COLORANTI SI VOPSELE

ARGUMENT
V-ati intrebat vre-odata ce este mai frumos dintre un colt de padure la sfarsit de septembrie, cand verdele inchis si mirosul rasinilor de conifere se impletesc cu o multitudine de nuante de galben si maro si o poiana cu flori multicolore si parfumate din miez de vara sau surprinzatoarele flori de mina dintr-un muzeu de mineralogie? E greu de spus, atunci cand natura isi ia ca aliati parfumul si culoarea.

CULOAREA
Este proprietatea substantelor de a absorbi si a reflecta selectiv cele sapte culori fundamentale ale luminii albe. Substantele colorate absorb numai anumite radiatii din spectrul vizibil si le reflecta pe celelalte, care ajung la ochiul nostru. Astfel, substantele colorate au culoarea spectrului reflectat. Substantele apar albe ochiului omenesc, daca reflecta toate radiatiile spectrului vizibil. Culoarea alba poate fi data si de absorbtia a doua radiatii complementare. Substantele care absorb toate radiatiile spectrului vizibil apar negre. Daca un corp este transparent fata de radiatiile spectrului vizibil, el apare incolor.

Cand un compus absoarbe o radiatie a spectrului, el are culoarea radiatiei complementare.

Lungimea de unda (nm) 400-435 435-480 480-490 490-500 500-560 560-580 Culoarea absorbita Violet Albastru Albastru- verde Verde -albastru Verde Galben- verde Culoarea complementara Galben- verde Galben Portocaliu Rosu Purpuriu Violet

580-595
595-605 605-760

Galben
Portocaliu Rosu

Albastru
Albastru- verde Verde -albastru

COLORANTII
Colorantul este o substan natural sau obinut prin sintez chimic, care ntr-o cantitate foarte mic este capabil s imprime culoarea sa altor compui cu care intr n contact:piele, materiale textile. Dac foarte muli colorani naturali erau cunoscui nc din antichitate: indigoul, ofranul, purpura, primul colorant chimic a fost negrul de anilin, obinut de William Henry Perkin n 1856, prin oxidarea anilinei cu bicromat de potasiu.

Structura unui colorant

Un schelet format din nuclee aromatice; Una sau mai multe grupe cromofore: azo (N=N-), nitroza (-N=O), nitro (-NO), cetonica (C=O) si dubla legatura (>C=C<); Una sau mai multe grupe auxocrome: amino (NH), metoxi (-O-CH) si hidroxil (-OH); Una sau mai multe grupe solubilizante: grupa sulfonica (-SOH), in cazul colorantilor solubili in apa.

 In moleculele colorantilor, exista un orbital extins in care sunt delocalizati electronii din nucleele aromatice si grupele cromofore si electronii neparticipanti la legatura din grupele auxocrome. Acest sistem de electroni delocalizati este responsabil de aparitia culorilor.

Clasificare
I. Dupa natura lor
A. Naturali B. Sintetici

II. Dupa proprietatile tinctoriale: galbeni, albastri, oranji, verzi, rosii, bruni, negri, cu diverse nunate.

A. Colorantii naturali
1. ANTOCIANI (contin grupare carbohidtrat) din pielita strugurilor, sfecla rosie, varza rosie, affine, coacaze negre, cirese, visine, zmeura; -cianidina-rosu -delfinidina-albastru -malvidina-mov Au structura de baza: -pelargonidina-oranj -peonidina-rosu brun -petunidina-rosu inchis

 2. BETACIANI betanina-rosu de sfecla

Au strucutura de baza:

 3. CAROTENOIDE- peste 600 compusi din fructe si legume, galbeni, portocalii, rosii, datorita nr. mare de duble legaturi conjugate -alfa, beta, gama carotenul ( )(morcovi, tomate) -annato, bixina, norbixina ( )( seminte de bixaorellana) -capsatina ( ) si capsorubina ( )(ardei iute) -licopenul ( )(fructe galbene si rosii) -8-beta-apo-caroten ( )(mandarine si portocale)

 4. COLORANTI PORFIRINICI clorofila-verde ( )(urzici, spanac, alge)

5. COLORANTI CHALCONICI curcumina-galben-portocaliu ( )(sofran) 6. COLORANTI ANTRACHINONICI carminul-rosu de cosenila ( )(extras din corpul uscat al insectei femela dactylopius coccus costa) 7. COLORANTI FLAVINICI- riboflavina- galben sau galbenportocaliu( )(ficat, rinichi, oua, lapte) 8. CARAMEL-diferite nuante de la brun la brun-galbui - alcalin -alcali-sulfit -amoniu -sulfit-amoniu

