Sunteți pe pagina 1din 4

Acizi grasi

Acizii carboxilici care au in molecula o catena liniara cu un nr par de atomi de carbon (n>=4), se
numesc acizi grasi. Acizii se impart in doua categorii, in functie de natura catenei (radical
hidrocarbonat):
 Acizi grasi saturati, care contin numai legaturi simple, ei au formula
moleculara: CH3-(CH2)n-COOH;
 Acizi grasi nesaturati, care contin cel putin o legatura dubla C=C.
Acizii grasi se gasesc, in principal, sub forma de esteri cu glicerina, in materiile organice grase
(grasimi si uleiuri).

Acizi grasi saturati:


Acizi grasi saturati, se gasesc preponderant in grasimile de origine animal:
-acidul butanoic (acid butiric), CH3-CH2-CH2-COOH sau CH3-(CH2)2-COOH, este acidul cu 4 atomi de
carbon, adica primul din seria acizilor grasi; el se gaseste in untul facut din lapte de vaca;
-acizii capronic, caprilic si carinic (n=6, 8, respective 10 atomi de C), se gasesc in untul din laptele de
capra;
-acidul lauric, CH3-(CH2)10-COOH, (n=12) predomina in untul de origine vegetala obtinut din laptele
din nuca de cocos;
-acidul palmitic, CH3-(CH2)14-COOH (n=16) si acidul stearic, CH3-(CH2)16-COOH, (n=18) sunt
constituent principali ai grasimii din corpurile animaleleor.

Acizi grasi nesaturati:


Acizii grasi nesaturati intra in compozitia uleiurilor care se extrag din semintele sau fructele
unor plante:
-acidul oleic are in molecula 18 atomi de C si o legatura dubla C=C; el are formula de structura plana:
CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH si este constituentul principal (in forma cis) al grasimii din untul de
cacao si din unele uleiuri;
-acidul linoleic (n=18 si 3 legaturi duble C=C) face parte din esterii care se gasesc in uleiuri vegetale:
ulei de soia, de porumb.
Acizii grasi intra in compozitia sapunurilor, produse indispensabile pt igiena si sanatatea
oamenilor.
Sapunuri si detergenti

Sapunurile si detergentii apartin apartin unor clase de compusi organic diferite, dar
moleculele lor sunt alcatuite din aceleasi doua parti component caracteristice: o catena (radical
hidrocarbonat) lunga, numita coada, care are la una dintre extremitati o grupa functional solubila in
apa, numita cap.

Sapunuri:
Sapunurile sunt saruri de sodium (sau de potasiu, calciu) ale acizilor grasi.
Pt. a intelege mai usor modul in care actioneaza sapunurile, notam acidul stearic in modul
general, R-COOH; stearatul de sodium, se scrie simplificat: R-COONa. Stearatul de sodium este o sare;
grupa –COONa e solubila in apa si ionizeaza in solutie in ioni: R-COO- si Na+.
Anionii R-COO poseda un character dublu, polar si nepolar, care le asigura capacitatea de
spalare. Cele 2 parti component ale anionului pot fi caracterizate astfel:
-partea catena (radical hidrocarbonat), nepolara, care constituie coada este hidrofoba (hidrofob=care
respinge apa); ea poate sa patrunda in picaturile foarte mici de grsime sau sa le inconjoare izolandu-
le, in timp ce,
-grupa functional –COO, care constituie capul polar este hidrofila (hidrofil=care iubeste apa) si ramane
la suprafata lor.
Sapunul formeaza un ansamblu care este: printr-o parte a sa solubil in apa, (datorita leg de H)
si prin alta se poate amesteca sau chiar e solubil in grasimi. In acest fel, apa cu sapun aduna si izoleaza
grasimile din apa si de pe suporturile solide murdare si deci spala.
Moleculele care au character dublu si pot fi, deootriva, hidrofobe si hidrofile suntnumite
agenti ctivi de suprafata sau surfactant, pt ca se acunuleaza si actioneaza la nivelul suprafetelor de
contact. Sapunurile se obtin prin hidrolia grasimilor animale sau vegetale cu baze tari, reactive
numita saponificare.

