08
chlorine - 19.70 - - -
allyl chloride - - 15.56 - 15.56
2-chloro propene - - 0.46 - 0.46
di chloro propene - - 1.81 - 1.81
hydrogen chloride - - 19.70 - 19.70
Carbon - - -* - -
Dowtherm™ A - - - 4.62 -
kg/s
Total Mole Flow
(kmol/h) 75.89 19.70 95.61 4.62 95.61
kg/s
Parametrii designului echipamentului
J-601 Jet Mixer E-601 Dowtherm™ Cooler

Pressure Drop = 0.20 bar at design Operating Pressure = 11.0 bar
conditions (normal)
Operating Pressure = 3.24 bar
(normal) = 15.3 bar (maximum)
8
Operating Temperature = 400°C

= 5.00 bar (maximum) (maximum)
Duty = 2188 MJ/h
Heat Transfer Area = 2.6 m2
H-601 Reactor Feed Preheater E-602 Waste Heat Boiler

Process Side
Conditions Tube Side

Duty = 4000 MJ/h (normal) (normal)
5400 MJ/h (maximum) = 3.50 bar (maximum)
Operating Pressure = 3.58 bar (normal) Shell Side

= 5.00 bar (maximum) (normal)
Operating Temperature = 545°C
(maximum) = 8.0 bar (maximum)
Duty = 2850 MJ/h
Heat Transfer Area = 57.0 m2
R-601 Fluidized Bed Reactor E-603 Crude Allyl Chloride Cooler

Operating Temperature = 510°C (normal) Tube Side
= 525°C (maximum) Operating Pressure = 2.43 bar (normal)

Operating Pressure = 3.04 bar (normal) = 3.50 bar (maximum)
= 4.50 bar (maximum) Shell Side
Operating Pressure = 4.0 bar (normal)

Dimensions = 5.0 bar (maximum)
Square cross section 3.1m by 3.1 m

Fluidized bed height = 1.5 m Duty = 1025 MJ/h
Vessel height = 5 m Heat Transfer Area = 52.0 m2
Heat transfer area = 23.0m2
Normal duty = 2188 MJ/h
9
P-601 A/B Dowtherm™ A Circulation

Pumps
Operating Pressure = 11.0 bar (normal)
= 15.0 bar (maximum)
Operating Temperature = 350°C (normal)
= 400°C (maximum)
DP (normal) = 1.53 bar (22.3 psi)
DP (maximum) = 2.06 bar (30 psi)
Power (motor) = 2.5 kW
Flow Rate = 0.00068 m3/s (normal)
Proprietățile Dowtherm A ™ - lichid de transfer de căldură
Proprietățile produsului Dowtherm A ™ sunt enumerate mai jos:
Intervalul de utilizare a temperaturii
Lichid 16 ° C - 400 ° C
Gaz 257 ° C - 400 ° C
Peste 400 ° C Dowtherm A ™ începe să se descompună termic.
Proprietăți lichide pentru 350-400 ° C

Conductivitate termică 0,0943 W / m.K
Capacitate specifică de căldură 2630 J / kg K
Viscozitate 1,4'10-4 kg / m s
Densitate 680 kg / m3
Presiunea de vapori (400 ° C) 10,5 bari
Prandtl Nr. (Cpm / k) 3.9
Condițiile la care sunt disponibile furajele și fluxurile de utilitate și la care

produsele și fluxurile de utilitate trebuie returnate la limita procesului sunt
10
cunoscute sub numele de condițiile limită ale bateriei. Pentru unitatea 600,
condițiile de limitare a bateriei care există sunt enumerate mai jos. Condițiile de
limitare sunt date la echipament și iau în considerare pierderea de presiune din
conductele de alimentare și retur asociate.
Condition at
Utility Equipment
Cooling Water 5 bar, 30°C
Cooling Water Return 4 bar, <50°C
Boiler Feed Water 6 bar, 90°C
1
High Pressure Steam 41 bar, saturated
Medium Pressure
Steam1 11 bar, saturated
1
Low Pressure Steam 6 bar, saturated
Natural Gas 4 bar, 25°C
Calculul proceselor de proiectare

