Universitatea Politehnica Timișoara

Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

REFERAT
4-CLOROBUTIRAT DE ETIL

Nume: Pleșa Anca Maria

Specializarea: Produse de Sinteză Organică Fină,
Semisinteză și Naturale

Timișoara
2019

1
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

4-CLOROBUTIRAT DE ETIL

1. FORMULA CHIMICĂ:

Cl
O CH3
4-Clorobutiratul de etil este un ester alifatic și un reactiv utilizat în prepararea
derivaților de ciclopropan [1].

Structura liniară: ClCH2CH2CH2COOC2H5

Structura moleculară: C6H11ClO2

Denumiri chimice:

• 4-clorobutanoic acid etil ester;

• Butanoic acid,4-cloro-,etil ester;
• 4-Clorobutiric Acid Etil Ester;
• Butiric acid,4-cloro-,etil ester;
• Etil 4-clorobutirate;
• Cl(CH2)3CO2Et;
• Etil 4-clorobutanoat;
• 4-cloro-butiric acid etil ester;
• 4-cloro-3-oxobutiric acid etil ester [1];

2
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

2. METODE DE OBȚINERE:

a)
O O

Cl Cl
+
HO OH O CH3
acid 4-clorobutanoic etanol 4-clorobutirat de etil

O soluție de 1-cloropentan dioxid de carbon se utilizează ca substrat de model în prezența

unei varietăți de aditiv, în absența indiului. Condițiile de lucru sunt 24 ore, la temperatura de 60 °
C, THF. Se realizează și o cuplare transversală catalizată de paladiu, în prezența de PdCl2 (PPh3)2
(5% mol) și LiCI (2 echiv.) în DMF la 100 ° C. La introducerea Litiului ca aditiv de reacție, atât
introducerea, cât și reacția de cuplare încrucișată ulterioară trebuie să se desfășoare în mod eficient
pentru a se obține produsul dorit cu randament de 95%. Dacă se introduc ioduri metalice, atunci
reacția se va desfășura lent. Pe baza analizei RMN a amestecului de reacție dupa cele 24 ore, se va
observa 70% conversie a clorurii de alchil. Pentru 4clorobutirat de etil, randamentul trebuie să fie
aproximativ 80%. Datorită faptului că se utilizează cloruri de alchil purtând grupări ciano,
carbonil, hidroxil, alte funcționalități, condițiile de reacție ar putea fi păstrate pentru etapa de
manipulare a grupărilor funcționale [2].

b)

O
H3C O
O + OH Cl
etanol ~81%

γ-butirolactonă O
4-clorobutirat de etil

Într-un balon cotat de 500 ml se prepară o soluție cu 70 ml de γ-butirolactonă și 150 ml

de etanol. Peste această soluție se adaugă prin picurare 90 ml de clorură de tionil. Amestecul se va
încălzi la reflux timp de 16 ore, după care se va distila 110 g (randament 80%) de γ-clorbutirat de

3
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

etil. Punctul de fierbere al compusul obținut este de 185°C. După obțtinerea acestui compus, acesta
se va putea folosi și pentru obținerea altor compuși de sinteză. [3].

c)

Cl
H3C O
O +
OH Cl
~ 43%
ciclobutanona Cl
O
2,2-dicloroetanol 4-clorobutirat de etil
(oxovanadiu)

La o suspensie de Clorură de Litiu uscat (10 mmol, 0,424 g) în 2 ml eter se adaugă 3

mmol, 0,549 g 2,2-dicloroetanol la temperatura camerei, temperatura sub azot, apoi se adaugă 70
mg ciclobutanonă, picătură cu picătură, timp de 15 minute la temperatura camerei. Agitarea este
continuată timp de 13 ore. Amestecul este apoi diluat cu 10 ml eter și tratat cu 1 ml HCI apos 5%.
Cele două straturi lichide se vor separa. Stratul este extras cu eter. Straturile organice combinate
sunt spălate cu soluție apoasă saturată de CI, apoasă saturată NaHC03 și saramură, apoi se usucă
cu MgS04 și se concentrează, obținându-se compusul dorit, 4-clorobutirat de etil [4].

d)
Cl
OH
H3C O
S + O
Cl Cl
O
diclorura de tionil O acid 4-etoxibutanoic O
4-clorobutirat de etil
Se prepară o soluție de 40 g de acid 4-etoxibutanoic, care fierbe la 114-116°C și 54 g
diclorură de tionil. Acestea sunt încălzite pe o baie de aburi timp de patru ore. După încălzirea pe
aburi, acidul clorhidric și amestecul se extrag cu eter. Se vor obține aproximativ 8 g de acid γ-
clorobutiric și 18 g de ester neschimbat. După fracționare, se adaugă 4 g din acid si se pun la
încălzit la o temperatură de 107-108°C. Clorhidratul este recristalizat cu ajutorul unui amestec de

4
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

acetonă și eter. După hidroliza esterului se obține compusul dorit, 4-clorobutirat de etil, care are
punctul de fierbere la 185°C [5].

e) Hidrogen clorhidric anhidru este barbotat într-o soluție răcită de 86 g (1,0 mol) de butirolactonă
în 600 ml de alcool absolut până când amestecul este saturat cu acid clorhidric. După ce se
păstrează la temperatura camerei timp de 48 de ore, soluția se pune în exces de gheață, iar etil 4-
clorbutiratul brut separat. Stratul apos este extras și porționat în 4 părți de 100 ml de cloroform și
extracte combinate spălate cu soluție de bicarbonat de sodiu. După uscare cu sulfat de magneziu,
se va distila și se va obține compusul dorit [6].

