Săpunuri şi detergenţi

Proiect realizat de cate eleva:Miron Elena

Clasa: a X a E
 Săpunuri
• Săpunurile - un amestec de săruri de
sodiu ale acizilor graşi (C12-C18) ,
obţinut prin hidroliza bazica a grasimilor

• Ionizarea sapunului ( in solutie apoasa):

R-COONa R-COO- + Na+
 Anionul carboxilat (R-COO- ) prezinta in molecula
doua parti diferite, care au comportari diferite fata de
apa:
• Radicalul hidrocarbonat (-R)- Grupa hidrofoba
(fara afinitate fata de apa)
• Grupa carboxilat (-COO- ) ,care poate realiza legaturi de
hidrogen cu apa – Grupa Hidrofila
(cu afinitate fata de apa)
Existeta lor, determina
proprietatea sapunui
de a spala
 Rolul sapunului in procesul
de spalare
• Moleculele de sapun vin in contact cu murdaria
(formata in special de substante insolubile in apa – ex.
grasimi)
• Gruparea hidrofoba se orienteaza spre subustanta
insolubila in apa
• Gruparea hidrofila se orienteaza spre apa
• Substanta insolubila este divizat in particule foarte
mici, inconjurate de moleculele sapunului, formand
agregate numite micele
• Micelele trec in apa formand o emulsie relativ stabila
Sapunul in procesul de spalare
 Sarurile de calciu si magneziu
Sarurile de calciu
(sapun de calciu)
Insolubile in apa
Sarurile de magneziu
(sapun de magneziu)

Astfel scade eficienta spalarii,

Iar pentru a evita aceste
La dizolvarea sapunlui de sodiu in
neajunsuri apele dure sunt
apa dura, care contine ioni Ca2+ supuse unui proces de
si Mg2+ in caintitati mari, dedurizare
sapunurile de calciu
si magneziu precipita
 Obtinerea sapunului

Pentru obtinerea sapunului se folosesc:

•grasimi animale – grasimea de porc, de bou, de oaie, etc;
•grasimi vegetale- grasimile de cocos, de palmier, etc;

Prelucrarea pastei de sapun, care se separa prin hidroliza

bazica a grasimilor, este diferita in functie de compozitia ei
si de destinata sapunului (sapun de rufe, de toaleta, medicinal)

Pentru obtinerea sapunului de toaleta, pasta de sapun este

decolorata, neutralizata de excesul de soda si conditionata
prin adaugare de parfumuri si alte ingrediente (glicerina,
laolina, coloranti, acid citric, etc).
Procesul tehnologic de obtinere a
sapunului
 Utilizari
• Sapunul de sodiu: agent de spalare;
• Sapunul de potasiu: este moale – utilizat
in industria textila;
• Sapunuri de calciu, sodiu, magneziu: in
amestec cu uleiurile minerale – obinerea
unsorilor;
 Detergenti
• Proprietatea sapunului de a spala este
determinata de existenta in aceeasi
molecula a unei grupe polare hidrofile si a
unui rest hidrocarbonat lung ,nepolar si
hidrofob.
• Detergentii sunt produsi organici de sinteza
care au structuri si proprietati
asemanatoare sapunului.Ca si sapunurile,
detergentii contin o catena lunga (C12-C18)
hidrofoba si o grupa hidrofila.
 Clasificare dupa natura
grupei hidrofile

Anionici
Cationici

Detergenti

Neionici
 In detergentii anionici, grupa hidrofila este un ion
negativ(-OSO3- sau –SO3-). Cei mai utilizati detergenti
anionici sunt:
• sarurile de sodiu ale sulfatilor acizi de alchil cu formula
generala: CH3-(CH2)n-OSO3-Na+
• sarurile de sodiu ale acizilor alchilsulfonici, cu formula
generala: CH3-(CH2)n-SO3-Na+
• sarurile de sodiu ale acizilor alchil- aril-sulfonici,cu
formula generala: CnH2n+1- -SO3-Na+
Sulfatii acizi de alchil (R-OSO3H)sunt acizi tari, iar
sarurile lor de calciu si magneziu sunt solubile in apa.
De aceea, spredeosebire de sapunuri, acesti detergenti
pot fi utilizati si in solutie acuda si in apa dura.
 Detergentii cationici contin o grupa
cuaternara de amoniu la capatul unei catene
alcanice lungi si au formula generala: R-N+R’3X-
unde r este un radical alchil superior (C12-C18) iar
R’ este un radical alchil inferior.

Detergentii cationici sunt dezinfectanti foarte

eficienti, deoarece cuaguleaza proteinele din
bacterii.
Detergenti neionici sunt de obicei polieteri cu
formula generala: R-O-(CH2-CH2-O)n-CH2OH
unde n~10.

Grupa hidrofila este grupa neionica compusa

din mai mlti atomi de oxigen eterici si o grupa
hidroxil (-OH) alcoolica marginala.

Neavnd sarcina electrica, acesti detergenti pot

fi folositi atat in ape dure cat si in ape acide sau
bazice.
 Utilizari
Detergentii intra in compozitia produsilor de spalare
granulati alaturi de sapunuri. In compozitia detergentilor
granulati folositi in scop menajer, substanta activa se
afla in proportie de maximum 40%. Restul componentilor
sunt produse pentru dedurizarea apei si alte ingrediente
in functie de destinatia detergentului:
• agent de inalbire pe baza de oxigen activ
• enzime
• produse pentru parfumare
• antispumanti
 Pentru o spalare eficienta este important
sa se aleaga detergentul potrivit si
programul de spalare potrivt.

De exemplu:

• pentru rufe albe din bumbac cu pete de

grasime sau proteine, se alege un detergent
care sa contina anzime,si agent de inalbire pe
baza de oxigen activ si un program de spalare
mai lung, cu faza de inmuiere; enzimele
degradeaza grasimile si proteinele si fac mai
eficienta spalarea,dar necesita un timp de
spalare mai lung.
 • pentru rufele colorate se alege un detergent
care sa contina compusi ce protejeaza culorile.
• pentru hainele confectionate din lana nu se
aleg detergentii care contin enzime, pentru ca
lana este o proteina si pote fi degradata de
enzime.
Pentru masinile de spalat automate se
folosesc detergentii cu
adaosuri de antispumanti.
Detergentii intra si in compozitia
altor produse menajere:
• detergenti pentru vase
• detergenti pentru geamuri
• detergenti pentru pardoseli
• detergenti pentru
instalatii sanitare
Alte domenii in care sunt folositi
detergentii:
• la prelucrarea minereurilor prin
flotatie
• la obtinerea lichidelor de ungere si
racire din industria constructoare de
masini
• la prelucrarea tesaturilor in industria
textila
 Bibliografie
• Manual de chimie clasa a X-a. Editura
“Crepuscul”;
• http://www.shopcosmetic.ro/files