Receptor fluidizat, R-601
Încălzirea generată în reactor = QR = 2188 MJ / h
Solidele de sol sunt m particule de nisip cu densitate (s) de 2650 kg / m3
În condițiile situate în reactor, gazul de proces are următoarele caracteristici
proprietăți g = 2,15 kg / m3 și g = 2,25 × 10-5 kg / m s
Debitul volumetric total al gazului la condițiile de admisie în pat = Vgas = 0,5674

m3 / s
trebuie să obținem transferul bun de căldură, astfel încât să operăm patul de 5 ori
umf care ne pune în regimul patului de bubble.
Zona liberă de pat (fără tuburi ht.) = Vgas / 5umf = .5674 / (5  0.0157) = 7.2 m2
Uită-te la zona de transfer de căldură pentru pat fluidizat
11
Zona de transfer de căldură necesară în pat = Af
Coeficient total de transfer de căldură = U
Se presupune că solidele fluidizate sunt bine amestecate și izoterme și presupun că

mediul de răcire intră în pat la 350 ° C și lasă la 400 ° C, care este temperatura
maximă de funcționare pentru Dowtherm ™ A.
12
T = (160 - 110)  133,4 ° C
-coeficientul de transfer al căldurii în interiorul filmului, se calculează din

ecuația Seider -Tate:
Nu = 0,023 Re0,8 Pr 0,33 (w) 0,14
-dacă presupunem o viteză de 1,5 m / s în interiorul unei țevi sch 40 cm (ID

= 0,0779m, OD = 0,0889m) atunci
Re = (0,0779) (1,5) (680) / (1,4 × 10-4) = 567 × 103 Nu = hi d / k = 0,023 (567 ×
103) 0,8 (3,9) 0,33 = 1445
hi = (1445) (0,0943) / (0,0779) = 1750 W / m2K
-coeficientul de transfer termic al filmei exterior, ho = 250 W / m2K (de la

datele de funcționare anterioare ale instalației) coeficientul de zgâriere pe interior =
2500 W / m2K
di / do = 0,0779 / 0,0889 = 0,88
Dacă ignorăm rezistența peretelui, obținem coeficientul de transfer global
1
Uo = 0.8 = 206 W / m2K

1 8 0.88
+ 250 +
250 0 1750
Qr 2188 ´ 106 2
Af = = (3600) (206) = 22.2 m

UoDTlm (133)
pdoL = (3.142) (0.0889) (10) (0.3048) = 0.8513 m2
NT = 22.2 / 0.8513 = 27 tubes.
13
Dowtherm A™ Cooling Loop
Pentru schimbătorul E-601 avem :

Tlm = (360 - 320) / ln (360/320) = 340 ° C și
U = 850 W / m2 K (rezistențe aproximativ egale pe ambele fețe și rezistențe mici
de zgâriere) zona de transfer de căldură A este dată de:
A = 2188 × 106 / (3600) (340) (850) = 2,1 m2
Utilizam un schimbător de căldură dublă, deoarece suprafața este mică:

debitul apei de răcire = 2188 × 106 / (3600) (4180) (10) = 14,5 kg / s debit
Dowtherm = 2188 × 106 / (3600) (2630) (50) = 4,62 kg / s
Pierdere de presiune peste schimbătorul de căldură = 0,34 bar pentru

Dowtherm și apă de răcire Viteza apei de răcire prin schimbătorul de căldură setată
la 2 m / s
Pentru pompele P-601 A / B 0,34 bar (5 psi) cădere de presiune pe

schimbător pe partea Dowtherm..
Presiune de 0,14 bar (2 psi) pentru conducte
Presiunea de 0,85 bar (12,4 psi) peste supapa de control
14
Pierderea de presiune de 0,20 bari (2,9 psi) peste schimbătorul de reactor picătură
totală de presiune a buclei = 1,53 bar = 22,3 psi
debitul Dowtherm = 4,62 / 680 = 6,797 × 10-3 m3 / s = 108 gpm
Puterea necesară pentru pomparea lichidului = v ΔP = (6,797'10-3) (1,55'105) =
1,05 kW, presupunând o eficiență de 45%, rezultă că puterea arborelui = 1,05 /
0,45 = 2,34 kW utilizează o pompă de 2,5 kW plus o rezervă.
Zona I U = 90 W / m2 K (toată rezistența pe partea de gaz)
Zona II U = 90 W / m2 K (toată rezistența pe partea de gaz)
- căldura eliberată ca răcirea gazului de la 511 la 200 ° C este de 2850 MJ / h =

