SAPUNURI SI DETERGENTI REALIZAT DE VLASCEANU

DRAGOS

SAPUNURI SI DETERGENTI
1. SAPUNURILE
Săpunurile sunt săruri cu diferite metale (sodiu, potasiu și altele) ale
acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. Puterea
de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu
ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât
și la moleculele polare (de exemplu apă).

OBTINERE SI CLASIFICARE
Săpunurile se obțin prin hidroliza alcalină a grăsimilor. Aceștia se
împart în trei categorii:

săpunuri de sodiu,din acizii carboxilici grasi saturati care sunt

solide și solubile în apă, sapunurile ce provin din acizi grasi
nesaturati sunt semilichide sau semisolide si sunt solubile in
apa;
săpunuri de potasiu, care sunt lichide și solubile în apă;
săpunuri de aluminiu, mangan, calciu, bariu, care sunt solide și
insolubile în apă,se folosesc pentru obtinerea vaselinei.

Numai săpunurile care sunt solubile în apă pot fi folosite ca agenți

de spălare, aceștia având o putere de spălare inferioară
detergenților.

Proprietăți fizice
Săpunurile sunt substanțe biodegradabile obținute prin hidroliză
bazică. Puterea de spălare este dată de natura acidului gras, de
natura ionului metalic, ca și de concentrația în tenside. În apele
dure (care conțin săruri solubile de Ca și Mg), săpunurile de Na și K
SAPUNURI SI DETERGENTI REALIZAT DE VLASCEANU
DRAGOS
se transformă, parțial, în săruri de Ca și Mg ale acizilor grași, greu
solubile care micșorează capacitatea de spălare.

Proprietăți chimice
Un săpun are formula generală de mai jos și reacționează conform
ecuației:

R-COONa <===>R-COO +Na in prezenta de H2O

Utilizare
Datorită prezenței celor două părți net distincte în moleculă,
săpunul are proprietăți tensioactive ( modifica tensiunea
superficială dintre faza apoasa și cea organică). Din acest motiv,
săpunul are acțiune de spălare.

Săpunurile de sodiu se folosesc ca agenți de spălare, iar săpunurile

de calciu, mangan, aluminiu, bariu, se folosesc pentru prepararea
unsorilor consistente și a pastelor adezive.

2. DETERGENTII
Detergenții sunt produși de sinteză, având o structură asemănătoare
cu cea a săpunurilor. De aceea, ei sunt agenți de spălare și curățire,
modificând tensiunea superficială a apei de spălare. Se poate aprecia
că detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor.
Frecvent ele includ elemente și combinații chimice cu rol de
substanțe curățitoare active cum ar fi: tenside, acizi, baze și enzime,
care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Detergenții
se produc specializat pentru folosire în diverse activități de spălare și
curățire cum ar fi:
SAPUNURI SI DETERGENTI REALIZAT DE VLASCEANU
DRAGOS
Curățiri și spălări de îmbrăcăminte.
Spălări de vase de bucătărie.
Spălări și curățiri de piese mecanice industriale.
Curățiri de pardoseli.

Clasificare
După structura lor, detergenții pot fi:

anionici;
cationici;
neionici;
biodegradabili.

Detergenți anionici

Compuși cu catenă liniară de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care

conține 12-18 atomi de carbon în moleculă sau pot avea catenă aril-
alchilică, cu 8-12 atomi de carbon în moleculă, care are ca grupare
polară o grupare sulfonică.

Detergenți cationici

Compuși cu catenă liniară de tip alchilic, cu număr de atomi de

carbon între 12 și 18, care are ca grupare polară o grupare
cuaternară de amoniu.

Detergenți neionici

Compuși cu catenă liniară de lungime variabilă de tip alchilic și care

au ca grupare polară grupa etoxi și o grupare hidroxil terminală.

n=10-12; acolada reprezintă gruparea etoxi.

Detergenți biodegradabili
SAPUNURI SI DETERGENTI REALIZAT DE VLASCEANU
DRAGOS
Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în
apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a
microorganismelor. Majoritatea detergenților de pe piață sunt
compuși din substanțe chimice rezistente la acțiunea factorilor
biologici. Astfel, în momentul în care acești detergenți intră în
contact cu apa și mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat și
pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. Deversate pe sol,
reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt
antrenate de ploi, ajungând la adâncimi foarte mari, chiar și dincolo
de pânza freatică.

Pentru creșterea performanțelor detergenților, în compoziția

acestora se adaugă nitriți și fosfați, care au ca efect reducerea
duritații apei. Ajunși în mediul acvatic, aceștia stimulează inmulțirea
algelor, ceea ce duce la scaderea conținutului de oxigen în apă,
făcând imposibilă viața faunei acvatice.

Mai mult de atât, cercetatorii au avertizat în mai multe randuri ca

solurile agricole sunt tot mai infectate, pe langă pesticide, cu sulfat
de alchilbenzen, substanță intalnită în detergenții anionici, cei mai
bine vânduti la nivel mondial.

Aceste probleme ar putea fi eliminate total dacă s-ar utiliza la scară

largă numai detergenți biodegradabili. Detergenții biodegradabili
conțin ingrediente active care nu deteriorează suprafețele, se dizolvă
ușor și nu sunt toxice pentru mediul inconjurator.

Utilizări
SAPUNURI SI DETERGENTI REALIZAT DE VLASCEANU
DRAGOS
Ca materie primă pentru obținerea detergenților se folosesc
substanțe de origine petrochimică: arene, alchilarene, amine etc.

Detergenții anionici și cationici prezintă un mare dezavantaj, acela că

nu sunt biodegradabili. Ajunși în apele reziduale, aceștia nu se
descompun sub influența microorganismelor din apă în substanțe
nenocive. Așadar, aceste două tipuri au acțiune poluantă puternică.
Spre deosebire, cei neionici sunt avantajoși pentru că sunt
biodegradabili.