UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT ȘI INGINERIA MANAGEMENTULUI DE AFACERI

SAPUNURI
DETERGENTI

Cotun Andrei-George
 Istorie...

Numele de sapun , dupa o veche legenda romana,  vine de la Muntele

Sapo, unde erau sacrificarte animale. Ploaia a amestecat grasimile cu seu, si
cu cenusa pe malul raului Tibet. Femeile au observat ca acest amestec le
usura munca, si au  inceput sa foloseasca acest sol lutos, imbibat cu
amestecul de grasimi. 

Pana in 1940 sapunul era cel  mai folosit detergent. In timpul celui de-al
doilea razboi mondial, lipsa grasimilor , ingredientul predominant din sapun, a
dus la cercetarea detergentilor sintetici. Apoi, dupa razboi, aparitia masinilor
de spalat automate a accentuat nevoia unor noi alternative la sapun.
 
  Săpunurile - un amestec de săruri de
sodiu ale acizilor graşi (C12-C18) ,
obţinut prin hidroliza bazica a grasimilor

 Ionizarea sapunului ( in solutie apoasa):

R-COONa R-COO- + Na+
Săpunurile sunt săruri cu
diferite metale (sodiu , potasiu
ș.a.) ale acizilor grași cu cel puțin
opt atomi de carbon în moleculă.
Sapunurile se împart în trei
categorii:
săpunuri de sodiu , care sunt
solide și solubile în apă ;
 săpunuri de potasiu , care sunt
lichide și solubile în apă;
Săpunuri de aluminiu,
mangan, calciu, bariu, care sunt
solide și insolubile în apă.
 Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor.
Sapunul se obtine prin amestecarea de grasimi purificate cu soda caustica.
Prin incalzirea amestecului are loc reactia de saponificare, in urma careia
rezulta o masa de sapun lichid, care se ingroasa treptat. Spre finalul reactiei se
pot adauga coloranti si odorizanti apoi, dupa omogenizare, amestecul se
toarna in forme speciale pentru a se solidifica. Dupa solidificare, amestecul se
taie in calupuri cu ajutorul unui cutit-grila si se pune la uscat pe rafturi.
Datorită prezenței celor două
părți net distincte în moleculă,
săpunul are proprități
tensioactive ( modifica
tensiunea superficială dintre
faza apoasa și cea organică).
Din acest motiv, săpunul are
acțiune de spălare.
Săpunurile de sodiu se folosesc
ca agenți de spălare, iar
săpunurile de calciu, mangan,
aluminiu, bariu, se folosesc
pentru prepararea unsorilor
consistente și a pastelor adezive.
 Rolul sapunului in procesul
de spalare
Moleculele de sapun vin in contact cu
murdaria (formata in special de substante insolubile in
apa – ex. grasimi)
Gruparea hidrofoba se orienteaza spre
substanta insolubila in apa
Gruparea hidrofila se orienteaza spre apa
Substanta insolubila este divizata in particule
foarte mici, inconjurate de moleculele sapunului,
formand agregate numite micele
Micelele trec in apa formand o emulsie relativ
stabila
 Obtinerea sapunului
Pentru obtinerea sapunului se folosesc:
•grasimi animale – grasimea de porc, de bou, de oaie, etc;
•grasimi vegetale- grasimile de cocos, de palmier, etc;

Prelucrarea pastei de sapun, care se separa prin hidroliza

bazica a grasimilor, este diferita in functie de compozitia ei
si de destinata sapunului (sapun de rufe, de toaleta, medicinal)

Pentru obtinerea sapunului de toaleta, pasta de sapun este

decolorata, neutralizata de excesul de soda si conditionata
prin adaugare de parfumuri si alte ingrediente (glicerina,
laolina, coloranti, acid citric, etc).
 Utilizari

Sapunul de sodiu: agent de spalare;