792 kW
HBFW-Steam = 2380 kJ / kg
- debitul de abur = 792/2380 = 0,333 kg / s (hL = 376,9, hL, sat = 675,5, hV, sat
= 2756,9 kJ / kg)
Q90 - 160 ° C, Liq = (0,333) (675,5 - 376,9) = 99 kW

Q160 ° C, Liq - Vap = (0,333) (2756,9 - 675,5) = 693 kW
Pentru zona I
(TI - 200) / (510 - 200) = 99/792 Þ TI = 238,8 ° C
AII = QII / UII DTlm = 693´103 / (90) (182.4) = 42.2 m2
Total Area A = AI + AII = 11.8 + 42.2 = 54 m2
Cp, gas = 1490 J/kg.K
Q = m Cp,gas D T = (4590) (1490) (200 - 50) / 3600 = 0.285 MW
mcw = (0.285´106 ) / (4180) (10) = 6.82 kg/s
Tlm = (160 - 20) / ln (160/20) = 67.3°C
U = 90 W/m2 K
A = Q/UDTlmF = (0.285´106)/(90) (67.3) (0.95) = 49.5 m2
15
Simularea instalației de obținere a clorurii de alil
Din tabelul Components al Simulation Basis Manager se introduc componenții

amestecului (Clorura de Alil, Propilenă, Cl2, C4H4Cl2, C3H5Cl). Pachetul de
proprietăți utilizat pentru echilibrul Lichid-Vapori este Peng-Robinson TWu. Acest
pachet de proprietăți redă cel mai bine comportamentul sistemului analizat, sistem
care tinde spre idealitate.
Fig3.1. Introducerea componenţilor
Pachetul de proprietăți Peng Robinson este cel mai folosit pachet din softul Aspen
Hysys, având o aplicabilitate foarte mare în domenii largi de presiune și
temperatură. Pe lângă acestă importanță, pachetul posedă cea mai mare bază de
date pentru interacțiuniile binare dintre componenți. Corecția TWu se folosește
deoarece avem hidrocarburi lichide. Peng Robinson este parte a Equation of State.
16
Fig3.2. Pachetul de proprietăți utilizat – PR-Tw
Reacțiile sunt modelate ca reacții cinetice
Următoarea etapă necesară pentru începerea simulării este introducerea reacțiilor.

În meniul Properties, se alege Reactions. Aici se adaugă un nou set unde se vor
introduce reacțiile descrise.
Așa cum se observă in reacția principală, coeficienții stoechimoetrici ai

componenților sunt -1 pentru reactanți și 1 pentru produși. Așadar după cum se
arată în următoarea figură, bilanțul pentru această reacție se închide. Se introduce
coeficienții A, E și b ( care se lasă 0 ). A este coeficientul pre-exponențial, iar E
este energia de activare
Fig.3.3.a
17
Fig.3.3.b.
Fig.3.3.c
18
.
Constantele A şi E sunt cunoscute.
Pentru reacţia principală
Fig.3.3.d.
-Reacţii secundare
Fig.3.3.e.
19
Fig.3.3.f.
În toate cele trei reacţii,mărimea fizică este presiunea ,exprimată în kPa.De

asemenea,reacţiile au loc în fază gazoasă cu componentul de bază – propena.
Se introduc datele necesare pentru curentul de alimentare: temperatură, presiune,

debit, compoziție.Debitul molar este calculat cu ajutorul funcţiei Adjust pentru
obţinerea unui raport molar clor:propenă de 1:2.Se utilizează exces de propenă
pentru a limita temperatura în reactor şi în rezultat, reducerea compuşilor
dicloruraţi nesaturaţi.
20
Fig.3.4.a-b Alimentarea cu materie primă
21
Fig.3.5. Funcţia Adjust
Funcţia Adjust se utilizează pentru păstrarea raportului molar de 1:2 - clor:propenă.
Curentul de alimentare este încălzit de la 25°C la 510°C. Temperatura de la ieșirea

din schimbător este calculată în funcție de temperatura curentului de reciclu cu care
acesta se amestecă într-un mixer. Din mixer amestecul ajunge în zona de reacție.
22
3.1. Secția de reacție
Sistemul de reacție este constituit dintr-un reactor. Volumul reactorului a fost ales
astfel încât să se obțină o conversie maximă, conversie care este dependentă de
temperatura sistemului .Cele mai bune conversii se obţin în intervalul de
temperatură 490-520°.
Fig.3.1.1 Reactorul PFR
Tabel 3.1.1 Performanţele reactorului
Nr. Temperatura,°C Conversia,

