Sunteți pe pagina 1din 8

DETERGENȚII

Detergenţii .
Scurt istoric
Până în 1940 săpunul era cel mai folosit detergent. În timpul celui de-al doilea
război mondial, lipsa grăsimilor, a dus la cercetări pe direcţia detergenţilor sintetici.
Apoi, după război, odată cu apariţia maşinilor de spălat automate, s-a accentuat
nevoia unor noi alternative la săpun.
Dacă inițial a existat un detergent universal, folosit pentru toate tipurile de
țesături si murdării, în prezent, gama de detergenți este extrem de variată:pentru
rufe negre, colorate, pentru țesături fine, pentru lână, detergent
ecologic/nepoluant, detergent pentru persoane alergice, cu balsam încorporat, cu
înălbitor inclus și lista poate continua. La ora actuală,detergentul de rufe se
găsește sub mai multe forme: pudră, gel, lichid, tablete.
Detergenţii.Definiţie.
Clasificare
Detergenţii sunt produşi organici de sinteză care au structuri şi proprietăţi
asemănătoare săpunului. Se poate aprecia că detergenții au o putere de
spălare superioară săpunurilor . Ca şi săpunurile ,detergenţii conţin o catenă
lungă (C12 – C18 ) hidrofobă şi o grupă hidrofilă.
După natura grupei hidrofile se pot clasifica în :
- Detergenţi anionici ;
- Detergenţi cationici ;
- Detergenţi neionici .
În detergenţii anionici , grupa hidrofilă este un ion negativ(-OSO3- sau
-SO3 -) .Cei mai utilizați detergenți anionici sunt:
-sărurile de sodiu ale sulfaților acizi de alchil cu formula generală:
CH3 –(CH2 )n –OSO3– Na+
-sărurile de sodiu ale acizilor alchilsulfonici , cu formula generală :
CH3 – (CH2 )n – SO3 - Na+
-sărurile de sodiu ale acizilor alchil-aril-sulfonici , cu formula generală:
CnH2n+1 ̶ C6 H4 ̶ SO3 – Na+
Sulfații acizi de alchil (R-OSO3H) și acizii sulfonici (R-SO3H) sunt acizi tari, iar sărurile lor de calciu și magneziu
sunt solubile în apă. De aceea , spre deosebire de săpunuri , acești detergenți pot fi utilizați și în soluție acidă și în
apă dură.
Detergenții cationici conțin o grupă cuaternară de amoniu la capătul unei catene alcanice lungi și au formula
generală R-N+ RI3 X - , unde R este un radical alchil superior ( C 12 – C18 ) iar RI este un radical alchil inferior.
Ex. : CH3 – (CH2 )17 – N+ (C2H5)3 Cl- clorură de trietil –octadecilamoniu
Detergenții cationici sunt dezinfectanți foarte eficienți , deoarece coagulează proteinele din bacterii.
Detergenții neionici sunt de obicei polieteri cu formula generală :
R-O-(CH2 –CH2 –O )n – CH2 – CH2 OH unde n ̴ 10 .
Grupa hidrofilă este grupa neionică compusă din mai mulți atomi
de oxigen eterici și o grupă hidroxil ( - OH ) alcoolică marginală.
Ex. : CH3 – (CH2)17 – O – (CH2 - CH2 – O )10 – H octadecanol polietoxilat
Neavând sarcină electrică , detergenții neionici pot fi folosiți atât în ape dure cât și în ape acide sau bazice.
Utilizările detergenților
Detergenții intră în compoziția produșilor de spălare
granulați alături de săpunuri. În compoziția detergenților
granulați folosiți în scop menajer, substanța activă se află
în proporție de maximum 40%.
Restul componenților sunt produse pentru dedurizarea
apei și alte ingrediente în funcție de destinația
detergentului:
- agent de înălbire pe bază de oxigen activ;
- enzime ;
- produse pentru parfumare;
- antispumant .
Alte utilizări ale detergenților

În același mod ca săpunurile și detergenții modifică tensiunea


superficială a apei și se numesc substanțe tensioactive sau agenți de
suprafață
Agenții de suprafață nu se folosesc doar în scop menajer , ci și în
alte domenii de activitate: la prelucrarea minereurilor prin flotație, la
obținerea lichidelor de ungere și răcire din industria constructoare de
mașini , la prelucrarea țesăturilor în industria textilă , etc…… .
Pastele de dinți conțin și detergenți(lauril sulfat de sodiu), pe lângă
alte componente(substanțe abrazive, parfumuri , umectanți …).
Șampoanele conțin pe lăngă detergenți anionici , substanțe
gresante(lanolină) și stearați care dau , după spălare , un luciu
strălucitor părului.
Poluarea produsă de săpunuri și
detergenți
Un aspect foarte important este poluarea apelor și a
solului cu săpunuri și detergenți.
Astfel, în momentul în care acești detergenți intră în contact
cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și pot
crea probleme serioase pentru mediul acvatic.
Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea
detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi, ajungând la adâncimi
foarte mari, chiar și dincolo de pânza freatică.
Pentru a proteja mediul de poluare , producătorii de
săpunuri și detergenți se orientează spre sinteza compușilor
biodegradabili.
Detergenții biodegradabili
Substanțele organice care conțin în moleculă catene liniare ,
neramificate, sunt degradate de enzimele produse de unele
microorganisme din natură, la produși nepoluanți .
Astfel de substanțe sunt biodegradabile.
Săpunul de sodiu obținut din grăsimi naturale este biodegradabil,
deoarece conține catene neramificate.
Compușii cu catene ramificate nu sunt biodegradabili.
Pentru a proteja mediul de poluare , producătorii de săpunuri și
detergenți se orientează spre sinteza compușilor biodegradabili.
Alternativa detergenților ecologici fabricați din porumb, rapiță,
sfeclă, lucernă sau grâu e deosebit de interesantă, însă influențează
negativ producția de hrană, problemă cu care se confruntă omenirea
la ora actuală, din cauza sărăciei și a fabricării masive a
biocombustibililor.

S-ar putea să vă placă și