3. PROPRIETĂȚI FIZICE:
• Stare fizică: lichid [7]
• Greutate moleculară: 150,602 g / mol [7]
• Masa moleculară exactă: 150,045 g / mol [7]
• Punct de fierbere: 184°C [8]
• Indice de refracție: n20 / D 1,432 [8]
• Densitate: 1,075 g / ml la 25°C [8]
• Punct de aprindere: 76°C [8]
• Temperatura de depozitare: zona de inflamabile [9]
• Formă: lichid [9]
• Solubilitate în apă: insolubil [9]
• Culoare: galben până la maroniu [9]
• Solubil în: Cloroform, Diclorometan, Tetrahidrofuran [9]
• Categoria: Ester alifatic [9]

5
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

Informații spectrale:

a) Spectrul 1H RMN:

Figura 3.1. Spectrul 1H RMN al compusului 4-clorobutirat de etil [10]

4–H 3,599 [ppm] 7–H 2,480 [ppm]

5–H 4,142 [ppm] 8–H 1,266 [ppm] [11]

6–H 2,100 [ppm]

b) Spectrul 13C RMN:

Figura 3.2. Spectrul 13C RMN al compusului 4-clorobutirat de etil [10]

4–C t 44,13 [ppm] 7–C t 31,32 [ppm]

5–C t 60,53 [ppm] 8–C q 14,26 [ppm]

6–C t 27,84 [ppm] 9–C s 172,60 [ppm] [11]

6
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

c) Spectrul IR:

Figura 3.3. Spectrul IR al compusului 4-clorobutirat de etil [12]

Determinare în pastilă de KBr – ν [cm-1]:

2984 [cm-1] 1647 [cm-1] 1301 [cm-1] 1146 [cm-1]

1732 [cm-1] C=O 1445 [cm-1] 1211 [cm-1] 1026 [cm-1] [11]

4. TOXICITATE:

4-clorobutiratul de etil este un compus iritant, nociv în cazul înghițirii, provoacă iritarea
pielii, trebuie evitat contactul cu ochii pentru ca poate duce la leziuni grave ale ochilor, poate
provoca iritarea căilor respiratorii. Din acest motiv, este precizat pe ambalaj că este un compus
iritant. Toate leziunile provocate sunt cu atât mai grave cu cât concentrația compusul este mai mare
[7].

7
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

5. PROPRIETĂȚI CHIMICE:

Proprietățile chimice ale 4-clorobutirat de etil sunt date de către grupările funcționale
ale acestuia.

a) 4-clorobutiratul de etil, pirolizează la 350-410°C la etilenă, butirolactonă și acid

clorhidric. În condițiile de reacție, produsul primar 4-clorobutiric este responsabil pentru formarea
de γ-butirolactonă și HCI. În prezența unui inhibitor de radicali liberi, eliminarea esterului este
omogenă. Acidul 4-clorobutiric, un produs intermediar al substratului, este de asemenea pirolizat
la 279-330°C. Această reacție, care produce γ-butirolactona și HCI, este de asemenea omogenă
[13].
Piroliza 4-clorobutiratului de etil se realizează prin mecanismul normal de eliminare a
esterului. S-a constatat că acidul intermediar 4-clorobutiric produce butirolactonă prin asistență
anchimerică a grupării COOH și printr-un mecanism de tip pereche de ioni [13].

b) Două secvențe de formare a inelului ciclopropan și de deschidere a ciclului au fost

utilizate cu succes în sinteza 3,11-dimetilnonacosan-2-onă. Ciclopropanarea esterilor și ulterior
halogenarea ciclopropanolilor astfel formați este o cale destul de flexibilă pentru 2-bromoetil
cetonă. De exemplu, ciclopropanarea mediată de titan a 4-clorobutiratului de etil cu diizopropoxi-
titan ciclopropan a condus la compusul 1-(3-ciclopropil)ciclopropan-1-ol, care s-a transformat în
1-bromo-6-clorhexa-3-onă prin reacția cu brom în soluție apoasă de 2-propanol [14].

Figura 5.1 [14]

c) Esterii acidului clorurat 8b-c au fost transformați în nitrilii corespunzători 9b-c cu

randament bun (79-83%), urmată de ciclizarea catalizată cu clorură de amoniu cu azidă de sodiu
în DMF pentru a obține 5-tetrazolii corespunzători 10a-c. Randamentele variază între 15-56% și
scad cu creșterea lungimii lanțului între inelul tetrazol și gruparea carbonil, datorită activării

8
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

diminuate a restului de nitril. Ulterior, au fost supuși intermediarii 10a-c hidrazinoliză în

randamente cantitative [15].