%
1 490 28.2
2 500 29.35
3 510 31.19
23
Fig.3.1.2.. Caracteristicile reactorului PFR.
Produşii de reacţie ies din reactor sub formă de vapori din cauza temperaturii mari
de reacţie.
24
Reacţia este exotermă.Căldura generată în interior este preluată de un agent de

răcire numit ,,DowthermA’’ care circulă într-un schimbător de căldură.Pentru
fluidul respectiv s-a întocmit o listă de componenţi şi un pachet de proprietăţi
corespunzător.
Fig.3.1.3 Pachetul de proprietăți corespunzător fluidului de răcire
Fig. 3.1.4 Instalaţia partea de reacţie
25
3.2. Secția de separare
Fig. 3.2.1 Separator de faze
Din coloana de separare L-V rezultă doi curenţi,unul lichid şi altul de vapori care
conţine o fracţie mică de clorură de alil şi fracţii mari de propenă şi acid clorhidric.
Fig. 3.2.2 Compoziţii separator de faze

26
Faza lichidă ajunge în prima coloană de separare. În figurile de mai jos se pot
observa caracteristicile coloanei și compozițiile distilatului și a amestecului din
blaz.
Fig.3.2.3.a Caracteristicile primei coloane.

27
Fig.3.2.3.b Compozițiile curenților primei coloane.
Fig.3.2.3.c Dimensionarea primei coloane
Curentul 1 conţine propenă şi acid clorhidric.În compoziţia amestecului predomină

propena,care este ulterior separată de acidul clorhidric şi recirculată.În mixerul
MIX-100 se amestecă curenţii 1 şi faza de vapori (vap.) din separatorul de faze.
Amestecul este preîncălzit până la temperatura de 20°C.
28
Curentul 11 este separat în curentul ,,11-” şi ,,11+” de un cutter care are rolul de-a
face tranziţia la un alt pachet de proprietăţi- UNIQUAC,denumit ,,Apa_abs’’.
Curentul ,,11+” este trecut în coloana de absorbţie pentru absorbirea acidului

clorhidric în apă.
Fig.3.2.4. Schimbarea pachetului de proprietăţi
29
Fig.3.2.5.b Introducerea coeficienților binari
Fig.3.2.5.c Coloana de absorbţie
30
Fig.3.2.5.d Performanţele coloanei de absorbţie
Curentul ,,Vap13’’ este introdus în splitter pentru separarea propenei de ceilalţi

compuşi.
Fig.3.2.6 Compoziţiile rezultate în urma splitării
31
Obținerea curentului de reciclu a propenei se realizează prin împărțirea curentului

14 din coloana de absorbţie ,cu ajutorul unui alt splitter TEE-100, în curentul de
reciclu și o purjă pentru evitarea acumulării în sistem. În figurile de mai jos se
observă parametrii de splitare ai curentului și rezultatele obținute în urma
reciclului.
Fig.3.2.7 Splitarea curentului de reciclu
Curentul 14.1 este trecut printr-un compresor pentru a fi adus la presiunea propenei
alimentate = 300 kPa.
Fig.3.2.8 Performanţe compressor
32
Fig.3.2.9 Reciclu
33
Reziduul primei coloane constituie alimentarea celei de-a doua coloană. În figurile
de mai jos se poate observa configurarea celei de-a doua coloane.
Fig.3.2.10.a. Caracteristicile celei de-a doua coloane.
34
Fig.3.2.10.b Compozițiile curenților celei de-a doua coloane.
Fig.3.2.10.b Compozițiile curenților celei de- a doua coloane.
35
Alimentarea celei de a treia coloane de separare o reprezintă reziduul coloanei doi.
Fig.3.2.11.a Caracteristicile celei de a treia coloane.
36
Fig.3.2.11.b Caracteristicile curenților celei de a treia coloane.
Produsul util obţinut (clorura de alil) are rezultatele prezentate mai jos:
Fig.3.2.11.c Rezultate clorura de alil
37
Fig.3.2.11.d Dimensionarea celei de-a treia coloane
Fezabilitatea celei de-a treia coloane:
Fig.3.2.12.a Schema directă