B. Coloranti de sinteza (artificiali)

I. 1. coloranti anionici-contin o grupare acida 2. coloranti cationici-contin o grupare aminata II. 1. coloranti azoici(-N=N-, legate de C sp2), cei mai numerosi, acopera toata paleta coloristica -rosu de congo( ) -galben de metal -sunset yellow( ) -tetrazina ( ) 2. grupa triarilmetanului -albastru brilliant ( ) -verde brilliant(indicator de culoare)( ) 3. xantenici eritrozina galben-oranj 4.quinoleinici galben de quinolina( 5.grupa indigoului nuante de albastru si violet -indigotina -indigoul )

Vopsele
Vopseaua este o suspensie de pigmeni, colorani, minerali sau organici, dispersai fin ntr-un liant (firnis, lac, ulei sicativ, ap .a.), care dup uscare d o pelicul de rezisten, elasticitate i luciu diferite. Vopselele sunt colorante i acoperitoare, adic au proprietatea de a colora suprafaa pe care sunt aplicate, astfel nct aspectul iniial al acesteia s nu mai fie vizibil. Vopseaua este destinat protejrii obiectelor de lemn contra putrezirii, a celor de metal contra coroziunii, precum i unor lucrri ornamentale. Din substanele colorante naturale vopselele minerale fac parte unele minereuri, argile i soluri de culori intense. Printre acestea se deosebesc ocrul (galben, brun sau rou), mumia (rou-aprins), miniul de plumb (rou-portocaliu), siena, umbra (brun) .a. Proprieti colorante au i gipsul, creta, caolinitul, glauconitul, vivianitul, grafitul, unii crbuni .a.

Alcatuire:
o rasina sintetica, care actioneaza ca un liant pigmentul care confera culoare vopselei un ulei sicativ (care se usuca repede) care formeaza prin polimerizare o pelicula rezistenta. un mediu de dispersie format dintrun amestec ce contine o fractiune de la distilarea petrolului,esteri,cetone,etc.

 Uleiurile
La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate sau oxidate , etc . ) Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare filmului . Sunt substante organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante . Sunt substante colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa natura si provenienta lor pot fi :

Sicativi

Rasinile

Pigmentii

-pigmenti anorganici naturali -pigmenti anorganici artificiali -pigmenti metalici -pigmenti organici naturali sau sintetici

Acestia dau culoarea materialului de vopsire .

Materialele de umplutura
Pot fi : -dupa originea lor -naturale sau artificiale

Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de pulberi fine .

 Dizolvanti
Sunt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare.

Plastifianti
Sunt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula dupa formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate ).

Clasificare
Vopselele se pot clasifica n:

vopsele cu clei suspensii de pigmeni cu un adaos de clei animal, sunt folosite la vopsirea suprafeei tencuite, cimentate ;
vopsele de ulei suspensii de pigmeni n firnisuri sau n uleiuri sicative, sunt folosite la vopsirea metalelor i suprafeelor de lemn, iar peliculele formate sunt stabile fa de factorii atmosferici; vopsele cu lac (de email) suspensii formate din pigmeni i din lac de ulei (n calitate de liant), sunt folosite la acoperirea suprafeelor metalice i de lemn i se caracterizeaz prin luciu puternic i stabilitate fa de diveri ageni negativi.

Tipuri de Vopsea
Tipurile de vopsele utilizate sunt definite de tipul de rasina folosit in compozitie si de functionalitatea acestora. Vopselele alchidice sunt probabil cele mai utilizate, aplicate cu succes intr-un domeniu larg de conditii atmosferice si de pregatire de suprafata. Vopselele alchidice au foarte bune proprietati de penetrare in porii substratului si nu contin solventi puternici care pot cauza umflarea stratului anterior de vopsea. Vopselele clorcauciuc Rasina clorcauciuc a fost la inceputuri produsa utilizand cauciuc natural supus clorurarii obtinandu-se sub forma de pulbere alba. In prezent cauciucul natural a fost inlocuit cu produse sintetice (cauciuc sintetic). Vopseaua ignifug este un tip special de vopsea ce poate asigura protecia unei suprafee n caz de incendiu. Vopseaua ignifug formeaz un strat termorezistent n condiii de cretere a temperaturii; acest strat acioneaz ca un izolator crescnd rezistena materialului. Reacia la foc conduce la obinerea unei mase spumoase perfect izolatoare i necombustibile care ntrzie rspndirea cldurii.

