https://ro.wikipedia.

org/wiki/S%C4%83pun

Spunurile sunt sruri cu diferite metale (sodiu, potasiu i altele) ale acizilor grai cu cel
puin opt atomi de carbon n molecul. Puterea de splare se datoreaz faptului c moleculele de
spun ader cu uurin att la moleculele nepolare (de exemplu ulei i grsimi) ct i la
moleculele polare (de exemplu ap).

Obinere i clasificare
Spunurile se obin prin hidroliza alcalin a grsimilor. Acetia se mpart n trei categorii:

spunuri de sodiu,din acizii carboxilici grasi saturati care sunt solide i solubile n ap,
sapunurile ce provin din acizi grasi nesaturati sunt semilichizi sau semisolizi si sunt solubili
in apa;
spunuri de potasiu, care sunt lichide i solubile n ap;
spunuri de aluminiu, mangan, calciu, bariu, care sunt solide i insolubile n ap,se folosesc
pentru obtinere vaselina.
Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de splare, acetia avnd o
putere de splare inferioar detergenilor.

Proprieti fizice
Spunurile sunt substane biodegradabile obinute prin hidroliz bazic. Puterea de splare este
dat de natura acidului gras, de natura ionului metalic, ca i de concentraia n tenside. n apele
dure (care conin sruri solubile de Ca i Mg), spunurile de Na i K se transform, parial, n
sruri de Ca i Mg ale acizilor grai, greu solubile care micoreaz capacitatea de splare.

Proprieti chimice
Un spun are formula general de mai jos i reacioneaz conform ecuaiei:

, n prezena H2O.

Exemplu de spun:
Prima acolad se numete parte hidrocarbonat, sau nepolar i reprezint partea hidrofob a
spunului, iar a doua acolad se numete parte polar i reprezint partea hidrofil a spunului.

Utilizare
Datorit prezenei celor dou pri net distincte n molecul, spunul are proprieti tensioactive (
modifica tensiunea superficial dintre faza apoasa i cea organic). Din acest motiv, spunul are
aciune de splare.
Spunurile de sodiu se folosesc ca ageni de splare, iar spunurile de calciu, mangan, aluminiu,
bariu, se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente i a pastelor adezive.

Diferite mrci de spunuri