38
Fig.3.2.12.b Schema indirectă
Rezultatele simulării
Vor fi prezentate rezultatele care se obțin din simulare în cele două secții:
secția de reacție și secția de separere.
4.1. Sistemul de reacție
În acest capitol vor fi analizate variația compozițiilor și a temperaturilor în reactor
4.1.1. Reactorul PFR
În graficul de mai jos se poate vedea variația compoziției de-a lungul

reactorului. Pe măsură ce are loc reacția și clorul se consumă,concentrația acestuia
scade, iar concentrația de clorură de alil crește.
39
Fig.4.1.1.a Variația fracției molare de clor și clorura de alil în reactor
Așa cum era de așteptat, deoarece reacția este una exotermă, temperatura
amestecului de-a lungul reactorului crește (temperatura crește pe măsură ce are loc
reacția).
Fig.4.1.1.b. Variația temperaturii în reactor
40
4.2. Sistemul de separare
Pentru sistemul de separare format din cele trei coloane vor fi analizate variația
temperaturii, a debitelor și a compoziției în fieacare coloană.
4.2.1. Coloana 1
În graficul de mai jos este reprezentată variația temperaturii în coloană.
Fig.4.2.1.a Variația temperaturii în coloana 1.
În graficul variației debitelor de lichid și vapori se poat face câteva observații: la

talerul 7– talerul de alimentare apare o creștere bruscă de debit a lichidului așa cum
era de așteptat, alimentarea nefiind deloc vaporizată. Deoarece temperatura
amestecului de alimentare este sub temperatura de fierbere apare o scădere a
debitului de vapori în zona talerului 7 (lichidul preia căldură de la vapori, iar o
parte din aceștia condensează).
41
Fig.4.2.1.b Variația debitelor de lichid și de vapori în coloana 1.
În graficul variației compozițiilor în coloană concentrația propenei care se separă

preponderent în distilat scade de la 0.65 (fracții molare) - compoziția din distilat,
până aproape de 0 (0.0002) în blaz. Concentrația în clorura de alil, care se separă în
blaz, crește o dată cu deplasrea spre partea inferioară a coloanei (crește cu creșterea
numărului talerului).
42
Fig.4.2.1.c. Variația compoziției în coloană

4.2.2. Coloana 2
În coloana a doua o creștere semificativă de temperatură apare până la talerul 9
(talerul de alimentare),după care urmează o creştere lentă.
Fig.4.2.2.a. Variația temperaturii în coloana 2.
43
Fig.4.2.2.b. Variația debitelor de lichid și de vapori în coloana 2.
În coloana doi se observă o creştere semnificativă a concentraţiei de clorură de alil

în reziduu şi o creştere a concentraţiei de 2,3-diclorpropenă în distilat.
Fig.4.2.2 c. Variația compoziției în coloana 2.
44
4.2.3. Coloana 3
Pe talerul 5 temperatura prezită o variație bruscă (începe să crescă în zona de

concentrare). Această variație se datoarează alimentării.
Fig.4.2.3 a. Variația temperaturii în coloana 3.
Fig.4.2.3.b. Variația debitelor de lichid și de vapori în coloana 3.
45
Graficul compozițiilor în coloană arată că separerea care se realizează este foarte

mică, iar în distilatul coloanei se obține clorură de alil pură.
Fig.4.2.3.c. Variația compoziției în coloana 3.
Fig.4.3 Compozițiile în toți curenții
46
Schema instalației din softul Aspen Hysys
47
Studiu de caz
Pentru instalația de obținere a clorurii de alil, așa cum este descirs într-unul dintre
articole, se foloște un raport 2:1 propenă:clor. Deoarece Clorul este puțin mai
ieftin, am decis să schimb puțin acest raport, modificându-l în raport 1:1. În acest
fel, s-au tras câteva concluzii. O dată cu folosirea unor debite apropiate, s-au
obținut conversii mai mare, de la 37% în cazul precedent la 78%, iar debitele
materiilor prime a scăzut. Am atașat și acest studiu de caz, pe lângă simularea
principală.
48
Bibliografie
Richard Turton,R.C.Bailie,Wallace B.W.,Analysis,Synthesis,and Design of

Chemical Processes,Apendix C,Design Projects
http://www.che.cemr.wvu.edu/publications/projects/allyl/allyl-a.PDF
http://www.che.cemr.wvu.edu/publications/projects/allyl/allyl-b.PDF
http://www.che.cemr.wvu.edu/publications/projects/allyl/allyl-c.PDF
http://www.che.cemr.wvu.edu/publications/projects/allyl/allyl-d.PDF
49

Raport de Simulare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Simulare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

Instalația de obținere a Clorurii de Alil

Student: Ioana CHISELEV

Scurtă introducere ......................................................................................................................................... 3

Tema aleasă este simularea procesului de obținere a clorurii de alil. Scopul

Simularea începe cu studiul de literatură, extragerea datelor despre proces,

Schema de proces corespunzătoare obţinerii clorurii de alil este arătată în fig.1.