Vopselele vinilice Rasinile clor vinilice se pot obtine prin reactia etilenei sau acetilenei cu acidul clorhidric. Reactia cu etilena consta in inlocuirea unui atom de H cu unul de clor obtinandu-se clor etilena (acest produs nu este inflamabil); prin polimerizarea clorurii de vinil (clor etilenei) se obtine rasina policlorura de vinil.

 Vopselele acrilice Vopselele acrilice au o mare crestere a volumelor utilizate, datorita inlocuirii vopselelor clorcauciuc si vinilice atat din utilizarile generale cat si cele in sistemele aticorozive marine. Vopselele acrilice, sunt vopsele monocomponent si sunt caracterizate prin stabilitate buna a culorii si luciu deosebit. Vopselele siliconice Sunt o multitudine de vopsele ce contin rasini siliconice, care in anumite cazuri pot fi combinate cu alte rasini precum rasinile alchidice sau cele acrilice. Vopsele pe baza bitum si gudron Amandoua tipuri de vopsele se usuca doar prin evaporarea solventului, sunt monocomponent si sunt utilizate pe suprafetele imersate in apa. Aceste tipuri de vopsele sunt in general fara alti pigmenti datorita culorii inchise, brun-negru al bitumului sau gudronului. Vopsele epoxidice Vopsele epoxidice formeaza cel mai larg grup din clasa vopselelor cu uscare chimica.

Vopselele poliuretanice Voselele poliuretanice se aseamana cu cele epoxidice din punct de vedere al caracteristicilor si utilizarii, fiind vopsele bicomponent. Vopselele poliuretanice sunt mai stabile la lumina ultravioleta comparativ cu vopselele epoxidice, avand un luciu deosebit si o buna stabilitate a culorii.

Vopselele pe baza de apa Ce vedem pe suprafetele vopsite este de fapt partea solida a unei vopsele lichide si anume rasina si pigmentii.In trecut rasina era dizolvata doar in solventul organic. In vopselele pe baza de apa solventul organic este absent sau in cantitate foarte mica, rasina fiind dispersata in forma de mici sferoide in apa. In cele mai multe cazuri aceasta dispersare a rasinii se numeste emulsie.
Emulsia reprezinta un amestec stabil a doua sau mai multe lichide nemiscibile, stabilitatea fiind data de introducerea unui aditiv numit emulgator, ce pastreaza suspensia stabila.

Dispersia este un amestec de doua faze (solid/lichid), unde una din faze este reprezentata de particule foarte fine, sferoide, distribuite in interiorul unei faze lichide continua, impreuna cu sferoide mici emulsionate distribuite in aceasi faza lichida.

Exemple de formule:
Albastru indanteren Albastru solvent

Albastru ulei

Acid carminic

Violet solvent

Rosu dispersie

Alizarina

Purpurina

Stiati ca
Lacurile sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale ? Emailurile sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici ? Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri.Grundurile sunt produse de acoperire cu proprieti anticorozive folosite ca prim strat n sisteme de vopsire, asigurnd aderena ntre suprafaa metalic i urmtorul strat din sistemul de vopsire. (grunduri metal lemn, grundziv - grund anticoroziv pe baz de rini alchidice, grund pentru binale, grundziv-grund anticoroziv pe baz de rini alchido-melaminice, grund anticoroziv alchido-acrilic seria 5620, grund epoxidic bicomponent, grund clorcauciuc) ? Vopselele sunt produse de acoperire utilizate ca strat intermediar sau final n sistemele de vopsire, formnd pelicule protectoare i decorative lucioase, aderente i foarte rezistente n timp (pe baz de uleiuri vegetale, alchidice klass, epoxidice, vopsea intermediar epoxidic, clorcauciuc, pentru marcaj rutier vopsea de marcaj rutier) ?

 Proiect realizat de:

Popescu Anseea Krieb Iulia Hotescu Bogdan

Clasa a X-a A