Sapunul de potasiu: este moale – utilizat in
industria textila;
Sapunuri de calciu, sodiu, magneziu: in
amestec cu uleiurile minerale – obinerea unsorilor;
Detergenții sunt produși de sinteză, având o
structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. De
aceea, ei sunt agenți de spălare și curățire,
modificând tensiunea superficială a apei de
spălare. Se poate aprecia că detergenții au o
putere de spălare superioară săpunurilor.
Frecvent ele includ elemente și
combinații chimice cu rol de substanțe
curățitoare active cum ar
fi: tenside, acizi, baze și enzime, care ajută la
îndepărtarea diferitelor forme de murdărie.
Detergenții se produc specializat pentru folosire
în diverse activități de spălare și curățire cum ar
fi:
•Curățiri și spălări de îmbrăcăminte.
•Spălări de vase de bucătărie.
•Spălări și curățiri de piese mecanice industriale.
•Curățiri de pardoseli.
Proprietatea sapunului de a spala este determinata
de existenta in aceeasi molecula a unei grupe
polare hidrofile si a unui rest hidrocarbonat lung
,nepolar si hidrofob.
Detergentii sunt produsi organici de sinteza care
au structuri si proprietati asemanatoare
sapunului.Ca si sapunurile, detergentii contin o
catena lunga (C12-C18) hidrofoba si o grupa
hidrofila.
Anionici Cationici

Detergenti

Neionici
 In detergentii anionici, grupa hidrofila este un
ion negativ(-OSO3- sau –SO3-). Cei mai utilizati
detergenti anionici sunt:
 sarurile de sodiu ale sulfatilor acizi de alchil cu formula
generala: CH3-(CH2)n-OSO3-Na+
 sarurile de sodiu ale acizilor alchilsulfonici, cu formula
generala: CH3-(CH2)n-SO3-Na+
 sarurile de sodiu ale acizilor alchil- aril-sulfonici,cu
formula generala: CnH2n+1- -SO3-Na+
Sulfatii acizi de alchil (R-OSO3H)sunt acizi tari, iar
sarurile lor de calciu si magneziu sunt solubile in apa.
De aceea, spre deosebire de sapunuri, acesti detergenti
pot fi utilizati si in solutie acida si in apa dura.
 Detergentii cationici contin o grupa
cuaternara de amoniu la capatul unei catene
alcanice lungi si au formula generala: R-N+R’3X-
unde r este un radical alchil superior (C12-C18) iar
R’ este un radical alchil inferior.

Detergentii cationici sunt dezinfectanti foarte

eficienti, deoarece cuaguleaza proteinele din
bacterii.
Detergentii neionici sunt de obicei polieteri cu
formula generala: R-O-(CH2-CH2-O)n-CH2OH
unde n~10.

Grupa hidrofila este grupa neionica compusa din

mai mlti atomi de oxigen eterici si o grupa
hidroxil (-OH) alcoolica marginala.

Neavand sarcina electrica, acesti detergenti pot

fi folositi atat in ape dure cat si in ape acide sau
bazice.
 Utilizari

Detergentii intra in compozitia produsilor de spalare

granulati alaturi de sapunuri. In compozitia detergentilor
granulati folositi in scop menajer, substanta activa se afla
in proportie de maximum 40%. Restul componentilor
sunt produse pentru dedurizarea apei si alte ingrediente
in functie de destinatia detergentului:
agent de inalbire pe baza de oxigen activ
enzime
produse pentru parfumare
antispumanti
 Alte domenii in care sunt
folositi detergentii:
la prelucrarea minereurilor prin
flotatie
la obtinerea lichidelor de ungere si
racire din industria constructoare de
masini
la prelucrarea tesaturilor in industria
textila
 Sapun lichid Sapun solid

Detergent pentru
vase Detergent geamuri ,
Detergent mobilier , pardoseli
pentru
imbracaminte,
lenjerie
Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea
detergenților aflați în apele reziduale de a se
descompune sub acțiunea oxigenului și
a microorganismelor. Majoritatea detergenților de
pe piață sunt compuși din substante
chimice rezistente la acțiunea factorilor biologici.
Astfel, în momentul în care acești detergenți intră
în contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte
greu de eliminat și pot crea probleme serioase
pentru mediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile
rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt
antrenate de ploi, ajungând la adâncimi foarte mari,
chiar și dincolo de pânza freatică.
Pentru creșterea performanțelor detergenților, în
compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați, care
au ca efect reducerea duritații apei. Ajunși în
mediul acvatic, aceștia stimulează
inmulțirea algelor, ceea ce duce la scaderea
conținutului de oxigen în apă, făcând imposibilă
viața faunei acvatice.
 Bibliografie
http://www.google.ro/images
http://www.wikipedia.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Detergent
www.lumeaeducatiei.ro
www.google.ro