Fig. 1 Schema de proces.

Proprietăți fizice și chimice ale clorurii de alil

Stare fizică lichid incolor

Reactorul și partea de reacție

C3H6  2 Cl2  C3H4Cl2 + 2 HCl H reac, 298k  - 222 kJ / mol

Procesul are loc într-un reactor adiabat.Reacţiile sunt exoterme şi temperatura

⁰C,deoarece produl principal va fi 1,2-dicloropropanul.Cu scopul de-a se evita o

Pentru simularea procesului este nevoie de studiul cineticii reacțiilor. În

Pentru reacţia principală

C3H6 + Cl2 → C3H5Cl + HCl ;

Pentru reacțiile secundare:

C3H6 + Cl2 → C3H5Cl + HCl;

C3H6 + 2Cl2 → C3H4Cl2 + 2HCl ;

Unitatea de măsură a energiei de activare (E) este kJ/kmol,a presiunii în kPa şi

1. Temperatura din reactor nu trebuie să depășească 525 ° C, deoarece peste

2. Toate schimbătoarele de proces care utilizează apă de răcire sunt proiectate să

4. Ciclonul și regeneratorul au fost proiectate de către vânzătorul echipamentului

5. Este cunoscut faptul că coeficientul de transfer de căldură dintre patul fluidizat

6. Tuburile de transfer de căldură în interiorul patului fluidizat sunt în mod curent

7. Debitul tuturor fluxurilor de procese și utilități poate fi considerat a fi un flux

8. Conversia propilenei și a clorului în patul fluidizat nu va fi efectiv influențată de

9. Clorura de alil brută (fluxul 5 din figura 1) trebuie livrată în secțiunea de

10. O curbă a pompei producătorului pentru pompele circulante Dowtherm A ™

11. Un set de calcule originale de proiectare care conturează proiectarea unităților

De asemenea, ați făcut un tur al instalației recent și în plus față de confirmarea

1. Pompa de recirculare Dowtherm A ™ (P-601 A) produce un zgomot mare.

Parametrii designului echipamentului

J-601 Jet Mixer E-601 Dowtherm™ Cooler

Operating Temperature = 400°C

H-601 Reactor Feed Preheater E-602 Waste Heat Boiler

Operating Pressure = 2.77 bar

Operating Pressure = 6.0 bar

R-601 Fluidized Bed Reactor E-603 Crude Allyl Chloride Cooler

= 525°C (maximum) Operating Pressure = 2.43 bar (normal)

Operating Pressure = 4.0 bar (normal)

Square cross section 3.1m by 3.1 m

P-601 A/B Dowtherm™ A Circulation

Proprietățile Dowtherm A ™ - lichid de transfer de căldură

Proprietățile produsului Dowtherm A ™ sunt enumerate mai jos:

Intervalul de utilizare a temperaturii

Gaz 257 ° C - 400 ° C

Peste 400 ° C Dowtherm A ™ începe să se descompună termic.

Proprietăți lichide pentru 350-400 ° C

Condițiile la care sunt disponibile furajele și fluxurile de utilitate și la care

Calculul proceselor de proiectare

Solidele de sol sunt m particule de nisip cu densitate (s) de 2650 kg / m3

În condițiile situate în reactor, gazul de proces are următoarele caracteristici

proprietăți g = 2,15 kg / m3 și g = 2,25 × 10-5 kg / m s

Debitul volumetric total al gazului la condițiile de admisie în pat = Vgas = 0,5674

Uită-te la zona de transfer de căldură pentru pat fluidizat

Zona de transfer de căldură necesară în pat = Af

Coeficient total de transfer de căldură = U

Se presupune că solidele fluidizate sunt bine amestecate și izoterme și presupun că

T = (160 - 110)  133,4 ° C

-coeficientul de transfer al căldurii în interiorul filmului, se calculează din