Țabîcă Denisia

Clasa a XI-a F Industrie

alimentară
Coloranții și Solvenții
 Coloranti

Colorantii sunt substante organice naturale sau sintetice colorate, care

absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a
colora corpurile pe care sunt aplicate(fibre textile, piele, hartie, etc.),
rezista in timp la lumina, spalare, frecare. Culoarea substantelor se
datoreaza prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe
cromofore sau cromofori, care absorb selectiv diferite radiatii ale
luminii, fiecarui cromofor corespunzandu-i una sau mai multe benzi
de absorbtie in spectrul vizibil.
Pozitia benzilor de absorbtie ale fiecarui cromofor este influentata de
existenta in molecula a altor cromofori, nuanta culorii unei substante
colorate depinzand de intreaga structura chimica a substantei.­
Cele mai importante grupe cromofore sunt:
• a) grupa nitrozo               -N=O
• b)grupa nitro                  -NO2
• c)grupa azo                      -N=N-
• d)grupa cetonica              -C=O
• e)dubla legatura               >C=C<
• Substantele care contin in molecula lor unul sau mai multi cromofori
se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanta sa
devina si mai colorata, trebuie sa contina in molecula, pe langa
cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.
• Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino                 -NH2
b)grupa hidroxil fenolica ( si derivatii ei alchilati)
Grupele auxocrome, pe langa faptul ca imprima substantei
proprietatea de a colora, produc o inchidere si o intensificare a culorii.
 Clasificarea colorantilor
Colorantii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare:
• Structura lor chimica si dupa proprietatile lor
tinctoriale( comportarea lor fata de fibre).
• Dupa structura lor chimica se deosebesc urmatoarele clase de
coloranti:
a)coloranti azoici---contin in molecula lor drept grupe cromofore  una
sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt colorantii cei mai raspanditi si
cei mai usor de preparat
b)coloranti antrachinonici---care deriva de la antrachinona
c)coloranti trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului
d)coloranti indantrenici
e)coloranti de indigo
f)coloranti de sulf
 • Dupa proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se
deosebesc urmatoarele tipuri de coloranti:
a)coloranti bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino –
NH2 libere, pe care le contin in molecula lor.
• -ei vopsesc fibrele proteice(lana si matase) in solutie neutra, fixarea lor
pe fibra facandu-se prin combinare cu grupele acide –COOH ale acestora
• -pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu
mordanti(tanin)
• - cei mai importanti coloranti bazici sunt colorantii azoici, trifenil-
metanici, etc.
b)coloranti acizi---au in molecula lor grupe sulfonice –SO3H, hidroxil –OH
sau carboxil –COOH libere,  care le dau proprietati acide
• -ei vopsesc fibrele proteice (lana si matasea) in solutie slab acida,
fixandu-se pe fibre prin combinare cu grupele –NH2, cu caracter bazic,
ale acestora
• -din punct de vedere structural, colorantii acizi fac parte din clasa
colorantilor azoici, antrachinonici, etc.
c)coloranti substantivi---au proprietatea de a vopsi direct fibrele
proteice(lana si matasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o
tratare prealabila
• -vopsirea cu coloranti substantivi se face in baie neutra si se face
mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de
bucatarie(NaCl).
•
Dintre acesti coloranti cei mai importanti sunt cei din clasa
colorantilor azoici, tipul reprezentativ fiind rosul de Congo.
 SOLVENTII
Solventii organici sunt un grup de compusi volatili relativ stabili si
utilizati pentru extragere, dizolvare sau separarea materialelor
insolubile in apa cum sunt grasimile, uleiurile si diferite tipuri de
ceara.Denumirea de solventi se utilizeaza atat pentru solventii
adevarati, capabili sa dizolve efectiv o substanta, cat si
diluantilor. Aceste substante sunt lichide volatile, care emana la
temperatura obisnuita vapori, ce patrund usor in organism, mai ales
prin caile respiratorii, avand efecte toxice daunatoare organismului.
Riscurile de expunere la solventi organici in cadrul diferitelor faze
tehnologice industriale a fost mult studiata si este periodic
monitorizata prin analize toxicologice. Solventii organici cei mai des
