2021

Coloranți și vopsele
Verșanu Mihaela
Alimentele sunt produse vegetale sau
animale necesare menţinerii proce-
selor vitale ale organismului uman
(producerea substanţelor proprii or-
ganismului şi a energiei necesare);
acestea trebuie să conţină: substanţe
nutritive (carbohidraţi, grăsimi, pro-
teine), substanţe de balast (fibre
alimentare ), vitamine, minerale şi
microelemente, precum şi apă. La
acestea se adaugă numeroşi aditivi
alimentari.
 Coloranții
3
Coloranții
Coloranții sunt combinații organice, naturale sau sintetice, ele însele colorate, dar care au și proprietatea de a colora.
Pentru ca o combinație chimică organică colorată să fie și materie colorantă, ea trebuie să îndeplinească anumite
condiții de solubilitate, de stabilitate la lumină sau la alți agenți fizici, de aderență. . Un colorant ideal trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
- să nu fie toxic;
- să fie stabil la lumină atunci când este introdus în produs;
- să nu fie afectat la temperaturile la care se face tratamentul termic - pasteurizare, fierbere, sterilizare.

4
 Clasificarea coloranților
o După proprietățile lor tinctoriale (comportarea în vopsire) se deosebesc următoarele tipuri de coloranţi:

a) coloranţi bazici au un caracter bazic datorită grupelor amino –NH2 libere, pe care le conţin în molecula lor

b) coloranţi acizi au în molecula lor grupe sulfonice –SO3H, hidroxil –OH sau carboxil –COOH libere,  care le dau proprietati acide

c) coloranţi substantivi au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice (lâna și mătasea) și mai ales cele celulozice (bumbacul), fără o tratare
prealabilă.

d) Coloranţii de mordant se fixează pe fibre numai prin tratarea în prealabil a acestora cu un mordant (alaun de aluminiu, de fier, de crom).

e) Coloranţii de cadă sunt insolubili în apă și nu dau săruri solubile

f) Coloranţii de developare sunt insolubili în apă și se fixează direct pe fibră, în timpul vopsirii, prin combinarea unor produse solubile.

5
 După structura lor chimică se deosebesc următoarele clase de
coloranţi:
a) coloranţi azoici - sunt coloranţii cei mai răspândiți și cei mai
uşor de preparat;
b )coloranţi antrachinonici;
c) coloranţi trifenilmetanici;
d) coloranţi indantrenici;
e) coloranţi de indigo;
f) coloranţi de sulf.

6
 Coloranții naturali
Primii coloranți organici utilizați au fost produse naturale
de origine vegetalã și numai în mică măsură de origine
animală. În conformitate cu datele existente în literatura de
specialitate, sub denumirea de coloranți naturali se înțeleg
acele substanțe colorate care se găsesc în mod natural în
produsele comestibile din care se obțin prin extracție, respectiv
se obțin prin sinteză chimică. Numărul compușilor naturali
utilizați în decursul timpului drept coloranți a fost foarte mare,
însă numai puțini dintre aceștia sunt valoroși din punct de
vedere al rezistenței culorii pe suportul pe care se aplicã.
Coloranții de caramel sunt considerați coloranți alimentari
naturali, deși nu sunt prezenți în mod natural în produse
7

comestibile.
 Coloranții sintetici
Marea majoritate a coloranților alimentari folosiți în industria alimentară sunt
coloranți sintetici. Coloranții sintetici se obțin prin metode chimice, fiind compuși
organici, cu structuri mai complicate. Coloranții sintetici sau artificiali sunt
coloranții care nu există ca atare în natură sau nu sunt prezenți în produsele
necomestibile, respectiv se obțin prin sinteza chimică.
Coloranții sintetici de care trebuie să ne ferim sunt:
- E127 sau eritrozina – este un colorant de culoare roșie, care, așa cum s-a arătat
într-un studiu, poate provoca cancer de tiroidă. Se folosește în compoturi și
diferite alimente.
- E110 sau sunset yellow - este un colorant cancerigen de culoare galbenă folosit
în înghețată, sucuri, budincă și diverse băuturi.
- E102 sau tartrazina – este un colorant galben ce se găsește de cele mai multe ori
în dulciuri. Această substanță cancerigenă poate determina deficiențe de vitamina
B6 și zinc.
8
Coloranții din cosmetice
Folosiți cu scopul de a înfrumuseța aspectul compoziției, trebuie evitați cu orice preț. Coloranții pot cauza acnee și
iritații ale pielii. Aceștia pot conține aluminiu. În majoritatea coloranţilor din cosmetice se permite o doză mai
mare de metale şi dacă absorbţia dermală variază de la persoană la persoană, nivelul substanţelor toxice poate
afecta în mod diferit fiecare individ în parte. Uneori o simplă spălare pe mâini cu săpun poate să însemne o
expunere la substanţe toxice şi este necesară găsirea unor alternative

Coloranții alimentari
Un studiu arată ca hiperactivitatea și deficitul de atenție pot fi asociate cu alimentele care conțin coloranți.
Sănătatea copiilor poate fi pusă în pericol de consumul alimentelor procesate cu coloranți alimentari care au în
compoziție benzoat de sodiu.Mulți coloranți naturali folosiți în trecut au fost interziși de către autorități din pricina
intoxicațiilor despre care se discuta aprins în secolul al XX-lea. De atunci, companiile au început să îi înlocuiască
treptat cu cei artificiali. Din păcate, aceștia vin din urmă cu propriul lor set de probleme.
Coloranții naturali sunt o alternativă mai sănătoasă, provenind din fructe, legume, condimente și ierburi. Aceștia
nu au pigmenții la fel de colorați, însă nu ne pun sănătatea în pericol.
Ex: vopseaua pentru ouă. Obținem culoarea roșie din sfeclă, galben din coji de ceapă, iar verde din frunze de
urzică sau ștevie.

