Sunteți pe pagina 1din 7

Sinteza etilbenzenului

Exista doua posibilitati pentru obtinerea etilbenzenului :

 Alchilarea benzenului cu etena


 Separarea etilbenzenului din fractia xilenica rezultata la reformarea catalitica a
hidrocarburilor naftenice

Alchilarea benzenului cu etena

Reactia de alchilare a benzenului cu etena are loc conform reactiei

C2H5
AlCl3
+ C2H4

In calitate de catalizatori pentru acest proces se pot utiliza :

 H2SO4; H3PO4; HF anhidru


 Zeoliti, schimbatori de ioni
 Acizi Lewis : AlCl3; AlBr3; BF3; TiCl3

Dintre acesti catalizatori aplicabilitatea practica cea mai ridicata a capatat-o AlCl 3. Experimental
s-a constat ca prin utilizarea unor reactanti perfect uscati reactia nu are loc.

Procesul de alchilare este insotit de o insemnata perioada de inductie, determinate desigur de


timpul necesar acumularii in sistem a unei anumite cantitati de clorura de etil. Un efect similar
cu apa se obtine prin introducere in sistem a unor cantitai mici de HCl. Industrial, pentru
eliminarea perioadei de inductie si startarea imediat a reactiei, se introduce o anumita cantitate
de clorura de etil. Introducerea gruparii etil activeaza nucleul aromatic fapt ce conduce la
formarea dieti si polialchilbenzenilor. In prezenta acelorasi catalizatori poliachilbenzenii sufera
reactii de transalchilare.

Alchilarea benzenului cu etena are loc in conditii mult mai dure in comparatie cu alchilarea
benzenului cu propena. Din aceste motive la alchilarea benzenului cu propena pentru obtinera
cumenului prezenta etenei nu deranjeaza deoarece nu participa la reactie. In schimb la
fabricarea etilbenzenului prezenta propenei in etena este nedorita deoarece reactioneaza
preferential cu benzenul.
I. Alchilarea in faza lichida

Fazele procesului pentru alchilarea benzenului cu etena in faza lichida sunt :

 Prepararea complexului catalitic


 Alchilarea
 Separarea si recircularea complexului
 Dezagregarea catalizatorului antrenat de etilbenzenul brut
 Spalarea si neutralizarea produsului alchilat
 Purificarea etilbenzenului

Procesul are loc in sistem continuu, schema instalatiei fiind prezentata in figura 1.

Procesul are loc in modul urmator. In vasul 1 se prepara complexul catalytic dintre AlCl 3 si
C2H5Cl. Procesul se desfasoara in mediu de dietilbenzen (DEB). Complexul astfle format este
preluat de pompa dozatoare 2 si trimis, impreuna cu benzenul in reactorul de alchilare 3.
Reactia de alchilare este o reactive tipica gaz-lichid, constand in barbotarea etenei prin
dispersia de catalizator in benzene. Datorita acestui fapt se utilizeaza reatoare tip coloana (H
10m) care asigura timpul de stationare necesar. Puritatea materiilor prime este esentiala.
Compusii ca: acetilena, dienele, compusii cu S si O consituie otravuri puternice pentru
complexul catalic. Benzenul trebuie sa aiba o puritate de min. 99%, iar continutul de apa sa nu
depaseasca 0,002%.

Reactia se desfasoara la temperature cuprinse intre 80-130 oC (funtie de presiune), timpul de


stationare fiind de 60 minute. Reactia fiind exoterma amestecul de reactie se mentine la
temperature de regim prin refluxarea benzenului rece si prin introducerea de apa rece in
mantaua reactorului.

Fig 1. Schema instalatiei de alchilare a benzenului in faza lichida:

1 - vas pentru prepararea complexului catalitic; 2 - pompa dozatoare; 3 - reactor de alchilare;


4 - condensator de reflux; 5 - coloana de absortie in DEB; 6 - coloana de spare cu apa;
7,8 - vase tampon; 9 - decantor pentru catalizator; 10 - pompa de recirculare; 11 - coloana
pentru dezagregarea catalizatorului; 12 - vas pentru neutralizarea HCl; 13 - separator de faze;
14 - coloana de spalare cu apa pentru indepartarea alcalinitatii; 15 - vas tampon pentru
etilbenzenul brut.
suntC

Gazele ce parasesc reactorul de alchilare sun trecute prin condensatorul de reflux 4 unde sunt
condensati benzenul si etilbenzenul antrenati (care sunt recirculati). Urmele de benzen
antrenat sunt separate de gazelle necondensabile prin absorbtia in DEB in coloana 5. Gazele
sunt apoi spalate cu apa pentru retinerea HCl in coloana 6.

In urma reactiei de alchilare se obtine un amestec care contine 45 – 46 % C 6H6 nereactionat, 34


-41% etilbenzensi 8 – 12 % polialchilbenzeni. Conducerea reactiei de alchilare la conversii
limitate constituie o conditie esentiala pentru obtinerea unor randamente ridicate in etilbenzen
si formarea unor cantitati cat mai reduse de polialchilbenzeni.