Detergenti:
Detergentii sunt agenti activi de suprafata (surfactanti) de sinteza. Modurile de a actiona a
detergentilor si a sapunurilor sunt identice. Clasificarea detergentilor, dupa natura grupelor hidrofile:
a.detergenti ionici, care pot fi:
-detergenti anionici, pot contine: grupa functional acid sulfonic sau grupa
functional a unor esteri ai acidului sulfuric cu alcooli numiti sulfati acizi de alchil
-detergenti cationici: sunt saruri de amoniu cauternar ale unor alchil-amine
b.detergenti neionici: polieteri care contin un nr mare de grupe etoxi (n=10).
Detergentii neionici au drept grupa de cap a molecule, grupa –O-CH2-CH2-OH-, care se
ataseaza la apa prin legaturi de H. Acest tip de detergent stabilizeaza spuma mai putin decat cei ionici
si este mai efficient la indepartarea murdariei la temperature scazuta. Aceste proprietati reprezinta
avantaje pt folosirea lor in masina de spalat, intrucat nu formeaza spuma si asigura economie de
energie electrica prin folosirea apei mai putin calde.

Grasimi

Grasimile sunt amestecuri de esteri simpli sau micsti ai glicerinei su acizi grasi saturati sau
nesaturati. Toate grasimile sunt triesteri ai glicerinei cu acizi grasi, adica trigliceride. Ele au in molecula
2 componente: partea din glicerina (glicerol) si partile ramase din acizii grasi care au catene (radicali
hidrocarbonati) lungi.
Dupa natura resturilor de acizi grasi pe care ii contin in molecula, triesterii glicerinei pot fi:
-triglieride simple: se formeaa in urma reactiei glicerinei cu un singur tipde acid gras; de exemplu:
1,2,3-tributanoil-glicerol, 1,2,3-tristearil-glicerol;
-trigliceride mixte: se formeaza in urma reactiei glicerinei cu 2 sau 3 acizi grasi diferiti.

Grasimi saturate:
Tristearina este esterul triplu al glicerinei, obtinut in urma reactiei dintre 3 molecule de acid
stearic si o molecula de glycerol.
Consecinta inlantuiriiatomilor de C legati numai prin legaturi simple e o catena flexibila:
fiecare element structural joaca rolul unei axe de roatatie. Drept urmare, acidul stearic se poate gasi,
fie sub forma de catena lunga si zig-zag, fie poate lua o forma mai compacta.
Structura compacta expica de ce grasimile saturate sunt solide la temperature ambianta.
Proprietati fizice:
-nu se dizolva in apa si pluteste la suprafata ei, dar se dizolva in solvent organic
-grasimea se topeste la cald si se solidifia din nou la racire.

Grasimi nesaturate:
Grasimile nesaturate-uleiuri- sunt triestrei ai glicerinei cu acizi grasi, care contin in compozitia
lor resturi de acizi grasi nesaturati.
Acidul oleic, C18H34O2 e un acid nesaturat care contine o singura leg dubla C=C. Prezenta
dublei legaturi are un efect important asupra formei de triglicerida. Moleculele trigliceridei acidului
oleic nu se intrepatrund si nu se taseaza la fel de usor ca cele de tristearina si deci ele sunt mult mai
putin compacte. Grasimile nesaturate nu pot exista in stare solida la temperature ambianta, ci sunt
fluide, sunt uleiuri.
Acidul linolei e un acid gras polinesaturat pt ca contine 3 legaturi duble C=C in molecula.
Esterii lui cu glicerina sunt lichizi si se gasesc in uleiuri vegetale. Principalele consecinte ale
polinesaturarii asupra proprietatilor grasimilor nesaturatesunt: rigiditatea mult mai mare a molecule
de triglicerida si reactivitatea chimia.
Uleiul vegetal polinesaturat, in contact cu aerul, prodice o pelicula , fie la suprafata sa, fie pe
suprafata pe care este aplicat. Deoaree leg duble se scindeaza sub actiunea oxigenului din aer si are
loc o reactive de polimerizare.
Aceste proprietati stau la baza aplicatiilor practice ale uleiurilor polinesaturate care sunt
uleiuri sicative.
Importanta practica si actiunea biologica a grasimilor:
Rolul essential al grasimilor este acela de rezerva de combustibil pt organism. Atunci cand
sunt oxidate complet, in cadrul proceselor de ardere din corp, grasimie se transforma in CO2 si apa si
se elibereaza o cantitate mare de energie.

Reactia de saponificare:
Grasimile reactioneaza cu solutii apoase de baze tari (NaOH sau KOH); are loc o reactie de
hidroliza, in urma careia se formeaza sarurile de sodium (sau de potasiu) ale acizilor grasi din
compizitia grasimii si se reface glicerina. Intrucat saruri ale acizilor grasi sunt folosite ca sapunuri,
reactia de hidroloza bazica a grasimilor se numeste saponificare.