Figura 5.2 [15]

d) Esterii cu lanț scurt de acizi carboxilici (acidul acetic, acidul propionic și acidul butiric)
și alcoolii joacă un rol semnificativ în industria alimentară ca ingrediente de aromă și aromă. Esterii
importanți din acidul butiric și etanolul sunt componente ale multor arome de fructe (ananas,
căpșuni, etc.) [16].
În prezent, acești esteri sunt în principal sintetizați prin direcții chimice cu costuri
ecologice. Cu toate acestea, producția enzimatică a esterilor cu lanț scurt are o atenție sporită
avantajele condițiilor sale ușoare de reacție, eficiența catalitică ridicată și selectivitatea inerentă.
Astfel s-au studiat diferite lipaze și aplicat pentru a cataliza dorită a esterului [17].
Lipazele reprezintă cel mai versatil biocatalizator. Acestea aduc o gamă largă a reacțiilor
de bioconversie cum ar fi hidroliza, esterificarea, alcooliza, aminoliza, etc [16].
Datorită faptului că lipazele sunt utilizate în industria alimentară, este necesar să se
studieze performanța acestora în timpul reacției de esterificare, controlul exact al concentrației
lipazelor, temperatura și timpul de reacție pentru a maximiza producția de ester de aroma [18].
Studiile includ optimizarea statistică a variabilei care are un rol foarte important în
îmbunătățirea biosintezei esterilor aromatizanți [18].

9
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

6. UTILIZĂRI:
Reactivul 4-clorobutirat de etil se poate utiliza în prepararea derivaților de ciclopropan [9].
Esterii sunt folosiți, în general, ca solvenți organici. Totodată, ei sunt utilizați în industria
alimentară ca esențe aromate [9].

7. BIBLIOGRAFIE:

[1] - http://www.molbase.com/en/synthesis_3153-36-4-moldata-278978.html#tabs, accesat în

luna mai, 2019.

[2] - Chen, Bing-Zhi; Zhi, Man-Ling; Wang, Chuang-Xin; Chu, Xue-Qiang; Shen, Zhi-Liang; Loh,
Teck-Peng; Organic Letters; vol. 20; nb. 7; (2018); p. 1902 – 1905.

[3] - Haberfield; Cincotta; Journal of Organic Chemistry; vol. 55; nb. 4; (1990); p. 1334 – 1338.

[4] - Hirao, T., Fujii, T., Miyata, S., & Ohshiro, Y.; The Journal of Organic Chemistry; (1991);
56(6); 2264–2266.

[5] - Reimer, M., & Tobin, E.; Journal of the American Chemical Society; (1941); 63(9); 2490–
2493.

[6] - Noyce; Canfield; Journal of the American Chemical Society; vol. 76; (1954); p. 3630.

[7] - https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Ethyl_4-chlorobutyrate#section=Computed-
Properties, accesat în luna mai, 2019.

[8]-https://www.sigmaaldrich.com/catalog/product/aldrich/e16953?lang=en&region=RO, accesat
în luna mai, 2019.

[9]-https://www.chemicalbook.com/ChemicalProductProperty_EN_CB8113034.htm, accesat în
luna mai, 2019.

[10]-http://nmrshiftdb.nmr.uni-koeln.de//portal/js_pane/P-Results/nmrshiftdbaction/showDetails
FromHome/molNumber/20200948, accesat în luna mai, 2019.

10
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului

[11] - El Aissi, Radhia; Liu, Jianrong; Besse, Sophie; Canitrot, Damien; Chavignon, Olivier;
Chezal, Jean-Michel; Miot-Noirault, Elisabeth; Moreau, Emmanuel; ACS Medicinal Chemistry
Letters; vol. 5; nb. 5; (2014); p. 468 – 473.

[12]-https://spectrabase.com/spectrum/7RNZLXEC4K7?a=SPECTRUM_7RNZLXEC4K7,
accesat în luna mai, 2019.

[13]-https://www.researchgate.net/publication/243792085_The_mechanisms_of_the_homo
geneus_unimolecular_elimination_kinetics_of_ethyl_4-chlorobutyrate_and_4-chlorobutyric_
acid_in_the gas_ phase, accesat în luna mai, 2019.

[14] - Kulinkovich, O., European Journal of Organic Chemistry, 2004 (22), 4517–4529.

[15] - Rüger, N., Roatsch, M., Emmrich, T., Franz, H., Schüle, R., Jung, M., & Link, A., (2015).
ChemMedChem, 10(11), 1875–1883.

[16] - Güvenç A, Kapucu N, Mehmetoglu U., Process Biochem 2002, 38:379–86.

[17] - J.A. Rodriguez-Nogales, E. Roura, E. Contreras, Process Biochem., 40 (2005), 63–68.

[18] - Heidt M, Bornscheuer G, Schmid RD., 1996, 10:25–30.

11