Sunteți pe pagina 1din 8

Spunuri i detergeni

Spunurile
Principala proprietate chimic a grsimilor este hidroliza lor , cnd se formeaz glicerina si aczii corespunztori . De obicei aceasta are loc in mediu alcalin si se obtin srurile acizilor respectivi . Aceste sruri sunt folosite ca spunuri , de aceea hidroliza grsimilor este denumit si saponificare . Srurile cu diferite metale (sodiu, potasiu i altele) ale acizilor grai cu cel puin opt atomi de carbon n molecul se numesc spunuri . Puterea de splare se datoreaz faptului c moleculele de spun ader cu uurin att la moleculele nepolare (de exemplu ulei i grsimi) ct i la moleculele polare (de exemplu ap). Clasificare n funcie de consisten : - spunuri solide spunul de sodiu , calciu , aluminiu , mangan , bariu - spunuri lichide spunul de potasiu Spunurile de sodiu si de potasiu sunt ambele solubile in ap . Cele de calciu , aluminiu , bariu si mangan sunt ns insolubile in ap . n soluie apoas spunurile sunt ionizate : R COONa R COO + Na Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de splare, acetia avnd o putere de splare inferioar celorlalte spunuri . Anionul acidului prezint dou pri net distincte n comportarea lor fa de ap : radicalul alchil ( R - ) prin constituia sa hidrocarbonat este insolubil in ap i reprezint partea hidrofob a ionului , gruparea polar carboxilat ( -COO) posed o afinitate natural pentru ap i reprezint partea hidrofil a ionului .

De exemplu , n cazul stearatului de sodiu se distinge :

Prezena acestor dou caracteristici contrare confer spunului proprieti tensio-active , adic proprietatea de a modifica tensiunea superficial a lichidelor , proprietate concretizat prin capacitatea lor de splare . Spunurile sunt folosite foarte mult ca ageni de splare , iar amestecarea cu uleiuri minerale servesc la fabricarea unsorilor consistente ( spun de calciu , litiu , aluminiu , molibden ) sau a pastelor adezive ( spun de plumb , de bariu ) . Cele mai cunoscute mrci de spunuri de pe pia sunt : Dove , Palmolive , Teo , Nivea , Fa , Camaz , Protex , Fax , Nancz , Arko , Duru etc .

Detergenii
Detergen ii sunt produi de sintez, avnd o structur asemntoare cu cea a spunurilor. De aceea, ei sunt ageni de splare i curire, modificnd tensiunea superficial a apei de splare. Se poate aprecia c detergenii au o putere de splare superioar spunurilor. Frecvent ele includ elemente i combinaii chimice cu rol de substane curitoare active cum ar fi: tenside, acizi, baze i enzime, care ajut la ndeprtarea diferitelor forme de murdrie. Detergenii se produc specializat pentru folosire n diverse activiti de splare i curire cum ar fi: curiri i splri de mbrcminte ; splri de vase de buctrie ; splri i curiri de piese mecanice industriale ; curiri de pardoseli. Dup structura lor chimic , detergenii pot fi clasificai n 3 grupe : Detergeni anionci ;

Detergeni cationici ; Detergeni neionici .

Detergen i anionici

Compui cu caten liniar de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care conine 12-18 atomi de carbon n molecul sau pot avea caten arilalchilic, cu 8-12 atomi de carbon n molecul, care are ca grupare polar o grupare sulfonic.

, n=10-16 - sare de natriu a acidului alchilsulfonic

, n=10-16

, n=6-10 - sare de natriu a acidului alchil-aril sulfonic; acolada reprezint un nucleu benzenic.

Detergen i cationici

Compui cu caten liniar de tip alchilic, cu numr de atomi de carbon ntre 12 i 18, care are ca grupare polar o grupare cuaternar de amoniu.

, n=10-16 - clorur de alchil trimetil amoniu

Detergen i neionici

Compui cu caten liniar de lungime variabil de tip alchilic i care au ca grupare polar grupa etoxi i o grupare hidroxil terminal.

, n=10-12; acolada reprezint gruparea etoxi

Materiile prime din care se fabric industrial detergenii sunt de origine petrochimic : alcani , alchene , alcooli superiori , arene alchilate , eten , oxid de etilen, obinute de obicei in etapa de prelucrare secundar a fraciunilor petroliere . Puterea de splare a detergenilor este mai ridicat dect a spunurilor dar , spre deosebire de acestea , detergenii ionici nu sunt biodegradabili si persist mult vreme n apele de splare , afectnd fauna si flora cursurilor de ap n care ajung . Apariia detergenilor neionici rezolv ns i aceast problem , deoarece , acetia avnd ca i spunurile catene strict liniare , pot fi degradai biologic pe cale enzimatic . ( Detergenii ionici ca urmare a neomogenitii materilor prime , au pe capetele lor si diferite ramificaii , acestea nefiind deci strict liniare ) . n prezent se fabric o mare cantitate de detergeni destinai diferitelor scopuri industriale ct si menajere .

Mrci cunoscute de detergeni : Persil , Ariel , Tide , Bonux , Dero , Fax , Omo etc.

Detergen i biodegradabili
Biodegradabilitatea reprezint capacitatea detergenilor aflai n apele reziduale de a se descompune sub aciunea oxigenului i a microorganismelor. Majoritatea detergenilor de pe pia sunt compui din substane chimice rezistente la aciunea factorilor biologici. Astfel, n momentul n care aceti detergeni intr n contact cu apa i mediul inconjurator sunt foarte greu de eliminat i pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea detergenilor obinuii sunt antrenate de ploi, ajungnd la adncimi foarte mari, chiar i dincolo de pnza freatic. Pentru creterea performanelor detergenilor, n compoziia acestora se adaug nitrii i fosfai, care au ca efect reducerea duritaii apei. Ajuni n mediul acvatic, acetia stimuleaz inmulirea algelor, ceea ce duce la scaderea coninutului de oxigen n ap, fcnd imposibil viaa faunei acvatice. Mai mult de att, cercetatorii au avertizat n mai multe randuri ca solurile agricole sunt tot mai infectate, pe lang pesticide, cu sulfat de alchilbenzen, substan intalnit n detergenii anionici, cei mai bine vnduti la nivel mondial. Aceste probleme ar putea fi eliminate total dac s-ar utiliza la scar larg numai detergeni biodegradabili. Detergenii biodegradabili conin ingrediente active care nu deterioreaz suprafeele, se dizolv uor i nu sunt toxice pentru mediul inconjurator.