9
 Coloranţii alimentari:
• dau alimentelor un aspect colorat comercial şi care stimulează apetitul
• dau impresia unei calităţi mai bune;
• se utilizează în dulciuri, îngheţată, limonadă, dar şi în margarină, brânză şi produse
din peşte.

Exemple:
Galben de chinolină, E 104
Azorubin (roşu), E 123
Indigotin (albastru), E 132
Clorofilă (verde), E 140
Carotină (galben), E 160 a
Licopină (oranj), E 160 d
Carbonat de calciu (alb), E 170
Oxid de fier (brun, negru), E 172

10 DD.MM.20XX
 Vopsele
11 ADĂUGAREA UNUI SUBSOL DD.MM.20XX
Vopselele
Vopseaua este o suspensie de pigmenţi, coloranţi, minerali sau organici, dispersaţi finîntr-un liant (firnis, lac,
ulei sicativ, apă ş.a.), care după uscare dă o peliculă de rezistenţă,elasticitate şi luciu diferite. Vopselele sunt
colorante şi acoperitoare, adică au proprietatea de acolora suprafaţa pe care sunt aplicate, astfel încât aspectul
iniţial al acesteia să nu mai fie vizibi. Vopseaua este destinată proteării obiectelor de lemn contra putrezirii,
a celor de metal contracoroziunii, precum şi unor lucrări ornamentale.  Se deosebesc vopsele
- cu clei -suspensii de pigmenţi cu un adaos de clei animal, sunt folosite la vopsirea suprafeţei tencuite,
cimentate etc.
- de ulei -suspensii de pigmenţi în firnisuri sau în uleiuri sicative, sunt folosite la vopsirea metalelor şi
suprafeţelor de lemn
- cu lac (de email) -suspensii formate din pigmenţi şi din lac de ulei (în calitate de liant),sunt folosite la
acoperirea suprafeţelor metalice şi de lemn şi se caracterizează prin luciu puternicşi stabilitate faţă de
diverşi agenţi negativi

12
 Determinarea puterii de acoperire
Puterea de acoperire a unui material peliculogen pigmentat este capacitatea acestuia de a face
invizibilă, adică de a acoperi culoarea unui fond alb-negru sau a unui fond cu contraste.Puterea
de acoperire poate fi exprimată prin:
o numărul minim de straturi necesar a fi aplicate, pentru acoperirea fondului impus
o grosimea minimă a peliculei
o factorul de contrast
o consumul specific, respectiv cantitatea de material peliculogen exprimată în grame, necesară
acoperirii unui m2 de suprafaţă

13
Uleiurile
Aa fabricarea lacurilor şi vopselelor se utilizează uleiuri vegetale sicative sausemisicative. În mod obişnuit nu se
folosesc ca atare după o precurare prealabilă, deci casemifabricate (uleiurile sicative sau fierte, polimerizate sau
oxidate, etc .)
Sicativi
Sunt substanţe care adăugate uleiurilor sicative sau semisicative scurtează timpul deuscare, micşorand timpul de
formare a filmului.
Rășănile
Sunt substanţe organice naturale sau sintetice. Răşinile naturale provin din secreţiile unor animale sau plante.

Pigmenţii
Sunt substanţe colorate insolubile. Cu lianţi şi dizolvanţi ei formează dispersii a căror fineţe depinde de gradul de
măcinare a pigmentului. După natura şi provenienţa lor pot fi:
- pigmenţi anorganici naturali
- pigmenţi anorganici artificiali
- pigmenţi metalici
- pigmenţi organici naturali sau sintetici
Aceştia dau culoarea materialului de vopsire.

14
Vopseaua latex
 - se comportă foarte bine atât pe suprafeţele fără amorsă şi nevopsite, câtşi pe suprafeţele care au fost vopsite cu
vopsele pe baza de ulei. De obicei, vopseaua latex nu
aderă bine pe suprafeţele foarte lucioase, deoarece conţinutul de apă va cauza ruginirea suprafetelor metalice şi va
menţine umezeala pe suprafeţele de lemn.
Vopseaua pe bază de rășină alchidică
 - cel mai important avantaj este formula specială care face ca vospeaua să fie subţire şi să acopere o suprafaţă mai
mare decât vopseaua cu latex, precum şi timpul de uscare foarte scurt.Vopseaua pe bază de răşină alchidică se
foloseşte pe suprafeţe pe care a fost aplicată amorsa. pentru o mai multă rezistenţă.
Vopseaua pe baza de cauciuc
 - este o vopsea scumpă şi are un miros puternic, dar este rezistantă la apă şi durabilă şi este un excelent protector
pentru beton
Vopseaua texturată
 - datorită aspectuli nisipos, aceste vopseluri se folosesc pentrutavane.
Vopseaua fără picătură
 - mai scumpă decât orice vopsea convenţională, vopseaua fără picătură, este ideală pentru tavan, pentru că e atât
de subţire încât nu curge de pe trafalete sau de pe pensulă. Acoperă orice suprafaţă într-un singur strat, dar pentru
că este foarte densă, nu se întinde foarte bine.

15 DD.MM.20XX