Produsul de reactie deverseaza continuu din reactor, este separat de complexul catalitic in vasul
decantor 9, dupa care este supus procesului de dezagregare a catalizatorului cu apa in coloana
11. Alchilatul este spalat apoi cu solutie apoasa de hidroxid de sodiu pentru neutralizarea
acidului clorhidric si apoi din nou cu apa pentru indepartarea alcalinitatii. Etilbenzenul brut este
stocat in vasul tampon 15, de unde este trimis la rectificare.
Utilizarea clorurii de aluminiu in acest proces prezinta urmatoarele avantaje: inalta selectivitate,
schema tehnologica simpla in flux continuu, posibilitatea utilizarii unor agregate de mare
putere, capacitatea de a cataliza si reactiile de transalchilare.

Dezavantajele procesului constau in volumul mare de ape reziduale si coroziunea ridicata a


aparaturii.

Amestecul de reactive este supus rectificarii pentru purificarea etilbenzenului. Separarea cea
mai neta trebuie sa se realizeze intre etilbenzen si dietilbenzen, deoarece ultimul da la
dehidrogenare divinilbenzen, care face inutilizabil stirenul pentru polimerizare, deoarece se
obtin numai produsi tridiensionali, insolubili si infuzibili.

Instalatia de rectificare a etilbenzenului este prezentata in fig 2 :

il

Fig. 2 Schema instalatiei de purificare a etilbenzenului:

1 – coloana pentru indepartarea benzenului; 2,4,6,8 – vase tampon; 3 – coloana pentru


rectificarea etilbenzenului; 5 – coloana pentru separarea dietilbenzenului; 7 – coloana pentru
recuperarea polialchilbenzenilor; 9 – reactor de transalchilare.
Benzenul nereactionat se separa pe o coloana cu 20 talere (1) teoretice si este retrimis la
alchilare. Etilbenzenul pur se obtine prin rectificare pe o coloana de inalta eficacitate (60 de
talere teoretice, coloana 3, temperatura in varful coloanei 135 oC), iar dietilbenzenul se separa
de polialchilbenzeni in vid in coloana de rectificare 5 care functioneaza la 10 – 20 mm col. Hg si
temperatura de 75 – 80oC. Produsii din blazul coloanei 5 se supun unei distilari in coloana 7 care
functioneaza la 10 – 20 mm col. Hg si temperatura de 110 – 135 oC. Produsul de varf ce contine
polialchilbenzeni este amestecat cu benzen si complex catalitic in reactorul de transalchilare 9.
Transalchilarea are loc la temperature ridicate (pana la 260 oC), iar produsul rezultat in varful
coloanei 9 este retrimis in coloana de rectificare 1.

Conform unei alte variante polialchilbenzenii obtinuti in coloana 7 sunt trimisi in reactorul de
alchilare, unde are loc procesul de transalchilare in paralel cu cel de alchilare a benzenului.

II. Alchilarea benzenului cu etena in faza gazoasa

Conform acestui procedeu alchilarea are loc in faza gazoasa la temperaturi de 200 – 250 oC si
presiunea de 14 atm, drept catalizator utilizandu-se acidul fosforic depus pe kiesselgur.
Alchilarea are loc in reactoare cu catalizatorul in pat fix.

Avantajul procedeului consta in posibilitatea de a se utiliza gaze cu continut mai sarac in


etena (fractiunea etan-etena provenita de la piroliza propanului; gazele de la coloanele de
demetanizare din instalatiile de separare a gazelor de piroliza, gaze de rafinarie cu continut
mic de etena).

Pentru obtinerea unor conversii ridicate ale etenei si randamente mari in etilbenzen se
lucreaza la rapoarte mari benzen/etena (5:1 pana la 10:1). In acest mod se ating conversii
mari ale etenei > 98 % si randamente in etilbenzen de 99,9 % , cantitatea de
polialchilbenzen format reprezentand cca. 0,1 % din produsele alchilate.

Procedeul prezinta dezavantajul recircularii unor cantitati mari de benzene. In acelasi timp
catalizatorul nu este activ in procesul de transalchilare, motiv pentru care recuperarea
polialchilbenzenilor se realizeaza pe catalizator de clorura de aluminiu.

Schema instalatiei de alchilare in faza gazoasa a benzenului este prezentata in figura 3.

Fig. 3 : Schema instalatiei de alchilare a benzenului in faza gazoasa :

1 – reactor de alchilare; 2 – recuperator de caldura; 3 – supraincalzitor; 4 – coloana pentru


separarea benzenului; 5 – coloana pentru rectificarea etilbenzenului; 6 – vas tampon pentru
etilbenzenul pur.
Exista si alte sisteme catalitice utilizate pentru alchilarea in faza gazoasa a benzenului. Astfel in procesul
“Alkar” al firmei Universal Oil Company se utilizeaza drept catalizator trifluorura de bor depusa pe site
molecular. Procesul are loc la 150oC , presiunea de 130 atm, la rapoarte molare benzene/etena = 5:7/1 .
Proprietatile fizice ale etilbenzenului
Proprietate U.M. Valoare
Greutatea moleculara g/mol 104,153
o
Temperatura de fierbere C 145,15
o
Temperatura de inghet C -30,6
Densitate critica Dc g/ml 0,297
Presiune critica MPa 3,83
o
Temperatura critica Tc C 362,1
Volum critic Vc ml/g 3,37
Limita de inflamabilitate % vol. in aer 1,1 – 6,1
o
Flash point C 31,1
o
Punct de autoaprindere C 490
Entalpia de ardere, ∆Hc kJ/g -40,93
Entalpia de formare, ∆Hf (gaz kJ/gc la 25oC 1,415
lichid) 0,9928

hi