Sunteți pe pagina 1din 5

DISTILAREA LA VID

Definiţie:

Distilarea la vid este procedeul utilizat pentru distilarea substanţelor ce se descompun la temperatura de fierbere în condiţii de presiune atmosferică, sau au punctele de fierbere prea ridicate. Prin realizarea în interiorul aparaturii de distilare a unui vid mai mult sau mai puţin avansat, vaporizarea lichidului va avea loc la o temperatură mult inferioară punctului său de fierbere la presiune atmosferică. În acest fel se poate realiza distilarea, evitând pericolul de descompunere. Exemplu:

fenilhidrazina se descompune la punctul său de fierbere = 241 o C, dar poate fi distilată la 120 o C fără pericol de descompunere la o presiune redusă de 12 mm coloană de mercur. Distilarea la vid este avantajoasă chiar dacă substanţa nu se descompune la încălzire, deoarece încălzirea băilor la temperaturi mai joase se realizează mai uşor. În cazul separării unui amestec de mai mulţi componenţi, cu puncte de fierbere ridicate sau sensibile la temperatură, se poate utiliza distilarea fracţionată în vid prin intercalarea unei coloniţe de fracţionare între balon şi refrigerent.

Aparatură:

Sursă de încălzire: baie de ulei sau parafină, încălzite cu o rezistenţă electrică, plita cu încălzire şi agitare magnetică.

Balon de distilare cu fund rotund:

o

Balon simplu dacă se asigură o fierbere uniformă, cu ajutorul unui agitator magnetic

o

Balon cu două gâturi, ce permite introducerea unei capilare prin care este aspirat un curent de aer sau azot pentru asigurarea unei fierberi uniforme, reglat cu ajutorul unei cleme Hoffman, fixată pe tubul de cauciuc tras pe tubul capilar.

o

Balon Claisen prevăzut cu o capilară în gâtul central şi un termometru în celălalt gât.

Refrigerent descendent

Alonje

Vas de colectare

Sursă de vid: trompa de apă

Dispozitiv de măsurare a depresiunii realizate – manometru

Efectuarea distilării:

Se realizează intr-o instalaţie reprezentată în figura de mai jos:

Efectuarea distil ă rii: Se realizeaz ă intr-o instala ţ ie reprezentat ă în figura de

Pompa de

vid

Şlifurile se ung bine cu unsoare siliconică, pentru asigurarea etanşeităţiiaparaturii şi evitarea gripării slifurilor

Se verifică inainte de a încălzii, vidul produs de sursa de vid şi etanşeitatea instalaţiei, după ce s-a reglat, prin intermediul clemei Hoffman, debitul de gaz al capilarei, pentru a se asigura o agitare suficientă a lichidului din balon şi în acelaşi timp un vid corespunzător

Se începe încălzirea balonului

Când temperatura de distilare la vidul respectiv rămâne constantă se culege produsul principal al distilării, până când temperatura indicată începe să scadă.

Temperatura sursei de încălzire se menţine constantă cu 10 -15 o C peste temperatura de distilare, în aşa fel încât distilarea să decurgă constant, picătură cu picătură.

La oprirea distilării se îndepărtează sursa de încălzire de sub balon, se deschide treptat clema Hoffman a capilarei, refăcându-se legătura cu presiunea atmosferică.

Se opreşte legătura cu trompa de apă

SUBLIMAREA

Sublimarea este operaţia prin care o substanţă cristalină este transformată direct în stare de vapori şi apoi vaporii, prin condensare sunt aduşi direct în stare solidă, prin punerea lor în contact cu o suprafaţă răcită. Deoarece presiunea de vapori a substanţelor solide creşte cu creşterea temperaturii, multe substanţe

.Punctul de sublimare

este temperatura la care presiunea de vapori a solidului atinge presiunea exterioară. La această temperatură, evaporarea porneşte şi în interiorul cristalelor, provocând spargerea lor şi impurificarea sublimatului. Din acest motiv, sublimarea se face sub punctul de sublimare, astfel presiunea de vapori este mai mică decât presiunea exterioară. Efectul de separare la substanţele cu diferenţe mici între presiunile de vapori este relativ scăzut.

solide se pot evapora fără topire, vaporii condensându-se tot sub formă

solidă.

Sublimarea constituie o metodă simplă şi eficace de purificare a substanţelor solide şi prezintă o serie de avantaje faţă de purificarea prin recristalizare:

- Produsul obţinut pe această cale se află într-o stare de puritate foarte avansată, astfel încât printr-o simplă sublimare se pot înlătura operaţii complicate de purificare.

- Randamentul cu care se realizează purificarea atinge 98-99%, procedeul aplicându-se şi cantităţilor foarte mici de substanţă.

- Operaţia executându-se la temperaturi relativ joase, reacţiile de descompunere ale substanţei sunt practic excluse.

- Se utilizează o aparatură extrem de simplă.