intalniti sunt:acetona, acetatul de etil, acetatul de butil, acetatul de
propil, propanol, n-butanol, i-butanol, metil-etil-cetona, benzen,
toluen, etilbenzen, xilen. Solventii organici se gasesc in gudronul de
huila, in unele produse din industria de distilare a petrolului, in
benzina, acuarele, tusuri, adezivuri, lipici, crema de pantofi, spray-uri
pentru vopsit si multe alte produse uzuale.
In functie de proprietatile chimice solventii organici neaposi se impart
in patru grupe principale: solventi inerti, neutri cum sunt
hidrocarburile lichide si derivatii halogenati ai hidrocarburilor
(benzen, ciclohexan, cloroform, dicloroetan, tetraclorura de carbon,
clorobenzen); solventi amfoteri, amfiprotici care sunt partial ionizati
in anioni si cationi, asemanator apei, cu constanta dielectrica mare
cum sunt alcooli; solventi acizi protogenici, care sunt ionizati, cu un
usor caracter amfoter, poseda proprietati acide deoarece pun in
libertate ioni de hidrogen , cu constanta dielectrica mare, si produs
ionic, in general, mai mare decat al apei, reprezentantii acestei grupe
sunt acizii carboxilici si sulfonici lichizi, esterii organofosforici; solventi
bazici protofilici, care sunt ionizati, cu un usor caracter amfoter,
poseda proprietati bazice deoarece se combina rapid cu protoni, au
constanta dielectrica mare, si produs ionic, in general, mai mic decat
al apei, grupa este reprezentata de etilendiamina si butilamina.
Solventii sunt folositi in 4 domenii principale de uz
comercial: agenti de curatare/degresare, agenti de extractie,
mediu de sinteza sau extractie pentru realizarea de substante
chimice fine si produse farmaceutice.(4)Solventii organici joaca un
rol important in degresarea si curatirea masinilor, motoarelor si
agregatelor, la dizolvarea nitrocelulozei in industria fibrelor
textile, in procesele de purificare a cauciucului, in procesul de
vulcanizare, la fabricarea adezivilor, in industria lumanarilor, la
fabricarea maselor plastice, in industria farmaceutica, in industria
organica de sinteza.Sunt utilizati in laboratoarele industriale,
sanitare, de invatamant si cercetare, pentru fabricarea vopselelor,
cernelii, lacurilor.Unii solvemti organici sunt intrebuintati ca
pesticide, agenti extinctori si agenti refrigerenti.
Ca materie prima pentru obtinerea colorantilor se folosesc toluenul,
nitroderivati ai toluenului, derivati clorurati, acidul benzoic.Unul din cei
mai utilizati pigmenti este rosul ecarlat, numit si rosu de
toluidina.Acesta se formeaza din paratoluidina prin acetilare.Produsul
de reactie se nitreaza cu un amestec sulfonitric iar nitroderivatul
obtinut se supune hidrolizei in mediul alcalin pentru repunerea in
liberate a gruparii amino (schema nr.1).Gruparea NO din pozitia orto
fata de gruparea N=N confera substantei insolubilitatea in ulei si o
rezistenta sporita la lumina.Colorantul rezultat are o nuanta de  rosu viu
si este un important pigment azoic
Solventii organici sunt folositi la fabricarea adezivilor alaturi de alte
substante ca rasini, intaritori, catalizatori-acceleratori, activatori sau
promotori, materiale de incarcare si adjunvanti.In compozitia
adezivilor intra urmatorii solventi organici:hidrocarburi alifatice cum
sunt benzina C, ciclopentan, heptan, ciclohexan;hidrocarburi aromatice
ca toluen, xilen;hidrocarburi halogenate ca diclormetan, tricloretan,
tricloretilen;esteri reprezentati de acetat de etilen, acetat de butil,
acetat de izobutil, acetat de pentil, acetat de metilglicol, acetat de etil
glicol;cetone cum sunt acetona, metiletilcetona, ciclohexanona;alcooli-
alcool metilic, alcool etilic, butanol, izopren;eteri reprezentati de
tetrahidrofuran.In procesele de preparare a adezivilor, in timpul
utilizarii adezivului sau a uscarii, solventii organici anterior mentionati
sunt eliminati prin evaporare la temperatura incaperii de lucru sau prin
incalzire.(9)Datorita efectelor nocive pe care solventii organici le
executa se recomanda cateva criterii in algerea solventilor organici
industriali:sunt preferabili solventii organici care dizolva bine si se
usuca repede;se vor folosi solventii organici cei mai putin inflamabili si
cei mai putin toxici;cand mai multi solventi organici au aceleasi calitati
se ia in considerare si criteriul economic insa fara a renunta la
securitatea muncii si fara a neglija gradul riscului biologic.