Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C2H5
AlCl3
+ C2H4
Dintre acesti catalizatori aplicabilitatea practica cea mai ridicata a capatat-o AlCl 3. Experimental
s-a constat ca prin utilizarea unor reactanti perfect uscati reactia nu are loc.
Alchilarea benzenului cu etena are loc in conditii mult mai dure in comparatie cu alchilarea
benzenului cu propena. Din aceste motive la alchilarea benzenului cu propena pentru obtinera
cumenului prezenta etenei nu deranjeaza deoarece nu participa la reactie. In schimb la
fabricarea etilbenzenului prezenta propenei in etena este nedorita deoarece reactioneaza
preferential cu benzenul.
I. Alchilarea in faza lichida
Procesul are loc in sistem continuu, schema instalatiei fiind prezentata in figura 1.
Procesul are loc in modul urmator. In vasul 1 se prepara complexul catalytic dintre AlCl 3 si
C2H5Cl. Procesul se desfasoara in mediu de dietilbenzen (DEB). Complexul astfle format este
preluat de pompa dozatoare 2 si trimis, impreuna cu benzenul in reactorul de alchilare 3.
Reactia de alchilare este o reactive tipica gaz-lichid, constand in barbotarea etenei prin
dispersia de catalizator in benzene. Datorita acestui fapt se utilizeaza reatoare tip coloana (H
10m) care asigura timpul de stationare necesar. Puritatea materiilor prime este esentiala.
Compusii ca: acetilena, dienele, compusii cu S si O consituie otravuri puternice pentru
complexul catalic. Benzenul trebuie sa aiba o puritate de min. 99%, iar continutul de apa sa nu
depaseasca 0,002%.
Gazele ce parasesc reactorul de alchilare sun trecute prin condensatorul de reflux 4 unde sunt
condensati benzenul si etilbenzenul antrenati (care sunt recirculati). Urmele de benzen
antrenat sunt separate de gazelle necondensabile prin absorbtia in DEB in coloana 5. Gazele
sunt apoi spalate cu apa pentru retinerea HCl in coloana 6.
Produsul de reactie deverseaza continuu din reactor, este separat de complexul catalitic in vasul
decantor 9, dupa care este supus procesului de dezagregare a catalizatorului cu apa in coloana
11. Alchilatul este spalat apoi cu solutie apoasa de hidroxid de sodiu pentru neutralizarea
acidului clorhidric si apoi din nou cu apa pentru indepartarea alcalinitatii. Etilbenzenul brut este
stocat in vasul tampon 15, de unde este trimis la rectificare.
Utilizarea clorurii de aluminiu in acest proces prezinta urmatoarele avantaje: inalta selectivitate,
schema tehnologica simpla in flux continuu, posibilitatea utilizarii unor agregate de mare
putere, capacitatea de a cataliza si reactiile de transalchilare.
Amestecul de reactive este supus rectificarii pentru purificarea etilbenzenului. Separarea cea
mai neta trebuie sa se realizeze intre etilbenzen si dietilbenzen, deoarece ultimul da la
dehidrogenare divinilbenzen, care face inutilizabil stirenul pentru polimerizare, deoarece se
obtin numai produsi tridiensionali, insolubili si infuzibili.
il
Conform unei alte variante polialchilbenzenii obtinuti in coloana 7 sunt trimisi in reactorul de
alchilare, unde are loc procesul de transalchilare in paralel cu cel de alchilare a benzenului.
Conform acestui procedeu alchilarea are loc in faza gazoasa la temperaturi de 200 – 250 oC si
presiunea de 14 atm, drept catalizator utilizandu-se acidul fosforic depus pe kiesselgur.
Alchilarea are loc in reactoare cu catalizatorul in pat fix.
Pentru obtinerea unor conversii ridicate ale etenei si randamente mari in etilbenzen se
lucreaza la rapoarte mari benzen/etena (5:1 pana la 10:1). In acest mod se ating conversii
mari ale etenei > 98 % si randamente in etilbenzen de 99,9 % , cantitatea de
polialchilbenzen format reprezentand cca. 0,1 % din produsele alchilate.
Procedeul prezinta dezavantajul recircularii unor cantitati mari de benzene. In acelasi timp
catalizatorul nu este activ in procesul de transalchilare, motiv pentru care recuperarea
polialchilbenzenilor se realizeaza pe catalizator de clorura de aluminiu.
hi