Dezavantajul major al sublimării constă în posibilitatea utilizării limitate a acestei metode de purificare, aplicabilă doar puţinelor substanţe solide care au o tensiune de vapori suficient de mare la o temperatură relativ scăzută (acidul benzoic, acidul salicilic, naftalina, anhidrida ftalică, ftalimida, substanţe din clasa cetonelor, chinonelor, acizilor carboxilici, α-aminoacizilor, etc.

Sublimarea se efectua la presiune obişnuită pentru substanţele la care nu apar pericolul descompunerii la temperatură ridicată şi pentru acelea care sunt suficient de volatile, sau la presiune scăzută pentru substanţele sensibile la temperatură sau al celor cu tensiune de vapori scăzută.

Aparatura. Mod de lucru. O instalaţie simplă de sublimare constă dintr-o capsulă de porţelan cu o pâlnie deasupra. Pâlnia trebuie să aibă diametrul mai mic decât capsula; tija se astupă cu vată. Ca sublimatul să nu ajungă înapoi în capsulă acesta se acoperă cu hârtie de filtru, găurită din loc în loc.

Fig 1. Sublimare simpl ă Pentru cantit ăţ i mici de substan ţă se folose

Fig 1. Sublimare simplă Pentru cantităţi mici de substanţă se foloseşte aranjamentul propus în fig.2. Dacă sublimarea nu are loc sau decurge foarte încet la presiunea atmosferică, operaţia se face la vid (vezi fig.3). în partea inferioară a aparatului se introduce substanţa de sublimat. După aplicarea vidului, temperatura substanţei se ridică treptat până când are loc sublimarea substanţei pure pe pereţii răciţi cu apă ai dispozitivului de condensare, de unde se colectează cu o spatulă. Desfacerea şlifului aparatului se va face cu precauţie, fără trepidaţii, ca să nu cadă cristalele de sublimat (eventul se încălzeşte şliful).

de sublim at (eventul se înc ă lze ş te ş liful). Fig 2. Sublimare simpl

Fig 2. Sublimare simplă pentru cantităţi mici de substanţă

simpl ă pentru cantit ăţ i mici de substan ţă Fig 3. Sublimare la vid În

Fig 3. Sublimare la vid

În principiu, distanţa dintre spaţiul de sublimare şi suprafaţa de condensare se alege pe cât se poate de mică, în scopul măririi vitezei de sublimare. Vitezele prea mari de sublimare (temperatură ridicată) sunt nedorite din cauza depunerii sublimatului sub formă de cristale foarte fine şi mai puţin pure. Cum sublimarea este un fenomen de suprafaţă, este indicată pulverizarea fină înainte de sublimare.

SINTEZA ACIDULUI FENOXIACETIC

Acidul fenoxiacetic se obţine prin tratarea, la cald, a fenoxidului de sodiu cu monocloracetat de sodiu :

OH

a fenoxidului de sodiu cu monocloracetat de sodiu : OH fenol NaOH ONa ClCH 2 COONa

fenol

NaOH

de sodiu cu monocloracetat de sodiu : OH fenol NaOH ONa ClCH 2 COONa - NaCl

ONa

de sodiu cu monocloracetat de sodiu : OH fenol NaOH ONa ClCH 2 COONa - NaCl

ClCH 2 COONa

monocloracetat de sodiu : OH fenol NaOH ONa ClCH 2 COONa - NaCl fenoxid de sodiu

- NaCl

fenoxid de sodiu

OCH 2 COONa H 2 SO 4
OCH 2 COONa
H 2 SO 4

OCH 2 COOH

- NaCl fenoxid de sodiu OCH 2 COONa H 2 SO 4 OCH 2 COOH acid

acid fenoxiacetic

Reacţia decurge printr-un mecanism de substituţie nucleofilă bimiloculară SN 2 .

Reactivi:

Fenol

Hidroxid de sodiu

Apă

Acid monocloracetic

Acid sulfuric 50%.

Aparatură:

Plită cu încălzire şi agitare magnetică

Balon cu fund rotund

Refrigerent ascendent cu bule

Pâlnie de sticlă

Instalaţia:

Mod de lucru:

bule − Pâlnie de sticl ă Instala ţ ia: Mod de lucru: − Într-un balon prev

Într-un balon prevăzut cu refrigerent ascendent de apă, se introduc 15 g fenol şi se tratează cu o soluţie obţinută prin dizolvarea a 16 g NaOH în 50 cm 3 apă. Soluţia de fenoxid de sodium se încălzeşte pe sită la fierbere şi I se adaugă, în porţiuni, timp de 15 min., printr-o pâlnie de

picurare montată la extremitatea superioară a refrigerentului de reflux 30 cm 3 soluţie apoasă 50 % acid monocloracetic.

După ce întreaga cantitate de acid monocloracetic s-a introdus, prin picurare, în balon, masa de reacţie se încălzeşte sub reflux timp de o oră.

Se răceşte la 40-50 ° C şi se tratează cu o soluţie de H 2 SO 4 50% până la pH = 2.

Acidul fenoxiacetic precipitat la răcire se filtrează pe o pâlnie Buchner şi se spală cu apă rece.

Produsul brut conţine şi o mică cantitate de fenol nereacţionat care se îndepărtează prin antrenare cu vapori de apă.