UNIVERSITATEA POLITEHNICA

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

BETAINA
Indrumator:
Cristina Pop
Studenta:
Constantin Denisa
CUPRINS:
1.Definitie
2.Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un colorant
3.Clasificare coloranti
4.Betaciani
4.1.Colorantii naturali trebuie sa aiba
in vedere urmatoarele proprietatii functionale
4.2.Tehnologia de obtinere
4.2.1.Obtinerea sucului de sfecla
4.2.2.Obtinerea prin extractie cu solventi
4.3.Purificarea produsului brut
4.4.Domenii de utilizare
4.4.1. Coloranti
4.4.2. Tratamente externe
4.4.3. Tratamente interne
5.Bibliografie






1.Definitie


Colorantii sunt combinatii organice, naturale sau sintetice, adic de substane
care confer culoare altor substane sau materiale.

2.Conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca un colorant

s nu fie toxic sau cancerigen;
s fie dispersabil i/sau solubil, n funcie de destinaie;
s nu imprime gust i miros particular;
s fie stabil la lumin, ntr-un domeniu larg de pH (2 8);
s fie stabil termic, compatibil cu tratamentul aplicat produsului
alimentar (pasteurizare, sterilizare, fierbere);
s fie stabil la depozitare;
s nu reacioneze cu metalele i nici cu agenii oxidani/reductori;
s posede caracteristici identice pentru fiecare lot;
s poat fi detectat/dozat prin metode analitice;
s fie disponibil i economic;
s fie aprobat de legislaia n vigoare
3.Clasificare coloranti

a) Dupa structura lor chimica :
Antociani
Betaciane
carotenoide: -carotin
cantaxantin
xantofil (lutein)
capsantin
licopin (licopen)
oleorezin din paprika
annato
colorani porfirinici (clorofila i pigmenii sngelui)
colorani chalconici (curcuma)
colorani antrachinonici (rou de coenil)
colorani flavinici (riboflavin-5-fosfat monosodic)
ali colorani (caramel)

b) Dupa proprietatile lor tinctoriale :albastri, verzi, bruni, galben,rosii,etc.


4.Betaciani
Sunt pigmenti de culoare rosie, formati in
proportie de 75-95% din betanina (E162).

Din aceasta categorie face parte colorantul rosu de sfecla:


4.1.Colorantii naturali trebuie sa aiba
in vedere urmatoarele proprietatii
functionale

sensibilitatea la pH




sensibilitatea termica
(Solutiile de betanina incalzite pe intervale variabile de timp sufera o degradare
graduala a culorii rosii si aparitia culorii maro deschis)
4.1.Colorantii naturali trebuie sa aiba
in vedere urmatoarele proprietatii
functionale


puterea coloranta (prezenta aerului si a luminii creste viteza de degradare,
efectele celor doi factori fiind cumulativi).

solubilitatea si activitatea apei mediului (activitatea apei este definita ca
raportul dintre presiunea de vapori a apei intr-un sistem specific si
presiunea de vapori a apei pure la aceeasi temperatura) .
4.2.Tehnologia de obtinere
4.2.1.Obtinerea sucului de sfecla

a) prin zdrobirea sfeclelor rosii (Beta vulgaris)
si presarea materiei crude, scotand sucul prin
acidifiere si fierbere la presiune scazuta.

Pentru a preveni oxidarea colorantului si pentru a creste calitatea
acestuia procesarea se realizeaza in atmosfera de gaz inert (azot).

b) consta in zdrobirea si presarea sfeclelor pentru obtinerea
sucului si fermentarea acestuia cu Saccharomyces oviformis
(cultivat pe must de struguri) la pH = 4.8 5.0
4.2.Tehnologia de obtinere

4.2.2.Obtinerea prin extractie cu solventi


pentru extractia pigmentilor betalainici din sfecla se
aplica extractia cu diversi solventi:apa,solutie HCl,
solutie acid citric, solutie acid ascorbic, amestec de
acid citric si acid ascorbic, alcool etilic, amestec de acid
citric si alcool etilic, amestec HCl si alcool etilic)
4.3.Purificarea produsului brut
80% din substanta uscata din sucul de sfecla contine carbohidrati
fermentabili si azot, iar o fermentare cu drojdii pare o solutie rezonabila de
descrestere a solidelor totale si crestere a betacianinei concentrate pe un
mediu solid
4.4.Domenii de utilizare
4.4.1. Coloranti
pentru carnea tocata in amestec cu derivate proteice
produselor de patiserie si panificatie
deserturilor pe baza de gelatina
budincilor
supelor
amestecurilor pulbere

4.4.2. Tratamente externe
guturai
lichen, eczeme, arsuri
mastopatie
paradontoza

4.4.Domenii de utilizare
4.4.3. Tratamente interne
alcoolism
amigdalita
anemie
bronsita cronica
constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi,
hipertensiune, varice, aritmie
gripa, raceala
hipertensiune
litiaza renala


5.Bibliografie
1. BANU C. ; (2000); Aditivi Si Ingrediente Pentru Industria Alimentara; Editura
Tehnica; Bucuresti; 37 - 39; 52;
2. VON ELBE J. H. ; SIOK HUI; IL - YOUNG, M. ; Gobelman, W. H. " (1972); J.
Food Sci. " 37; 932 934;
3. KIRK Othmer (1993); Encyclopedia Of Chemical Technology, (vol. 8, 803 -
804); New York, John Wiley & Sons Inc;
4. Pasch, J. H. " Von Elbe, J. H. " (1975); J. Food Sci. " 40; 1145 1146;
5. Pasch, J. H. " Von Elbe, J. H. Si Sell, R. J. " (1975); J. Milk Food Technol. " 39;
25 28;
6. Drdak M. Si Nascakova M. " Czech. Cs 225, 529 (cl A 23 11/272), 01 Dec 1984,
Appl. 8216, 231, 27 Aug 1982, 5 Pp, Cf. C. A. " 103, 1985, P 36423 Z;
7. KAPUSTINA, V. V. ; JEREBENI, J. L. SI VESELOVA L. V. ; (1989); Izv.
Vyzov Pushch. Techn. " 5; 15 18;
8. KADZHAYA M. P. ; (1972) Otkrytiya Izobret. Prom. Obraztsy Tovarnye Znaki;
49 (25), 97;
9. Adams J. P. " Von Elbe J. H. " Amundson C. H. " (1976); J. Food Sci. " 41, 78
81;
10. IOVU MIRCEA; (1999); Chimie Organica; Editura Didactica Si Pedagogica,
Bucuresti, 686;
11. DOBRE, T. SI FLOAREA, O. ; (1997) Separarea Compusilor Chimici Din
Produse Naturale, Bucuresti; Matrix Rom.

VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!